sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: Recep Tayyip Erdoğan

16 articole
Politică

Ciolacu, ținta glumelor după vizita turcă

Ciolacu, ținta glumelor după vizita turcă. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a fost primit, marţi, la Palatul Prezidenţial din Ankara, de preşedintele Recep Tayyip Erdoğan, în cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează în Republica Turcia. Ședință comună a celor două guverne Preşedintele turc l-a întâmpinat pe premierul român în cadrul unui ceremonial militar cu garda de onoare şi intonarea imnurilor de stat ale României şi Turciei. De asemenea, în cadrul ceremoniei au fost trase şi 21 de salve de tun. Citește și: Împrumuturile statului au explodat: guvernul Ciolacu s-a îndatorat în patru luni din 2024 cât în șapte luni din 2022. Suma-record: 89,5 miliarde de lei Cei doi înalţi demnitari vor avea o întâlnire tete-a-tete, urmată de semnarea Declaraţiei Comune pentru Înfiinţarea Consiliului Cooperării Strategice la Nivel Înalt dintre România şi Republica Turcia. În baza documentului va avea loc, apoi, prima şedinţă comună a celor două guverne, turc şi român. Întrevederea în plen a celor două delegaţii va fi urmată de o ceremonie de semnare a mai multor Acorduri şi Memorandumuri de Înţelegere privind cooperarea sectorială în domenii precum securitate socială, IMM-uri, turism, aspecte funcţionale privind activitatea misiunilor diplomatice ale celor două ţări şi urbanism. Ciolacu, ținta glumelor după vizita turcă În online, tonul a fost mai puțin protocolar. "Marcele, eu ți-aș fi dat sabia lui Ștefan cel Mare, dar am auzit că nu ești moldovean...", a fost una din glumele de pe Facebook (sursa: kmkz.ro). "Erdogan pare îngrijorat cu Ciolacu lângă el. Zici că a uitat descuiat la all inclusive", a fost o altă ironie din aceeași sursă. "Marcele, bine ai venit în Turcia, dar va trebui să te trimitem înapoi. Nu acceptăm ca tribut din ăștia fără bac", a mai scris kmkz.ro pe propria pagină de Facebook.

Ciolacu, ținta glumelor după vizita turcă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Ponta, plătit regește de oligarhi turci (sursa: Facebook/Mariana Gavrilă)
Eveniment

Ponta, plătit regește de oligarhi turci

Ponta, plătit regește de oligarhi turci. Consilierul onorific al premierului Ciolacu vinde consultanță privată unor corporații care se intersectează frecvent cu banii publici sau cu măsurile fiscale ale guvernului. Ponta, plătit regește de oligarhi turci Tranzacțiile firmei lui Ponta din ultimii doi ani arată conexiuni profitabile cu holdinguri mari din Turcia și China, cu una dintre companiile austriece active în pădurile românești, cu o agenție de impresariat faimoasă în piață sau cu diferiți constructori de proiecte guvernamentale, potrivit captura.ro. Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an. Șeful PSD a renunțat la chioșcul lui din Buzău Marea corporație turcească Cengiz Holding este client de bază la firma de consultanță privată înființată de Victor Ponta la începutul lui 2021 (VP Projects Advisers). Consilierul lui Ciolacu încasează neîntrerupt, de doi ani, câte o sută de mii de lei pe lună din acest parteneriat . Compania lui Ponta facturează direct către o filială minieră de aici a grupului turc, Cuprumold Mining SA. Aceasta e fosta societate de stat Moldomin, care administrează zăcământul de cupru de la Moldova Nouă, al doilea ca mărime din România, estimat la aproximativ un miliard de euro. Numai în ultimii doi ani, Cengiz Holding a pompat astfel aproximativ 390 de mii de euro (1,9 milioane lei) în firma lui Victor Ponta. Suma a fost defalcată în 18 plăți, mai arată sursa citată.

Erdoğan și Biden, față în față (sursa: TASS)
Internațional

Erdoğan și Biden, față în față

Erdoğan și Biden, față în față. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan, care blochează aderarea Suediei la NATO, va purta discuţii la summit-ul NATO de la Vilnius de săptămâna viitoare cu preşedintele american Joe Biden, a anunţat duminică preşedinţia turcă. Erdoğan și Biden, față în față "Liderii au convenit să se întâlnească faţă în faţă la Vilnius şi să discute în detaliu relaţiile bilaterale dintre Turcia şi Statele Unite şi problemele regionale", se arată în declaraţia Ankarei. Preşedinţia turcă a declarat că Erdoğan şi Biden au vorbit duminică la telefon despre aderarea Suediei la Alianţă şi livrarea de avioane de luptă americane F-16 către Turcia. "Observând că nu este corect să se asocieze cererea Turciei de (avioane) F-16 cu aderarea Suediei, preşedintele Erdoğan i-a mulţumit preşedintelui american Biden pentru sprijinul său pentru cererea Turciei de F-16", se mai precizează în declaraţie. Pentru unii observatori, unda verde a Turciei pentru intrarea Suediei în Alianţă este condiţionată de livrarea avioanelor F-16 către Ankara. Întâlnire și cu premierul suedez Turcia este ultima ţară NATO alături de Ungaria care se opune aderării Suediei, în ciuda măsurilor luate de ţara scandinavă, inclusiv o reformă a constituţiei sale şi adoptarea unei noi legi antiterorism. Erdoğan, care urmează să se întâlnească luni cu premierul suedez Ulf Kristersson la Vilnius, acuză autorităţile suedeze pentru presupusa lor indulgenţă faţă de activiştii kurzi care s-au refugiat pe teritoriul lor şi cere extrădarea a zeci dintre aceştia. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri "Preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a declarat că Suedia a făcut paşi în direcţia bună prin modificarea legislaţiei antiterorism. Dar susţinătorii organizaţiei teroriste PKK/PYD/YPG continuă să demonstreze liber (în Suedia) pentru a lăuda terorismul, ceea ce anulează măsurile luate", se arată în comunicatul preşedinţiei turce.

Tătucul Erdoğan oferă stabilitate religioasă, politică (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Tătucul Erdoğan oferă stabilitate religioasă, politică

Tătucul Erdoğan oferă stabilitate religioasă, politică. În ciuda crizei economice, a stilului autoritar de guvernare și chiar în ciuda revoltelor populare care au survenit în urma cutremurului devastator de la începutul anului, Recep Tayyip Erdoğan, cel care a dominat politica Turciei în ultimii douăzeci de ani, va rămâne președintele țării pentru încă un mandat. Erdoğan e un autocrat declarat, încă de la începutul carierei sale politice. Pe când era primar al Istanbului acesta a afirmat: "Democrația este doar trenul în care ne urcăm până ajungem la destinație.". Tătucul Erdoğan oferă stabilitate religioasă, politică Turcii vor da un vot negativ guvernului și președintelui actual – preziceau numeroși analiști, dar și sondaje, bazându-se atât pe contextul social, politic și economic din Turcia, cât și pe revolta oamenilor în urma cutremurului recent. În ciuda tuturor predicțiilor, însă, oamenii au votat pentru președintele actual, atât la alegerile prezidențiale, cât și la cele parlamentare, voturi masive venind și din partea diaspore turce, care a sărbătorit cu fast în marile orașe europene. De ce îl iubesc turcii pe Erdoğan? Pe când Kemal Kılıçdaroğlu este membru al CHP, cel mai vechi partid din Turcia, fondat de Atatürk, cel care a impus statul laic, Erdoğan e mai pe placul populației evlavioase, temătoare că drepturile lor ar putea fi reduse în cazul unei schimbări de guvern - deși alianța de opoziție condusă de Kılıçdaroğlu a afirmat în mod repetat că nu plănuiește așa ceva. În plus, Kılıçdaroğlu și-a exprimat, în repetate rînduri, dorința de a apropia Turcia de Uniunea Europeană și, potrivit lui Bayram Balci, cercetător CNRS la CERI-Sciences Po, mai ales în vremurile acestea, turcii vor stabilitate, nu alianțe care ar putea antrena Turcia în disputele internaționale. În primul rând, susține analistul, opoziția, formată din șase partide politice diferite din punct de vedere ideologic, de la social-democrație la naționalism și islamism, a provocat neliniște printre alegători, varietatea și eterogenitatea formațiunii opozante fiind percepute ca o slăbiciune – cum ar putea o opoziție atât de diversă să rămână unită și să gestioneze numeroasele probleme ale țării? "Măreția Turciei" vs factorul kurd În al doilea rând, principalul obiectiv al opoziției a părut a fi mai degrabă înfrângerea lui Erdogan, programul său economic și politica externă nefiind suficient de convingătoare. "Singura diferență reală dintre opoziție și guvern privea libertățile și statul de drept, care au fost deosebit de afectate în ultimii ani și de aceea plasate în centrul campaniei electorale a opoziției. Dar s-a dovedit că nu aceasta era prioritatea majorității alegătorilor care, între statul de drept și securitatea promisă de Erdoğan, au ales menținerea ordinii, în detrimentul a mii de oameni care și-au pierdut drepturile", susține Bayram Balci. În al treilea rând, Erdoğan a marșat puternic pe "măreția națiunii și influența Turciei pe scena internațională", demonstrațiile și manifestările din ultimii ani ale performanțelor industriei de armament a țării atrăgând atenția oamenilor, într-o țară în care "mândria națională nu este un concept gol". Nu în ultimul rând, votul kurzilor a fost mai degrabă dăunător pentru opoziție. Electoratul, sensibil la situația de securitate a țării, a acceptat propaganda guvernului, conform căruia rivalii săi aveau "sprijinul teroriștilor" – referirea fiind la partidul pro-kurd HDP, care, deși nu face parte oficial din alianța anti-Erdogan, a cerut ca Kılıçdaroğlu să fie ales: "Pentru populația turcă, care a fost supusă diferitelor atacuri ale kurzilor, acesta a fost un argument major în favoarea votului pentru Erdogan, care dă impresia că va face o treabă mai bună pentru a le asigura siguranța.". Revenirea iașmacului, esențială "Oamenii noștri îl iubesc pe Erdoğan", a declarat Bayram Yavuz Onay, primarul orașului Orta, unde președintele în funcție a obținut peste 88% dintre voturi. Este un oraș, ca multe altele, unde vechiul și noul lider a devenit aproape un cult. Primarul povestește că, pe când era tânăr, a intrat în armată, dar soției nu i-a fost permis să participe la ceremonia de depunere a jurământului, din cauză că purta iașmac (voalul turcesc). La acea vreme, ordinul secular al statului era interpretat atât de strict, încât femeilor cu iașmac nu li se permitea nici să studieze la universități, nici să lucreze în sectorul public. Însă, sub Erdoğan, legea a fost schimbată - voalul, ca simbol religios și politic, fiind permis în viața publică. "Fiica mea și sora mea nu își acoperă părul. Dar soția mea și mama mea o fac. Cum putem exclude oamenii, doar pentru că poartă iașmac? Nu poți restricționa libertatea oamenilor. Cu cât încerci mai mult, cu atât oamenii se vor luptă pentru asta.", a spus edilul. Întrebat fiind despre libertate și drepturi, Erdoğan fiind temut tocmai pentru politicile sale represive, Onay vorbește despre apărarea tradițiilor și despre stabilitate, dând exemplu retragerea Turciei din convenția internațională pentru protejarea femeilor împotriva violenței, "Convenția de la Istanbul". În opinia sa, din cauza acestei convenții, în Turcia "numărul de divorțuri a crescut": "Nici măcar nu te poți certa cu soția, că femeia va suna imediat poliția. Va spune că soțul a țipat la ea sau a încercat să o lovească, iar soțul primește imediat o interdicție de contact de trei luni.". Cultul lui Erdoğan, care nu ascultă de Biden sau Putin Mesut Canbaz, farmacist din Orta, mărturisește că a votat pentru Erdoğan pentru că susține politica externă promovată de acesta. Pe când Kılıçdaroğlu "voia să lucreze cu țări străine, nu cu cetățeni, ceea ce ne-ar submina independența", Erdoğan e "un om puternic, autonom, care nu ascultă nici de Biden, nici de Putin". În ceea ce privește relațiile internaționale ale Turciei, farmacistul afirmă: "Când soarele va ieși din vest, ne vom întoarce spre vest. Dacă iese de la est, ne vom întoarce spre est.". Kismet Sarici, o casnică de 65 de ani, a votat pentru președintele în funcție deși fiica ei a părăsit de mulți ani Turcia, locuind în Germania: "Ne place totul la el. Aș putea vorbi ani de zile și totuși niciodată nu poți enumera tot ce a făcut Erdoğan pentru noi.". Întrebată de starea economică precară din Turcia, Sarici o pune pe seama "puterilor străine care vor să-i facă rău lui Erdogan.". Diaspora turcă, majoritar cu președintele în funcție Dintre țările europene cu cele mai mari comunități turce, cele mai multe voturi pentru Erdoğan au venit din Austria, unde peste 73% dintre turci au votat pentru președintele în funcție și doar 26,12% pentru Kemal Kılıçdaroğlu. Pe locul doi s-au situat Țările de Jos, cu 70,4%, urmate de Germania, cu aproximativ 67,4%, și Franța, cu 66,6%. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri La polul opus s-au situat Marea Britanie, Suedia și Elveția, unde voturile diasporei au mers în favoarea lui Kılıçdaroğlu. Duminică seara, bulevardele Vienei au fost blocate de zeci de mii de demonstranți, simpatizanți ai lui Erdoğan, care au sărbătorit rezultatele alegerilor prin mitinguri spontane, de proporții. La fel s-a întâmplat și în multe orașe din Germania, unde străzile au fost inundate de coloane lungi de mașini, claxonând și arborând steagul Turciei. Deputatul AKP Muhammed Fatih Toprak a postat pe pagina sa de Twitter mai multe videoclipuri cu astfel de manifestații în orașe europene, comentând că "Secolul turc începe cu o mare victorie a Turciei.". "Salutul lupului gri" Au existat însă și reacții de indignare, din cauză că participanții la demonstrații au folosit "salutul lupului gri", simbolul naționaliștilor turci. Cansu Özdemir, deputat în Parlamentul de la Hamburg, a comentat pe Twitter: "Pe străzile europene puteți vedea din nou cât de vesel a fost arătat salutul fascist al lupului. Fascismul și islamismul turcesc continuă să aibă mână liberă în Germania.". În Franța, la Lyon, susținătorii lui Erdogan sunt de toate vârstele. Derya, 20 de ani, locuiește cu părinții în La Côte-Saint-André: "Îmi place Erdoğan de când eram mică. Cu toții suntem mândri de el.". Sermin Tanriverdi, de profesie cizmar, locuiește în Franța, dar acuză presa franceză: "Televiziunea franceză îl critică mult, dar nu spune adevărul. A făcut mult bine pentru țara lui. De când este acolo, lucrurile s-au schimbat, este magnific.". "Multora nu le place, dar a adus multe schimbări pozitive", adaugă Davut Lalkan, sticlar din Autun, adăugând: "Ne-am recâștigat respectul. Începem să luăm fața Europei!".

Erdoğan poate pierde alegerile în Turcia (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdoğan poate pierde alegerile în Turcia

Erdoğan poate pierde alegerile în Turcia. Electoratul din Turcia a început să voteze duminică în cadrul unora dintre cele mai importante alegeri din istoria modernă de 100 de ani a ţării, alegeri care l-ar putea înlătura pe preşedintele Recep Tayyip Erdogan după două decenii petrecute la putere. Erdoğan poate pierde alegerile în Turcia Votul va decide nu doar cine va conduce Turcia, ci şi cum va fi guvernată ţara, cum va fi condusă economia într-un context de criză profundă a costului vieţii, şi care va fi politica sa externă, care a luat turnuri neaşteptate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sondajele preelectorale îi dau principalului contracandidat al lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu, care conduce o alianţă de şase partide de opoziţie, un uşor avans, însă, dacă niciunul dintre ei nu va obţine peste 50% din voturi, un tur decisiv va avea loc peste două săptămâni, pe 28 mai. Alegerile se desfăşoară la trei luni după cutremurele care au ucis peste 50.000 de oameni în sud-estul ţării. Mulţi locuitori din provinciile afectate şi-au exprimat furia faţă de răspunsul greoi iniţial al guvernului, dar există puţine dovezi că subiectul a modificat intenţiile de vot. Kurzii, rol decisiv Duminică, alegătorii vor alege de asemenea noul parlament, pentru care se anunţă o cursă strânsă între Alianţa Poporului, din care fac parte AKP al lui Erdogan, partidul naţionalist MHP şi altele, şi Alianţa Naţiunii, a lui Kilicdaroglu. Secţiile de vot s-au deschis la ora locală 08.00 (05.00 GMT) şi se vor închide la 17.00 (14.00 GMT). Potrivit legii electorale din Turcia, anunţarea oricăror rezultate este interzisă până la ora locală 21.00. Alegătorii kurzi, care formează 15-20% din electorat, vor juca un rol crucial. Partidul pro-kurd HDP nu face parte din principala alianţă de opoziţie, dar i se opune vehement lui Erdogan după o reprimare a membrilor săi în ultimii ani şi şi-a declarat sprijinul faţă de Kilicdaroglu în cursa prezidenţială. Erdogan, în vârstă de 69 de ani, un orator puternic şi un maestru al campaniilor electorale, s-a dezlănţuit în această campanie, în care se luptă să supravieţuiască celui mai dur test politic de până acum. El se bucură de loialitatea fermă a turcilor religioşi care s-au simţit în trecut defavorizaţi într-o Turcie secularizată. Economia s-a prăbușit Totuşi, dacă alegătorii îl vor înlătura pe Erdogan de la putere, aceasta se va întâmpla în mare parte deoarece îşi văd în declin prosperitatea, egalitatea şi capacitate de a face faţă nevoilor de bază, în condiţiile în care inflaţia a atins 88% în octombrie 2022 şi lira s-a prăbuşit. Citește și: Planul de pace în Ucraina al Papei Francisc, discutat în detaliu cu Zelenski, la Roma. Președintele ucrainean, însă, insistă că nu are nevoie de mediator: Decizia e a noastră, războiul e pe teritoriul nostru Kilicdaroglu, în vârstă de 74 de ani, promite o revenire la politici economice "ortodoxe" şi la sistemul parlamentar de guvernare, de la sistemul prezidenţial executiv al lui Erdogan aprobat prin referendumul din 2017. El a promis de asemenea că va restabili independenţa unui sistem de justiţie despre care criticii lui Erdogan spun că acesta l-a folosit pentru a reprima opoziţia. Dacă va câştiga, Kilicdaroglu va avea misiunea dificilă de a păstra unită o alianţă care include naţionalişti, islamişti, secularişti şi liberali.

Erdoğan își cere iertare, vin alegerile (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdoğan își cere iertare, vin alegerile

Erdoğan își cere iertare, vin alegerile. Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, le-a cerut "iertare" luni locuitorilor din provincia sud-estică Adıyaman, una dintre cele mai afectate de seismul devastator de la 6 februarie, pentru întârzierile în intervenţiile echipelor de salvare. Erdoğan își cere iertare, vin alegerile "Din cauza efectului devastator al seismelor şi a vremii nevaforabile, nu am putut lucra în modul în care ne-am fi dorit la Adıyaman în primele zile. Cer iertare pentru asta", a declarat şeful statului turc. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Erdoğan a făcut această declaraţie în oraşul Adıyaman, la trei săptămâni după cutremurul care a făcut peste 44.000 de morţi în Turcia şi care a afectat de asemenea şi Siria vecină. Preşedintele turc, la putere de 20 de ani şi care vrea să îşi menţină postul la alegerile prevăzute pentru 14 mai, a fost criticat puternic de către supravieţuitori, care au reproşat statului lentoarea intervenţiilor. La patru zile după catastrofă, Erdoğan a schiţat o formă de mea culpa, tot la Adıyaman, însă fără a cere iertare. "Distrugerile au afectat atât de multe imobile (...) încât, din păcate, nu ne-am putut desfăşura intervenţiile pe cât de repede am sperat", a spus el atunci. Și galeriile de fotbal au reacționat El a recunoscut de asemenea că au existat "lacune" în reacţia la seism, adăugând că este "imposibil să fii pregătit pentru un astfel de dezastru". În această provincie şi într-o alta, Hatay, de asemenea puternic lovită, supravieţuitorii şi-au manifestat furia, în declaraţii pentru AFP, la câteva zile după catastrofa naturală. Unul dintre ei, Mehmet Yildirim, a spus la 10 februarie că nu a văzut pe "nimeni", "nici stat, nici poliţie, nici soldaţi" până "a doua zi, la ora 14.00", adică la 34 de ore după seism. Citește și: SUA nu au capacitatea să apere Taiwanul – studiu Pacific Forum. Dacă Taiwanul cade, lumea va fi dominată de China comunistă El a acuzat autorităţile că au lăsat populaţia din provincia Adıyaman să se descurce singură. În weekend, suporteri ai echipelor de fotbal din Istanbul şi-au exprimat de asemenea nemulţumirea pe stadioane, cerând demisia guvernului. Luni, preşedintele turc a promis construcţia a aproape 50.000 de noi locuinţe în provincia Adıyaman, dintr-un total de 309.000 care ar urma să fie ridicate în cele 11 provincii afectate de seism.

Erdoğan și-a abandonat conaționalii după cutremur (sursa: cumhuriyet.com.tr)
Internațional

Erdoğan și-a abandonat conaționalii după cutremur

Erdoğan și-a abandonat conaționalii după cutremur. După teroare, șocul resimțit de supraviețuitorii devastatorului seism din Turcia se transformă în furie. În multe provincii, timp de câteva zile, nu a existat nici un ajutor, iar oamenii care au scăpat de cutremur au fost lăsați să moară de frig, foame și sete. În timp ce numărul morților crește neîncetat (potrivit ultimelor statistici oficiale, acesta a depășit 33.000), politicienii fac declarații aiuristice, iar televiziunile aservite cenzurează strigătele de revoltă ale oamenilor: „Unde este Erdoğan? Unde este Statul?”. Erdoğan și-a abandonat conaționalii după cutremur Recent, scriitorul Orhan Pamuk a publicat în Le Point un emoționant articol despre cutremurele care au lovit țara sa natală, observând că, după șocul tragediei, oamenii, lăsați de izbeliște de autorități, încep să se revolte. „Oamenii care și-au pierdut casele, familiile, pe cei dragi, tot ceea ce au avut vreodată, constată că nimeni nu face nimic pentru a lupta împotriva incendiilor care încep să izbucnească în orașele lor. Au ajuns să se pună de-a curmezișul oricărui vehicul oficial pe care îl zăresc – poliție sau funcționar guvernamental – și protestează. Nu mi-am văzut niciodată compatrioții atât de furioși”, notează scriitorul. Adăugând că, deși oamenii încep să se obișnuiască cu groaza grămezilor de moloz și beton rămase în urma prăbușirii clădirilor, mânia, amărăciunea, și sentimentul de disperare pe care încep să le aibă, înțelegând că sunt ignorați de autorități, se transformă în furie contra guvernului. „Mulți au filmat dezastrul cu telefoanele (...), postând mai apoi acele imagini insuportabil de grotești pe rețelele de socializare fără să adauge nici măcar un comentariu. Însă (...) procedând astfel, ei au transmis două mesaje. Primul este șocul lor: amploarea uluitoare a dezastrului. Al doilea, sentimentul de abandon și deznădejde, resimțit de întreaga țară, la fel de intens ca însuși cutremurul.”, scrie Pamuk. Provincii întregi, lăsate fără nici un ajutor "În ruinele lăsate de cutremur, crește furia orașului turc Adiyaman, uitat de operațiunile de salvare", titrează Le Temps un reportaj realizat la fața locului. „Deși întreaga Turcie se mobilizează pentru a ajuta miile de victime ale cutremurului (...) unele orașe, precum Adiyaman, au fost lăsate la periferia operațiunilor de salvare. (...) Dacă toate orașele s-au cufundat în doliu în Turcia, cei din Adiyaman își azi strigă furia: «E o rușine! Nu vă lăsați păcăliți de ceea ce vedeți în alte părți. Abia după trei zile de când așteptam ajutor au sosit pompierii și armata. Statul a uitat de Adiyaman!»”, a declarat un localnic jurnaliștilor elvețieni. În Adıyaman, orașul în care impactul cutremurului s-a simțit cel mai puternic, nici după două zile nu fusese trimis un număr suficient de echipe de căutare și salvare, iar președintele Fundației Adıyamanlılar Ankara, Hüseyin Duran, a declarat: „S-a stabilit că unele cadavre găsite în Adıyaman au fost ale oamenilor care au murit după cutremur, înghețați”. Au scăpat de cutremur, riscă să moară de lipsuri Însă Adiyaman nu este singurul oraș uitat de autorități. Potrivit unui tulburător reportaj realizat de ziarul turc Cumhuriyet, zece provincii afectate de dezastru se află în aceeași situație. În Kahramanmaraș, dezastrul, care continuă să facă victime printre supraviețuitorii uitați de autorități, dă naștere unei furii generale. Ajutoarele întârzie să apară, organizarea e la pământ, iar frigul, lipsa de medicamente și de hrană continuă să omoare oameni, scriu jurnaliștii turci. Citește și: ANALIZĂ Corupția endemică din construcții a agravat efectele cutremurelor din Turcia: publicații internaționale explică răspunderea regimului Erdoğan „Nu avem ce mânca, nimic de băut, nu avem nici măcar un cort în care să petrecem noaptea. Chiar dacă n-am murit din cauza cutremurului, vom muri de frig”, a declarat Bilal Demiroglu, un localnic. „În Kahramanmaraş sunt vieţi care aşteaptă să fie salvate, foame, frig, lacrimi şi durere. Aproape toate clădirile au fost distruse. Cetăţenii au început să se revolte în acest oraş, care seamănă cu un câmp de război. «Nu există nici un slujitor al lui Allah în acest guvern. Unde este Recep Tayyip Erdoğan? Unde este omul care a criticat cutremurul din '99? Au șters Marașul de pe lista lor? Nu există în guvernul ăsta nici un slujitor al lui Dumnezeu!»”, a spus un supraviețuitor. Cadavrele, în saci, întinse pe jos în spitale Fără ajutoare și fără medicamente, epidemiile abia așteaptă să izbucnească. Spitalul Universitar al Facultății de Medicină Kahramanmaraş Sütçü İmam a devenit un focar de infecții. „De îndată ce intri pe uşă, te întâmpină saci de cadavre, întinși pe jos, şi rudele în lacrimi. Alături de cei morți, pacienții stau întinși pe tărgi. În spitalul în care ambulanțele aduc tot timpul noi victime, medicii nu mai știu pe cine să preia mai rapid. De asemenea, sunt nevoiți să le spună «Vă rugăm să nu mai veniți» celor care au picioarele sau brațele rupte. Pentru că au cazuri mult mai grave.”, descriu jurnaliștii turci scenele îngrozitoare. Jafurile, tolerate de poliție În oraș nu există mâncare sau apă. Geamurile magazinelor au fost sparte, oamenii s-au îmbulzit să ia ce se mai găsea de mâncare, iar poliția nici nu mai intervine, limitându-se la atenționări de tipul „Luați doar cât aveți nevoie”. Interogați de jurnaliștii turci, polițiștii au declarat că oamenilor le este foame, iar ajutoarele întârzie: „Cum să poată supraviețui altfel?”. Un localnic, care a luat șosete și lenjerie intimă, le-a spus reporterilor că a pierdut totul în cutremur și că îi este foarte frig. „Când totul va reintra în normal, voi plăti pentru toate”, a declarat el, timid. Oficial, trebuie să fie bine Reprezentanții Guvernului care au mers în regiune după cutremur au reacționat prompt. Prin declarații. Astfel, fostul deputat al AKP Istanbul, Mehmet Metiner, a reacționat pe rețelele de socializare, când un supraviețuitor al cutremurului i-a spus: „Suntem distruși”, cu mesajul „Nu putem aduce morții înapoi. Dar avem un șef care va restaura orașul”. După reacțiile vehemente, Metiner a șters mesajul în cauză. Și ministrul Trezoreriei și Finanțelor, Nureddin Nebati, a făcut o declarație la Şanlıurfa, spunând că totul este sub control, singura problemă fiind fake news-urile: „Problema aici este fenomenul fake news, răspândit pe rețelele de socializare. Totul este sub control în Urfa”. Și, probabil, pentru a opri aceste „știri false”, televiziunea Habertürk, care transmitea în direct din districtul Iskenderun, a tăiat sonorul când un supraviețuitor al cutremurului l-a acuzat pe președintele Tayyip Erdoğan de minciuni. „Erdoğan a spus că AFAD a ajuns în cele din urmă, însă unde este?”. După ce sonorul a revenit, cetățeanul s-a încăpățânat: „Dar nu a intervenit nimeni, mint când spun că au făcut-o! Da, au venit, au făcut poze și au plecat”. Cățeii TV care îi ling mâna lui Erdoğan Pe aceeași linie de partid a televiziunii Habertürk a acționat și NTV, care a întrerupt difuzarea transmisiei, când un cetățean a început să critice guvernul, acuzând că nu a trimis ajutoare. E de amintit faptul că, în 2013, atât Habertürk, cât și NTV au ales să nu transmită informații legate de protestele de amploare, care se îndreptaseră împotriva politicii islamiste a lui Recep Tayyip Erdoğan, pe atunci premier, drept care au fost pichetate, la rândul lor, de protestatari. În ceea ce privește NTV, CEO-ul grupului Doğuş Media, Cem Aydın, a afirmat că televiziunea și-a „trădat publicul”, părăsind, la scurt timp, postul. În plus, NTV a refuzat să difuzeze o emisiune a BBC World News despre libertatea presei în Turcia, ceea ce a dus la încetarea acordului de parteneriat cu BBC. Se va cutremura tronul sultanului? Vor exista consecințe ale acestei revolte la viitoarele alegeri din Turcia? Yusuf Erim, analist politic la Ankara la TRT World, a amintit într-un articol pentru Foreing Policy, că în urma cutremurului din 1999, în care au murit peste 17.000 de oameni, reacția slabă a guvernului de la acea vreme i-a deschis, de fapt, drumul spre președinție lui Erdoğan care promisese că va reconstrui țara. Ceea ce a și făcut, însă beneficiul acelei reconstrucții a revenit în special oamenilor de afaceri apropiați de AKP: „Expansiunea rapidă din ultimele două decenii – poduri noi, mall-uri, moschei, zgârie-nori și (desigur) Housing Development Administration (TOKI) susținută de guvern – pare să fi avut acum un cost.”. Un cost care, potrivit lui Erim, a făcut ca toate sondajele electorale anterioare să devină irelevante – analistul adăugând că felul cum vor reacționa partidele în această perioadă va determina rezultatul alegerilor din mai. Totuși, susține Sinem Adar (cercetătoare la Centrul de Studii Aplicate a Turciei din Berlin) există posibilitatea ca acestea să nici nu aibă loc în mai – din cauza imposibilității de a le organiza. „Nu mai există nici adrese”, a comentat Adar, adăugând însă că amânarea lor ar favoriza de fapt guvernul, aflat azi sub un bombardament de critici. „Cutremurul în sine, asemănător cu criza economică, nu va fi în sine un sfârşit al regimului Erdogan, dar cu siguranţă ar putea slăbi legitimitatea alianţei existente la guvernare”, a declarat Adar.

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO. Turcia va ratifica aderarea Suediei şi Finlandei la NATO doar după ce aceste state vor face paşii necesari, a declarat vineri preşedintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, la o întâlnire cu şeful Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO "Preşedintele Erdoğan a subliniat că ritmul şi calendarul procesului de ratificare (...) vor fi determinate de paşii pe care aceste ţări îi mai au de făcut", a precizat preşedinţia turcă într-un comunicat după reuniunea de la Istanbul, la care presa nu a avut acces. Şeful statului turc, care urmează să îl primească marţi la Ankara pe premierul suedez Ulf Kristersson, blochează încă din luna mai aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţa Atlantică. Turcia acuză cele două ţări nordice că îi protejează pe luptătorii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi din Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), consideraţi terorişti de către Ankara. Pentru a depăşi obiecţiile Turciei, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere în marja summit-ului NATO de la Madrid din iunie. Jens Stoltenberg "a salutat paşii semnificativi şi concreţi deja făcuţi de cele două ţări pentru a pune în practică memorandumul şi a subliniat că aderarea lor va consolida NATO", a precizat vineri seară Alianţa Atlantică într-un comunicat. Turcia temporizează aderarea Secretarul general al NATO a declarat joi, la Istanbul, în cadrul unei conferinţe de presă comune (VIDEO) cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, că ar trebui să li se permită Suediei şi Finlandei să fie primite în Alianţă pentru a "trimite un mesaj clar Rusiei". Cavusoglu a spus, însă, că nu toate angajamentele din memorandum au fost pe deplin puse în aplicare de aceste ţări. El a recunoscut că au fost făcuţi "paşi pozitivi", printre care a menţionat ridicarea embargoului suedez asupra armelor impus Turciei sau modificările legislative privind statutul în aceste ţări al organizaţiilor sau persoanelor pe care Ankara le consideră teroriste. "Vrem ca aceste ţări să ia măsuri concrete împotriva terorismului", a declarat ministrul, subliniind argumentul Ankarei potrivit căruia aceste două democraţii adăpostesc membri ai unor grupări precum gherilele kurde PKK. Și Ungaria se mai gândește Cavosuglu a declarat că mesajele noului guvern suedez, rezultat în urma alegerilor din septembrie, au fost primite foarte pozitiv. El a mai spus că ţara sa nu are atât de multe probleme cu Finlanda şi că se aşteaptă ca noul guvern suedez să aprobe "măsurile finale" din cadrul memorandumului trilateral semnat în timpul summitului NATO de la Madrid din iunie, în care sunt specificate condiţiile impuse de Turcia pentru deblocarea accesului celor două ţări. Citește și: Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești Aceste condiţii includ extrădarea persoanelor căutate de justiţia turcă. Până în prezent, 28 din cele 30 de state membre ale Alianţei Atlantice au ratificat aderarea celor două ţări nordice, care trebuie să fie aprobată în unanimitate. În afară de Turcia, doar Ungaria nu şi-a dat încă aprobarea finală.

Putin simte lipsa gazului vândut Europei (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin simte lipsa gazului vândut Europei

Putin simte lipsa gazului vândut Europei. Preşedintele rus Vladimir Putin i-a propus joi omologului său turc Recep Tayyip Erdogan crearea în Turcia a unui centru de distribuţie pentru exportul gazelor ruseşti către Europa, idee prezentată iniţial de liderul de la Kremlin în ziua anterioară la o conferinţă energetică la Moscova, transmite AFP. Putin simte lipsa gazului vândut Europei "Am putea examina posibilitatea de a crea pe teritoriul turc un hub gazier pentru livrări către alte ţări", în special către Europa, a spus Putin la o întâlnire cu Erdogan, în marja unui forum regional în Kazahstan. Preşedintele rus a lăudat Turcia, care s-a dovedit a fi "itinerariul cel mai sigur pentru livrările" de gaze ruseşti, în timp ce transportul acestor gaze spre Europa este sistat în urma avarierii gazoductelor Nord Stream, sabotaje puse de Putin pe seama celor despre care a afirmat miercuri că doresc ruperea legăturilor Europei cu Rusia. Un eventual nod de distribuţie a gazelor în Turcia ar putea servi de asemenea la "definirea preţurilor" acestora, "astăzi exorbitante", astfel că "am putea reglementa preţurile fără să implicăm politica", a mai spus Putin. Nimic despre războiul dus în Ucraina Pe de altă parte, o eventuală mediere turcă în conflictul din Ucraina nu a fost evocată la începutul întrevederii Putin-Erdogan. Kremlinul anunţase miercuri că aşteaptă o propunere concretă în acest sens din partea Turciei. În schimb, preşedintele turc i-a propus omologului său rus la întâlnirea lor de joi ajutorul Turciei pentru ca Rusia să-şi poată exporta îngrăşămintele chimice spre ţările sărace. "Subliniem că dorim să consolidăm acordul de la Istanbul (pentru exportul cerealelor din Ucraina), care de asemenea cuprinde exportul de îngrăşăminte din Rusia către ţările subdezvoltate prin Turcia", a spus Erdogan în faţa presei alături de Putin, înaintea începerii întrevederii. "Am putea colabora asupra stabilirii acestor ţări. Este important să ne axăm pe ţările sărace, mai degrabă decât pe cele dezvoltate", a adăugat Erdogan, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE. Ankara studiază propunerea Moscovei Cât despre propunerea lui Putin asupra creării unui centru de distribuţie a gazelor în Turcia, Erdogan s-a limitat să amintească în această apariţie în faţa presei de colaborarea bună cu Moscova în construcţia primei centrale atomoelectrice turce. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe Ministrul său al Energiei, Fatih Donmez, declarase miercuri că propunerea făcută public mai devreme în aceeaşi zi de preşedintele rus Vladimir Putin de a face din Turcia un centru de distribuţie a gazelor către Europa este nouă pentru Ankara şi ea va trebui studiată în detaliu, dar o consideră realizabilă din punct de vedere tehnic. Directorul general al societăţii ruse Gazprom, Alexei Miller, a semnalat la rândul său că această companie este pregătită din punct de vedere tehnic să construiască noi gazoducte prin Marea Neagră către Turcia (pe lângă cel deja existent, TurkStream), şi de acolo către UE.

Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO

Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat din nou joi seară că va blocarea aderarea Suediei la NATO, informează DPA. Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO "Atât timp cât organizaţiile teroriste demonstrează pe străzile Suediei şi atât timp cât teroriştii se află în interiorul parlamentului suedez, nu va exista o abordare pozitivă din partea Turciei faţă de Suedia", a declarat Erdogan la o conferinţă de presă în capitala cehă, Praga. Suedia şi Finlanda au cerut aderarea la NATO la mijlocul lunii mai, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia. Cele două ţări pot fi admise numai dacă toţi cei 30 de membri actuali ai NATO ratifică protocoalele de aderare necesare. Ankara a acuzat atât Suedia, cât şi Finlanda că sprijină militanţii kurzi, precum şi grupul clericului islamist Fethullah Gulen stabilit în SUA, toţi clasificaţi de Turcia drept grupuri teroriste. Acord în trei Suedia şi Finlanda resping aceste acuzaţii, dar au ajuns la un acord în această vară pentru a asigura Turcia de sprijinul lor împotriva riscurilor de securitate. Cererile Turciei au fost repatrierea unor suspecţi şi ridicarea embargoului asupra armelor de către Suedia. În septembrie, Suedia a aprobat exportul de arme către Turcia pentru prima dată din 2019. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă Cu toate acestea, Turcia adoptă acum poziţia că acordurile încheiate atunci nu au fost încă îndeplinite, mai ales de Suedia. Erdogan a descris joi relaţiile cu Finlanda în termeni mai pozitivi. Turcia şi Ungaria sunt acum singurele ţări care au rămas să ratifice protocoale de aderare. Cu toate acestea, Ungaria nu a ameninţat că va bloca procedura.

Erdogan, șantaj la NATO și UE (sursa: TASS)
Eveniment

Erdogan, șantaj la NATO și UE

Erdogan, șantaj la NATO și UE. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a recunoscut sâmbătă că ţara sa - membră a NATO - aspiră să se alăture Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), relatează EFE. "Un pas către un nivel mai avansat" "Desigur. Acesta este obiectivul", a spus Erdogan, răspunzând la o întrebare adresată de un jurnalist la Samarkand, în Uzbekistan,unde vineri s-a încheiat un summit al OCS, o entitate cunoscută ca "NATO a estului". "Noi am venit aici în calitate de invitaţi speciali la invitaţia ţării gazdă, Uzbekistan. Acum, următorul proces este un pas către un nivel mai avansat", a adăugat Erdogan, citat de agenţia de presă turcă Anadolu. Citește și: Ce știe Biden? Președintele SUA îl avertizează public pe Putin să nu folosească arme chimice sau nucleare în Ucraina: Vom acționa în funcție de amploarea operațiunii rusești El a precizat că această etapă către o mai mare cooperare va avea loc la următorul summit al organizaţiei, preconizat să se desfăşoare în India. "A fi sau a nu fi membru este diferit, cu acest pas relaţiile noastre cu aceste ţări vor evolua spre o poziţie foarte diferită", a adăugat el. Erdogan, șantaj la NATO și UE Turcia este membră a NATO şi candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Încă în 2013, Erdogan evocase posibilitatea integrării ţării sale în OCS, ca alternativă la aderarea la Uniunea Europeană, având în vedere stagnarea acestui proces. "De aceea (din cauza lipsei de progres în negocierile cu UE) i-am propus recent (preşedintelui rus, Vladimir) Putin recent: ?", a afirmat Erdogan. Iranul, cel mai nou membru Aşa-numitul "Mecanism al celor cinci de la Shanghai", fondat în acest oraş chinez în 1996, a fost organismul predecesor al OCS. La ora actuală, organizaţia reuneşte China, Rusia, India, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan şi Iran, acesta din urmă pe cale să obţină statut deplin. La summit-ul din această săptămână de la Samarkand, în prezenţa lui Putin şi a preşedintelui chinez Xi Jinping, OCS a invitat alte ţări asiatice să construiască o ordine multipolară mai justă. "OCS este astăzi cea mai mare organizaţie regională din lume. Mai mult de jumătate din populaţia planetei trăieşte în ţările sale membre şi asigură un sfert din produsul intern brut al lumii", a spus Putin.

Turcia plătește gazul rusesc în ruble (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Turcia plătește gazul rusesc în ruble

Turcia plătește gazul rusesc în ruble. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a confirmat că livrările de gaze ruseşti către Turcia vor fi plătite în ruble, a informat sâmbătă presa turcă, transmite France Presse. Turcia plătește gazul rusesc în ruble "Un aspect pozitiv al vizitei noastre la Soci este acordul nostru cu dl Putin privind rubla. Dacă Dumnezeu permite, schimburile noastre în ruble vor asigura beneficii Turciei şi Rusiei", a declarat şeful statului turc reporterilor la bordul zborului său de întoarcere de la Soci (Rusia), pe malul Mării Negre, unde s-a întâlnit vineri cu preşedintele rus Vladimir Putin. Cei doi preşedinţi au convenit că livrările de gaze ruseşti către Turcia vor fi "plătite parţial în ruble", a anunţat vineri seară viceprim-ministrul rus Aleksandr Novak. Erdogan nu a precizat volumul tranzacţiilor viitoare în ruble. Rusia încearcă de luni de zile să-şi impună moneda în reglementările internaţionale împotriva euro şi dolarului, pe fondul sancţiunilor economice occidentale fără precedent împotriva Moscovei din cauza invaziei Ucrainei. Rusia, furnizor important de gaz și petrol pentru Turcia Deşi a condamnat rapid ofensiva rusă, Turcia a optat pentru neutralitate între cele două ţări şi nu s-a alăturat sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei. În 2021, Rusia a reprezentat aproximativ un sfert din importurile de petrol ale Turciei şi 45% din achiziţiile sale de gaze naturale. Citește și: Ucraina, aproape de faliment: țara invadată are în fiecare lună un deficit de cinci miliarde de dolari. Zelenski: Trebuie să exportăm urgent zece milioane de tone de cereale Plata pentru gazul rusesc în ruble, chiar şi parţial, ar putea permite Turciei să nu-şi epuizeze în continuare rezervele valutare în dolari. Potrivit economiştilor, guvernul turc a cheltuit anul trecut zeci de miliarde de dolari încercând să oprească prăbuşirea lirei turceşti, care şi-a pierdut aproape jumătate din valoare într-un an. Erdogan şi Putin s-au angajat de asemenea la Soci să consolideze cooperarea energetică şi economică.

Erdoğan și Putin, jocuri în NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Erdoğan și Putin, jocuri în NATO

Erdoğan și Putin, jocuri în NATO. Opoziţia Turciei la aderarea Suediei şi Finlandei la NATO ar trebui să se poată rezolva cu un amestec de concesii şi presiuni asupra Ankarei, potrivit analiştilor, dar ipoteza unui blocaj complet nu poate fi exclusă, scrie miercuri AFP într-o amplă analiză. Erdoğan și Putin, jocuri în NATO Unanimitatea este necesară pentru a începe discuţiile de aderare la NATO şi fiecare ţară membră trebuie de asemenea să ratifice acordul la nivel parlamentar, ceea ce dă de facto un drept de veto fiecăruia dintre cei 30 de membri actuali. Membră a NATO încă din primii ani ai organizaţiei (1952), Turcia poate deci în teorie să blocheze aderarea celor două ţări nordice. Citește și: Parlamentul European se pregătește să-l plaseze pe Gerhard Schroeder pe lista persoanelor sancționate de UE. El nu vrea să renunțe la poziția de conducere la Rosneft După ce a afirmat marţi că "nu va ceda", preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a făcut apel miercuri la ţările membre NATO "să-i înţeleagă îngrijorările". Reuniţi miercuri dimineaţă cu prilejul depunerii oficiale a candidaturilor suedeză şi finlandeză, ambasadorilor ţărilor Alianţei nu au reuşit să se pună de acord asupra lansării imediate a discuţiilor de aderare, din cauza opoziţiei turce. Un blocaj complet "nu poate fi exclus" Turcia şi Occidentul au avut mai multe dispute în ultimii ani, iar Ankara nu a ieşit mereu învingătoare, reamintesc analiştii. În opinia lui Paul Levin, director al Institutului de studii turce de la Universitatea din Stockholm, un acord este totuşi probabil. "Într-un dosar atât de strategic, mizez pe faptul că Suedia va face concesii şi că alte ţări ale NATO vor contribui punând presiune pe Turcia şi dându-i câţiva ", a spus el, făcând referire la eventuale avantaje pe care Ankara le-ar putea obţine. Dar un blocaj complet "nu poate fi exclus, în special pentru că problema PKK este atât de sensibilă pentru atâţi turci", potrivit lui. Care este problema Turciei: PKK Având în special Suedia în vizor, criticile turce se concentrează asupra atitudinii celor două ţări în chestiunea grupurilor kurde. Este vorba în principal de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), dar şi de mişcările armate kurde din Siria împotriva cărora Turcia a trimis trupe. Considerată "organizaţie teroristă" de Ankara, PKK are acest statut şi într-un mare număr de ţări, între care SUA şi Uniunea Europeană - din care fac parte Suedia şi Finlanda. Însă legile antiteroriste suedeze nu sunt atât de extinse ca în Turcia, "ele sunt chiar la capătul celălalt al spectrului", notează Paul Levin. "De exemplu, nu este interzis să fii membru sau să agiţi drapelul unei organizaţii teroriste", subliniază el, ceea ce permite organizarea regulată de manifestaţii pro-PKK pe străzile din Stockholm. Istorie recentă agitată Turcia le reproşează celor două ţări că resping cererile de extrădare a membrilor "organizaţiilor teroriste". Iritarea Turciei faţă de PKK s-a extins în ultimii ani şi la semnele de susţinere de către Suedia a grupurilor armate kurde din Siria, precum miliţia anti-Statul Islamic Unităţile de protecţie populare (YPG). Împreună cu alte ţări europene, cele două ţări au interzis exporturile de arme către Turcia în octombrie 2019, drept represalii la o ofensivă turcă în nordul Siriei. Ankara, care îi reproşează Stockholmului aceste măsuri, nu vrea să vadă intrând în NATO ţări care au adoptat "sancţiuni" împotriva Turciei, potrivit lui Erdogan. Relația Turciei cu Rusia, complexă Pe lângă disputa cu Suedia privind kurzii, preşedintele turc poate spera să obţină în contrapartidă armament american, să-şi ridice cota de popularitate internă sau să dea un semnal favorabil Rusiei, cu care întreţine raporturi complexe, potrivit analiştilor. "Erdogan este un lider obişnuit cu tranzacţiile în legăturile Turciei cu Occidentul şi el încearcă, cred, să dea mai multe lovituri dintr-o dată, nu doar să forţeze Suedia să se mişte în problema PKK", susţine Soner Cagaptay, director de cercetare privind Turcia de la Washington Institute. Între S-400 și F-35 Dosarul exportului avioanelor de luptă americane către Turcia este menţionat cu regularitate drept o pistă pentru soluţionarea problemei. Achiziţia de rachete ruseşti sol-aer S-400 de către Turcia în 2019 a dus la excluderea sa din programul american al F-35. O deblocare în acest dosar pare improbabilă, dar în ultimele săptămâni au avut loc discuţii privind un acord de export şi de modernizare pentru un avion din precedenta generaţie, F-16. Congresul american trebuie totuşi să-şi dea acordul şi ceea ce ar putea fi perceput drept un şantaj riscă să-i agaseze pe aleşii de la Washington, potrivit analiştilor. Nu e primul "atac" turcesc la NATO "Nu cred că guvernul turc va putea să obţină ceva considerabil la finalul acestor negocieri", estimează Zeynep Gurcanli, editorialist la cotidianul turc Dünya, potrivit căruia Ankara acţionează "fără îndemânare" înmulţind declaraţiile publice. Numeroase dispute de acest tip au opus Turcia şi Occidentul în ultimii ani, iar Ankara nu a ieşit mereu învingătoare. În anii 1990, ţara a ameninţat că va bloca extinderea NATO cu ţările din Europa de Est, cu scopul, la momentul respectiv, de a face să avanseze candidatura ţării la Uniunea Europeană. În 2009, Ankara a încercat să-l împiedice pe danezul Anders Fogh Rasmussen să preia şefia NATO. În 2019, într-un alt conflict legat în special de Libia şi de miliţia YPG kurdă, Turcia a obţinut în schimb posturi mai importante în cadrul NATO, notează AFP.

Turcia a rupt un acord cu Atena(sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdoğan: Putin, încetează focul în Ucraina!

Erdoğan: Putin, încetează focul în Ucraina! Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, l-a îndemnat pe omologul său rus Vladimir Putin să declare o încetare a focului în Ucraina. În plus, să deschidă coridoare umanitare şi să semneze un acord de pace, a anunţat duminică biroul său, informează Reuters. Erdoğan: Putin, încetează focul în Ucraina! Într-un comunicat publicat după o convorbire telefonică de o oră între cei doi lideri, preşedinţia turcă a precizat că Erdoğan i-a spus lui Putin că Turcia este pregătită să contribuie la o rezolvare paşnică a conflictului, adăugând că o încetare a focului ar uşura îngrijorările legate de situaţia umanitară. Citește și: Ministrul turc de Externe a confirmat anunțul lui Zelenski: Turcia va interzice navelor de război rusești să intre în Marea Neagră "Preşedintele Erdoğan şi-a reînnoit apelul de a deschide împreună calea spre pace", a precizat biroul său. "Erdoğan a subliniat importanţa de a lua măsuri urgente pentru a obţine o încetare a focului, a deschide coridoare umanitare şi a semna un acord de pace", mai spune comunicatul. Cei doi şefi de stat au discutat, de asemenea, despre relaţiile bilaterale, se arată în comunicat.

Erdoğan, indecis pe interdicția navelor rusești (sursa: Facebook/RTE)
Internațional

Erdoğan, indecis pe interdicția navelor rusești

Erdoğan, indecis pe interdicția navelor rusești. Turcia ar fi interzis trecerea navelor de război rusești prin Marea Neagră, potrivit unei postări pe Twitter a președintelui Ucrainei. Volodimir Zelenski i-a mulțumit președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan. Erdoğan, indecis pe interdicția navelor rusești Oficial, însă, președintele Turciei nu a făcut nici un comentariu pe subiect. Mai mult, potrivit publicației Middle East Eye, care citează un oficial turc, Erdoğan nu i-ar fi spus lui Zelenski că închide Bosfor și Dardanele pentru vasele de război ruse. "Turcia încă nu s-a decis în legătură cu acest subiect", a spus înaltul oficial turc, citat de Middle East Eye. Citește și: Erdoğan îl abandonează pe Putin, potrivit lui Zelenski: Turciar fi interzis navelor ruse de război intrarea în Marea Neagră Agenția Reuters are un articol similar, publicat sâmbătă seara, în care citează, de asemenea, o sursă confidențială din guvernul turc. "Turcia nu a decis să închidă strâmtoarea pentru navele rusești", titrează Reuters. Middle East Eye a mai notat că tweet-ul lui Zelenski de sâmbătă după-amiază ar fi avut scopul, probabil, să-i forțeze mâna președintelui turc.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră