miercuri 10 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

687 articole
Internațional

Ultimul strigăt de ajutor din Mariupol

Ultimul strigăt de ajutor din Mariupol. Un comandant al pușcașilor marini ucraineni din Mariupol a făcut ceea ce a descris ca fiind "ultima adresă către lume" a trupelor sale, care încearcă să reziste forțelor rusești copleșitoare din oraș. Acestea erau depășite numeric și nu mai aveau provizii, a declarat maiorul Serhiy Volyna. Termenul limită impus de Rusia pentru capitularea forțelor ucrainene a trecut fără ca trupele să dea semne că s-ar fi conformat. Ultimii supraviețuitori se adăpostesc în uriașa uzină siderurgică Azovstal din oraș, se pare că împreună cu 1.000 de civili. Ultimul strigăt de ajutor din Mariupol Kievul a declarat că a existat un acord provizoriu pentru salvarea unor civili din oraș. Primarul orașului, Vadym Boichenko, a declarat la televiziunea națională că Ucraina spera să trimită miercuri 90 de autobuze pentru a evacua aproximativ 6.000 de persoane. El a spus că aproximativ 100.000 de persoane sunt blocate în Mariupol, potrivit BBC. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Cu toate acestea, guvernatorul regional Pavlo Kyrylenko a declarat ulterior că mai puține autobuze decât cele planificate au reușit să ajungă la civilii blocați și nu mulți au fost evacuați. https://twitter.com/razomforukraine/status/1516573099969466376 "Oamenii s-au adunat, desigur, la punctele de întâlnire convenite, dar puțini dintre ei au urcat în autobuze", a declarat el pentru agenția de presă Reuters, fără a oferi cifre specifice. Combinatul Azovstal - ultimul bastion de rezistență din Mariupol Combinatul siderurgic Azovstal - o uzină masivă de 10 km pătrați, situată în sud-estul orașului - a devenit ultimul centru al rezistenței ucrainene din Mariupol. Nu este clar câte trupe ucrainene au mai rămas în oraș, dar într-un mesaj video trimis la BBC, maiorul Volyna, a declarat că aproximativ 500 de soldați răniți sunt îngrijiți la uzina siderurgică. Maiorul Volyna, care conduce batalionul 36 de pușcași marini, a declarat că trupele sale au rămas fără provizii și că videoclipul a marcat "ultima noastră adresă către lume". S-ar putea să fie ultima noastră dintotdeauna". El a spus că forțele rusești le depășesc numeric pe ale sale de "zeci de ori" și că, în timp ce moralul ucrainenilor rămâne ridicat, forțele Moscovei "prevalează în aer, în artilerie, în trupele de la sol și în mașini și tancuri". Pe măsură ce forțele rusești au avansat încet în inima orașului Mariupol, vastul complex Azovstal a devenit casa a mii de soldați ucraineni, inclusiv a luptătorilor din batalionul Azov - o unitate controversată a gărzii naționale cu legături cu extrema dreaptă. Situl este o masă de tuneluri și ateliere și oferă un avantaj natural apărătorilor. Rusia a bombardat fabrica cu artilerie și raiduri aeriene, iar Moscova a emis două cereri pentru ca trupele să se predea. Un consilier al președintelui Volodimir Zelenski a declarat că Rusia îi vizează pe apărători cu "bunker busters" - bombe colosale concepute pentru a penetra blindajele groase și a ucide țintele din subteran.

Ultimul strigăt de ajutor din Mariupol (sursa: Twitter/@razomforukraine)
Rușii vor să pună mâna pe Mariupol în Joia Mare (sursa: The Moscow Times)
Internațional

Rușii vor să pună mâna pe Mariupol în Joia Mare

Rușii vor să pună mâna pe Mariupol în Joia Mare. Liderul cecen Ramzan Kadîrov a promis că combinatul siderurgic Azovstal din oraşul asediat Mariupol, în estul Ucrainei, va fi sub control rusesc în cursul zilei de joi, informează DPA. "Astăzi, înainte sau după prânz, Azovstal va fi complet sub controlul forţelor armate ruse", a declarat Kadîrov, ale cărui unităţi luptă în Ucraina, joi dimineaţă devreme pe canalul Telegram. Rușii vor să pună mâna pe Mariupol în Joia Mare Kadîrov a mai spus că luptătorii ucraineni care au rămas în combinat încă au posibilitatea de a se preda dimineaţa. Dacă ar face acest lucru, el este sigur că conducerea rusă va lua "decizia corectă", potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Potrivit informaţiilor ruse, în jur de 2.500 de luptători ucraineni şi mercenari străini sunt încă la Azovstal. Potrivit rapoartelor ucrainene, aproximativ 1.000 de civili s-ar adăposti acolo. Miercuri dimineaţă, comandantul puşcaşilor marini rămaşi a cerut ca luptătorii săi să fie evacuaţi - inclusiv 500 răniţi - într-o terţă ţară. Miercuri seară, în cadrul discuţiilor cu Rusia, doi reprezentanţi ai delegaţiei ucrainene s-au declarat gata să vină la Mariupol să negocieze evacuarea militanţilor şi a civililor din combinatul siderurgic.

Turcia acuză NATO (sursa: Facebook/Mevlüt Çavuşoğlu)
Internațional

Turcia acuză NATO

Turcia acuză NATO. Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a acuzat miercuri că ţări membre NATO doresc un război de durată în Ucraina pentru a slăbi Moscova, informează AFP. "Există ţări din NATO care doresc ca războiul să continue", a apreciat şeful diplomaţiei turce. Turcia acuză NATO "Obiectivul lor este slăbirea Rusiei", a adăugat Cavusoglu, în timp ce negocierile ruso-ucrainene, care ar fi trebuit să continue online de la ultima întâlnire faţă în faţă de la Istanbul la sfârşitul lunii martie, par să se fi blocat, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că ucrainenii "nu încetează să revină asupra a ceea ce s-a căzut de acord". Membră NATO şi aliat al Ucrainei, ţară căreia i-a livrat drone de luptă, Turcia încearcă încă de la începutul conflictului din Ucraina să medieze între Moscova şi Kiev. Turcia a găzduit de două ori negocieri directe între cele două părţi: pe 10 martie la nivel ministerial în Antalya şi pe 29 martie la Istanbul.

Tot mai mulți oamenii din interiorul Kremlinului sunt alarmați de evoluția războiului lui Putin din Ucraina - FOTO: Wikimedia Commons
Internațional

Tot mai mulți oamenii de la KremlinuluiTot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului sunt alarmați de evoluția războiului lui Putin din Ucraina

Tot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului au început tot mai mult să se teamă că invazia a fost o greșeală catastrofală – dar spun că președintele rus nu va ceda și că nu este în pericol de a pierde puterea, anunță Bloomberg într-o amplă analiză. La aproape opt săptămâni după ce Vladimir Putin și-a trimis trupele în Ucraina, pierderile militare în creștere și izolarea internațională fără precedent cu care se confruntă Rusia, îi fac pe pe din ce în ce mai mulți dintre apropiații cercului puterii de la Kremlin să fie alarmați și să se întrebe dacă decizia de a intra în acest război nu a fost una greșită Tot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului sunt alarmați Numărul criticilor de la vârful puterii sunt destul de puțini, însă este vorba despre înalți funcționari de stat. Bloomberg vorbește despre zece astfel de persoane care cunosc foarte bine situația, care au vorbit sub protecția anonimatului de teama unor represalii. Toți au declarat că nu văd nicio șansă ca președintele rus să-și schimbe politica din ultimele luni și că nu văd vreo posibilitate ca Putin să întâmpine probleme interne care să ducă la schimbarea acestuia. Conform surselor, Vladimir Putin a început să ia decizii, aproape exclusiv, într-un cerc restrâns din care fac parte doar consilieri cu o viziune dură, apropiată de cea a liderului de la Moscova. Mai mult, a respins, de mai multe ori, încercările altor oficiali de a-l avertiza asupra costurilor economice și politice foarte mari pe care începe să le implice războiul din Ucraina. Mai mult, unele dintre sursele anonime citate au spus că este din ce în ce mai plauzibilă teama exprimată de oficialii serviciilor de informații americane că Putin ar putea recurge la o utilizare limitată a armelor nucleare dacă se va confrunta cu un eșec în campania din Ucraina pe care el o consideră ca fiind o misiunea istorică. Stabilitate economică suprarealistă după sancțiunile Occidentului Cu siguranță, mare parte din elita Rusiei sprijină pentru războiul lui Putin, tot mai mulți oameni din interiorul Kremlinului îmbrățișând atât în public, cât și în privat, narațiunea Kremlinului conform căreia conflictul cu Occidentul este inevitabil și că economia se va adapta la sancțiunile radicale impuse de SUA și aliații săi. Și la nivelul populației sprijinul pentru politica lui Putin rămâne unul consistent, deoarece șocul inițial și perturbarea sancțiunilor au făcut loc unui fel de stabilitate suprarealistă în Rusia. Totuși, din ce în ce mai mulți oameni din interior au ajuns să creadă că angajamentul „țarului de la Kremlin” de a continua invazia va condamna Rusia la ani de izolare și tensiuni sporite care îi vor lăsa economia paralizată, securitatea compromisă și influența sa globală distrusă. Reacția Occidentului i-a surprins pe mulți de la Kremlin Câțiva oligarhi au făcut deja declarații voalate care au pus la îndoială strategia Kremlinului, însă mulți oameni puternici din sistem se tem de represiunea din ce în ce mai mare împotriva disidenței față de linia Moscovei. Mulți actori importanți de la Kremlin au fost surprinși de viteza și amploarea răspunsului din partea SUA și a aliaților săi, cu sancțiuni care îngheață jumătate din rezervele de 640 de miliarde de dolari ale băncii centrale a Rusiei. Citește: Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state În plus, companiile străine care au renunțat la zeci de ani de investiții pentru a închide operațiunile aproape peste noapte, dar și extinderea sprijinul militar acordat Kievului au completat acest tablou care a șocat efectiv mulți oameni de decizie din jurul lui Putin. Potrivit unor persoane familiare cu situația, mai mulți înalți oficiali de la Moscova au încercat de mai multe ori să-i explice președintelui rus că impactul economic al sancțiunilor va fi devastator și că va șterge cele două decenii de creștere și standarde de viață mai ridicate pe care Putin le-a oferit în timpul guvernării sale. Putin este încrezător că populația îl susține Putin a respins însă avertismentele, spunând că, în timp ce Rusia va plăti un cost uriaș, Occidentul nu i-a lăsat altă alternativă decât să poarte război, au spus sursele citate. Public, Putin spune că „blitzkrieg-ul economic” a eșuat și economia se va adapta. „Președintele rămâne încrezător că populația îl susține, că rușii sunt pregătiți să îndure ani de sacrificii pentru viziunea sa despre măreția națională”, au spus sursele citate. Cu ajutorul unui control dur, rubla și-a recuperat „pe hârtie” majoritatea pierderilor inițiale și, în timp ce inflația a crescut, perturbările economice rămân relativ limitate până acum. Putin este hotărât să continue lupta, chiar dacă Kremlinul a trebuit să-și reducă ambițiile de la o preluare rapidă și radicală a unei mari părți a Ucrainei, la o luptă obositoare pentru Donbas. Conform acelorași surse, dacă Rusia s-ar mulțumi cu mai puțin țara ar rămâne fără speranță și va fi vulnerabilă și slabă în fața amenințării percepute ca venind din partea SUA și a aliaților săi. Cercul decizional al lui Putin, din ce în ce mai restrâns Potrivit informațiilor primite de două persoane din cercul puterii de la Moscova care au ținut să rămână anonime, citate de Bloomberg, în săptămânile de după începutul invaziei, contactele și cercul de consilieri al lui Putin s-a restrâns și mai mult față de grupul și așa scăzut de persoane cu o viziune dură pe care l-a consultat în mod regulat înainte de conflict. Decizia de invadare ar fi fost luată de Putin și de câțiva consilieri apropiați care i-ar fi cuprins pe ministrul Apărării Serghei Șoigu, șeful Statului Major General Valery Gerasimov și Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei. Contactat de Bloomberg, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a răspuns solicitării de a comenta pe acest subiect. Pericolul folosirii armelor nucleare în Ucraina, din ce în ce mai mare Întrebat în mod repetat, într-un interviu acordat marți, dacă Rusia ar putea folosi arme nucleare în Ucraina, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, nu a dat un răspuns direct. Mai mult, criticii nu văd niciun semn că Putin este pregătit să ia în considerare întreruperea invaziei, având în vedere pierderile, sau să facă concesiile serioase necesare pentru a ajunge la o încetare a focului. Având în vedere dominația sa totală asupra sistemului politic din Rusia, putem spune fără a greși că viziunile alternative prind rădăcini doar în privat. Conform informațiilor obținute de Bloomberg din interior calculele greșite ale Kremlinului din primele zile ale ofensivei au fost determinate de informațiile limitate la care au avut acces ceea ce i-a determinat să parieze pe un sprijin mai larg în rândul trupelor și oficialilor ucraineni, precum și pe un progres militar mai rapid În plus, Vladimir Putin l-a subestimat și pe Volodimir Zelenski, percepându-l inițial ca fiind un lider slab. Roman Abramovici l-a sfătuit pe Putin să nu îl desconsidere pe Zelenski De exemplu, mai multe persoane care au asistat la discuții spun că Roman Abramovici, miliardarul care a ajutat în negocierile eșuate de pace de până acum, a fost nevoit să facă eforturi mari pentru a-l convinge pe Putin că președintele ucrainean, un fost actor de comedie, nu va fugi din țară odată ce va începe invazia. Miliardarul Roman Abramovici a fost implicat în negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina - Foto: Wikimedia Commons Potrivit lui Andrei Soldatov, expert în serviciile de securitate ruse, în interiorul Serviciului Federal de Securitate - FSB (succesorul vechiului KGB), frustrarea față de eșecul invaziei de până acum este în creștere. Surse din interior au declarat pentru Bloomberg că mulți din cadrul FSB se așteptau ca luptele să nu dureze mai mult de câteva săptămâni. Doar un singur înalt oficial s-a rupt până acum într-un mod public de Kremlin din cauza invaziei. Este vorba despre Anatoly Chubais, arhitectul nepopular al privatizărilor din Rusia anilor 1990. El a părăsit efectiv țara, iar Vladimir Putin l-a îndepărtat din funcție. Ești din conducere și părăsești Rusia, ești trădător Potrivit surselor din interior, altora care au încercat să demisioneze – inclusiv șefa băncii centrale, Elvira Nabiullina – li s-a spus că trebuie să rămână pentru a ajuta la gestionarea efectelor economice. Aceleași surse au declarat că, mai mult, unii oficiali de rang inferior au cerut chiar să fie transferați la locuri de muncă care nu au legătură cu elaborarea politicilor. Pe cei care au plecat din Rusia, înalt-oficialii de la Kremlin i-a calificat, pur și simplu, drept „trădători”. Printre oligarhii care și-au văzut iahturile, proprietățile și alte bunuri confiscate în temeiul sancțiunilor impuse de SUA și aliații săi, există câțiva care au criticat războiul - deși fără a-l menționa pe Vladimir Putin. Oleg Deripaska este primul oligarh care a spus că războiul din Ucraina este o nebunie - Foto: Flickr Oleg Deripaska , supranumit și „magnatul metalelor”, a spus la sfârșitul lunii martie că războiul este pur și simplu o„nebunie”. El a susținut că s-ar fi putut încheia „cu trei săptămâni în urmă printr-o negociere rezonabilă”. Deripaska a avertizat însă că luptele ar putea continua „încă câțiva ani”. Unii membrii din elita moscovită au susținut chiar o linie și mai dură. După ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apărat o prezentatoare de televiziune proeminentă care a părăsit țara în zilele de după invazie, liderul cecen Ramzan Kadyrov - ale cărui trupe luptă în Ucraina - l-a acuzat pe Peskov de lipsă de patriotism. „Putin și-a construit regimul în principal pe sprijinul populației, ceea ce i-a oferit mijloacele necesare de a controla elita”, a declarat pentru Bloomberg consultantul politic al R.Politik, Tatiana Stanovaya. „Nu există loc pentru dezacord sau pentru alte discuții. Toată lumea trebuie doar să se descurce și să pună în aplicare ordinele președintelui și, atâta timp cât Putin ține situația sub control, oamenii îl vor urma fără ezitare”, a încheiat Stanovaya.

Coridor umanitar convenit la Mariupol (sursa: columbian.com)
Internațional

Coridor umanitar convenit la Mariupol

Coridor umanitar convenit la Mariupol. Ucraina speră să evacueze miercuri 6.000 de femei, copii și bătrâni din orașul asediat Mariupol, în cazul în care un acord preliminar cu Rusia se va menține, a declarat primarul orașului. Primarul Vadym Boichenko, care a părăsit Mariupol, a declarat că 90 de autobuze așteptau să se îndrepte spre orașul-port din sudul devastat. El a avertizat că acordul este încă doar un aranjament preliminar și că aproximativ 100.000 de civili au rămas acolo. Coridor umanitar convenit la Mariupol Dacă înțelegerea se va menține, va fi primul acord la care se ajunge de la 5 martie privind crearea unui coridor sigur pentru ca civilii să fugă din Mariupol către alte orașe ucrainene. Cu toate acestea, acel acord s-a prăbușit rapid, iar mulți locuitori sunt blocați acolo de săptămâni întregi, fără energie electrică, apă curentă și alte provizii. "Intenționăm să trimitem autobuze la Mariupol, dar deocamdată este doar un acord preliminar", a declarat Boichenko la televiziunea națională, potrivit Reuters. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii El a spus că zeci de mii de oameni au fost uciși în orașul de la Marea Azov, care a fost în mare parte distrus de când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie. "Având în vedere situația umanitară catastrofală din Mariupol, aici ne vom concentra eforturile astăzi", a scris vicepremierul ucrainean Iryna Vereshchuk pe Facebook, adăugând că persoanele care doresc să părăsească Mariupol ar trebui să se adune în oraș la ora 14.00. "Având în vedere situația foarte dificilă din punct de vedere al securității, este posibil să apară schimbări în timpul acțiunii coridorului", a precizat ea.

Putin este responsabil pentru instabilitatea alimentară (sursa: Twitter/@EbrahimHashem)
Internațional

Putin este responsabil pentru instabilitatea alimentară

Putin este responsabil pentru instabilitatea alimentară. Războiul Rusiei din Ucraina este de vină pentru exacerbarea insecurității alimentare "deja grave" la nivel mondial, șocurile de preț și de aprovizionare adăugându-se la presiunile inflaționiste globale, a declarat marți secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen. Chiar și înainte de război, peste 800 de milioane de persoane - sau 10% din populația mondială - sufereau de insecuritate alimentară cronică, a declarat Yellen, iar estimările au arătat că numai creșterea prețurilor la alimente ar putea împinge în sărăcie cel puțin 10 milioane de persoane în plus. Putin este responsabil pentru instabilitatea alimentară Yellen a declarat în cadrul unui grup de experți la nivel înalt că țările ar trebui să evite interdicțiile de export care ar putea crește și mai mult prețurile, intensificând în același timp sprijinul pentru populațiile vulnerabile și pentru micii fermieri, un mesaj subliniat de ministrul german de finanțe Christian Lindner, potrivit Reuters. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii "Vreau să fiu clară: acțiunile Rusiei sunt responsabile pentru acest lucru", a spus Yellen, adăugând că Statele Unite lucrează de urgență cu partenerii și aliații pentru a "contribui la atenuarea efectelor războiului nesăbuit al Rusiei asupra celor mai vulnerabile persoane din lume". Lindner, vorbind în numele Grupului celor șapte economii avansate, a declarat că este nevoie de o acțiune țintită și coordonată, dar a făcut apel la toate țările să "mențină piețele agricole deschise, să nu stocheze și să nu rețină stocuri și să nu impună restricții nejustificate la exportul de produse agricole sau nutrienți". El a declarat că G7, condus în prezent de Germania, s-a angajat să colaboreze cu instituțiile financiare internaționale și cu organizații guvernamentale cu idei similare pentru a "acționa într-un mod agil". Trezoreria SUA lucrează la un "plan de acțiune" Trezoreria a precizat că participanții au convenit să lucreze la un "plan de acțiune" pentru a încadra problema, a schița principii comune pentru un răspuns coordonat și a trasa acțiuni pe termen scurt și lung. Yellen a subliniat angajamentul Washingtonului de a autoriza ajutorul umanitar esențial și de a asigura disponibilitatea alimentelor și a produselor agricole de bază în beneficiul oamenilor din întreaga lume, chiar dacă a continuat să își intensifice sancțiunile și alte măsuri economice împotriva Rusiei. Președintele Băncii Mondiale, David Malpass, a declarat ulterior, în cadrul unui eveniment separat, că economiile avansate ar trebui să sporească ajutorul alimentar acordat țărilor în curs de dezvoltare și să depună eforturi pentru a crește producția de alimente, energie și îngrășăminte. El a spus că plățile în numerar sau cupoanele ar fi o modalitate bună de a ajuta fermierii din țările sărace să cumpere îngrășăminte pentru a asigura o producție alimentară continuă. Șefa FMI, Kristalina Georgieva, a declarat că criza privind securitatea alimentară pune și mai multă presiune asupra celor 60% dintre țările cu venituri mici care se află în dificultate sau aproape de a se confrunta cu probleme de îndatorare și a îndemnat China și creditorii din sectorul privat să "își intensifice de urgență participarea" la cadrul comun al G20 pentru tratarea datoriilor.

Războiul palestino-israelian a escaladat (sursa: Facebook/Antony Blinken)
Internațional

Războiul palestino-israelian a escaladat

Războiul palestino-israelian a escaladat . Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a discutat telefonic marţi cu lideri israelieni şi palestinieni pentru a-i îndemna "să pună capăt ciclului de violenţe", după escaladarea din ultimele săptămâni, scrie AFP. În convorbiri separate cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, şi cu ministrul israelian de externe, Yair Lapid, Antony Blinken a subliniat "importanţa de a vedea palestinienii şi israelienii lucrând pentru a pune capăt ciclului de violenţe", a declarat Departamentul de Stat în două comunicate. Războiul palestino-israelian a escaladat El le-a mai cerut ambelor părţi să dea dovadă de "reţinere" şi "să se abţină de la orice acţiune sau declaraţie care să alimenteze escaladarea tensiunilor", inclusiv privind Esplanada Moscheilor din Ierusalimul de Est, al treilea loc cel mai sfânt al islamului, dar şi cel mai sfânt loc al iudaismului sub numele său de Muntele Templului. Secretarul de stat american a discutat deja luni cu omologul său iordanian, Ayman Al Safadi, pentru a insista asupra "importanţei păstrării statu-quo-ului istoric" la aceste locuri sfinte administrate de Iordania, dar al căror acces este controlat de statul evreu, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii În convorbirea său cu ministrul israelian de externe, Antony Blinken "a reiterat sprijinul de neclintit al guvernului" american "pentru securitatea Israelului şi a condamnat recentele atacuri cu rachete dinspre Fâşia Gaza". Liderului palestinian i-a reafirmat angajamentul "Statele Unite de a îmbunătăţi calitatea vieţii poporului palestinian în mod concret". Violențele dintre cele două state s-au agravat în ultimele săptămâni Antony Blinken a pledat pe lângă cei doi pentru "o soluţie negociată cu două state" care să trăiască unul lângă altul, în pofida unui proces de pace muribund. Aceste violenţe intervin într-un context de tensiuni continue între israelieni şi palestinieni, agravate de patru atacuri comise în Israel între 22 martie şi 7 aprilie, care au făcut 14 morţi în total. În urma acestor atacuri, armata israeliană a desfăşurat mai multe operaţiuni, unele dintre ele soldate cu morţi, în Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat de statul evreu din 1967, în special în regiuni de unde erau originari unii autori ai atacurilor din Israel. Peste 150 de palestinieni au fost răniţi în altercaţii cu forţele israeliene, vineri şi duminică, pe Esplanada Moscheilor, care au coincis cu sărbătoarea Paştelui evreiesc şi cu luna sfântă a musulmanilor, Ramadan, potrivit AFP.

Rusia voia să invadeze Belarusul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia voia să invadeze Belarusul

Rusia voia să invadeze Belarusul. Rusia a planificat o invazie a Belarusului după alegerile contestate din 2020, a susținut departamentul de informații al Ministerului ucrainean al Apărării, publicând documente recent descoperite. Documentele dezvăluie pregătirea Armatei 1 de tancuri a Rusiei pentru invazia și capturarea Belarusului, a susținut marți ministerul. Rusia voia să invadeze Belarusul "După falsificarea alegerilor prezidențiale din Belarus, Federația Rusă a elaborat un plan de invadare și de suprimare a protestelor populare", a susținut agenția ucraineană. "Ocuparea Belarusului a fost planificată sub pretextul evitării implicării Rusiei "în regiunea continentală europeană într-un război regional sau pe scară largă cu statele membre NATO din Occident", potrivit FoxNews. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Ministerul a evidențiat un document intitulat "Legenda planului de regrupare a unităților și unităților militare ale Armatei 1 de tancuri în zona de misiune". Belarus a organizat alegeri prezidențiale duminică, 9 august 2020, iar votul anticipat s-a desfășurat între 4 și 8 august. Comisia Electorală Centrală a raportat că președintele în exercițiu, Alexander Lukașenko, a câștigat alegerile cu puțin peste 80% din voturi. El a câștigat toate alegerile prezidențiale din 1994, însă observatorii internaționali au condamnat trei din cele patru alegeri ca fiind nici libere, nici corecte. Candidata opoziției, Sviatlana Tsikhanouskaya, a susținut că a obținut o victorie decisivă în primul tur cu cel puțin 60% din voturi, iar campania sa a format Consiliul de coordonare pentru a facilita transferul de putere și și-a declarat intenția de a organiza "proteste pe termen lung" împotriva rezultatelor oficiale. Uniunea Europeană a impus sancțiuni oficialilor bieloruși considerați responsabili de "violență, represiune și fraudă electorală".

Lavrov interzis în UE (sursa: Facebook/Sergej Lavrov)
Internațional

A doua etapă a războiului din Ucraina

A doua etapă a războiului din Ucraina. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat marţi că următoarea fază a "campaniei militare" a Rusiei în Ucraina a început, centrată pe "eliberarea completă" a regiunilor proruse Doneţk şi Lugansk, transmite EFE. A doua etapă a războiului din Ucraina "Operaţiunea în estul Ucrainei are ca obiectiv, aşa cum s-a anunţat deja, eliberarea completă a republicilor Doneţk şi Lugansk. Această operaţiune va continua, următoarea fază a acestei operaţiuni începe", a declarat şeful diplomaţiei ruse într-un interviu la postul de televiziune India Today, difuzat de instituţia pe care o conduce, potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea "Şi mi se pare că va fi un moment important al acestei operaţiuni speciale", a adăugat Lavrov, primul înalt oficial din Rusia care confirmă public că marea bătălie a Rusiei pentru Donbas a început, notează EFE. La rândul său, ministrul apărării rus Serghei Şoigu a declarat că forţele ruse pun în aplicare în mod metodic planul "de a elibera republicile populare Doneţk şi Lugansk" din provincia Donbas, a relatat RIA, citată de Reuters. Potrivit sursei citate, Şoigu a mai spus că evenimentele din ultimele luni demonstrează cât de important este pentru Rusia să continue să-şi perfecţioneze armata.

Atacul decisiv pentru cucerirea Mariupolului (sursa: Pixabay)
Internațional

Atacul decisiv pentru cucerirea Mariupolului

Atacul decisiv pentru cucerirea Mariupolului. Forţele proruse din Donbas, în estul Ucrainei, au început marţi asaltul asupra oţelăriei Azovstal din Mariupol, ultimul punct de rezistenţă din acest oraş ucrainean care este sub asediu de mai bine de o lună şi jumătate, transmite EFE. "Din câte ştiu eu, unele grupuri de asalt, alese special pentru această misiune, şi-au început deja activitatea şi, pentru aceasta, ne ajută şi Federaţia Rusă, cu aviaţia şi artileria sa", a declarat purtătorul de cuvânt al miliţiilor din autoproclamata republică populară Doneţk, Eduard Basurin. Atacul decisiv pentru cucerirea Mariupolului Forţele proruse controlează toate cartierele rezidenţiale din Mariupol, a mai spus Basurin, intervievat de televiziunea de stat rusă. El şi-a exprimat speranţa că forţele ucrainene baricadate în oţelăria Azovstal se vor preda în curând, potrivit Agerpres. Forţele proruse au ca obiectiv "să elibereze" oţelăria cât mai repede cu putinţă, a declarat un alt separatist, Denis Puşilin, citat de RIA, transmite Reuters. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea La rândul său, Ministerul Apărării rus a anunţat că forţele sale au lovit 1.260 de ţinte în Ucraina în timpul nopţii şi că au doborât un MiG-29 ucrainean în regiunea Doneţk. La sfârşitul săptămânii trecute, Rusia a dat un ultimatum apărătorilor Mariupolului să predea armele şi vor fi lăsaţi în viaţă, însă forţele ucrainene au refuzat să capituleze şi au promis să lupte până la capăt. Potrivit autorităţilor ucrainene, alături de militari, în oţelăria Azovstal sunt şi circa o mie de civili, între care femei şi copii, iar circa 100.000 de locuitori se află în alte zone din oraşul portuar. În schimb, Moscova respinge ideea că în oţelărie s-ar adăposti şi civili şi dă asigurări că atacurile sale vizează exclusiv grupări armate ucrainene.

Noi sancțiuni la adresa Rusiei (sursa: Facebook/Josep Borrell)
Internațional

Rușii distrug patrimoniul cultural ucrainean

Rușii distrug patrimoniul cultural ucrainean. Înaltul reprezentant pentru afaceri externe al Uniunii Europene, Josep Borrell, a avertizat luni că Rusia distruge "în mod intenţionat" patrimoniul cultural al Ucrainei în timpul invaziei acestei ţări care a început la 24 februarie, relatează EFE. Rușii distrug patrimoniul cultural ucrainean "Obiecte de patrimoniu cultural sunt distruse intenţionat în războiul Rusiei împotriva Ucrainei", notează Borrell pe contul său oficial de Twitter. Cultura ucraineană este "parte importantă a patrimoniului european", subliniază Borrell. Prin urmare, el a asigurat că UE "sprijină artiştii, profesioniştii culturii şi organizaţiile culturale afectate de război", potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Înaltul oficial european a menţionat în mesajul său campania comunitară #ArtVsWar, al cărui obiectiv este de a conştientiza asupra nivelului de distrugere a patrimoniului cultural, a obiectivelor şi a iniţiativelor culturale ca urmare a unui conflict militar. În Ucraina "cultura este azi prezentă graţie curajului unui popor viteaz capabil să combată ameninţările continue de distrugere", a declarat la rândul său Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE). Kievul a dispus acoperirea principalelor monumente cu saci de nisip pentru a încerca să evite deteriorarea lor de bombardamentele sau de gloanţele ruseşti.

Criminalii din Bucha decorați de Putin (sursa: Twitter/@MarryLu911)
Internațional

Criminalii din Bucha decorați de Putin

Criminalii din Bucha decorați de Putin. O brigadă acuzată de comiterea de crime de război în orașul ucrainean Bucha a primit un titlu onorific din partea președintelui rus Vladimir Putin. Într-o scrisoare semnată luni, Putin a felicitat Brigada 64 de pușcași cu motor a Gărzilor Separate din Rusia pentru "marele lor eroism și curaj" și a acordat unității titlul de "Gărzi" pentru "protejarea suveranității Rusiei". Criminalii din Bucha, decorați de Putin "Această înaltă distincție vă recunoaște meritele deosebite, marele eroism și curaj în apărarea patriei voastre și în protejarea suveranității și intereselor naționale ale Rusiei", a spus Putin în scrisoare."Prin acțiunile istețe și îndrăznețe din timpul operațiunii militare speciale din Ucraina, personalul unității a devenit un model de urmat în îndeplinirea datoriei militare, curaj, devotament și profesionalism". Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Într-o declarație emisă la 4 aprilie, Ministerul ucrainean al Apărării i-a numit pe militarii Brigăzii 64 de pușcași cu motor a Gărzilor Separate drept criminali de război direct implicați în atrocitățile comise împotriva civililor din Bucha, potrivit CNN. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia pentru aceste crime și a cerut Moscovei să înceteze să mai comită "crime de război". Kremlinul a negat orice implicare în masacrele în masă, reiterând în același timp afirmațiile nefondate potrivit cărora imaginile cu cadavrele civililor de pe străzile din București sunt false. În timpul unei vizite la Bucha și Borodyanka săptămâna trecută, procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan, a declarat că există "motive rezonabile de a crede că sunt comise crime care țin de jurisdicția CPI".

Macron nu "arde de nerăbdare" să viziteze Kievul (sursa: TASS.com)
Internațional

Genocidul din Bucea a blocat dialogul Putin-Macron

Genocidul din Bucea a blocat dialogul Putin-Macron. Preşedintele francez Emmanuel Macron, care candidează pentru un nou mandat şi se va confrunta în turul doi al scrutinului prezidenţial în 24 aprilie cu rivala sa de extrema dreaptă Marine Le Pen, a declarat luni că dialogul său cu şeful statului rus, Vladimir Putin, a intrat în impas după descoperirea masacrelor în Ucraina, relatează Reuters. Genocidul din Bucea a blocat dialogul Putin-Macron "După masacrele pe care le-am descoperit la Bucea şi în alte oraşe, războiul a luat o turnură diferită, aşadar de atunci nu am mai vorbit direct cu el, dar nu exclud să o fac pe viitor", a declarat Emmanuel Macron la postul de televiziune France 5, potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Rusia a calificat acuzaţiile potrivit cărora trupele sale au executat civili la Bucea în perioada în care au controlat oraşul drept "un fals monstruos" cu scopul de a denigra armata rusă. Întrebat de ce nu urmează exemplul altor lideri europeni care au mers la Kiev, Macron a spus că o demonstraţie în sine de sprijin nu a fost necesară după invazia Rusiei în 24 februarie în Ucraina. "Mă voi duce la Kiev, dar voi merge pentru a contribui cu ceva util, nu doar pentru a-mi demonstra pur şi simplu sprijinul", a afirmat preşedintele în exerciţiu francez, indicând că de la începutul invaziei ruse în Ucraina el a vorbit de 40 de ori la telefon cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Kremlinul susţine că şi-a lansat "operaţiunea militară specială" pentru demilitarizarea şi "eliberarea" Ucrainei de extremişti naţionalişti. Ucraina şi Occidentul afirmă că Rusia a lansat un război de agresiune neprovocat.

Biden despre al treilea război mondial (sursa: Facebook/JoeBiden)
Internațional

Biden nu merge la Kiev

Biden nu merge la Kiev. Preşedintele american, Joe Biden, nu intenţionează să viziteze în curând în Ucraina, în pofida dorinţei exprimate în acest sens de omologul său Volodimir Zelenski, a indicat luni Casa Albă, notează AFP. "Nu este prevăzut ca preşedintele să meargă acolo, permiteţi-mi să repet", a declarat într-o conferinţă de presă purtătoarea de cuvânt a executivului american, Jen Psaki. Biden nu merge la Kiev În ultimele săptămâni, mai mulţi lideri europeni, printre care preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au vizitat Kievul. Guvernul american are în vedere să trimită un emisar la Kiev, dar Casa Albă a exclus deocamdată o deplasare cu risc ridicat a preşedintelui, din motive de securitate, potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea "Dacă cineva ar merge acolo, nu am spune asta de aici", a subliniat purtătoarea de cuvânt a preşedintelui american. Într-un interviu pentru CNN difuzat duminică, Volodimir Zelenski şi-a exprimat dorinţa ca Joe Biden să vină în Ucraina. "Cred că va veni", "dar decizia îi revine: Desigur, depinde de situaţia de securitate", a precizat el. "Dar cred că el este liderul Statelor Unite şi pentru asta ar trebui să vină să vadă", a mai spus şeful statului ucrainean. Pe de altă parte, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a confirmat luni că Statele Unite speră să-şi redeschidă în curând ambasada la Kiev, fără a menţiona vreun calendar. "Acesta este cu siguranţă scopul nostru. Evident, este important să avem o prezenţă diplomatică acolo", a declarat Jen Psaki.

Bombardamente în Dnipro (sursa: Twitter/nexta)
Internațional

Bombardamente în Dnipro

Bombardamente în Dnipro. Două rachete au lovit luni orașul Dnipro din centrul-est al Ucrainei, a declarat guvernatorul militar al regiunii. Valentyn Reznichenko, șeful administrației militare regionale din Dnipro, a declarat pe Telegram că districtele Synelnykiv și Pavlograd au fost ambele lovite de ceea ce el a numit "sosiri de dimineață". Bombardamente în Dnipro "Două persoane au fost rănite în districtul Synelnykiv. Racheta a lovit o instalație de infrastructură. Salvatorii au stins focul", a declarat el potrivit CNN. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Nu au fost raportate victime în Pavlograd, a precizat Reznichenko, dar infrastructura feroviară a fost distrusă. Dnipro a fost lovit de rachete rusești la începutul războiului, când aeroportul său a fost avariat. O lovitură cu rachete în martie a scos din uz pista și a avariat o clădire a terminalului, potrivit lui Reznichenko, iar o altă lovitură pe 10 aprilie a distrus o mai mare parte a aeroportului. Lesia Vasylenko, un parlamentar ucrainean, a declarat că lovitura din 10 aprilie a distrus "totul în jurul aeroportului".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră