vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: referendum

70 articole
Politică

Năsui și Prună critică dur conducerea USR și propun un referendum intern anti-baronizare

Deputații Claudiu Năsui și Cristina Prună critică dur conducerea USR și propun un referendum intern anti-baronizare: cei doi cer modificarea statutului partidului astfel încât nici un membru să nu poată ocupa o funcție de demnitate mai mult de două mandate. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Cei doi au deschis un site, Maxim Doua Mandate, pe care strâng semnături pentru inițierea referendumului.  Năsui și Prună critică dur conducerea USR și propun un referendum intern anti-baronizare „USR nu mai este partidul meritocratic, care a avut succes electoral și care reprezenta curentul reformist în România. A devenit o structură închisă în jurul unei conduceri care cosmetizează eșecul electoral în fața membrilor și funcționează doar pentru cei conectați. Membrii simpli sunt marginalizați, ignorați și folosiți doar pentru a aplauda decizii deja luate de un grup restrâns la vârf. Realitatea aceasta internă ne-a lovit cel mai puternic odată cu alegerile europarlamentare, atunci când conducerea nu a permis membrilor să voteze decât candidații de pe locurile ne-eligibile”, se arată pe site.  „Motivul pentru care vitalitatea inițială a USR a fost subminată este dorința de perpetuare în funcții (...) În multe filiale candidații pentru alegerile din 2028 se știu deja de pe acum. Membrii simpli nu au nicio șansă indiferent de efortul lor, de meritul lor sau de competența lor”, afirmă cei doi deputați USR. Pe facebook, prezentând această inițiativă, Năsui a scris: „La următorul congres știm deja că se va încerca o și mai mare centralizare a puterii. Asta ar fi o greșeală. Niciuna dintre problemele USR nu a venit din prea multă implicare a membrilor, dimpotrivă”.  Ce înseamnă „două mandate” Cum vor Năsui și Prună să modifice statutul și ce întrebare pun la referendumul intern: „Sunteți de acord cu instituirea în statutul USR a regulii Maxim Două Mandate, astfel cum este definită mai jos? (1) O persoană nu poate fi desemnată candidat din partea USR pentru funcția de membru în Senatul României,  Camera Deputaților, sau Parlamentul European dacă a exercitat deja două mandate în oricare dintre aceste demnități. (2) O persoană nu poate fi desemnată candidat din partea USR pentru funcția de Președinte de Consiliu Județean sau primar, dacă a exercitat deja două mandate în oricare dintre aceste două funcții. (3) În sensul alineatelor (1) și (2), printr-un mandat se înțelege orice perioadă de timp în oricare dintre funcțiile enumerate mai sus, mai mare de 2 ani. (4) Calculul perioadei cumulate prevăzută la alin. (3) se face prin însumarea perioadelor dintre data preluării și data încetării mandatelor anterioare, indiferent dacă acestea au fost complete, parțiale, consecutive sau întrerupte, și indiferent de formațiunea politică din partea căreia au fost obținute sau dacă au fost exercitate în calitate de independent.”

Năsui și Prună critică dur conducerea USR și propun un referendum intern anti-baronizare Foto: Facebook Claudiu Nasui
Italia, referendum pentru reforma justiției (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Internațional

Cum poate fi reformat CSM: membrii, trași la sorți, nu aleși. Sistemul poate fi aplicat în Italia

Italia va organiza în zilele de 22 și 23 martie un referendum privind o reformă constituțională a sistemului judiciar, care prevede separarea carierelor judecătorilor și procurorilor. Informația a fost transmisă de agenția ANSA. O reformă-cheie pentru guvernul Giorgiei Meloni Separarea carierelor judecătorilor și procurorilor reprezintă una dintre reformele emblematice ale coaliției de dreapta conduse de premierul Giorgia Meloni. Citește și: Apropiata lui Savonea, șefa Curții de Apel București, se autoinvită la Cotroceni. Deocamdată, Nicușor Dan o ține la ușă Referendumul este considerat un test politic major pentru guvern, înaintea alegerilor legislative programate în 2027. Opoziție puternică din partea magistraților și a stângii Reforma se confruntă cu o opoziție vehementă atât din partea corpului magistraților, cât și a partidelor de centru-stânga. Criticii avertizează că modificările ar putea afecta independența justiției și echilibrul puterilor în stat. Argumentele guvernului: prevenirea conflictelor de interese Executivul italian susține că separarea carierelor este necesară pentru a preveni conflictele de interese și pentru a elimina riscul de partizanat politic. Guvernul a acuzat magistrații de intervenții nejustificate în domenii sensibile, precum lucrările publice sau politicile de imigrație. Potrivit sondajelor, italienii sunt profund divizați în privința acestei reforme, un subiect care alimentează dezbateri aprinse în politica italiană de mai multe decenii. Acuzații privind controlul politic asupra procurorilor Sistemul judiciar și opoziția de centru-stânga acuză guvernul că încearcă să limiteze autonomia procurorilor și să influențeze tipul de infracțiuni care pot fi investigate. Aceste acuzații au fost respinse de executiv. Poziția Giorgiei Meloni înainte de referendum Săptămâna trecută, Giorgia Meloni a respins speculațiile potrivit cărora un rezultat favorabil la referendum ar putea duce la convocarea de alegeri anticipate. Premierul a precizat că nu va demisiona în cazul unui eșec al reformei. Ce se schimbă în cariera magistraților Reforma justiției a fost aprobată de Parlamentul italian în luna octombrie, însă, întrucât presupune modificarea Constituției, trebuie validată prin referendum național. În prezent, magistrații acced în sistem printr-un examen unic și pot schimba, pe parcursul carierei, rolul de judecător cu cel de procuror. Reforma propune ca viitorii magistrați să aleagă de la început între cele două cariere, fără posibilitatea de transfer ulterior. Două consilii distincte pentru judecători și procurori Un alt element esențial al reformei îl reprezintă scindarea actualului consiliu care supervizează numirile și procedurile disciplinare în două organisme autonome distincte. Membrii acestora ar urma să fie desemnați prin tragere la sorți, nu prin alegeri, o măsură menită să limiteze influența grupurilor de presiune.

Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Foto: Guvernul României
Politică

Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției

Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției. Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi se află o ordonanță de urgență „privind unele măsuri temporare în domeniul justiției, precum şi pentru modificarea unor acte normative”. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Dar, în mai 2019, peste 86% dintre cei care s-au prezentat la urne la referendumul inițiat de președintele Klaus Iohannis, au răspuns afirmativ la întrebarea: „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.  Referendumul a fost consultativ, nu este obligatoriu.  Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Nota de fundamentare a OUG-ului arată: „Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 149 din 13 noiembrie 2025, Ministerul Justiţiei a fost sesizat cu propunerea de modificare a legilor justiţiei”. CSM nu are drept de inițiativă legislativă, deci propunerile acestui consiliu au fost preluate de către ministerul Justiției.  În esență ar fi vorba ca durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii să rămână, până ân 2026, la doi ani, în loc de trei.  „Astfel, în mod concret, deficitul de resurse umane este încă la un nivel care nu permite trecerea la o durată a cursurilor auditorilor la 3 ani, situaţie care ar însemna un nou decalaj de absolvenţi (în anul 2029, nu ar exista o promoţie de auditori, absolvenţi ai INM). Inexistenţa unei promoţii de auditori într-un anumit an va avea ca efect imediat imposibilitatea numirii în acel an a unor judecători sau procurori stagiari”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței. 

Ludovic Orban critică referendumul anunțat de președinte (sursa: Facebook/Ludovic Orban)
Politică

Orban, o nouă contră la Nicușor Dan: Referendumul din justiție, inutil și contraproductiv

Președintele partidului Forța Dreptei, Ludovic Orban, a declarat marți că referendumul anunțat de președintele României privind funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii este „un demers inutil, care poate deveni chiar contraproductiv”. Lipsa bazei legale, principala critică adusă referendumului Într-un mesaj publicat pe Facebook, Ludovic Orban a susținut că inițiativa prezidențială nu are fundament constituțional sau legal. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla În opinia sa, președintele nu poate obliga magistrații să participe la o astfel de consultare, iar prezența ar putea fi una redusă. Chiar și în scenariul optimist în care ar vota peste jumătate dintre magistrați, Orban consideră că referendumul nu ar produce efecte benefice, indiferent de rezultat. Risc de legitimare a status quo-ului din Justiție Potrivit fostului consilier prezidențial, în cazul în care majoritatea magistraților ar considera că actualul Consiliul Superior al Magistraturii funcționează corect, rezultatul ar legitima situația actuală din Justiție și ar bloca orice tentativă de reformă. „Deși este evident pentru orice cetățean că sistemul de justiție este grav bolnav și are nevoie de îmbunătățiri profunde”, o astfel de validare ar lipsi de legitimitate măsurile de schimbare, avertizează Orban. Nicio pârghie legală pentru revocarea CSM Ludovic Orban mai subliniază că, inclusiv în situația în care magistrații ar vota majoritar împotriva actualului CSM, președintele nu dispune de instrumente legale pentru revocarea membrilor acestui for. În opinia sa, șansele ca membrii CSM să demisioneze sunt minime, iar probabilitatea declanșării procedurilor legale de revocare este „infimă”. Temeri privind presiuni asupra magistraților Președintele Forța Dreptei avertizează și asupra unor posibile consecințe negative pentru magistrați, susținând că Inspecția Judiciară, aflată sub autoritatea CSM, ar putea înăspri controalele pentru a sancționa eventualele voturi critice. Ludovic Orban a reiterat că susține o reformă profundă a Justiției, însă consideră că aceasta trebuie să pornească de la voința clar exprimată a societății și să fie realizată prin măsuri legislative concrete, nu prin referendumuri fără efect juridic. Referendumul anunțat de președintele Nicușor Dan Președintele Nicușor Dan a anunțat că intenționează să inițieze, în luna ianuarie, un referendum în rândul corpului magistraților, cu o singură întrebare: „CSM acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?” Inițiativa a generat deja reacții critice în spațiul politic și juridic, iar dezbaterea privind eficiența și legalitatea acesteia este în plină desfășurare.

Cum se va desfășura referendumul din justiție (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Cum se va desfășura referendumul din justiție: magistrații vor primi plicuri nominale (surse)

Referendumul din justiție anunțat de președintele Nicușor Dan este deja planificat și organizat în detaliu de către Administrația Prezidențială, potrivit unor surse politice. Plicuri nominale cu întrebarea, răspunsurile pot fi anonime Potrivit acestor surse, fiecare judecător și procuror va primi câte un plic nominal în care se va afla întrebarea referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii: "CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?". Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Totuși, fiecare magistrat va putea răspunde anonim. Referendumul inițiat de Nicușor Dan, însă, este doar o parte din strategia prezidențială în ce privește justiția. Conform surselor menționate, președintele consideră că este nevoie de schimbări legislative.  Secția specială pentru magistrați trebuie să dispară Pe de o parte, aceste schimbări ar trebui să vizeze Inspecția Judiciară și scoaterea acestui organism de sub influența Consiliului Superior al magistraturii. Pe de altă parte, ar fi nevoie ca magistrații să poată fi cercetați penal ca orice cetățean, adică nu de către secția specială care există acum, ci de către DNA sau DIICOT, în funcție de caz. În plus, magistraților ar trebui să li se evalueze activitatea constant, în mod obiectiv, pentru a elimina deciziile subiective referitoare la carierele acestora. Secția de judecători a CSM, miezul problemei Sursele indicate arată că aceste schimbări legislative ar putea întruni majoritate parlamentară, sub presiune publică și politică. Totuși, înainte de schimbările legislative, primele modificări ar fi cele din secția de judecători a CSM, compusă în majoritate de loiali ai găștii Liei Savonea. După cum susțin sursele politice menționate, această secție a Consiliului este creditată de către Cotroceni ca fiind la originea jocurilor toxice din justiție.

Referendum în justiție, Abrudean cere clarificări (sursa: Facebook/Mircea Abrudean)
Justiție

Președintele PNL al Senatului îi cere clarificări lui Nicușor Dan pe tema referendumului în justiție

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat luni că inițiativa președintelui Nicușor Dan de a organiza un referendum în rândul magistraților este, în principiu, legitimă, însă ar necesita anumite clarificări procedurale din punct de vedere legal. Clarificări necesare privind cadrul legal al referendumului Mircea Abrudean a precizat că, din informațiile primite de la specialiști, un astfel de demers nu este explicit prevăzut în legislația actuală, cel puțin sub forma unui „referendum” în interiorul corpului magistraților. Citește și: „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații dure ale procurorilor către șefii parchetelor În acest context, el consideră că președintele ar urma să ofere explicații suplimentare privind mecanismul juridic al consultării. Totodată, Abrudean a subliniat că rolul constituțional al șefului statului include funcția de mediator, ceea ce îi permite să inițieze discuții și consultări pe teme sensibile precum funcționarea justiției și aplicarea legilor din domeniu. Consultările cu sistemul judiciar, deja în desfășurare Președintele Senatului a confirmat că au avut loc deja discuții între Administrația Prezidențială și reprezentanți ai sistemului de justiție. Aceste consultări vizează atât legile justiției, cât și modul în care funcționează instituțiile-cheie din domeniu. „Demersul de consultare pe tema justiției este unul corect”, a subliniat Mircea Abrudean, făcând referire la importanța dialogului instituțional într-un subiect intens dezbătut în spațiul public. Guvernul pregătește modificarea legilor justiției În paralel, Abrudean a anunțat că la nivelul Guvernului a fost înființat sau urmează să fie formalizat un grup de lucru pentru analiza și eventualele modificări ale legislației din justiție, adoptată în 2022. Acest grup va include profesioniști din domeniu și factori instituționali relevanți, iar eventualele propuneri legislative vor ajunge, în final, în Parlament, singura autoritate care poate legifera. Demersuri complementare, nu paralele Întrebat dacă inițiativa președintelui și cea a Guvernului riscă să fie paralele, Mircea Abrudean a respins această ipoteză. În opinia sa, cele două abordări pot fi chiar complementare, având în vedere importanța subiectului și nivelul ridicat de interes public. El a atras atenția asupra faptului că tema justiției a generat inclusiv proteste de stradă, ceea ce face necesară o coordonare între instituțiile statului. Întrebarea propusă pentru referendum Președintele Nicușor Dan a anunțat că intenționează să inițieze, în luna ianuarie, un referendum în cadrul corpului magistraților, cu o singură întrebare: dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar. Decizia premierului privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției a fost publicată recent în Monitorul Oficial. Comitetul este un organism fără personalitate juridică, condus de un reprezentant al Cancelariei Prim-Ministrului și format din membri permanenți ai Cancelariei și ai Ministerului Justiției.

Danileț îl susține, indirect, pe Nicușor Dan: 8 din cei 9 judecători din CSM ar trebui schimbați Foto: Facebook
Eveniment

Danileț îl susține, indirect, pe Nicușor Dan: 8 din cei 9 judecători din CSM ar trebui schimbați

Fostul judecător Cristi Danileț îl susține, indirect, pe Nicușor Dan: el explică, pe Facebook, că 8 din cei 9 judecători din CSM ar trebui schimbați. „Sincer, de ce i-am mai tolera pe cei 8 acolo? Nu fac nimic pentru justiție, dar pare că fac totul pentru injustiție”, a scris Danileț. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Ieri, președintele Nicușor Dan a anunțat că va iniţia un referendum în rândul magistraţilor, cu întrebarea: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. „Dacă magistraţii, în ansamblul lor, spun că da, CSM acţionează în interes public, vom continua cu discuţiile legislative, dar dacă vor spune în majoritatea lor că nu reprezintă interesul public, atunci CSM va pleca de urgenţă”, a spus șeful statului.  Danileț îl susține, indirect, pe Nicușor Dan: 8 din cei 9 judecători din CSM ar trebui schimbați Azi, Cristi Danileț acuză majoritatea judecătorilor din CSM că „habar nu au ce se întâmplă in instanțe”. „Când ai magistrați terorizați in instanțe și parchete, magistrați cărora le este frică să se întâlnească fie și cu Președintele României, când ai magistrați care pe forumurile interne de discuții posteaza ca «membru anonim» de teamă, când ai magistrați cărora le este rușine sau jenă să spună în iposteze private unde lucrează, înseamnă că CSM și-a greșit menirea. Magistrații nu sunt și nu se simt protejați. 8 din 9 membri ai secției de judecători habar nu au ce se întâmplă in instanțe. Deși sunt de 2 ani in funcții, de abia săptămâna asta au lansat o consultare printr-un chestionar electronic printre judecători pentru a afla problemele. Au luat in derâdere materialul Recorder. Au luat la mișto magistrații semnatari ai listei de sprijinire a celor vocali. L-au pierdut pe Beșu cedându-l parchetului și nu au avut vreun cuvânt de spus la abuzarea Ralucăi Moroșanu cu recuzarea aia de tot râsul. Au sancționat-o pe Panioglu de 5 ori ilegal.  Au detașat oameni in diverse instituții, deși se plâng că instanțele nu au oameni (cum naiba poti sa ții un magistrat detașat 15 ani in CSM, iar altul prin Ministerul de Externe, azi pe post de ambasador, de peste 20 ani??). Au transferat oameni pe ochi frumoși. Au promovat la supremă judecători din grupul lor de interes. Au un membru in CSM care este agent al Guvernului. O susțin la ICCJ pe Savonea, cea care a fost dovedită că a încălcat drepturile omului.   Sincer, de ce i-am mai tolera pe cei 8 acolo? Nu fac nimic pentru justiție, dar pare că fac totul pentru injustiție.   PS. Ah, da, mai sunt doi reprezentanți ai societății civile, numiți de Senat din rândul unora cu trecut în PSD. Nici nu am auzit de ei, nici nu știe nimeni ce fac, în afară de faptul că iau bani pentru asta”, a arătat Danileț.   

Judecător CSM critică referendumul propus de Nicușor Dan (sursa: Facebook/Alin Ene)
Justiție

Polițistul din CSM, ironic la adresa lui Nicușor Dan: "încrederea oarbă și speranțele deșarte"

Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii, a criticat public declarațiile președintelui Nicușor Dan privind organizarea unui referendum în Justiție, calificându-le drept „absolut inacceptabile în orice stat democratic”. Ene a absolvit controversata Academie de Poliție, a fost polițist în Ilfov din 2009 în 2011, iar în 2013 a ajuns judecător la Mangalia. Din ianuarie 2023 este membru al CSM. „Nu există temei legal” Într-o postare pe Facebook, Alin Ene a pus sub semnul întrebării respectarea statului de drept în România și a subliniat că nu există nicio bază legală care să permită președintelui organizarea unui „referendum în cadrul corpului magistraților” pentru plecarea CSM. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Pentru a ilustra gravitatea situației, judecătorul a comparat inițiativa cu un scenariu ipotetic în care Justiția ar organiza un referendum național pentru demiterea președintelui României sau dizolvarea Parlamentului, subliniind astfel încălcarea clară a principiului separației puterilor în stat. Participare minimă a magistraților la discuțiile de la Cotroceni Alin Ene a făcut referire și la numărul foarte mic de magistrați care au ales să participe la discuțiile organizate la Palatul Cotroceni. Potrivit acestuia, din 885 de semnatari ai unei petiții privind libertatea de exprimare – majoritatea procurori și pensionari – doar 20 au acceptat invitația la dialog. Judecătorul sugerează că președintele ar fi fost indus în eroare de consilierii săi pe probleme de Justiție, care ar fi prezentat lista de semnături drept dovada unei nemulțumiri largi față de CSM. Când pot fi revocați membrii CSM Alin Ene a explicat că membrii CSM pot „pleca de urgență” doar în urma unei decizii luate de Adunările Generale ale judecătorilor, nu în urma unei inițiative politice. El a subliniat că președintele României nu are nicio atribuție în organizarea și administrarea Justiției, tocmai aceasta fiind garanția separației puterilor în stat. Ironie la adresa ideii de plebiscit Judecătorul a ironizat ideea recurgerii la plebiscit, sugerând că, dacă acest drum este ales, ar trebui aplicat tuturor puterilor statului în mod egal. În acest context, el a lansat o întrebare retorică: când va fi organizat un referendum pentru a stabili dacă Guvernul, Parlamentul și Președintele României se mai bucură de susținerea populației? „Declarații inacceptabile într-un stat democratic” În concluzie, Alin Ene a afirmat că asemenea declarații și demersuri sunt incompatibile cu standardele unui stat democratic și pot fi considerate firești doar în regimuri mai puțin democratice, care nu ar trebui luate drept model. „Întrebarea este foarte simplă: ce viitor vrem pentru România? Democrație, stat de drept, Uniunea Europeană sau direcția opusă? Majoritatea decide, cât încă mai suntem o democrație”, a transmis judecătorul.

AUR cere intervenția CCR în cazul referendumului în Justiție (sursa: Facebook/Alianța pentru Unirea Românilor - AUR)
Politică

AUR, de partea găștii Savonea, îl acuză pe Nicușor Dan că încalcă constituția, cere intervenția CCR

Alianța pentru Unirea Românilor solicită președinților celor două Camere ale Parlamentului, premierului și președintelui Consiliul Superior al Magistraturii să sesizeze Curtea Constituțională a României, acuzând încălcarea principiului separației puterilor în stat de către președintele Nicușor Dan, în urma anunțului privind organizarea unui referendum în Justiție. AUR: conflict constituțional direct între Președinte și Justiție Potrivit AUR, situația creată reprezintă un conflict juridic de natură constituțională, direct și evident, între președintele României și puterea judecătorească. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Partidul susține că inițiativa șefului statului depășește limitele atribuțiilor constituționale și afectează grav independența Justiției. „O interferență politică gravă în Justiție” Într-un comunicat transmis presei, AUR afirmă că anunțul privind organizarea unui referendum în interiorul corpului magistraților constituie „o nouă și gravă interferență a politicului în Justiție”. Formațiunea consideră că ideea plecării „de urgență” a CSM, condiționată de un vot intern, reprezintă o amenințare directă la adresa independenței puterii judecătorești. „Aceasta nu este o simplă opinie politică, ci un conflict constituțional care trebuie soluționat de Curtea Constituțională, instituția obligată să apere separația puterilor în stat”, subliniază reprezentanții AUR. Mesaj „periculos” transmis de președinte, susține AUR AUR mai arată că declarațiile președintelui transmit un mesaj „profund periculos”, sugerând că nu respectă independența Justiției și că își permite să dea ordine instituțiilor-cheie ale statului. Potrivit partidului, amenințarea cu desființarea sau forțarea plecării CSM este fără precedent și subminează statul de drept. Referendumul în Justiție, lipsit de temei constituțional Formațiunea politică susține că președintele României nu are competența constituțională de a convoca un referendum în interiorul sistemului judiciar. AUR invocă existența unui referendum național anterior, validat prin vot popular, care a stabilit clar principiul neintervenției politice în Justiție. „Astăzi, Nicușor Dan încalcă tocmai voința populară exprimată atunci”, afirmă reprezentanții partidului. Justiția, putere distinctă garantată de Constituție AUR subliniază că Justiția este o putere distinctă în stat, iar independența acesteia este garantată prin Constituție, inclusiv prin rolul Consiliului Superior al Magistraturii. Orice inițiativă politică sau consultare populară cu caracter „manipulativ” este considerată de partid drept o tentativă de subminare a echilibrului constituțional. AUR acuză un demers politic mascat Deși admite existența unor probleme în sistemul judiciar, AUR susține că adevărata miză a acestui demers este controlul numirilor la vârful parchetelor, unde CSM are un rol esențial. Partidul afirmă că puterea politică „inventează reguli neconstituționale” pentru a-și atinge obiectivele și avertizează asupra riscurilor unui precedent periculos. Opoziție totală și acțiuni constituționale AUR anunță că va face opoziție „totală și națională” și că va folosi toate instrumentele constituționale și legale pentru a apăra separația puterilor în stat și independența Justiției. „Ceea ce se întâmplă în aceste zile nu este o reformă, ci un asalt asupra Justiției și democrației. Dacă acest proces nu este oprit, riscul este pierderea independenței și suveranității statului”, transmite partidul.

CSM respinge referendumul propus de Nicușor Dan (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

CSM, atac direct la Nicușor Dan: Nu vom tolera nicio formă de ingerinţă, directă sau indirectă

Judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii avertizează că exercitarea atribuțiilor constituționale de către autoritățile publice trebuie să respecte strict principiul separației și echilibrului puterilor în stat, așa cum este consacrat de Constituția României. Reacția vine în urma anunțului făcut de președintele Nicușor Dan, privind inițierea unui referendum în rândul corpului magistraților. CSM: independența Justiției nu este negociabilă Într-un comunicat transmis duminică, CSM subliniază că, în calitatea sa constituțională de garant al independenței Justiției, își exercită atribuțiile în mod autonom și nu va tolera nicio formă de ingerință – directă sau indirectă – în activitatea autorității judecătorești. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Judecătorii atrag atenția că respectarea statului de drept și a independenței Justiției reprezintă repere fundamentale atât ale ordinii constituționale interne, cât și ale angajamentelor europene asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene. Referendumul propus, fără bază legală în sistemul judiciar Potrivit poziției oficiale, referendumul propus de președinte nu este prevăzut de legislația în vigoare pentru nicio profesie, cu atât mai puțin pentru profesia de judecător. Aceasta face parte din una dintre cele trei puteri ale statului și beneficiază de reglementare expresă atât la nivel constituțional, cât și prin legi organice. Discurs public responsabil și cooperare instituțională Secția pentru judecători a CSM precizează că eventuala existență a unor disfuncționalități în sistemul judiciar trebuie analizată riguros și soluționată într-un climat social stabil, bazat pe cooperare instituțională. Judecătorii resping abordările marcate de „vectori emoționali”, indiferent dacă aceștia apar spontan sau sunt premeditați, considerându-le incompatibile cu importanța Justiției într-o societate democratică. Anunțul președintelui Nicușor Dan Președintele României a declarat că intenționează să inițieze, în luna ianuarie, un referendum în rândul magistraților, cu o singură întrebare: dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar. Inițiativa a generat reacții ferme din partea autorității care garantează independența Justiției.

Nicușor Dan vrea referendum: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup?” Foto: Inquam/George Calin
Politică

Nicușor Dan vrea referendum: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup?”

Președintele Nicușor Dan vrea să organizeze un referendum în cadrul corpului magistraților cu întrebarea: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. Citește și: Sub 20% din populația din fiefurile PSD Botoșani, Vaslui sau Teleorman este salariată - presă „Dacă magistraţii, în ansamblul lor, spun că da, CSM acţionează în interes public, vom continua cu discuţiile legislative, dar dacă vor spune în majoritatea lor că nu reprezintă interesul public, atunci CSM va pleca de urgenţă”, a afirmat șeful statului. Nicușor Dan vrea referendum: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup?” „Cred că situația în care suntem este gravă prin faptul că există această suspiciune cu privire la integritatea din sistemul judiciar și față de această situație voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători un referendum în cadrul corpului magistraților cu o singură întrebare: «CSM acționează în interes publica sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?» Dacă magistrații în ansamblu vor spune că CSM acționează în interes public vom continua discuțiile legislativ. Dacă în majoritate vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci CSM va pleca de urgență”, a spus, azi, Nicușor Dan, în cadrul unei declarații la Cotroceni.  El a spus că sunt circa 40 de magistrați care și-au manifestat voința de a participa la discuțiile de mâine de la Cotroceni.  „Au fost extrem de puțini cei care ți-au exprimat intenția să vină la discuții față de cei 1000 care au semnat scrisoarea. Sunt cam 20 individual și cam 20 în numele unor asociații.  S-au întâmplat fel și fel de lucruri în aceste zile. În mod neobișnuit, în anumite instituții, s-au organizat ședințe luni 22 dec. Au existat mesaje de influențare, intimidare… Am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite cu importanța, să vină pe rând, să stea în diferite săli, să nu se intersecteze, colegi de-ai mei să îi preia din benznării, din diverse locuri ca să nu se vadă că vin la Cotroceni. Totuși vorbim de a treia putere în stat…”, a relatat Nicușor dan. 

Elveția, taxe climatice pentru moștenirile mari (sursa: Pexels/Maria Orlova)
Internațional

Socialiștii elvețieni vor să ia 50% din moștenirile mari pentru mediu (referendum)

Elvețienii sunt chemați duminică la vot pentru a se pronunța asupra a două inițiative cu impact major asupra societății: introducerea unui serviciu civic obligatoriu pentru toți cetățenii, indiferent de sex, și aplicarea unei taxe climatice pe moștenirile foarte mari. Dezbaterile au fost intense, mai ales în legătură cu rolul femeilor și cu echitatea socială. Un nou model de serviciu pentru societate: militar sau civic Prima inițiativă, denumită „Inițiativa privind serviciul public”, propune ca toate persoanele tinere, bărbați și femei, să contribuie obligatoriu la bunăstarea comunității, fie prin serviciul militar, fie prin activități civile. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Susținătorii acesteia, precum Noémie Roten, afirmă că măsura ar crea “o egalitate reală”, oferind femeilor acces la experiențele și rețelele profesionale pe care le aduce în prezent doar serviciul militar. În contextul geopolitic tensionat din Europa, Roten consideră oportună includerea femeilor într-un proiect colectiv de protecție și solidaritate socială. Argumente împotriva inițiativei civice Federația Sindicală Elvețiană (USS), prin vocea Cyrielle Huguenot, respinge această idee, afirmând că ignoră realitatea muncii neremunerate. Conform datelor citate, femeile elvețiene dedică deja 60% din timpul lor activităților neplătite, precum îngrijirea familiei, față de bărbați, la care raportul este invers. Introducerea unui serviciu obligatoriu neremunerat ar accentua, susține ea, dezechilibrul existent. Ce este democrația directă în Elveția Cele două propuneri au ajuns la vot grație sistemului elvețian de democrație directă. Sunt necesare 100.000 de semnături pentru ca o inițiativă cetățenească să fie supusă votului popular. Astfel, elvețienii sunt consultați periodic asupra unor teme variate, la nivel federal, cantonal sau local. Votarea are loc, de obicei, prin corespondență, iar secțiile de votare se deschid doar pentru câteva ore în dimineața zilei de duminică. Primele rezultate sunt așteptate în cursul după-amiezii. O taxă climatică pentru moștenirile mari A doua propunere, numită „Inițiativa pentru viitor”, a stârnit la rândul ei controverse. Aceasta prevede introducerea unui impozit de 50% pe moștenirile ce depășesc 50 de milioane de franci elvețieni, afectând circa 2.500 de familii foarte înstărite. Inițiativa, propusă de Tineretul socialist elvețian, estimează că noua taxă ar genera aproximativ șase miliarde de franci elvețieni pe an, fonduri dedicate tranziției ecologice. Sloganurile afișate în campanie au fost clare și provocatoare: „Impozitați super-bogații, salvați clima!”. Guvernul și parlamentul, împotriva schimbării Executivul și parlamentul elvețian au îndemnat populația să voteze împotriva ambelor inițiative, argumentând că acestea ar pune în pericol economia țării și ar afecta stabilitatea socială. Conform sondajelor, care sunt de obicei fiabile, ambele propuneri ar urma să fie respinse, însă dezbaterea publică a adus în prim-plan teme esențiale: egalitatea de gen, justiția socială și protecția mediului.

Ciprian Ciucu are în plan reforme profunde pentru București (sursa: Facebook/Ciprian Ciucu)
Politică

Ciucu: „Referendumul din 2024 trebuie gândit și aplicat în raport cu patru direcții de reformă”

Ciprian Ciucu vorbește despre București cu luciditate și implicare. Despre un oraș care a crescut, dar s-a fragmentat. Despre o capitală care are nevoie de ordine, claritate și un nou început. Reforma teritorială „București are nevoie de o reformă serioasă, pe mai multe planuri. Primul plan este reforma teritorială. Bucureștiul este, în acest moment, înconjurat de o salbă de localități, unele deja orașe. Avem nevoie de un model de guvernanță eficient între București și aceste localități”, spune el. Această reformă teritorială este, explică Ciucu, condiția unui oraș funcțional. „Ce se dezvoltă în afara Bucureștiului pune presiune directă pe Capitală: pe școli, pe trafic și pe alte funcții urbane.” Pentru el, primul pas este cooperarea între București și zona metropolitană — pentru planificare comună, investiții coordonate și reguli clare de dezvoltare. Competențele primăriilor Următorul nivel al reformei privește relația dintre instituțiile care administrează orașul.  „Aici trebuie stabilite clar competențele. Ce face Primăria Municipiului București? Ce fac primăriile de sector?” „Utilitățile mari — transportul public, apa-canal, termia, iluminatul public — trebuie gestionate la nivelul Primăriei Generale, pentru întregul oraș. Școlile, domeniul social, toate parcurile de cartier și anumite străzi, în special în afara inelului principal, rămân în administrarea sectoarelor. Spitalele trebuie să fie o competență a Municipiului București. Iar bugetele trebuie alocate în funcție de competențele fiecărui nivel administrativ.” Mai puține instituții Ciucu vorbește despre un București în care atribuțiile nu se mai suprapun, iar banii urmează clar responsabilitățile. „Municipiul București are în prezent peste 80 de ordonatori de credite — instituții, agenții și companii subordonate Consiliului General. București are un PIB comparabil cu al Bulgariei, dar funcționează într-un hățiș administrativ. Este nevoie să redesenăm principalele structuri ale Primăriei Municipiului București: administrații, companii și agenții — mai puține, mai clare și mai eficiente.” Această parte a reformei ține de eficiența internă: o administrație care lucrează simplu, direct și fără blocaje. Un singur primar sau șapte? În plan politic, însă, Ciprian Ciucu deschide cea mai grea temă: modul în care este condus Bucureștiul. „Cum guvernăm Capitala? Este eficient să continuăm cu primari de sector aleși direct? Sau ar fi mai bine ca primarii de sector să fie desemnați de primarul general, dintre consilierii locali, pe baza unor negocieri politice?” Bucureștiul trebuie să rămână împărțit în șase administrații independente sau e nevoie de o guvernanță unitară? „Aceasta este întrebarea cea mai grea, pentru că multe partide nu își vor dori o astfel de reformă. Primele trei sunt mai ușor de asumat, dar aceasta atinge direct calculele politice legate de primăriile de sector.” „Primăria Capitalei trebuie să-și asume un rol central” Direcția pe care o propune Ciprian Ciucu este una de ordine și coerență: competențe precise, bugete alocate corect și o viziune de guvernare unitară a Bucureștiului. „Cred că referendumul inițiat în 2024 de către domnul Nicușor Dan, acum președintele României, trebuie gândit și aplicat în raport cu aceste patru direcții de reformă. Bugetele trebuie să urmeze competențele și responsabilitățile, iar Primăria Capitalei trebuie să-și asume un rol central, mai ferm decât până acum.” „Am viziunea și capacitatea de a mă înțelege cu primarii de sector și cu Consiliul General pentru a iniția această reformă care aduce ordine în oraș.” Bucureștiul pe care îl descrie Ciprian Ciucu este un oraș guvernat inteligent, cu reguli clare, instituții care colaborează și o administrație care funcționează ca un tot. Un oraș care știe cine este și încotro merge. Material promovat de PNL București

AUR îl amenință pe președintele Nicușor Dan cu suspendarea Foto: Inquam/George Calin
Politică

AUR îl amenință pe Nicușor Dan cu suspendarea dacă nu face referendum privind Ucraina

AUR îl amenință pe președintele Nicușor Dan cu suspendarea dacă nu face referendum privind trimiterea de trupe în Ucraina. „În cazul în care Preşedintele Nicuşor Dan nu va catadicsi să convoace acest referendum şi va insista, alături de Guvern, pe ideea trimiterii de trupe româneşti în Ucraina, atunci AUR va lua în calcul declanşarea strângerii de semnături necesare suspendării şi demiterii din funcţie a şefului statului”, a spus vicepreședintele AUR Adrian Axinia.  Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe AUR îl amenință pe președintele Nicușor Dan cu suspendarea Dar șeful statului a declarat clar că Românai nu va trimite trupe în Ucraina. „A fost o decizie pe care au luat-o, nu eram președinte încă, da, a fost o consultare cu partidele și multe din țările care sunt aici în proximitate a Rusiei au aceeași decizie pe care o avem și noi de a nu trimite oameni în Ucraina după o eventuală pace sau un eventual o eventuală încetare a focului”, a arătat Nicușor Dan, joi seara, la Antena 1.  Și Ilie Bolojan a spus același lucru, când era președinte interimar.  Cu toate acestea, AUR insistă să se organizeze un referendum. „Având în vedere lipsa de legitimitate a actualei Puteri politice şi dorinţa evidentă a românilor de a nu fi implicaţi în conflictul din Ucraina, este evident că o decizie trebuie luată doar după consultarea poporului. De aceea, îi solicit oficial Preşedintelui României să declanşeze procedura unui referendum consultativ în baza prerogativelor care îi sunt oferite de articolul 90 din Constituţie. O decizie a Guvernului în sensul participării la o misiune militară în Ucraina, fie ea şi de menţinere a păcii, ar fi o încălcare gravă a voinţei poporului român şi a articolului 4 alineatul 1 din legea fundamentală: (1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi”, a declarat Axinia, liderul europarlamentarilor AUR.

PSD intră la guvernare, anunță Grindeanu (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

PSD a votat intrarea la guvernare: Sorin Grindeanu anunță un mandat dificil și fără măsuri populiste

PSD intră la guvernare, anunță Grindeanu. Consiliul Politic Național al Partidului Social Democrat (PSD) a decis sâmbătă, prin vot, ca formațiunea să intre la guvernare. Anunțul a fost făcut de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, care a subliniat că mandatul nu va fi unul ușor și nu va include măsuri populiste. PSD intră la guvernare, anunță Grindeanu Potrivit lui Grindeanu, dintr-un total de 4.770 de membri consultați la nivel național, 4.673 și-au exprimat opțiunea prin vot. Citește și: Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi Dintre aceștia, 3.339 de membri (71,5%) au votat pentru intrarea la guvernare, în timp ce 1.274 (27,3%) au ales opoziția. Au existat și 60 de abțineri. „Am avut de ales între a intra la guvernare, pe baza unei negocieri politice și a măsurilor fiscale deja cunoscute, și trecerea în opoziție”, a declarat Grindeanu. „Nu va fi un mandat ușor. Votul trebuie să fie asumat” Liderul interimar al PSD a avertizat că perioada care urmează va fi una complicată, fără promisiuni populiste. Le-a cerut colegilor ca votul lor să fie conștient și asumat, întrucât urmează un mandat cu provocări economice și sociale. „Nu e o perioadă ușoară și nu va fi un mandat ușor. Nu va fi o guvernare obișnuită”, a spus Grindeanu. Premierul, fără drept de veto asupra miniștrilor PSD În ceea ce privește alcătuirea viitorului Guvern, Grindeanu a clarificat că premierul desemnat, Ilie Bolojan, nu va putea impune un veto asupra numelor propuse de partidele din coaliție. „E normal ca premierul să fie informat despre oamenii propuși de partide, dar nu se pune problema unui drept de veto. Evaluările vor fi însă permanente, așa cum este firesc”, a explicat liderul social-democrat. Miza: stabilitate și responsabilitate Decizia PSD vine într-un context politic tensionat și reflectă, potrivit lui Grindeanu, nevoia de stabilitate și asumare guvernamentală într-o perioadă marcată de crize multiple. Liderul partidului a transmis că formațiunea este pregătită să contribuie cu soluții și să susțină un guvern funcțional, în ciuda diferențelor de viziune din interiorul coaliției.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră