duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: recensământ

7 articole
Eveniment

Prima țintă a migrației românești: Moldova

Prima țintă a migrației românești: Moldova. Oficial, Republica Moldova este ţara cu cel mai mare număr de cetăţeni români domiciliaţi în afara României. Prima țintă a migrației românești: Moldova Numărul lor e mai mult decât dublu faţă de cei care şi-au ales domiciliul în Germania, a doua ţară preferată de cetăţenii români, urmată de Italia, unde ar fi de trei ori mai puţini decât dincolo de Prut. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ordinea ar putea să pară ciudată, dacă ne gândim că, de fapt, Italia, Spania şi Anglia sunt ţintele preferate ale românilor în căutare de locuri de muncă „afară”. Citește și: România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar „letal”, însă capacitatea de a oferi sprijin militar Kievului e în scădere – document „secret” al Pentagonului În realitate, este vorba de cei înscrişi în Registrul electoral, pentru că autorităţile române nu dispun de o situaţie amănunţită privind cetăţenii pentru care guvernează. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Prima țintă a migrației românești Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Numărul tigrilor a depăşit pragul de 3.000 de exemplare Foto: Facebook Al Jazeera
Mediu

Numărul tigrilor a depăşit pragul de 3.000 de exemplare

Numărul tigrilor sălbatici din India a depăşit pragul de 3.000 de exemplare, potrivit unui recensământ oficial ale cărui rezultate au fost publicate duminică. Oficialii indieni au numărat 3.167 de tigri care trăiesc în sălbăticie, comparativ cu cei 2.967 recenzaţi în precedentul raport, realizat în urmă cu patru ani, înregistrând astfel o creştere care recompensează eforturile depuse pentru protejarea speciilor ameninţate cu dispariţia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În trecut, această felină sălbatică era prezentă în Asia Centrală, Asia de Est şi Asia de Sud. Însă populaţia sa a scăzut cu peste 93% pe parcursul ultimilor 100 de ani, iar tigrul nu mai este prezent în zilele noastre decât în 13 ţări, potrivit Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (UICN). Numărul tigrilor a depăşit pragul de 3.000 de exemplare Recensămintele sunt realizate la fiecare patru ani cu ajutorul unor camere de luat vederi şi al unor sisteme informatice pentru verificarea fiecărui exemplar. Ritmul de creştere a populaţiei de tigri a încetinit la mai puţin de 7% în perioada studiată, comparativ cu 30% în perioada precedentă. Cu toate acestea, prim-ministrul indian Narendra Modi a vorbit despre "un moment de mândrie". "Familia noastră se măreşte", a declarat el cu ocazia unei ceremonii organizate în oraşul Mysore din sudul ţării. "Este o reuşită nu doar pentru India, ci şi pentru lumea întreagă", a adăugat prim-ministrul Modi. Despăduririle, pătrunderea oamenilor în habitatele naturale şi braconajul au decimat populaţiile de tigri din Asia. Narendra Modi a salutat totuşi "participarea populară" şi "cultura conservării" din India care au permis susţinerea creşterii numărului acestor feline. India găzduieşte de acum 75% din totalul tigrilor din lumea întreagă şi este cea mai mare ţară prin prisma suprafeţelor în care trăiesc aceste animale. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor În 1900, peste 100.000 de tigri trăiau pe planeta noastră. Numărul lor a scăzut însă până la 3.200 în 2010. În acel an, India şi alte 12 ţări au semnat un acord pentru a dubla populaţia de tigri în jurul anului 2022. În momentul în care India şi-a obţinut independenţa în 1947, populaţia sa de tigri era estimată la aproximativ 40.000 de exemplare. Numărul acestor animale a scăzut dramatic în deceniile următoare şi a ajuns la 3.700 în 2002 şi la doar 1.411 de exemplare în 2006. De atunci, populaţia de tigri a crescut treptat.

Alba-neagra rural-urbană după recensământ (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Alba-neagra rural-urbană după recensământ

Alba-neagra rural-urbană după recensământ. Şase comune din judeţul Iaşi ar putea deveni oricând oraşe, numai să îşi dorească autorităţile locale, care ar trebui să iniţieze un referendum, prin care cetăţenii să îşi exprime apoi, la rândul lor, dorinţa în acest sens. Alba-neagra rural-urbană după recensământ Judeţul Iaşi are 93 de comune, şi, conform datelor de la ultimul recensământ, Miroslava, Ciurea, Valea Lupului, Holboca, Tomeşti şi Belceşti ar putea trece la statutul administrativ de oraş. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă primarii nici nu vor să audă. Care sunt argumentele lor? Totodată, Paşcaniul nu mai îndeplineşte condiţia de municipiu: minim 40.000 de locuitori, şi teoretic ar trebui retrogradat la simplu "oraş". Citește și: După 15 luni la guvernare, ministrul Budăi anunță că a descoperit „acum” ce scrie în PNRR și refuză să respecte angajamentele privind pensionarea. Nimic despre pensiile speciale La fel şi şase actuale comune, care nu mai îndeplinesc condiţia minimă, 1.500 de locuitori, şi teoretic ar trebui alipite altora mai mari. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Teleorman, județul cu cea mai vârstnică populație Foto: Facebook
Politică

Teleorman, județul cu cea mai vârstnică populație

Ultimele date ale recensământului din 2021, publicate în această dimineață, arată starea jalnică a fiefului lui Liviu Dragnea: Teleorman este județul cu cea mai vârstnică populație, cu o reducere-record a locuitorilor și cu cele mai multe văduve/ văduvi. Liviu Dragnea (PSD) a fost președinte al Consiliului Județean Teleorman din 2000 în 2012, iar succesorul său, Adrian Gâdea (PSD), care conduce instituția din 2013, era apropiatul său. Teleorman, județul cu cea mai vârstnică populație Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că județul Teleorman are cea mai vârstnică populație, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au și populațiile din județele Hunedoara (45,5 ani) și Brăila (45,3 ani). În județul Ilfov trăiește populație tânără, cu cea mai mică vârstă medie din țară, de 38,6 ani. Sub 40 ani, au și populațiile județelor Iași (39,2 ani) și Suceava (39,9 ani). În valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin), mai arată INS. Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de văduv/ă se regăsește în județul Teleorman (7,3%), iar cea mai mică în județul Ilfov (2,9%). Teleorman este pe locul patru de la coada clasamentului în ceea ce privește ponderea persoanelor cu studii superioare - circa 8-9%, potrivit graficului INS. În județele Vaslui, Călărași și Botoșani ponderea populației cu studii superioare este mai mică de 8% (7,2%, 7,4% și, respectiv, 7,9%). În Teleorman, circa 40% din populație are un nivel de educație scăzut. La acest capitol, județele Giurgiu și Vaslui cu mai mult de jumătate dintre locuitori cu nivel scăzut de educație, 51,6%, respectiv 50,3%, se află la coada clasamentului. Citește și: Fără milă: cecenii lui Kadîrov au violat o propagandistă rusă și i-au bătut cameramanul. Oficialii ruși încearcă să îngroape scandalul, ca să nu afecteze imaginea armatei

Ce județe pierd populație, de ce (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ce județe pierd populație, de ce

Ce județe pierd populație, de ce. Dacă Bucureștiul și-a permis să piardă 350 de mii de locuitori din 1992 încoace, Hunedoara a rămas fără 185 de mii, Prahova, cu 180 de mii mai puțini, iar Teleormanul, minus 160 de mii în toți acești ani. Ce județe pierd populație, de ce Ultimele două ar avea scuza că sunt județe captive ale Bucureștiului, furnizoare de forță de muncă în căutarea unor condiții de muncă mai bune. Ceva mai departe, depopularea Galațiului s-a accelerat după restrângerea activității combinatului. Citește și: Escaladare gravă din partea Moscovei: Putin trimite rachete hipersonice Zircon imposibil de interceptat în Atlantic, la distanță mică de țărmurile SUA. Foarte probabil, sunt nucleare Cu 145 de mii de oameni care au ales să plece în ultimii 30 de ani, este cel mai afectat județ din Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Recensământ în Gorj: câteva comune au mai mulți locuitori Foto: Facebook INS
Politică

Recensământ Gorj: comune mai mulți locuitori

Recensământ în Gorj: câteva comune au, potrivit datelor de la recensământ, mai mulți locuitori decât cei de la Evidența Populației. „Dacă Teleşti avea estimată o populaţie de 2.356, au fost recenzaţi 3.071 de oameni. De asemenea, la Bolboşi, de la 2.684 la 3.400. În continuare, la Mătăsari era o estimare de 4.200 de persoane, s-a ajuns să se recenzeze 5.200. O creştere semnificativă este şi la Roşia de Amaradia, de la 2.600 la 3.100. Hurezani a înregistrat o creştere de la 1.400 la 1.600. La Dăneşti, de la 3.900 la 4.700“, a spus prefectul judeţului Gorj, Marcel Iacobescu, la o emisiune de la Radio Accent. Recensământ în Gorj: câteva comune au mai mulți locuitori „Am avut o populaţie de 3.628. Cu alunecările de teren s-au mai mutat la Cojani şi la Câmpu Mare. Scopul nostru era să avem tot peste 3.000, ca să rămânem localitate de gradul II. De asta ne-am luptat şi noi cu echipa primăriei şi cu recenzorii. Avem peste 3.100 şi asta înseamnă că rămânem comună de gradul II“, a explicat Liviu Cotojman, primarul comunei Roşia de Amaradia. Pe de altă parte, primarul comunei Teleşti, Romulus Bîldea, susţine că datele colectate la recensământ sunt cele reale și pe el nu-l interesează gradul localităţii: „Fiind aproape de oraş, fiind la 12 kilometri de Târgu Jiu, sunt foarte multe persoane care domiciliază pe raza localităţii, care nu au domiciliul în comună, dar locuiesc efectiv în Teleşti. Foarte multe persoane s-au retras la ţară, dar nu şi-au schimbat domiciliul din actul de identitate. Eu nu am probleme cu gradul comunei. Salariile se stabilesc prin diferenţă de către Consiliul Local. Citește și: Trolling masiv pe pagina de Facebook a Ambasadei Chinei la București, după ce aceasta a anunțat că „cei care se joacă cu focul vor pieri” Există un minim şi un maxim. Conform legii, nu trebuie să depăşească salariul viceprimarului, iar diferenţa de salariu la viceprimar de comună de gradul II la comună de gradul III este de 50 de lei“, a afirmat acesta. Vasile Păunescu, directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică Gorj, a spus că datele vor fi reverificate.

Românii din orașe nu vor recensământ (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Românii din orașe nu vor recensământ

Românii din orașe nu vor recensământ. O dată cu luna iulie se încheie și Recensământul Populației și Locuințelor. Românii din orașe nu vor recensământ Deși derulat pe parcursul a patru luni și jumătate, întregul proces nu reușește să „numere”, așa cum și-a propus, întregul efectiv al populației din țară, inclusiv al celor aflați de mai puțin de 12 luni în străinătate. În mod curios, locuitorii marilor orașe au fost cel mai greu de găsit. Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE În municipiul Iași, de exemplu, doar două treimi din populația rezidentă a fost recenzată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră