sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: răzbunare

3 articole
Investigații

Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler

Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler. Ministrul Sănătății a trimis o echipă de control la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" pentru a verifica activitatea fostului manager, dr. Beatrice Mahler, din ultimii trei ani. Doi controlori la "Sf. Pantelimon", cinci la "Marius Nasta" Rafila a trimis în control o echipă formată din cinci oameni, în timp ce la Spitalul "Sf. Pantelimon", acolo unde 17 pacienți au murit în condiții suspecte, a trimis doar doi. Citește și: Rețeaua de ex-ofițeri SRI, MApN, polițiști și funcționari publici care-l susțin pe Călin Georgescu și i-au organizat rețeaua din teritoriu Decizia lui Alexandru Rafila nu este deloc întâmplătoare, ci vine după ce Beatrice Mahler a depus o plângere penală pe numele ministrului, pe care l-a acuzat de abuz în serviciu pentru că ar fi blocat organizarea concursului pentru funcția de manager la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta". În plus, Mahler a atras atenția asupra pericolului reprezentat de boala X, ceea ce l-a înfuriat din nou pe ministru Rafila. DeFapt.ro a dezvăluit la începutul lunii decembrie a anului trecut că ministrul Alexandru Rafila a schimbat-o din funcția de manager pe dr. Beatrice Mahler cu pesedistul Gheorghe Popescu, un fost economist de CAP în perioada regimului comunist. Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler Din echipa de control trimisă de Rafila la Institutul de Pneumoftiziologie fac parte Constantin Ilina, Nicoleta Carmen Ștefancu, Gabriela Apostol, Laura Elena Tănase și Cristina Matei, conform Ordinului Ministrului Sănătății 1/08.01.2025. Ministrul a cerut să verifice concursurile de angajare de la 1 ianuarie 2022 până în prezent, procedure operaționale, registrul de decizii, planurile anuale de formare profesională, documentele de control de la Curtea de Conturi și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, situația personalului care a primit vouchere de vacanță, achiziții și raportări, inclusiv ultimul contract de management al dr. Beatrice Mahler. Surse din cadrul Ministerului Sănătății au declarat pentru DeFapt.ro că scopul acestui control de fond este obținerea de "muniție" pentru o plângere penală pe numele medicului Beatrice Mahler. Noul director, economist de CAP DeFapt.ro a dezvăluit că ministrul Alexandru Rafila a schimbat-o pe Beatrice Mahler din funcția de manager al Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" pentru a-i face loc lui Gheorghe Popescu, un fost deputat PSD și economist la o CAP (cooperativă agricolă de producție). Numirea controversată făcută de ministrul Alexandru Rafila a avut loc la data de 6 decembrie 2024. Numele lui Gheorghe Popescu este strâns legat de haosul de la Spitalul "Sfântul Pantelimon" din anii 2016 și 2017. În acea perioadă, managerul Gheorghe Popescu a generat o criză a medicamentelor în spital, ceea ce a dus la demiterea sa din funcție. Decizia i-a aparținut ministrului Florian Bodog, după ce un pacient în vârstă de 66 de ani a murit în spital din cauza unei transfuzii de sânge greșite.

Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler (sursa: Facebook/Beatrice Mahler, Ministerul Sănătății)
Răzbunare pentru uciderea adjunctului Gărzilor iraniene (sursa: IRNA)
Internațional

Răzbunare pentru uciderea adjunctului Gărzilor iraniene

Răzbunare pentru uciderea adjunctului Gărzilor iraniene. Uciderea de către Israel a unui comandant adjunct al Gărzilor revoluţionare iraniene la Beirut a fost o "crimă oribilă" care nu va rămâne fără răspuns, a declarat duminică ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi. Răzbunare pentru uciderea adjunctului Gărzilor iraniene Generalul de brigadă Abbas Nilforoushan a fost ucis în loviturile israeliene asupra Beirutului de vineri, în care a murit şi şeful Hezbollah, Hassan Nasrallah. Citește și: Furtuna anunțată, „o isterie mediatică destul de suspectă”, opinează un conferențiar universitar, care adaugă că episodul meteo nu e ceva nemaiîntâlnit "Nu există nicio îndoială că această crimă oribilă comisă de regimul sionist (Israel) nu va rămâne fără răspuns", a afirmat Araqchi într-o declaraţie adresată comandantului Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice, generalul-maior Hossein Salami. Mai devreme duminică, preşedintele parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a declarat că grupările armate aliate cu Iranul vor continua confruntarea cu Israelul cu ajutorul Teheranului după uciderea lui Nasrallah, a raportat mass-media de stat iraniană. O alianţă cunoscută sub numele de Axa Rezistenţei, construită de-a lungul deceniilor cu sprijinul Iranului, include grupul palestinian Hamas, Hezbollah în Liban, Houthis din Yemen şi diverse grupări armate musulmane şiite din Irak şi Siria. "Nu vom ezita să mergem la orice nivel pentru a ajuta rezistenţa", a declarat Qalibaf. Avertisment și pentru SUA De asemenea, el a lansat un avertisment la adresa Statelor Unite. "Statele Unite sunt complice la toate aceste crime şi... trebuie să suporte consecinţele", a spus el. Vicepreşedintele iranian pentru afaceri strategice, Mohammad Javad Zarif, întrebat despre asasinarea lui Nasrallah, a declarat duminică presei de stat că Iranul va răspunde împotriva Israelului la momentul oportun ales de el.

Rușii bombardează zone civile din răzbunare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rușii bombardează zone civile din răzbunare

Rușii bombardează zone civile din răzbunare. Ucraina a anunţat luni noi succese militare, spunând că a ajuns la frontiera cu Rusia şi că a eliberat într-o lună echivalentul unui teritoriu care are de şapte ori suprafaţa Kievului de sub controlul armatei ruse, care a răspuns bombardând unele zone recucerite de forţele ucrainene, relatează AFP. 6.000 kmp eliberați Armata ucraineană a anunţat mai întâi o contraofensivă în sud, după care, săptămâna trecută, a realizat un avans fulgerător în regiunea Harkov din nord-est. În est, "eliberarea localităţilor de invadatorii ruşi continuă în regiunile Harkov şi Doneţk", a susţinut armata ucraineană. Iar în regiunea Herson (sud), ea a revendicat recucerirea a 500 de kilometri pătraţi în două săptămâni, prima sa estimare în cifre a avansului din sud. În total, "de la începutul lunii septembrie, soldaţii noştri au eliberat deja 6.000 de kilometri pătraţi de teritoriu ucrainean în est şi sud şi continuăm să avansăm", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski luni seară într-un video online. Kievul nu revendica duminică decât 3.000 de kilometri pătraţi "eliberaţi". Blinken: E prea devreme să anticipăm Armata ucraineană a transmis luni că, pe întreg frontul, a "reuşit să alunge inamicul din peste 20 de localităţi" în 24 de ore, adăugând că "trupele ruse îşi abandonează poziţiile în grabă şi fug". În cursul serii, şeful de cabinet al preşedinţiei ucrainene, Andrii Iermak, a publicat un video în care o voce din off explică: "Brigada a 14-a mecanizată separată a ajuns la frontiera regiunii Harkov cu Rusia. Aici este satul Ternova", situat la cinci kilometri de graniţa rusă. "Este prea devreme pentru a spune unde ne vor duce toate acestea", a reacţionat şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, în timpul unei vizite în Mexic. "Suntem în primele zile (ale contraofensivei - n.r.), prin urmare consider că nu ar fi bine să anticipăm exact unde ne vor duce toate acestea", a adăugat el. Cadavre de civili cu semne de tortură Tot în regiunea Harkov, parchetul ucrainean a anunţat luni descoperirea a patru cadavre de civili cu "urme de tortură" în satul Zaliznicinoie, recent eliberat. "Conform versiunii preliminare a anchetei, victimele au fost ucise de militari ruşi în timpul ocupaţiei satului", a precizat parchetul. Forţele ruse au fost acuzate de abuzuri repetate în Ucraina. Duminică, forţele ucrainene au intrat în Izium, în nord-est, localitate care număra 50.000 de locuitori înainte de război şi care a devenit un punct-cheie pentru logistica şi alimentarea trupelor ruse. Pierderea acestui oraş ar putea contracara serios ambiţiile militare ale Moscovei în estul Ucrainei, consideră experţi militari. Trupe ruse, înapoi în Rusia "Ucraina a aplicat o înfrângere operaţională majoră Rusiei preluând aproape în totalitate regiunea Harkov (...), însă contraofensiva actuală nu va pune capăt războiului", a atenţionat totuşi ISW (Institute for the Study of War - Institutul pentru Studierea Războiului). "Soldaţii ucraineni au recâştigat astfel teren în regiunea Lugansk", unde separatiştii proruşi au proclamat în 2014, la fel ca în regiunea vecină Doneţk, o "republică", a adăugat acest centru de reflecţie american. Autorităţile de ocupaţie din regiunea Harkov au spus că au plecat în provincia Belgorod, în Rusia, în apropiere de frontieră, oficial pentru a ajuta la gestionarea afluxului de refugiaţi, conform agenţiilor ruse de presă. Citește și: Zelenski joacă o singură carte: scoaterea tuturor trupelor rusești din Ucraina și revenirea la situația de dinainte de ocuparea Crimeei, fără „negocieri de pace” cu Rusia "În regiunea Harkov (...), forţele ruse şi-au abandonat în mare parte câştigurile (teritoriale) în faţa ucrainenilor şi s-au retras. Spre nord şi est, majoritatea acestor forţe s-au întors în Rusia", a explicat pentru AFP un înalt oficial militar american, sub acoperirea anonimatului. "Ucrainenii desfăşoară operaţiuni care îi obligă pe ruşi să decidă pe câmpul de luptă unde îşi vor direcţiona resursele şi în ce fel", a rezumat el. Şi, date fiind dificultăţile ruşilor "pe planul aprovizionării şi logisticii, dar şi în ceea ce priveşte comandamentul (...), este o problemă foarte mare de rezolvat" pentru ei, a adăugat sursa citată. Rușii bombardează zone civile din răzbunare Moscova a afirmat luni că a bombardat zone recuperate de Ucraina nu departe de Harkov, în sectoarele Kupiansk şi Izium. Statul Major al armatei ucrainene a numărat la rândul său circa 40 de atacuri ruse în timpul zilei "asupra unor instalaţii militare şi civile ucrainene" şi a semnalat pagube la multiple "infrastructuri esenţiale în oraşe ucrainene paşnice", printre Harkov, Zoporojie, Sloviansk şi Kramatorsk. Ofensiva rusă declanşată la 24 februarie va continua "până când vor fi îndeplinite obiectivele", a transmis luni Kremlinul, conform căruia nu există în prezent "perspective de negocieri" între Moscova şi Kiev.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră