sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: reducere

18 articole
Internațional

SUA propun reducerea nicotinei din țigări

SUA propun reducerea nicotinei din țigări. Autoritățile americane au propus o măsură revoluționară: reducerea conținutului de nicotină din țigări la niveluri care nu creează dependență. Această inițiativă ar putea reduce semnificativ numărul fumătorilor și ar afecta veniturile industriei tutunului. SUA propun reducerea nicotinei din țigări Agenția pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA a propus plafonarea nicotinei la 0,7 miligrame pe gram de tutun în țigarete, trabucuri și alte produse similare. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” Scopul este de a reduce dependența și, implicit, expunerea la substanțele toxice eliberate prin arderea tutunului. Produsele alternative, precum țigările electronice, pungile cu nicotină și dispozitivele cu tutun încălzit, nu vor fi afectate de această măsură. "Prin reducerea nivelului de nicotină... până la un nivel suficient de scăzut pentru a nu mai crea dependență susținută, ciclul de expunere la aceste chimicale toxice poate fi întrerupt", a declarat Brian King, directorul Centrului pentru Produse de Tutun din cadrul FDA. Impactul asupra sănătății Conform estimărilor FDA, această măsură ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății publice. 48 de milioane de adolescenți și tineri adulți ar putea fi preveniți de la a începe să fumeze. Peste 12,9 milioane de fumători ar renunța la fumat într-un an de la implementarea măsurii. 19,5 milioane de fumători ar renunța la acest obicei în termen de cinci ani. Industria tutunului reacționează Marile companii din industria tutunului, precum British American Tobacco (BAT) și Altria (producătorul Marlboro), au criticat propunerea, considerând-o inutilă și fără fundament științific. "Aceste acțiuni ar elimina eficient țigările legale", au declarat reprezentanții BAT, avertizând asupra creșterii pieței negre de produse cu nicotină. O propunere "revoluționară" Susținătorii măsurii, precum Yolanda Richardson, președinta Campaniei pentru Copii Fără Tutun, consideră că propunerea FDA este revoluționară și îndeamnă autoritățile să o implementeze cât mai curând. "Propunerea FDA schimbă cu adevărat jocul", a afirmat Richardson, solicitând președintelui ales Donald Trump să sprijine această inițiativă. Publicul are termen până în luna septembrie pentru a trimite observații asupra acestei propuneri. FDA estimează că reglementările finale vor intra în vigoare la doi ani după publicarea deciziei oficiale.

SUA propun reducerea nicotinei din țigări (sursa: Facebook/U.S. Food and Drug Administration)
Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele

Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele. Planul bugetar-structural pe termen mediu (2025-2031) aduce în prim-plan măsuri esențiale pentru reforma salarizării din sectorul public: revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor. Planul bugetar-structural Revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor sunt principalele măsuri vizate în reforma salarizării din sectorul public, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu (2025-2031), publicat de Ministerul Finanțelor. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Planul prevede revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru diferite familii ocupaționale din sectorul public, cu scopul de a stabili criterii clare pentru ierarhizarea profesională. Revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru echitate salarială Aceste modificări urmăresc reducerea disparităților salariale și asigurarea unei remunerări corecte, în concordanță cu responsabilitățile, experiența și calificările angajaților. Reforma vizează asigurarea unei compensații adecvate pentru angajații din sectorul public, reducând riscul disputelor și ineficiențelor. Reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală O altă măsură este reintroducerea grilelor salariale pentru angajații din administrația locală, atât publici, cât și contractuali. Aceste grile vor asigura consistență în practicile de remunerare între administrația locală și cea centrală, prevenind fragmentarea și inegalitatea salarială. Măsura susține echitatea, asigurând că angajații din administrația locală sunt remunerați similar cu cei din administrația centrală. Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele Planul include și limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază, pentru a controla inflația salarială și a susține finanțele publice. "Limitarea sporurilor reduce, de asemenea, potenţialul de abuz şi asigură că remuneraţia este mai predictibilă şi echitabilă pentru toţi angajaţii. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că cheltuielile salariale din sectorul public rămân gestionabile şi nu pun presiuni asupra bugetelor guvernamentale. Noul cadru juridic va fi pus în aplicare, în acelaşi timp, pentru toate categoriile profesionale, pentru a se evita apariţia unor noi dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public. De asemenea reforma sistemului de salarizare în sectorul public va avea în vedere încadrarea în plafoanele de cheltuieli de personal avute în vedere la stabilirea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar pentru perioada de prognoză 2025-2031", se arată în Planul publicat vineri seara la Ministerul Finanţelor. Prin această măsură, remunerarea se va baza mai mult pe salariul de bază decât pe sporuri discreționare. Limitarea sporurilor reduce potențialul de abuz și asigură o remunerație echitabilă și previzibilă pentru angajați, sprijinind totodată sustenabilitatea fiscală și gestionarea cheltuielilor publice. Implementarea cadrului juridic unitar Planul bugetar include măsuri pentru aplicarea unui cadru juridic unitar în toate categoriile profesionale din sectorul public, prevenind noi dezechilibre salariale. Reforma salarizării se va încadra în plafoanele de cheltuieli stabilite pentru ajustarea deficitului bugetar până în 2031. Reforma salarizării publice este una dintre măsurile-cheie pentru ajustarea treptată a deficitului bugetar și face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Consultări publice și aprobare din partea Comisiei Europene Planul a fost supus dezbaterii publice pe 16 octombrie, în cadrul Consiliului Național Tripartit, și în consultări cu reprezentanți ai mediului de afaceri și autorităților publice locale. Urmează să fie transmis Comisiei Europene, care și-a dat acordul de principiu pentru măsurile incluse, au precizat surse guvernamentale.

Guvernul va reduce deficitul „protejând” microîntreprinderile Foto: Twitter
Politică

Guvernul va reduce deficitul „protejând” microîntreprinderile

Guvernul promite Comisiei Europene că va reduce deficitul fără să se atingă de cota unică și „protejând” microîntreprinderile. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri Într-o sinteză a așa-numitului „Planul structural fiscal pe termen mediu (PFSTM)”, prin care Executivul propune oficialilor de la Bruxelles reducerea pe termen de șapte ani a deficitului bugetar, se arată că acest plan „nu implică scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, permițând acestora să își mențină beneficiile fiscale existente”. Guvernul va reduce deficitul „protejând” microîntreprinderile „Planul prevede păstrarea cotei unice de impozitare, ceea ce reprezintă un punct central al politicii fiscale adoptate de stat. Această abordare asigură continuitatea unui sistem fiscal simplificat, ușor de administrat și predictibil pentru contribuabili, fără a introduce impozitări progresive. Planul nu implică scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, permițând acestora să își mențină beneficiile fiscale existente. Aceasta este o măsură menită să susțină sectorul micilor afaceri, care joacă un rol important în economie”, se arată în document. În plan, Guvernul se angajează să constituie „o bază de date care urmărește costurile medii ale instituțiilor publice”. „Oferind un punct de referință pentru cheltuielile publice, baza de date ajută la identificarea deviațiilor și a cheltuielilor excesive. În acest sens, prin utilizarea informațiilor furnizate de baza de date, va fi analizată posibilitatea introducerii unor normative de cheltuieli pentru instituțiile publice. Prin implementarea unui mecanism de control pentru creșteri de costuri de peste 20% față de medie, reforma limitează risipa și impune o justificare riguroasă pentru orice depășire semnificativă”, arată documentul.

Pascu, drogatul ucigaș, și-a recunoscut faptele (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Pascu, drogatul ucigaș, și-a recunoscut faptele

Pascu, drogatul ucigaș, și-a recunoscut faptele. Vlad Pascu, drogatul care a intrat cu mașina într-un grup de opt tineri la 2 Mai ucigând, astfel, pe doi dintre ei, și-a recunoscut faptele la termenul de joi de la Judecătoria Mangalia. Pascu, drogatul ucigaș, și-a recunoscut faptele Prin urmare, judecătoarea de caz a acceptat procedura simplificată. Citește și: VIDEO Dezinteres șocant al judecătoarei din dosarul ucigașului drogat Vlad Pascu: l-a întrebat pe tatăl unui tânăr omorât în accident dacă fiul lui este în sală Ceea ce ar însemna o reducere cu o treime a pedepsei care va fi decisă în speță. Părinții celor doi tineri uciși au cerut încă dinaintea începerii procesului schimbarea încadrării juridice, însă solicitarea nu a fost dezbătută până acum. De asemenea, ei au cerut recuzarea judecătoarei, solicitare respinsă. Este vorba de judecătoarea care, la primul termen, a întrebat dacă este în sală Sebastian Olariu, unul dintre tinerii uciși în accident. Părinții vor omor, nu ucidere din culpă Adrian Cuculis, avocatul părinților celor doi tineri uciși, a declarat pentru HotNews.ro că Pascu a fost audiat timp de aproximativ 40 de minute prin videoconferință și și-a recunoscut faptele. Judecătoarea Ancuța Ioana Popoviciu a admis, la cererea avocaților lui Vlad Pascu, procedura simplificată pentru acest proces, ceea ce ar însemna reducerea pedepsei cu o treime, a explicat avocatul. Părinții victimelor au solicitat, în schimb, încă dinaintea începerii procesului, schimbarea încadrării juridice pentru Vlad Pascu din ucidere din culpă în omor, cerere care încă nu a fost dezbătută.

Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023 Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Investiţiile străine directe s-au redus în 2023

Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023, arată datele publicate azi de Banca Națională. În 2022, ele au însumat 10,039 miliarde de euro. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023 „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 6,587 miliarde de euro (comparativ cu 10,039 miliarde de euro în perioada ianuarie - decembrie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6,548 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 39 milioane euro", se arată în comunicatul BNR. Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a scăzut anul trecut cu 4,86%, comparativ cu 2022, la 7.010 unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele peste 7.000 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 125,66 milioane de dolari, în creştere de aproape trei ori faţă de capitalul subscris al firmelor înmatriculate în perioada ianuarie - decembrie 2022, de 45,56 milioane de dolari. În decembrie 2023, au fost înmatriculate 563 de societăţi noi cu participare străină la capitalul social. În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (22,38% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (22,02% din total) şi transport, depozitare şi comunicaţii (15,99%). La finele lunii decembrie 2023, în România existau 251.226 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la aproape 69,84 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.756 (capital subscris de 3,31 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 13,008 miliarde de dolari, în 6.084 de firme.

Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni (sursa: Inquam Photos/Casian Mitu)
Eveniment

Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni

Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni. Războiul din Ucraina a provocat în Europa cea mai mare deplasare de oameni de la al Doilea Război Mondial: peste șase milioane de refugiați ucraineni. Pe 3 ianuarie 2024, în Europa erau înregistrați 5.936.700 de refugiați din Ucraina. Comparativ cu numărul populației, Polonia e pe primul loc în acordarea de protecție temporară, găzduind 955.110 de persoane. Citește și: Rusia nu se va opri în Ucraina, după ce acest război se va sfârși, avertizează ministrul leton de Externe Pe locul doi se situează Germania, cu 1.235.960, iar pe locul al treilea, Republica Cehă, cu 357.960. Deși, inițial, refugiații ucraineni au fost primiți cu brațele deschise în statele Uniunii Europene, guvernele oferind imediat adăpost și ajutoare sociale, după aproape doi ani, entuziasmul a început să scadă. Beneficiile guvernamentale pentru refugiați se diminuează sau dispar cu totul. Uneori anunțate, alteori, trecute sub tăcere. România a cheltuit 122 de milioane de euro România găzduiește în prezent 140.585 de refugiați ucraineni. Imediat după invazia rusă în țara vecină, Bucureștiul a primit multe laude internaționale pentru modul cum a primit refugiații. În primele luni de la declanșarea războiului, România a alocat aproximativ 63 de milioane de euro pentru ajutorarea celor fugiți din calea trupelor ruse. Până în iunie 2023, statul român a susținut financiar refugiații din Ucraina cu o sumă estimată de institutul economic german IfW Kiel la 122 de milioane de euro. Sprijinul statului român s-a dovedit a fi, însă, unul precar. La sosirea în România, refugiații ucraineni erau dependenți de ajutorul oferit de ONG-uri sau de persoane fizice. Mai mult de jumătate dintre ucraineni au declarat că societatea civilă i-a ajutat mai mult decât autoritățile. În prezent, există restanțe la plata subvențiilor. Gratuitatea transportului, inițiată în 2022, s-a redus pe o perioadă de doar cinci zile de la intrarea refugiatului în țară. Din cauză că nu s-a depus nici un efort real de integrare, din cei peste 140.000 de refugiați, mai puțin de 7.000 au reușit să se angajeze. Programul "50/20", eșuat în speculă Pe 27 februarie 2022, Guvernul României a adoptat OUG nr. 15/2022, prin care se constituia cadrul juridic necesar acordării de sprijin şi asistenţă umanitară refugiaților din Ucraina. Una din primele măsurile de sprijin instituite a fost programul "50/20" prin care statul român deconta 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pentru mâncare. Programul a fost însă sistat în luna aprilie 2023. Existau deja restanțe la plăți, însă Guvernul a invocat depistarea mai multor nereguli. Potrivit unui document, guvernul a sesizat că acest program devenise "o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe aflați în căutare de chiriași", fapt ce a dus "la creșterea cuantumului chiriilor practicate pe piața liberă, cu impact direct asupra cetățenilor români". Nou program: "2.000/600" De la 1 mai 2023, a intrat în vigoare programul "2.000/600". Acesta prevedea alocarea unei sume de 2.000 de lei de familie, pentru cazare, și 600 de lei de persoană, pentru mâncare. Banii nu mai erau decontați, ci oferiți direct refugiaților. Însă pentru a accesa fondurile, aceștia trebuia să îndeplinească mai multe condiții. În primul rând, să aibă un cont într-o bancă din România. Însă statul român nu a comunicat suficient cu băncile pentru simplificarea procedurilor: solicitantul contului trebuia să înțeleagă limba română, pentru a putea semna contractul în deplină cunoștință de cauză. În lipsa cunoașterii limbii și a unui translator autorizat, multe instituții bancare au refuzat cererile de deschidere de cont. Citește și: A apărut dovada că șeful Protecției Consumatorului, Horia Constantinescu, putea închide Ferma Dacilor! Ultimul control ANPC la amicul lui Constantinescu, în 2017 În plus, pentru acte, refugiații aveau nevoie și de o adresă de rezidență din Ucraina, însă toate documentele lor erau scrise în alfabet chirilic. Refugiații trebuia să le traducă și să le autorizeze. O dată deschis contul în bancă, familiile cu copii aveau să fie supuse unor condiții suplimentare. Suportul financiar era oferit pentru maximum 12 luni, doar dacă adulții erau încadrați în câmpul muncii și copiii înscriși la școală din România. Fetiță ucraineancă, la școala românească Oksana a ajuns în România, împreună cu fiica ei de 11 ani, la finele anului 2022. Proprietarul care i-a găzduit a mărturisit pentru DeFapt.ro că, în primele luni, a plătit din buzunarul propriu toate utilitățile apartamentului (de la întreținere la internet): "Banii din decembrie 2022 urma să fie plătiți în ianuarie 2023. I-am primit abia în luna mai. Banii din aprilie 2023 au fost virați abia pe 3 ianuarie 2024.". Din mai 2023, Oksana a accesat, din nou cu ajutorul proprietarului, programul "2.000/600". Fiind absolventă a Facultății de Turism din Ucraina, nu și-a putut găsi un job potrivit calificării. Pentru a primi ajutorul financiar pentru 12 luni, și-a înscris fetița la o școală din sectorul 6. Deși nici una dintre ele nu cunoaște limba română. Ministerul Educației nu dezvoltase la acea dată nici un fel de program educativ pentru refugiați pentru a-i învăța limba română. Fetița a urmat câteva asemenea cursuri oferite de ONG-uri. Totuși, nu putea ține pasul cu predarea la clasă, care se face în limba română. Pentru a nu stagna educațional, a continuat online și cursurile școlii din Ucraina. O povară pentru un copil, obligat astfel să facă două școli. Dimineața, merge la cursurile școlii românești (unde prezența este obligatorie, dar beneficiile, zero), seara face cursuri online la școala ucraineană, ca să învețe. Noaptea și week-endurile, își face temele. Banii pe lunile mai și iunie 2023, Oksana i-a primit abia în septembrie. Valoarea plăților restante pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni pentru perioada aprilie-iulie 2023 este de 63,7 milioane de euro. Polonia, sumă enormă în 2022 pentru refugiați După izbucnirea războiului, Varșovia a ajutat imediat refugiații ucraineni, oferind cazare gratuită, acces la educație, asistență medicală și ajutoare familiale. În 2022, suma alocată refugiaților ucraineni a fost de 8,36 miliarde de euro. Printre altele, refugiații ucraineni au beneficiat și de programele guvernamentale "Familie 500+" și "Bun început". "Familie 500+" este un ajutor financiar acordat de guvern familiilor cu copii în întreținere. Acestea primesc, lunar, 500 PLN (aproximativ 115 euro) pentru fiecare copil, până la împlinirea vârstei de 18 ani, indiferent de venitul familiei. "Bun început" este un ajutor financiar de 300 PLN (69 de euro) pentru toți elevii care încep anul școlar. Indemnizația se acordă o dată pe an pentru fiecare copil care frecventează școala până când acesta împlinește 20 de ani. Potrivit datelor guvernamentale, pentru refugiații ucraineni din Polonia s-au alocat peste 500 de milioane de euro pentru programul "500+", zece milioane de euro pentru programul "Bun început" și peste 28 de milioane de euro pentru indemnizațiile pentru nou născuți. Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni Acordarea beneficiilor s-a schimbat, însă, în primăvara anului trecut. În martie 2023, o nouă lege a prevăzut că refugiații care locuiesc în Polonia mai mult de 120 de zile trebuie să acopere 50% din costurile cazării, iar cei a căror ședere depășește 180 de zile va trebui să acopere 75%. Pe 2 septembrie 2023, guvernul polonez a închis cel mai mare adăpost înființat pentru adăpostirea ucrainenilor care fugeau de invazia rusă. Acesta găzduia peste 9.000 de refugiați. La sfârșitul anului trecut, Piotr Müller, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, a declarat că în 2024 extinderea sprijinului pentru refugiații ucraineni este incert: "Să ne amintim că reglementările sunt temporare și expiră la începutul anului viitor. Nimic nu este permanent.". În același timp, Müller a vorbit și despre plângerea Kievului împotriva embargoului polonez pe cereale: "Susținem Ucraina împotriva atacului rusesc. Aceasta privește și siguranța noastră. (...) Dar e inacceptabil ca atunci când interesele noastre economice sau agricole sunt amenințate, să fim supuși unei asemenea presiuni, morale sau legale.”. Pe de altă parte, dacă beneficiile le sunt retrase, refugiații ucraineni din Polonia vor decide să plece în alte state, precum Germania. Or, cum procentul inserării acestora în piața muncii poloneze a devenit deja unul semnificativ (65%), angajatorii au intrat în alertă. "Există o mare incertitudine în rândul angajatorilor, dacă guvernul va prelungi termenele limită sau va introduce modificări în cea ce privește refugiații ucraineni. Situația în companii este tensionată", a declarat Nadia Kurtieva, expertă în piața muncii, din cadrul Confederației Lewiatan. Alocația socială germană, foarte mare Până în prezent, Guvernul federal al Germaniei a oferit Ucrainei un ajutor în valoare totală de aproximativ 28 de miliarde de euro, sub formă de sprijin umanitar, plăți directe sau sprijinit armat. Doar pentru refugiații din Ucraina, Germania a alocat, în 2023, 6,8 miliarde de euro. 3,75 miliarde de euro au fost fonduri ale guvernului federal, restul a fost asigurat din fondul guvernelor landurilor. Din iunie 2022, refugiații ucrainenii în Germania au beneficiat pe termen nelimitat de alocația socială pe care o primește temporar orice cetățean german: 502 de euro pentru adulți și un supliment de 420 de euro pentru fiecare copil. Cazarea și costurile suplimentare au fost și sunt încă acoperite de stat. În plus, guvernul federal a mizat pe integrarea refugiaților, oferind cursuri de limbă germană: aproximativ 60% dintre refugiații ucraineni au urmat astfel de cursuri. Spre deosebire de Polonia și Republica Cehă, unde refugiații ucraineni primeau mai puține beneficii, fiind nevoiți să se angajeze în locuri de muncă prost plătite, Germania a dorit ca aceștia să poată obține un loc de muncă corespunzător calificărilor. Strategia a dat, însă, greș: din octombrie 2022, proporția celor care s-au angajat a crescut doar cu un punct procentual. Beneficiile sociale în Germania, fiind atât de mari, au redus motivația de a căuta un loc de muncă. În timp ce, în Polonia, 65% dintre refugiații ucraineni au, în prezent, un loc de muncă, iar în Republica Cehă, 51%, în Germania, rata este de doar 19%. Nemulțumire în landuri Anul trecut, în septembrie, guvernul federal a anunțat că Germania intenționează să reducă ajutorul financiar alocat refugiaților ucraineni și să elimine și contribuția pentru integrare și școlarizare. Conform planurilor guvernului federal, statele și municipalitățile urma să fie sprijinite cu maximum 1,7 miliarde de euro în 2024, adică mai puțin de jumătate din ajutorul oferit în 2023, de 3,75 miliarde de euro. Intenția a nemulțumit oficialii landurilor. Pe 6 noiembrie a avut loc o întâlnire a acestora cu Cancelarul federal. S-a decis ca guvernul federal să efectueze către landuri, în prima jumătate a anului 2024, o plată de 1,75 miliarde de euro. Câteva săptămâni mai târziu, landurile au cerut reduceri de beneficii pentru refugiații din Ucraina. "Noii refugiații de război din Ucraina nu ar mai trebui să primească beneficii nelimitate, ci beneficii în conformitate cu Legea privind prestațiile solicitanților de azil", a declarat Reinhard Sager, președintele Consiliului Districtual. Consiliul Districtual a mai cerut înlocuirea beneficiilor în numerar cu beneficii în natură și introducerea obligativității de a lucra pentru refugiați. La sfârșitul lunii decembrie, cancelarul Olaf Scholz a declarat că, în 2024, Germania va oferi în continuare un sprijin considerabil Ucrainei: opt miliarde de euro pentru livrări de arme și ajutor financiar pentru bugetul ucrainean direct sau prin intermediul Uniunii Europene. În ceea ce-i privește pe refugiații ucraineni din Germania, este de așteptat ca suma alocată să fie "mai mare de șase miliarde de euro". Cehia, reduceri de peste 30% Republica Cehă, a alocat, până în ianuarie 2023, 1,96 miliarde de euro pentru refugiații ucraineni. Însă beneficiile financiare s-au diminuat drastic la mijlocul anului trecut. Inițial, refugiații ucraineni din Republica Cehă primeau un ajutor lunar de 200 de euro. După cinci luni, suma scădea la 130 de euro. Asigurarea de sănătate și costurile de cazare în locuințe private erau acoperite de stat, prin "indemnizația solidară" (3.000 de coroane, echivalentul a 121 de euro) De la 1 iulie 2023, LEX Ucraina, legea care prevede acordarea de beneficii refugiaților, a fost modificată. Schimbările au fost ample și au vizat reducerea cheltuielilor statului pentru ajutorarea refugiaților ucraineni cu mai mult de o treime. LEX Ucraina anulează cazarea gratuită pentru refugiații care stau în Republica Cehă mai mult de cinci luni, dacă nu se încadrează în grupuri considerate vulnerabile – persoanele în vârstă de peste 65 de ani, persoanelor cu dizabilități, părinții singuri ai copiilor preșcolari, femeile însărcinate și copii sub 18 ani. Indemnizația solidară, care oferă refugiaților locuințe gratuite, a fost anulată. Noul ajutor pentru acoperirea costurilor lunare, "Alocația umanitară", prevede o sumă de 2.110 coroane (85 de euro). Aceasta nu mai este însă acordată unei persoane care are salariu, fie și minim. Persoanele care se încadrează în grupul considerat a fi vulnerabil au dreptul la aproximativ 4.000 de coroane (162 de euro) doar dacă aparținătorii lor nu câștigă această sumă. În același timp, persoanele vulnerabile au asigurată cazarea în "locuințe umanitare", alocate de primării. Pentru a obține cazarea, aceste persoane trebuie să fie înregistrate în sistem ca "vulnerabile". Însă persoane înregistrate ca fiind vulnerabile în sistemul Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale și care primesc alocația umanitară nu sunt înregistrate ca fiind vulnerabile și în sistemul HUMPO, care ține de Ministerul de Interne și care acordă cazare gratuită. Prin urmare, furnizorii de locuințe au încetat să primească banii pentru cazare. Unii au început să ceară suma pentru cazare direct de la refugiați. Statul nu restituie banii, chiar dacă se dovedește greșeala. În luna octombrie, ministerele acuzate de această problemă tehnică au interpretat LEX Ucraina: refugiații nu trebuie să aibă salariu, pentru a primi alocația umanitară, și trebuie să se încadreze în grupul vulnerabil, pentru a fi eligibili pentru cazare. Dacă aparținatorul unei persoane vulnerabile are un salariu, fie el și minim, nu mai primește nici alocația umanitară, nici cazare de urgență. Astfel, o mamă angajată full time, pentru un salariu net de 23.500 de coroane (în jur de 900 de euro) va trebui să plătească aproximativ 8.000 de coroane pe lună pentru cazare, și încă 12.000 de coroane pentru a angaja o bonă, creșele și grădinițele de stat nefiind disponibile. La final, din salariu îi rămân în jur de 3.500 de coroane, aproximativ 140 de euro. În prezent, două treimi dintre nou-veniții cu vârsta peste 17 ani au un loc de muncă, însă nu câștigă nici măcar 150 de coroane (șase euro) net pe oră. Aproape trei cincimi dintre cei angajați muncesc în poziții sub calificările lor. Șapte din zece refugiați din Republica Cehă trăiesc sub pragul sărăciei.

Nicușor Dan taie funcțiile de conducere din Poliția Locală Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan taie funcțiile de conducere din Poliția Locală

În ajun de Crăciun, Nicușor Dan taie masiv din funcțiile de conducere din Poliția Locală și primărie și desființează sute de posturi din aceste instituții. Informațiile apar în două proiecte de reorganizare a „aparatului de specialitate a Primarului General” și a Direcției Generale de Poliție Locală. Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an Cele două proiecte ar urma să fie votate de Consiliul General al Muncipiului București la 21 decembrie. Nicușor Dan taie funcțiile de conducere din Poliția Locală Ce reduceri de cheltuieli vrea să facă Nicușor Dan: Poliția Locală are acum 514 posturi, din care 47 de conducere. Ar urma să rămână doar 433, din care 23 de conducere. Practic, se desființează peste 50% din funcțiile de conducere. Administrația din cadrul primăriei Capitalei are acum 1272 de posturi, din care 146 sunt funcții de conducere. Ar urma să rămână 1175, din care 99 de funcții de conducere și trei funcții de demnitate (primarul și cei doi viceprimari). Și la Administrați Spitalelor se taie din numărul de posturi și de funcții de conducere: de la 1399 posturi/72 de funcții de conducere va ajunge la 1302 posturi/51 funcții de conducere La Direcția de Asistență Socială scade numărul de funcții de conducere de la 70 la 49. Numărul de posturi crește ușor, prin preluarea Centrului de Seniori, dar, de fapt, este și aici o reducere ușoară, dacă se cumulează numărul angajaților pe care le aveau cele două instituții. La Administrația Cimitirelor, numărul de posturi de conducere scade de la 27 la 24 Reduceri ale fuuncțiilor de conducere și la alte instituții ale Primăriei Și la alte instituții suborodnate Consiliului General se reduce numărul de funcții de conducere, dar nu se fac reduceri ale posturilor bugetate. De exemplu, la Grădina Zoologică rămân 83 de posturi, dar doar patru funcții de conducere, față de șase. În plus, mai multe instituții, precum Centrul de Protecție a Plantelor, sunt comasate. Citește și: Înspăimântător: procurorii nu au cerut arestarea unui bărbat care și-a violat fiica vitregă de 12 ani, care a și rămas însărcinată, pentru că nu au „dovada că fetiţa nu şi-a dat consimţământul” „O să vedeţi proiectul de organigramă pe care l-a făcut (directorul instituţiei – n.r.), în care sunt vreo 80 de poliţişti locali care ies din birouri şi se duc pe străzi. În următoarea şedinţă o să vedeţi modificarea programului de la 12 la 8 ore. Poliţia Locală avea multe probleme şi apreciez activitatea noului director, de o lună jumătate, de când a fost instalat”, declara Nicușor Dan la 5 decembrie.

Cât costă reducerea facturilor la energie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cât costă reducerea facturilor la energie

Cât costă reducerea facturilor la energie. Gazul şi energia s-au scumpit, însă am putea plăti totuşi facturi mai mici dacă am reuşi să punem în practică câteva sfaturi date de specialişti. Cât costă reducerea facturilor la energie Scopul: reducerea cât mai mult a pierderilor de căldură şi, implicit, a costurilor aferente încălzirii sau răcirii. Citește și: Ziua în care Ciolacu blochează spitalul construit din donații publice de către Asociația „Dăruiește Viață”. Organizația cheamă la proteste publice Pentru a vedea cum putem avea o locuinţă eficientă energetic, am discutat cu mai mulţi profesionişti în domeniu, dar şi cu o persoană care locuieşte de câţiva ani într-o astfel de casă. "Facturile au fost luna trecută 17 lei, luna asta am calculat 25 de lei", spune proprietarul de casă de mai sus. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu, noi posturi publice la locale (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu, noi posturi publice la locale

Ciolacu, noi posturi publice la locale. Marcel Ciolacu, premierul României și șeful PSD, a anunțat o reformă radicală a administrației publice pentru a face rost de bani la bugetul de stat. Citește și: VIDEO Bătăușii de la Costinești nu au fost arestați, au fost puși sub control judiciar. Eliberați, au amenințat cu bătaia chiar în fața secției de poliție În realitate, vrea să se scape de angajații statului care nu au sprijin politic pentru a angaja alții, începând cu 1 iulie 2024. Adică în preajma alegerilor locale din 2024. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact Defapt.ro a obținut în exclusivitate ultima versiune a proiectului de Ordonanță de Urgență (vezi documentul la finalul textului) "privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea/regionalizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative", document care ar putea fi modificat din nou până la data la care va fi adoptat. Consilieri și secretari de stat, minus 30% Noua variantă a proiectului de Ordonanță de Urgență prevede reducerea numărului consilierilor și secretarilor de stat cu 30% până cel târziu la data 1 ianuarie 2024. În forma inițială, se menționa reducerea cu 20%. La articolul VI, alin. 4, se menționează că "Personalul cu funcții de conducere eliberat din funcția de conducere deținută ca urmare a reorganizării activității beneficiază de drepturile prevăzute de lege. Acesta are dreptul de a ocupa o funcție publică de conducere vacantă de același nivel sau o funcție publică de conducere de nivel ierarhic inferior vacante, pentru care îndeplinește condițiile de ocupare. Citește și: Arma secretă a jandarmului de la Costinești: palma asurzitoare, care are rolul de a dezechilibra atacatorul și de a-l face vulnerabil la loviturile la corp Dacă nu există o funcție de conducere vacantă corespunzătoare postul ocupat de acesta se transformă în funcție publică de execuție care corespunde studiilor şi vechimii în specialitatea funcționarului public de conducere, de regulă, la nivelul compartimentului din care a făcut parte acesta". În această situație sunt menționate o serie de excepții, conform proiectului de OUG. Ciolacu, noi posturi publice la locale Proiectul de OUG prevede la articolul VI, alin. 8, că începând cu data de 1 iulie 2024 se pot înființa posturi noi doar cu aprobare specială. "Posturile nou înființate în cadrul structurilor organizatorice se pot înființa începând cu data de 1 iulie 2024 numai pentru cazuri temeinic justificate și cu memorandum aprobat în Guvernul României sau după caz la nivel local numai cu aprobarea autorităților publice locale prin hotărâre a consiliilor locale/județene", se menționează la alin. 8. Adică posturile din administrația centrală se aprobă prin memorandum aprobat de Guvern, respectiv de premierul Marcel Ciolacu. În cazul posturilor nou înființate la nivel local este nevoie de aprobarea consiliului local sau județean. Unde se duc șefii de birou când se duc? La articolul VII, alin. 2, din proiectul de OUG se menționează că "personalul încadrat în funcția publică de șef birou beneficiază de toate drepturile legale odată cu eliberarea din funcția publică, inclusiv prin ocuparea, în condițiile legii, a unei funcții publice de conducere ierarhic superioare corespunzătoare vechimii, experienței, studiilor de specialitate sau a unei funcții publice de execuție vacante corespunzătoare vechimii, experienței, studiilor de specialitate de comun acord cu conducerea entității publice din care face parte. Dacă nu există o funcție de publică vacantă corespunzătoare postul ocupat de acesta se transformă în funcție publică de execuție care corespunde studiilor de specialitate, experienței şi vechimii în specialitate funcționarului public de conducere, de regulă, la nivelul structurii de organizare din care acesta a făcut parte acesta.". Dispar și birourile, dar nu toate Alineatul 3 prevede că, o dată cu desființarea funcției publice de șef birou, se desființează și structurile organizatorice care funcționează ca birouri. Personalul angajat în cadrul acestor structuri de birouri își păstrează drepturile salariale în vigoare la data desființării structurilor organizatorice de birouri și este preluat în alte structuri organizatorice odată cu aprobarea noilor organigrame. Iar la alineatul 4 se menționează că "până la aprobarea noilor organigrame, state de funcții, regulamente de organizare și funcționare și altor documente necesare personalul încadrat în funcția publică de șef birou este reîncadrat în funcția publică de șef birou interimar, păstrându-și drepturile salariale în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență prin decizie a conducătorului entității publice. Personalul încadrat în cadrul biroului exercită atribuțiile prevăzute în fișa postului și în regulamentul de organizare și funcționare până la data aprobării noilor organigrame.". De reorganizare scapă șefii structurilor teritoriale organizate ca birouri și care beneficiază de autonomie funcțională. Conform articolului 5, "prevederile alin. (1) nu se aplică structurilor teritoriale organizate ca birouri care beneficiază de autonomie funcțională, prin care se desfășoară activități de uz și interes public la nivel teritorial și se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea unui ordonator de credite.". Vouchere de vacanță doar la salarii de până la 8.000 de lei La articolul XIII, alin. 2 se specifică că "instituțiile publice (...) indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, acordă, anual, personalului încadrat care realizează venituri net lunar de natură salarială de până la 8.000 lei inclusiv, în perioada 1 ianuarie 2024 -31 decembrie 2026, vouchere de vacanță în cuantum de 1.600 lei pentru un salariat. Măsura se aplică și polițiștilor, militarilor, polițiștilor de penitenciare, inclusiv personalului civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate.". Indemnizația de hrană, tot ca voucherele Noua variantă a proiectului de OUG prevede acordarea indemnizației de hrană pentru angajații care câștigă maxim 8.000 lei net lunar. "Începând cu 1 ianuarie 2024, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, pentru personalul încadrat ale căror venituri salariale nete lunar sunt sub 8.000 lei inclusiv indemnizații de hrană la nivelul anual a două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, cu excepția personalului Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și a personalului poliției locale care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, republicată, cu modificările și completările ulterioare.". Cultura, spor de 1.000 de lei pentru periculozitate Proiectul de act normativ prevede ca pentru angajații din familia ocupațională "cultură" să fie acordate sporuri de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.000 lei, pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă. Același spor se acordă și angajaților din familia ocupațională "administrație", dar și angajaților de la Consiliul Concurenței. OUG-reducere-cheltuieli-publiceDescarcă

Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Economie

Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată

Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea privind aprobarea OUG nr. 27/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul energetic, precum şi pentru instituirea unor derogări. Multe derogări Actul normativ urmăreşte instituirea unor măsuri care să contribuie la implementarea unor mecanisme coerente pentru menţinerea funcţionalităţii unor active industriale ce asigură furnizarea energiei termice în sistem centralizat, cu efecte benefice asupra populaţiei în privinţa serviciilor publice de alimentare cu energie termică în sistem centralizat şi prepararea apei calde de consum. Astfel, se instituie un mecanism privind stingerea obligaţiilor fiscale şi bugetare ale unor operatori economici care deţin capacitaţi de producere a energiei electrice sau electrice şi termice în cogenerare racordate la Sistemul electroenergetic naţional, reprezentând active funcţionale energetice, cu sau fără minele care asigură cărbunele necesar funcţionării acestora, precum şi capacităţi industriale reprezentând active funcţionale industriale. "Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) lit. e) şi f) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările şi completările ulterioare, la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat care au în derulare un plan de restructurare notificat şi aprobat prin Decizia Comisiei Europene şi care au beneficiat de ajutoare de stat pentru restructurare sub formă de granturi pentru finanţarea anumitor cheltuieli, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează direct la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare pe perioada derulării acestuia", prevede legea. Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, au obligaţia de a dispune măsurile necesare în vederea reducerii cu 10% a cheltuielilor aprobate pe anul 2023 la titlul "Bunuri şi servicii", exclusiv sumele nerepartizate în conformitate cu prevederile art.21 alin. (5) din Legea nr.500/2002, cu modificările şi completările ulterioare", stipulează legea. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea Prevederile nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, pentru cheltuielile aferente susţinerii desfăşurării Programului naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023", cu respectarea prevederilor cadrului legislativ specific în vigoare, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar.

Profesorii și învățătorii greviști, salariu redus (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Profesorii și învățătorii greviști, salariu redus

Profesorii și învățătorii greviști, salariu redus. O lună de grevă generală le-a adus doar 200 de lei salariu consilierilor de probaţiune din România care au anunţat protestul general începând cu data de 3 mai. Profesorii și învățătorii greviști, salariu redus Vineri, în 9 iunie, în ziua de salariu, i-a cuprins tristeţea: în timp ce protestează împotriva discriminărilor salariale, rămân fără bani ca să se întreţină şi să îşi întreţină familiile. În aceeaşi situaţie ar putea fi luna viitoare profesorii din învăţământul preuniversitar. Citește și: Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, dar care n-a pus piatra de temelie la nici un spital nou. Activitatea agenției, potrivit datelor de pe site: zero Care sunt aflaţi deja de aproape trei săptămâni în grevă generală. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Tentativă de a păcăli Comisia Europeană, spune Raluca Turcan despre actuala formulă de reducere a pensiilor speciale Foto: Facebook
Eveniment

Tentativă de a păcăli Comisia Europeană

Deputatul PNL Raluca Turcan, fost ministru al Muncii, despre proiectul de reducere a pensiilor speciale: modificare superficială, e de faţadă, e un fel de tentativă de păcăli Comisia Europeană. Tentativă de a păcăli Comisia Europeană „Încă nu pot să spun că există o reformă asumată de Ministerul Muncii, pentru că varianta transmisă Parlamentului nu răspunde cerinţelor din PNRR pentru a obţine finanţarea pe care o aşteaptă toată România. (...) Dacă într-un final nu se respectă cerinţele din PNRR, nu se respectă angajamentul României, riscăm să pierdem bani, per ansamblu. (...) Revenind la partea de reformă, nu există încă ceva asumat foarte clar şi asta pentru că prin obligaţia de a corecta de fapt o problemă pe care o resimt toţi românii – că eşti angajat, că eşti pensionar, că lucrezi la stat sau la privat, când priveşti spre inechitatea crasă dintre sistemul public de pensii şi sistemul de pensii speciale simţi o revoltă şi te întrebi de ce clasa politică, în decursul timpului, nu a reuşit să găsească o rezolvare, să-şi asume rezolvarea acestei probleme. Este adevărat că şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale a creat, oarecum, o legislaţie ambiguă şi atunci politicienii, în funcţie de presiunile, lobby-ul pe care l-au avut de la diferite categorii socio-profesionale, au perpetuat această problemă, în loc să caute rezolvare”, a afirmat Raluca Turcan sâmbătă, la Prima Tv, în emisiunea Insider Politic. Pensionar special cu 50.000 lei/lună ar pierde 7.000 lei Aceasta a arătat că, în condiţiile în care modificările legislative ar trebui să aducă nivelul pensiilor de serviciu cât mai aproape de contributivitate, proiectul aflat în prezent în Parlament pentru dezbateri, proiect adoptat de Senat, aduce doar „o modificare de faţadă”, prin faptul că aduce o impozitare de 15% pentru partea de necontributivitate a pensiilor se serviciu. „Cred că cel mai bine se înţelege lucrul acesta din exemple, de ce, până la urmă, modificarea este superficială, e de faţadă, e un fel de tentativă de a păcăli Comisia Europeană. Pentru că cele mai mari pensii, de exemplu speciale, sunt undeva în jur de 50.000 venit net în momentul de faţă. Or formula din Parlament aduce o reducere a acestor pensii cu maxim 7000 de lei”, a exemplificat fostul ministru. Citește și: CSM, presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale: 1.500 de magistrați se vor pensiona dacă le crește „intempestiv” vârsta de pensionare. La ICCJ ar pleca 82 din 104 judecători Puterea de cumpărare a pensiilor se va înjumătăți Ea adaugă că proiectul aflat în Parlament nu răspunde nici la cerinţa privind crearea unui sistem sustenabil pe termen lung pentru întregul sistem de pensii, în condiţiile în care de ani de zile există deficit la bugetul de pensii, iar acesta este în creştere. „Noi, dacă nu face ceva astfel încât să asigurăm o sustenabilitate a întregului sistem de pensii, riscăm ca acest deficit să se adâncească. Nu vreau să se sperie lumea şi să creadă că nu or să mai fie bani de plată a pensiilor, pentru că întotdeauna se vor transfera aceşti bani, dar transferând aceşti bani de la bugetul de stat, înseamnă că tu, de fapt, periclitezi bugetul statului şi scade puterea de cumpărare a pensiilor şi există studii care arată că dacă nu se întâmplă nimic în materie de pensii în sistemul public din România, atunci puterea de cumpărare a pensiilor din România va fi destul de redusă, aproape jumătate din cât avem noi astăzi”, a adăugat Raluca Turcan.

Emisii de CO2 rutiere, la jumătate, a decis G7 (sursa: pexels.com/Nöel Puebla)
Mediu

Emisii de CO2 rutiere, la jumătate

Emisii de CO2 rutiere, la jumătate. Miniştrii Energiei şi Mediului din G7 au stabilit duminică obiectivul de a reduce emisiile de C02 ale autovehiculelor cu cel puţin 50 % până în 2035, comparativ cu nivelurile din 2000. Emisii de CO2 rutiere, la jumătate Ţările din Grupul celor 7 şi-au stabilit această ţintă concretă printr-o Declaraţie comună adoptată duminică, la finalul reuniunii de două zile ce s-a desfăşurat la Sapporo (nordul Japoniei), şi care s-a axat pe accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Concret, miniştrii au semnalat "oportunitatea colectivă de a reduce cu cel puţin 50% emisiile parcului auto din G7 până în 2035 sau înainte de această dată, comparativ cu nivelul din 2000, ca punct intermediar pentru a ajunge la emisii nete zero şi pentru a "măsura progresul" eforturilor de decarbonizare şi electrificare a sectorului auto. Măsura se încadrează în obiectivul global de a ajunge la emisii nete zero în sectorul auto până în 2050, ceea ce va necesita acţiuni cheie în industria din toate ţările, incluzând măsuri deja aplicate de către membrii G7 pentru a reuşi ca 100% din vânzările de noi autovehicule de pasageri să fie de modele electrice, până în 2035. Vehicule electrice, stații de încărcare Pentru a atinge acest obiectiv, ţările membre s-au angajat că coopereze în privinţa dezvoltării infrastructurii de producere a autovehiculele electrice, precum şi a sistemelor de încărcare, în plus faţă de sprijinul pentru combustibili neutri la emisii, conform declaraţiei comune. Citește și: România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar „letal”, însă capacitatea de a oferi sprijin militar Kievului e în scădere – document „secret” al Pentagonului Alte măsuri menţionate sunt eforturile "pentru armonizarea activităţilor care să garanteze furnizarea de materiale pentru baterii" şi pentru a sprijini reciclarea acestor dispozitive. Cu scopul de a promova utilizarea hidrogenului drept energie curată, "se vor evalua dezvoltările de tehnologii precum vehiculele cu celulă de combustibili, vehiculele hibride şi combustibilii cu emisii scăzute sau fără emisii de CO2, inclusiv biocombustibilii şi combustibilii sintetici", adaugă Declaraţia.

Rusia vrea mai puțini jurnaliști americani (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia vrea mai puțini jurnaliști americani

Rusia vrea mai puțini jurnaliști americani. Ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov, a declarat vineri că Washingtonul a ameninţat cu represalii Moscova după arestarea unui jurnalist de la Wall Street Journal (WSJ), Evan Gershkovich, pentru spionaj şi a sugerat că poate ar fi timpul ca numărul jurnaliştilor americani care activează în Rusia să fie redus. Moscova așteaptă "represaliile" americane Serviciul Federal de Securitate rus (FSB) a anunţat la 30 martie că l-a reţinut pe Gershkovich în oraşul Ekaterinburg din Ural şi a deschis un dosar de spionaj împotriva lui pentru că ar fi primit ceea ce serviciul a calificat drept secrete de stat despre complexul militar-industrial al ţării. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Gershkovich, primul jurnalist american reţinut în Rusia pentru spionaj după sfârşitul Războiului rece, şi Wall Street Journal au negat orice implicare în vreo acţiune de spionaj. SUA au cerut Rusiei eliberarea jurnalistului şi a calificat drept ridicole acuzaţiile ruseşti de spionaj. Preşedintele american Joe Biden a cerut de asemenea eliberarea lui Gershkovich. "Americanii ne-au ameninţat cu măsuri de represalii dacă nu-l eliberăm pe Gershkovich într-un viitor apropiat", a declarat ambasadorul rus Anatoli Antonov, la televiziunea de stat rusă Pervîi Kanal. "Să vedem cum vor acţiona!", a adăugat acesta. Rusia vrea mai puțini jurnaliști americani Antonov a declarat că a avut o convorbire "foarte dură" cu subsecretarul de stat american Victoria Nuland, care a acuzat Rusia că-l deţine ilegal pe Gershkovich. Antonov a spus că Nuland l-a întrerupt în mai multe rânduri într-un fel contraproductiv. În acest context, ambasadorul Rusiei a opinat că poate este timpul ca numărul jurnaliştilor americani care lucrează în Rusia să fie redus. "Americanii au un foarte bun cuvânt, , pe care insistă mereu", a remarcat Antonov în emisiunea "Bolşaia Igra" ("Marele Joc") de pe Pervîi Kanal. "Poate că este timpul să dăm dovadă de reciprocitate şi să reducem numărul jurnaliştilor americani care lucrează la Moscova şi în întreaga Rusie la numărul (jurnaliştilor ruşi) care lucrează la Washington şi New York", a spus Antonov. "Spionaj sub acoperirea activităţii de jurnalist" Kremlinul a declarat că Gershkovich practicase spionaj "sub acoperirea" activităţii de jurnalist. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a transmis Washingtonului că Gershkovich a fost prins în flagrant delict în timp ce încerca să obţină secrete. SUA l-au desemnat luni pe Gershkovich ca fiind "reţinut pe nedrept" în Rusia, afirmând că acuzaţiile de spionaj sunt false, iar dosarul întocmit este motivat politic. Numeroşi jurnalişti americani au părăsit Rusia după ce preşedintele Vladimir Putin a ordonat trimiterea de trupe în Ucraina în februarie 2022, iar alţii au plecat după arestarea lui Gershkovich. SUA au cerut în mai multe rânduri cetăţenilor lor să părăsească Rusia din cauza războiului în Ucraina şi a riscului de a fi arestaţi arbitrar sau hărţuiţi de forţele de ordine ruse. Un schimb, posibil doar după proces În acelaşi timp, Rusia a declarat joi că un eventual schimb de prizonieri implicându-l pe jurnalistul de la Wall Street Journal nu poate fi luat în calcul decât după procesul său, în pofida eforturilor desfăşurate pentru a-i obţine eliberarea, potrivit Reuters. "Problema unui schimb va putea fi examinată după ce tribunalul îşi va pronunţa verdictul asupra unei sau altei acuzaţii", a declarat ministrul rus adjunct de Externe, Serghei Riabkov, citat de agenţia oficială rusă de presă TASS. Citește și: Conferința „Platforma Crimeea” de la București a provocat o reacție la Kremlin: purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că Rusia nu va permite ca Marea Neagră să fie controlată de NATO "În ceea ce priveşte un eventual schimb, noi dispunem de un canal special pentru aceasta, serviciile de securitate se ocupa de asta şi continuă să se ocupe", a adăugat el. Emisarul pentru ostatici al Washingtonului s-a angajat să facă miercuri "tot ce trebuie" pentru a-i readuce acasă pe Evan Gershkovich şi pe fostul puşcaş marin Paul Whelan, alt cetăţean american deţinut în Rusia, exercitând presiuni asupra Moscovei să acorde acces consular jurnalistului WSJ.

Ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile Foto: Guvernul României
Politică

Ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile

Directivă confidențială a premierului: toate ministerele și instituțiile subordonate Executivului trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. Documentul a fost prezentat de Antena 3. Dispoziția arată clar că investițiile nu trebuie tăiate, dar nu face nici o referire la posibilitatea tăierii salariilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile „Având in vedere obligatia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent si de a gestiona resursele si obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale, de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale, este necesară adoptarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare. În acest context, vă rugăm să dispuneţi reevaluarea fondurilor aprobate prin legea bugetară anuală pentru instituţia pe care o conduceţi si să identificaţi măsuri ce pot fi adoptate, inclusiv prin acte normative, care să conducă la diminuarea prevederilor bugetare cu cel puţin 6% din totalul creditelor bugetare aprobate, fără afectarea investiţiilor, indiferent de sursa de finanțare a cheltuielilor aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile si din Planul naţional de redresare si rezilienţă. Măsurile identificate vor fi transmise Guvernului pănă cel târziu la data de 12 aprilie 2023”, se arată în document. Însă documentul nu interzice tăierea salariilor. Citește și: Șefa comisiei juridice a Camerei Deputaților, Laura Vicol, are soț penal, acuzat de evaziune fiscală. Numele soțului, secretizat de Tribunalul București. El așteaptă prescrierea – presă Azi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a insistat, din nou, pe îndeplinirea obiectivelor din PNRR. „Uşor-uşor, chiar dacă am fost aspru criticat şi mi-am asumat acest lucru, tot ajungem la măsuri de reduceri de cheltuieli care duc spre aceste lucruri: fie să revizuim coeficienţii de salarizare, fie că numărul de salariaţi este revizuit sau avem o politică fiscală ajustată, acestea sunt decizii ale Coaliţiei de guvernare. Încă o dată, spun cu toată sinceritatea, România trebuie să îşi aducă banii în ţară, chiar dacă aceste reforme dor. Sunt patru reforme şi pot să coste România o grămadă de bani", a declarat Marcel Boloş.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră