sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rate

10 articole
Economie

Ratele bancare, achitate greu în 2025

Ratele bancare, achitate greu în 2025. Anul viitor aduce provocări financiare pentru cei care contractează împrumuturi mari, într-un context economic marcat de posibile creșteri ale taxelor și impozitelor. Ratele bancare, achitate greu în 2025 Specialiștii avertizează că accesarea creditelor poate deveni tot mai riscantă, fiind crucial să se evite acumularea de datorii mari, deoarece rambursarea acestora va fi tot mai dificilă. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” În județul Iași, problemele legate de credite sunt frecvente. Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit 18 cereri de la ieșeni cu dificultăți financiare în acest an. Dintre acestea, opt cereri au fost acceptate pentru negociere, iar șapte au fost soluționate cu succes. Un caz remarcabil este cel al unui ieșean care, după pierderea locului de muncă din cauza problemelor de sănătate, a reușit să își achite datoriile la bancă cu ajutorul CSALB. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ratele bancare, achitate greu în 2025 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ (sursa: Inquam Photos/Albert Groșescu)
Economie

Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ

Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, începând cu data de 8 august 2024, de la 6,75% pe an anterior, a anunţat banca centrală. Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, începând cu data de 8 august 2024, de la 6,75% pe an anterior, a anunţat banca centrală. Totodată, BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, de la 7,75% pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, de la 5,75% pe an, şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflaţia de bază şi de preţul combustibililor, contrabalansate parţial ca impact de creşterea preţului gazelor naturale.

Micșorarea ratelor bancare? Soluția: rambursarea anticipată "cu pași mici" (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Soluția: rambursarea anticipată "cu pași mici"

Creditele bancare sunt din ce în ce mai înrobitoare din cauza dobânzilor care au crescut masiv în ultimii ani. Soluția: rambursarea anticipată "cu pași mici". Dobânzile, de trei ori mai mari decât creditul Dar există o metodă prin care povara financiară poate fi redusă substanțial cu investiții minime. Citește și: Comisia Europeană arată dezastrul guvernării și ne imploră să facem ceva: deficitul va ajunge la 7%, investițiile PNRR sunt întârziate sau chiar abandonate Să luăm drept exemplu cazul unui credit ipotecar de 70.000 de euro (aproximativ 345.000 de lei) pe 25 de ani, cu dobândă variabilă. Rata lunară pentru un astfel de credit (luând în calcul o valoare medie a ratelor din ultimii ani) este de aproximativ 2.000 de lei. Din suma lunară de 2.000 de lei care se plătește băncii, în primii ani de plată ai creditului "principalul", adică rata din suma împrumutată, este de doar câteva sute de lei. Restul de peste 1.500 de lei reprezintă dobânzile. În al cincilea an de plată a creditului, de exemplu, doar aproximativ 500 de lei este "principalul" iar 1.500 de lei reprezintă dobânzile. Soluția: rambursarea anticipată "cu pași mici" Cum se poate evita plata dobânzilor uriașe? Este vorba de rambursarea anticipată "cu pași mici" a "principalului". Iată un exemplu: să spunem că data de plată lunară a creditului este 10 ale lunii; astfel, suma datorată băncii (principal + dobândă) trebuie plătită până la acea dată; în cazul de mai sus, este vorba de un principal de 500 de lei și de dobânzi de 1.500 de lei; pe 11 ale lunii, poți alege să mai plătești încă o rată; de data aceasta, însă, nu vei mai plăti 2.000 de lei, adică un principal de 500 de lei și dobânzi de 1.500 de lei, ci un principal de 500 de lei plus dobândă numai pentru o zi din lună (prima zi de după scadență); cum dobânda pe 30 de zile este 1.500 de lei, dobânda pe o singură zi este de 50 de lei; așadar, dacă alegi să plătești o rată anticipată a doua zi după scadență, vei scăpa de plata unei dobânzi de 1.450 de lei; într-un an, dacă faci asta în fiecare lună, vei plăti mai puțină dobândă cu 17.400 de lei (1.450 de lei X 12 luni); la fel de adevărat, însă, vei plăti 24 de "principale" în loc de 12, adică 12.000 de lei în loc de 6.000 de lei; chiar și așa, plătind cu 6.000 de lei pe an mai mult "principal" vei scădea dobânda cu 17.400 de lei, deci în mod real economisești 11.400 de lei pe an (17.400 de lei minus 6.000 de lei). mai mult, nu doar că se economisesc 11.400 de lei pe an prin această metodă (aproximativ 2.300 de euro), dar scade și durata de rambursare a creditului la jumătate. Plata creditului în loc de dobândă Suma economisită folosind această rambursare anticipată "cu pași mici" scade în a doua jumătate a perioadei de plată a creditului. Motivul: din suma medie a plății lunare de 2.000 de lei, "principalul" se apropie și chiar depășește 50%, adică 1.000 de lei. În acest caz, plata anticipată poate fi mai greu de plătit: în loc de 12.000 de lei pe an ca "principal" (1.000 de lei X 12 luni), s-ar plăti 24.000 de lei pe an (două "principaluri" pe lună: cel la termen și cel anticipat). În acest caz, însă, cu dobânda pe un an economistă s-ar mai plăti un an de "principal". Primii 10-15 ani de plată, esențiali Rambursarea anticipată "cu pași mici" a unui credit bancar este cel mai ușor de realizat în primii 10-15 ani de plată a creditului. Când, în situația expusă mai sus, suma lunară de plată către bancă este de 2.000 de lei, dar "principalul" doar în jur de 500 de lei. O sumă care poate fi plătită de două ori pe lună și care aduce economii de aproximativ 2.300 de euro anual. Se economisesc 20.000-30.000 de euro din 120.000 de euro Cu alte cuvinte, se poate reduce un credit, în 10-15 ani de plată anticipată "cu pași mici", cu 20.000-30.000 de euro. Un credit ipotecar de 70.000 de euro (aproximativ 345.000 de lei) pe 25 de ani costă, în final, peste 600.000 de lei. Cu rambursarea anticipată "cu pași mici", suma totală de plată poate scădea cu 20.000-30.000 de euro, adică cu 100.000-150.000 de lei. Astfel, suma totală de plată nu va mai fi de 600.000 de lei, ci de 500.000 de lei sau chiar 450.000 de lei. În acest din urmă caz, este vorba de doar 100.000 de lei în plus față de "principal" (345.000 de lei).

Pescobar refuză să plătească ratele bancare (sursa: Facebook/Taverna Racilor Herastrau Fishtodoor)
Investigații

Pescobar refuză să plătească ratele bancare

Pescobar refuză să plătească ratele bancare. Paul Nicolau, alias Pescobar, care se laudă că ar deține lanțul de restaurante „Taverna Racilor”, este dator vândut la o bancă. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Și are poprire pe salariu, fiind executat silit. Angajat la firma tatălui lui În ciuda stilului de viață luxos pe care-l afișează, Pescobar pare nici măcar un milionar de carton, ci unul de hârtie igienică. Citește și: Pescobar nu doar că nu are nici o firmă pe numele lui, dar de operațiunile restaurantelor „Taverna Racilor” se ocupă mâna lui dreaptă Paul Nicolau postează des pe rețelele de socializare fotografii în care își prezintă mașinile de lux: Ferrari, Lamborghini, BMW. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău Realitatea din spatele pozelor este un pic altfel. Astfel, Pescobar are datorii enorme cel puțin la o bancă, Libra Internet Bank. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” se ascunde după mămica: firma este pe numele mamei din Onești. În combinație, și un vietnamez din Pitești, membru PSD În 2022, o societate de executori judecătorești l-a dat în judecată pe Paul Nicolau pentru a încasa sumele poprite de către firma la care acesta este angajat, Commercial Diplomatic Club SRL (care administrează în prezent „Taverna Racilor” din Herăstrău și este deținută de tatăl lui Nicolau). Pescobar refuză să plătească ratele bancare Potrivit actelor din dosarul de la instanță, „În cadrul dosarului de executare silită (…) a fost emisă la data de 29.04.2022 către terţul poprit S.C. Commercial Diplomatic Club S.R.L., adresa de înfiinţare a popririi asupra venitului net lunar al debitorului Nicolau Paul, până la încasarea sumei de 102.363,89 lei reprezentând debit, comisioane operaţionale şi cheltuieli de executare, adresă comunicată terţului poprit la data de 04.05.2022”. Citește și: Pescobar („Taverna Racilor”) se umflă singur: susține că are 300 de angajați, dar firmele care pretinde că sunt ale lui nu au decât 44, și vorbește de „compania mea”, dar nu e asociat în nici o firmă Așadar, Pescobar era executat silit pentru peste 102.000 de lei, datorie către Libra Internet Bank iar terțul poprit, adică firma care-i dădea salariul, nu părea să rețină sumele care să fie virate băncii. Totuși, firma, adică Commercial Diplomatic Club SRL, a demonstrat că i-a reținut banii din salariu lui Pescobar: „instanţa reţine că terţul poprit şi-a îndeplinit obligaţia, achitând în contul SCPEJ (…) (executorii judecătorești – n.r.) reţinerile pentru 3 luni, respectiv suma de 1500 lei (a depus înscrisuri în acest sens).” Pe scurt, firma îi reține lunar din salariu lui Pescobar câte 500 de lei. Ceea ce înseamnă că Paul Nicolau este angajat pe salariul minim pe economie. În acest ritm, suma de peste 102.000 de lei va fi achitată în 204 luni, adică 17 ani. La 1 august a.c., executorul judecătoresc i-a dat din nou în judecată pe Nicolau și pe firma la care e angajat pentru "validare poprire". Altfel spus, deși firma ar trebui să-i rețină din salariu lui Pescobar și să vireze lunar o sumă executorului în contul debitului bancar, firma Commercial Diplomatic Club SRL nu face acest lucru.

Ratele bancare ale magistraților, decontate public (sursa: Facebook/Alexandru Muraru)
Justiție

Ratele bancare ale magistraților, decontate public

Ratele bancare ale magistraților, decontate public. Liberalii vor ca magistrații să își poată achita casele cumpărate cu credit imobiliar cu bani de chirie pe care îi primesc de la stat. Citește și: PNRR, aproape blocat la nivelul UE: opt state nu au depus nici măcar o cerere de finanțare, doar trei țări au depus câte trei. Austria, escrocherie la vedere: a livrat doar 4% din ce a promis Inițiativa a fost adoptată de Senat, dar acum se află la comisiile permanente ale Camerei Deputaților. De acest drept beneficiază acum polițiștii, polițiștii de penitenciare și militarii. Polițiștii beneficiază de această facilitate din anul 2018, dar au vrut ca aceasta să se aplice retroactiv și în cazul celor care își cumpăraseră locuințele cu credit înainte de apariția legii. Citește și: Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă. Pensia lor medie a ajuns la 21.583 lei, în majorare cu 250 de lei față de decembrie 2022. Numărul pensionarilor obișnuiți scade Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis în iunie 2023 că polițiștii care și-au cumpărat locuințe prin credit ipotecar sau imobiliar înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2018 nu își pot plăti ratele cu banii pentru chirie. Această decizie ar urma să se aplice și în cazul magistraților, în cazul în care inițiativa legislativă va fi adoptată de Camera Deputaților, for decizional. Ratele bancare ale magistraților, decontate public Primul liberal care vrut să se pună bine cu judecătorii a fost senatorul Marcel Vela, fostul ministru de Interne. Acesta a depus în anul 2019 o inițiativă legislativă pentru "completarea articolului 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei". Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Prin această modificare, senatorul Marcel Vela voia ca "judecătorii, procurorii, personalul asimilat al acestora și magistrații asistenți care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie" să poată folosi banii respectivi pentru plata ratei sau a unei fracții din rată în cazul în care își cumpărau locuințe prin credit ipotecar, imobiliar sau prin contract de vânzare – cumpărare cu plata în rate. Ulterior, senatorul Marce Vela și-a retras inițiativa. Trei ani mai târziu, în aprilie 2022, inițiativa senatorului Vela a fost preluată de deputatul Iulian Alexandru Muraru, care a primit susținerea a încă 20 de parlamentari liberali și unul de la UDMR. Desigur, totul pentru "independența justiției" În primele paragrafe din expunerea de motive sunt prezentate rolul, atribuțiile și importanța magistraților în societate. Se vorbește un pic și despre independența justiției, apoi liberalii susțin că acordarea unor facilități magistraților și familiilor acestora constituie una dintre formele de garantare a exercitării profesiei în mod independent și la un nivel corespunzător așteptărilor societății. "Prin prezenta inițiativă legislativă dorim să propunem ca suma alocată cu titlul de chirie magistraților să poată fi folosită de către aceștia și pentru achitarea unei rate sau părți din rate pe care o plătesc pentru achiziționarea unei locuințe", susținea inițiatorul Iulian Alexandru Muraru. Pe scurt, deputatul Iulian Alexandru Muraru vrea ca banii primiți pentru chirie de magistrați să poată fi folosiți și pentru plata ratelor în cazul creditelor imobiliare sau ipotecare. Inițiativa deputatului Muraru a fost adoptată de Senat, iar acum se află la Camera Deputaților. Polițiștii beneficiază deja de măsură De o astfel de măsură benficiază deja polițiștii. Statutul polițistului, adoptat prin Legea 360 din 2002, prevedea ca polițistul mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul, în cazul în care nu face naveta ori nu deține locuință proprietate personală și nu i se poate asigura spațiu de locuit, are dreptul la compensarea chiriei lunare, în cuantum de până la 50% din salariul de bază. Ulterior, prin Legea 288 din 2018, Statutul polițistului a fost modificat și completat. Una dintre completările făcute la articolul 31 prevede ca polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie și care contractează un credit ipotecar sau imobiliar pentru achiziționarea unei locuințe beneficiază de compensația lunară a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rată. Adică polițistul primește cei 50% din salariul de bază pentru plata ratei, sumă de bani care nu poate depăși rata lunară. Legea din 2018 mai prevede că compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință cumpărată pe timpul carierei. În cazul în care polițistul mutat în interesul serviciului nu își cumpără locuință, poate opta pentru banii de chirie. Tot prin Legea 288/2018 s-a mai modificat Statutul cadrelor militare și Statutul soldaților și gradaților. Modificările aduse acestor două statute prevăd aceleași modificări legislative ca și în cazul polițiștilor. Și polițiștii de penitenciare și militarii Statutul polițiștilor de penitenciare prevede la Articolul 111 că polițiștii de penitenciare "au dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde își desfășoară activitatea, ei, soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu dețin o locuință în proprietate ori nu li s-a atribuit locuință de către autoritățile administrației publice locale". În cazul în care nu li se oferă locuință de serviciu, polițiștii de penitenciare "au dreptul la compensarea lunară a chiriei în cuantum de până la 50% din salariul lunar net, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condițiile legii". Mai mult, legea prevede că polițiștii de penitenciare își pot închiria o locuință pe o rază de maxim 70 de km față de penitenciar. Însă banii de chirie nu se acordă dacă contractul de închiriere a fost încheiat cu rudele de până la gradul II inclusiv ale polițistului de penitenciare ori ale soției. Dar la fel ca și în cazul polițiștilor și militarilor, polițiștii de penitenciare își pot plăti ratele la locuințe cumpărate prin credit direct cu banii primiți pentru chirie. Retroactiv, nu se pune Judecătorii de la Curtea de Apel Suceava au sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a soluționa un recurs în interesul legii (RIL) în legătură cu modificările legislative aduse Statutului polițistului în 2018. Adică judecătorii la Curtea de Apel Suceava au cerut să stabilească dacă dreptul la compensaţia lunară pentru chirie poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contractele de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis că "dreptul la compensaţia lunară pentru chirie, pentru plata ratelor de credit, nu poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018".

Rațele indiene salvează o podgorie sud-africană Foto: Facebook
Mediu

Rațele indiene salvează o podgorie sud-africană

Rațele indiene salvează o podgorie sud-africană: zburătoarele vânează melci şi gândaci, ajutându-i pe proprietari să evite utilizarea pesticidelor şi a îngrăşămintelor sintetice. Aproximativ 500 de exemplare de raţă indiană alergătoare sunt folosite la Vergenoegd Löw Wine Estate pentru a controla în mod natural dăunătorii, dar şi spre amuzamentul turiştilor care vin să viziteze podgoriile. Rațele indiene salvează o podgorie sud-africană „Noi le numim soldaţii podgoriilor", a declarat pentru Reuters directorul proprietăţii, Corius Visser. Raţele se află în centrul practicilor de agricultură regenerativă a domeniului viticol, în special raţele alergătoare indiene, care au picioare lungi şi o postură dreaptă, ceea ce le permite să ajungă la melcii aflaţi între frunze. În plus, gunoiul de grajd bogat în nutrienţi provenit de la raţe şi de la alte animale face ca podgoria să fie cât se poate de sustenabilă. Urmându-şi liderul, raţele mărşăluiesc în convoi prin podgorii. "Este uimitor cum se comportă, merg în şir şi parcă ar fi în armată", a declarat o turistă, Merle Holdsworth. Citește și: Sistemul medical de stat: o fetiță de doi ani a fost uitată într-o încăpere cu raze ultraviolet, la spitalul Gomoiu. Au urmat dureri cumplite, corneea este arsă Raţele urmează o rutină zilnică: dimineaţa se duc în podgorii pentru a preveni deteriorarea culturilor, iar seara revin în padocuri unde se hrănesc cu pelete pentru păsări. Unul dintre muncitori, Yodell Scholtz, a avut grijă de raţe în ultimii doi ani. "E aproape ca şi cum ţi-ai creşte proprii copii, aşa că îmi place mult", a declarat el.

Patru ani rate la BCR, nimic (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Patru ani rate la BCR, nimic

Patru ani rate la BCR, nimic. După patru ani de plată a ratelor unui credit, o ieşeancă a reuşit să scape de doar 1 leu şi 30 de bani din datorie. Patru ani rate la BCR, nimic Împrumutase 5.000 de lei, iar în 2021 împotriva ei au început demersurile privind executarea silită. Femeia mai avea de plătit 4.998,70 lei. Citește și: EXCLUSIV Apele Minerale, contracte cu firme reprezentate de contabilul de la firma familiei directorului și o firmă administrată de fratele directorului Explicația: BCR a cesionat creanţa către altă bancă, dar a fost cedată succesiv, până a a juns la un recuperator, Invest Capital Ltd. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ratele la credite nu vor scădea (sursa: bnro.ro)
Eveniment

Ratele la credite nu vor scădea

Ratele la credite nu vor scădea. Banca naţională nu poate să nu crească dobânzile atât timp cât creşte inflaţia, a afirmat, luni, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, menţionând că în ultimul trimestru al anului ar fi trebuit să intrăm pe o uşoară traiectorie descendentă, dar nu este încă momentul unei asemenea traiectorii. Ratele la credite nu vor scădea "A crescut (dobânda cheie - n.r.) pentru că a crescut inflaţia mai mult decât ne aşteptam şi am văzut această creştere. Cumva în trimestrul al IV-lea al acestui an ar fi trebuit sau am fi vrut să intrăm pe o uşoară traiectorie descendentă. Nu este încă momentul unei traiectorii descendente, indiferent că este uşoară sau nu. Probabil acest episod se va muta spre anul viitor. Atâta vreme cât creşte inflaţia din păcate nu putem să nu creştem dobânzile. Sau nu pot să nu crească dobânzile. Ele sunt condiţionate de creşterea inflaţiei şi sunt răspunsul la creşterea inflaţiei. Citește și: Petrom OMV ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene. Scandinavii oferă gaz Austriei, care vrea să se desprindă de Rusia, dar vor controlul companiei Sigur că e un efort şi ne preocupă această îngrijorare pe care o creează creşterea dobânzilor, mai ales asupra Robor-ului şi IRCC-ului, care implicit determină creşterea ratelor. Şi Banca Naţională a fost preocupată de această chestiune, nu numai prin empatia şi compasiunea pe care o avem faţă de situaţie ci prin pregătirea persoanelor care au asemenea rate că urmează o perioadă a dobânzilor mari. Puteam să creştem mai abrupt dobânda", a spus Dan Suciu, la Digi24, întrebat despre perspectiva de creştere a dobânzilor. Dobânzi mai mari în țări vecine El a subliniat că alte ţări din regiune au crescut foarte abrupt dobânda, menţionând Ungaria, Polonia, Cehia. "Ţările cu care ne cumpărăm în mod obişnuit au crescut dobânzile de la 0 la începutul anului la 13% în Ungaria, 7% în Polonia şi Cehia, deci mai mari aceste dobânzi ca dobânda din România, pe inflaţii uşor mai mari şi acolo, dar dobânzile au crescut mult mai mult şi mai brusc. Noi am încercat să facem lucrurile mai treptat, mai temperat, mai bine dozat şi în ideea de a pregăti oamenii să nu aibă un şoc în creşterea ratelor, aşa cum s-a întâmplat cu şocul, dacă vă amintiţi, al francul elveţian", a explicat Dan Suciu. Purtătorul de cuvânt al BNR a subliniat că "nu este normal să fie dobânzi zero sau dobânzi negative". Banii au fost extrem de ieftini, dar nu mai sunt "Sigur că obişnuinţa şi normalitatea referinţei este să te uiţi la ce s-a întâmplat recent, dar, în acea perioadă, a fost o perioadă excepţională pentru economie, nu în sensul pozitiv al termenului, ci ieşită din ritm, din normalitate. Anormalitatea economică a fost în perioada respectivă bine conturată, pentru că a fost o perioadă de represiune financiară, cu dobânzi zero. Nu-i normal să fie dobânzi zero sau dobânzi negative. A fost o perioadă de anormalitate, venită pe baza încercărilor pe care statele, guvernele şi băncile centrale le-au făcut să treacă de o criză economică. Au reuşit să treacă de criza economică, creând o presiune uriaşă asupra dobânzilor, în sens negativ. Banii au fost extrem de ieftini, dar am anunţat de multă vreme la banca centrală: Aveţi grijă, de un an de zile vorbim asta, aveţi grijă, perioada dobânzilor mici sau foarte scăzute a fost o excepţie, s-a încheiat. Urmează o perioadă de dobânzi relativ normale. Nu ne aşteptam să avem 15% inflaţie şi din cauza războiului şi aşa mai departe. Să trecem odată de episodul geopolitic şi al crizei energetice şi vom avea dobânzile normale. Asta este, de fapt, situaţia pe care o observăm", a mai spus Suciu. Inflația nu ajunge la 20% Întrebat dacă inflaţia ar putea ajunge la 20% anul acesta, Dan Suciu a menţionat că nu sunt semnale în acest sens. "Nu avem semnale, dacă nu se întâmplă o catastrofă. Din păcate, putem să vedem şi catastrofe în perioada imediat următoare dacă ne uităm un pic mai la est. (...) Nu, nu vedem inflaţia să crească atât de puternic. Ce urmează acum, dacă vom mai avea uşoare creşteri, ele sunt în jurul valorii actuale, nu foarte depărtate de valoarea de 15% pe care o avem acum. (...) O intervenţie în piaţă s-a dovedit foarte utilă: compensare cu plafonare dacă am făcut în România - şi alte ţări au făcut exerciţii similare. Din perspectiva reducerii inflaţiei, preocuparea principală a băncii centrale a fost o soluţie. Altfel, am fi avut inflaţia de peste 20% pe care aţi evocat-o dvs. Fără această compensare/plafonare, inflaţia ar fi depăşit acest procent", a mai spus purtătorul de cuvânt al BNR.

Indicele ROBOR a urcat la 6.18% pe an (sursa: Unsplash)
Eveniment

Indicele ROBOR a urcat la 6,18% pe an

Indicele ROBOR a urcat la 6,18% pe an. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat luni la 6,18% pe an, de la 6,17% pe an, vineri, un nivel mai mare fiind înregistrat în data de 4 decembrie 2012, respectiv 6,25%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Indicele ROBOR a urcat la 6,18% pe an La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,32% pe an, de la 6,31% pe an, iar ROBOR la 12 luni a stagnat la 6,49% pe an. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%, potrivit Agerpres. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Ratele cresc salariile rămân la fel (sursa: Pixabay)
Eveniment

Ratele cresc, salariile rămân la fel

Ratele cresc, salariile rămân la fel. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat joi la 5,44% pe an, de la 5,37% cât a fost miercuri, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Ratele cresc, salariile rămân la fel Un nivel mai mare a fost înregistrat în data de 8 martie 2013, când acesta s-a situat la 5,49% pe an. La începutul lui 2020, indicele ROBOR la 3 luni era 3,19% pe an, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,59% pe an, de la 5,50% miercuri, iar ROBOR la 12 luni s-a majorat la 5,79% pe an, de la 5,69% pe an în ziua precedentă. Citește și: Perversa mașinărie de propagandă a lui Putin a inventat o nouă temă: „Washingtonul vrea un nou Holodomor în Ucraina”. Holodomor e foametea criminală provocată de Stalin În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%, potrivit Agerpres. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră