vineri 04 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: răspuns

9 articole
Internațional

Groenlanda îi răspunde lui Trump: „Nu vrem să fim americani”

Groenlanda respinge categoric oferta lui Trump. Premierul Groenlandei, Mute Egede, a declarat miercuri că locuitorii insulei își vor decide singuri viitorul și nu doresc să devină nici americani, nici danezi. Reacția vine după ce președintele american Donald Trump și-a reafirmat dorința ca Groenlanda să devină parte din Statele Unite. Groenlanda respinge categoric oferta lui Trump Într-o postare publicată pe Facebook, premierul Groenlandei a transmis un mesaj ferm adresat administrației de la Washington: Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu „Nu vrem să fim americani, nici danezi, suntem Kalaallit (groenlandezi). Americanii și liderul lor trebuie să înțeleagă asta.” De asemenea, Egede a subliniat că: „Nu suntem de vânzare și nu putem fi luați. Viitorul ni-l determinăm noi, în Groenlanda.” Alegerile din Groenlanda și dorința de independență Pe 11 martie, Groenlanda organizează alegeri, iar tema centrală a campaniei electorale este tocmai aspirația către independență, intensificată de interesul manifestat de președintele Trump. Conform sondajelor de opinie, majoritatea groenlandezilor resping ideea de a adera la Statele Unite. Totodată, există o susținere tot mai mare pentru obținerea independenței față de Danemarca. Danemarca susține autodeterminarea Groenlandei Ministrul de externe danez, Lars Lokke Rasmussen, a subliniat miercuri, într-o conferință de presă la Helsinki, importanța recunoașterii de către Trump a dreptului Groenlandei la autodeterminare: „A spus că SUA respectă dreptul la autodeterminare al Groenlandei, și cred că aceasta a fost cea mai importantă parte a discursului său.” Guvernul danez și-a reafirmat sprijinul pentru dreptul Groenlandei de a decide asupra propriului statut, menționând că insula arctică „nu este de vânzare”.

Groenlanda respinge categoric oferta lui Trump (sursa: Facebook/Múte Bourup Egede)
Răspunsul penibil al lui Ciolacu, întrebat dacă a fost în Franța Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Răspunsul penibil al lui Ciolacu, întrebat dacă a fost în Franța

Răspunsul penibil al lui Ciolacu, întrebat dacă a fost în Franța pe banii Nordis: „Ciolac" înseamnă ciung de mână dreaptă, i-a explicat el ziaristului care l-a chestionat pe acest subiect. Steograma răspunsului lui Ciolacu, care apare pe site-ul Guvernului, arată că acesta tergiversează, vorbește în afara subiectului și abia la final spune că „nu știe” de vreo deplasare la Nisa - ceea ce i-ar permite ca, ulterior, să declare că uitase. Citește și: Noi semne ale prăbușirii economice: industria auto a căzut cu aproape 7%, cea electronică cu 10% Însă, pentru a scăpa de întrebare, liderul PSD s-a lansat într-o lungă perorație despre numele de Ciolacu. Răspunsul penibil al lui Ciolacu, întrebat dacă a fost în Franța Cum a decurs dialogul premier-jurnalist: „Reporter: Ați fi de acord să răspundeți întrebărilor din călătoriile dumneavoastră private din 2022 de când erați președinte al Camerei Deputaților? Marcel Ciolacu: Unde? Reporter: În Franța. Marcel Ciolacu: În Franța? În 2022 am fost eu în Franța? Reporter: La Nisa. Marcel Ciolacu: Cred că mă confundați. Suntem mai mulți de Ciolacu. De exemplu, în Constanța, cam jumătate din cartea de telefon, e nume de aromân. Cu adevărat e numele tatălui meu din Oltenia, "ciolac" însemnând ciung de mână dreaptă, mai exact. Și cred că de aici vine numere de Ciolacu. Dar cred că mă confundați. Vorbim totuși de bani publici. Reporter: E vorba de declarație de interese. Ați vorbit cu premierul Starmer, care și el a primit /.../, haine, pe care nu le-a declarat. E vorba de o declarație de interese. Marcel Ciolacu: De interese. Nu înțeleg. Eu v-aș răspunde detaliat. În primul rând, nu știu despre vreo deplasare de-a mea la Nisa și nu știu nimic despre ce declarații de interese. Hainele sunt plătite de mine”.

NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm oricărui atac împotriva infrastructurii (sursa: nato.int)
Internațional

NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm

NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm. Orice atac asupra infrastructurii critice a NATO va primi un "răspuns unit şi ferm", a avertizat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm Aliaţii din NATO îşi sporesc securitatea în jurul instalaţiilor esenţiale după atacurile asupra gazoductelor din Marea Baltică, a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă. Încă nu este clar cine s-a aflat în spatele exploziilor de la gazoductele Nord Stream. Comentând ameninţările voalate cu utilizarea armelor nucleare ale preşedintelui rus Vladimir Putin, Stoltenberg a declarat că Alianţa Nord-Atlantică monitorizează cu atenţie forţele nucleare ale Rusiei şi nu a observat schimbări în poziţia lor, dar rămâne "vigilentă". El a confirmat totodată că NATO va organiza săptămâna viitoare exerciţiul său anual de descurajare nucleară, "Steadfast Noon", aşa cum era prevăzut. "Este un exerciţiu de rutină care are loc în fiecare an pentru a ne menţine capacitatea de descurajare eficientă şi în siguranţă", a explicat şeful NATO. "Rusia ştie că un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie niciodată purtat", a mai afirmat el. "Putin eşuează în Ucraina" Stoltenberg a declarat de asemenea că Ucraina a câştigat teren în războiul cu Rusia şi că NATO va fi alături de Kiev atât timp cât e nevoie. "În timp ce Rusia apelează tot mai mult la atacuri îngrozitoare şi nediscriminate asupra civililor şi infrastructurii critice, preşedintele Putin eşuează în Ucraina", a spus Stoltenberg, cu o zi înaintea unei reuniuni a miniştrilor Apărării din NATO la Bruxelles. NATO este în discuţii cu companii de apărare şi cu statele membre pentru a-şi consolida producţia de arme şi a-şi completa stocurile care au fost golite de livrările de materiale militare către Ucraina, a mai subliniat el. Citește și: Iris-T, probabil cel mai bun sistem antiaerian din lume, a ajuns în Ucraina. Germania a accelerat livrările după bombardamentele rusești de luni Stoltenberg a precizat că reuniunea miniştrilor Apărării din NATO din această săptămână va analiza eforturile necesare pentru creşterea producţiei de arme şi muniţie şi va adopta decizii suplimentare pentru a menţine nivelurile stocurilor statelor membre. "Dar, bineînţeles, cu cât războiul din Ucraina va continua, cu atât această colaborare cu industria va fi tot mai importantă", a spus el, adăugând că NATO va trebui să transmită companiilor de apărare care este necesarul său.

Moscova amenință Occidentul: Ajutați Ucraina, răspundem (sursa: TASS)
Internațional

Moscova către Occident: Ajutați Ucraina, răspundem

Moscova amenință Occidentul: Ajutați Ucraina, răspundem. Un conflict direct cu Statele Unite şi NATO nu este în interesul Rusiei, dar Moscova va răspunde la implicarea în creştere a Occidentului în conflictul ucrainean, a declarat marţi viceministrul de Externe rus Serghei Riabkov, citat de RIA. Moscova amenință Occidentul: Ajutați Ucraina, răspundem "Avertizăm şi sperăm că ei realizează pericolul escaladării necontrolate în Washington şi în alte capitale occidentale", a afirmat Riabkov. În urma exploziei survenite sâmbătă pe podul Kerci care leagă Rusia de Crimeea, acţiune pusă de Rusia pe seama Ucrainei, armata rusă a lansat luni dimineaţă un atac masiv cu rachete asupra unor ţinte din Kiev şi regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Jitomir. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident Kremlinul a declarat luni la prânz că exploziile care au zguduit Kievul şi alte oraşe ucrainene fac parte din ceea ce Rusia numeşte "operaţiune militară specială". În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Deputat rus: Doar vom răspunde nuclear (sursa: thestrip.ru)
Eveniment

Deputat rus: Doar vom răspunde nuclear

Deputat rus: Doar vom răspunde nuclear. Moscova va recurge la armele nucleare "doar ca răspuns" la o ameninţare nucleară la adresa Rusiei, a declarat miercuri un deputat rus din partea formaţiunii preşedintelui Vladimir Putin Rusia Unită, relatează dpa. Evgheni Popov, care este şi prezentator la televiziunea publică, a asigurat în declaraţii pentru canalul 4 de radio al BBC că Rusia "nu va ataca prima ţările occidentale". Deputat rus: Doar vom răspunde nuclear "Nu vom face vreun masacru nuclear în lume. Nu este politica noastră. Nu ne stă în obicei. Noi în Rusia suntem oameni paşnici, dar putem să răspundem dacă ne atacaţi", a punctat politicianul rus. Întrebat dacă referendumurile anunţate în zonele ocupate din estul Ucrainei înseamnă că, o dată anexate, acele teritorii vor fi apărate cu ajutorul armelor nucleare, Popov a răspuns: "Chiar nu ştiu ce să spun. Dar trebuie să ştiţi că ne vom apăra patria". Citește și: NATO: Nu suntem surprinși, suntem pregătiți. Ne vom asigura că Moscova va înțelege exact cum vom reacționa La insistenţele reporterului BBC dacă în opinia sa ar putea exista o situaţie în care Rusia să folosească prima arma nucleară, deputatul rus a reafirmat: "Doar ca răspuns, opinia mea este clară. Vom folosi arme nucleare numai ca răspuns. Numai ca răspuns la folosirea de arme nucleare împotriva teritoriului nostru. Ne vom apăra ţara suverană şi statul suveran. Şi, bineînţeles, armele nucleare sunt garantul securităţii noastre", a explicat Evgheni Popov.

Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat (sursa: tass.com)
Internațional

Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat

Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luni că extinderea NATO către Finlanda şi Suedia nu este o problemă pentru Rusia, cu excepţia cazului în care ea va include şi desfăşurarea de trupe străine pe teritoriul acestor ţări, transmit agenţiile AFP şi EFE. Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat "Rusia nu are probleme cu aceste ţări, întrucât intrarea lor în NATO nu creează o ameninţare", a spus Putin la summitul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). Dar el a atras atenţia în continuare că dacă această extindere a NATO va fi însoţită de amplasarea de "infrastructuri militare" pe teritoriul Finlandei şi al Suediei, atunci Rusia va fi nevoită să reacţioneze. "Desfăşurarea de infrastructuri militare pe teritoriile acestor ţări va antrena evident un răspuns" din partea Rusiei, a indicat Putin. Răspunsul, în funcție de "amenințări" "Care va fi acest răspuns - vom vedea (mai întâi) ce ameninţări sunt create pentru noi", a explicat el mai departe. "Sunt create probleme fără absolut niciun motiv. Trebuie să reacţionăm corespunzător", a mai spus Putin. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Acesta consideră că extinderea NATO este folosită de SUA într-un mod "agresiv" pentru a agrava o situaţie de securitate globală deja dificilă. Liderul de la Kremlin a mai subliniat că Rusia trebuie să fie atentă la ceea ce a descris drept planurile alianţei militare conduse de SUA de a-şi spori influenţa globală. Teoria laboratoarelor biologice revine Pe de altă parte, Putin a acuzat din nou Statele Unite că au folosit laboratoare în Ucraina pentru a crea "compuşi pentru arme biologice". Vorbind la acelaşi summit, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a susţinut că NATO "îşi arată muşchii prin atragerea Finlandei şi Suediei". "Fără apropierea ţărilor noastre (...) s-ar putea ca mâine să nu mai existăm", s-a adresat el celorlalţi lideri prezenţi la summitul OTSC, organizaţie ce reuneşte Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan. Însă, comentează AFP, numai Belarusul a susţinut la această reuniune ofensiva rusă contra Ucrainei, ceilalţi participanţi păstrând în mare parte tăcerea.

Noi sancțiuni împotriva Rusiei(sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Biden, provocare pentru Putin: Vom răspunde

Biden, provocare pentru Putin: Vom răspunde. SUA vor reacţiona în cazul în care Rusia va utiliza arme chimice în timpul invaziei sale în Ucraina, a dat asigurări joi preşedintele american Joe Biden, după ce a participat, la Bruxelles, la un summit extraordinar al NATO şi la un summit al G7, relatează Reuters. Biden, provocare pentru Putin: Vom răspunde "Vom răspunde, vom răspunde dacă el (Putin - n.r.) utilizează (arme chimice). Natura răspunsului va depinde de natura utilizării", a spus Biden într-o conferinţă de presă la sediul NATO de la Bruxelles. Liderul american a afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin "miza pe o divizare a NATO" la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, dar că Alianţa Nord-Atlantică "nu a fost niciodată mai unită ca azi". Citește și: MAE rus, reacție vitriolantă după reuniunea NATO: Ședinţă pentru propria sa spălare pe creier Vladimir Putin "nu se gândea că am putea menţine această coeziune. NATO nu a fost niciodată, niciodată mai unită decât este ea astăzi. Putin obţine exact opusul a ceea ce a dorit prin invadarea Ucrainei", a subliniat liderul de la Casa Albă. El a insistat că sancţiunile susţinute contra Rusiei şi menţinerea unităţii Occidentului vor face diferenţa în războiul din Ucraina. Biden cere excluderea Rusiei din G20 Potrivit lui Biden, Rusia ar trebui să fie exclusă din G20, grup ce reuneşte cele mai industrializate 20 de ţări din lume. Joe Biden a spus că liderii occidentali au discutat această posibilitate joi, dar nu este clar dacă există unanimitate în legătură cu această măsură. El a adăugat că Ucrainei ar trebui să i se permită să participe la reuniunile G20. Pe de altă parte, liderul american a dat asigurări că Beijingul înţelege că viitorul său economic este mai strâns legat de Occident decât de Rusia, după ce China a fost avertizată de SUA că va suporta consecinţele dacă va ajuta Moscova în războiul din Ucraina. "Nu am făcut nicio ameninţare, dar i-am spus clar - m-am asigurat că înţelege consecinţele unui ajutor dat Rusiei", a afirmat liderul american în legătură cu o convorbire telefonică recentă avută cu preşedintele chinez Xi Jinping. NATO va oferi Ucrainei protecție anti-chimică Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat joi că Alianţa Nord-Atlantică va furniza Ucrainei echipamente de protecţie împotriva ameninţărilor chimice, biologice şi nucleare şi îşi va proteja şi forţele desfăşurate pe flancul estic împotriva acestor ameninţări. Aliaţii sunt "preocupaţi" de posibilitatea utilizării unor astfel de arme în Ucraina după invazia rusă şi "au convenit să furnizeze echipamente pentru a ajuta Ucraina să se protejeze împotriva ameninţărilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare", a explicat Stoltenberg la finalul unui summit extraordinar al liderilor Alianţei. El a reafirmat că Rusia ar putea încerca să creeze un pretext pentru utilizarea de arme chimice în Ucraina, acuzând SUA şi pe aliaţii lor că pregătesc un astfel de atac.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Poate fi România atacată de Putin?

Miercuri spre joi dimineață, cu puțin înainte de ora 05.00 în România, Putin a declanșat invazia Ucrainei. Într-un discurs televizat, i-a amenințat direct pe cei care vor ajuta Ucraina: cei "care vor încerca să interfereze cu noi (...) trebuie să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat și va duce la consecințe cum nu ați mai văzut". Nu ai cum să nu-ți pui întrebarea, mai ales dacă ai graniță cu Ucraina, ce înseamnă această frază a președintelui rus. La ce se referă când vorbește de "interferențe"? Ce ar putea însemna acele "consecințe" nemaivăzute? Evident, puterea militară a Rusiei este enormă. Iar echipamentele militare ale Kremlinului din ultimii ani, în special rachetele, au devenit o amenințare pentru toată lumea. Se vorbește inclusiv de cea mai puternică rachetă a planetei, practic imbatabilă, ca fiind în arsenalul rus. Este logic să te gândești că, pentru a descuraja NATO, Putin ar încerca să neutralizeze țările Alianței din jurul Ucrainei? Este, așadar, previzibil ca țări precum România și Polonia să fie primele cărora li se răspunde imediat, cu consecințe cum nu s-au mai văzut? Deocamdată, pentru acest scenariu, am văzut doar un contra-argument al ministrului Apărării, Vasile Dîncu, miercuri seara, la TVR. Potrivit lui Dîncu, "În principiu, toate analizele pe care le face NATO şi le facem şi noi împreună cu aliaţii noştri din NATO spun că în acest moment e exclus un război pe teritoriul României, pentru că e exclus un conflict militar între NATO şi Rusia. (...) Sunt mai multe raţiuni de factură strategică pentru care se consideră că e cel mai bun acest scenariu. Nu cred că Rusia, în afară de unele lucru pe care vrea să le rezolve pe terenul fostei URSS, într-o utopie de reîntregire a Rusiei Ecaterinei a II-a sau a lui Petru cel Mare, nu cred că se poate întâmpla să atace o ţară NATO şi acest lucru să ducă la un conflict generalizat. Ar fi o dovadă de nebunie şi nu credem în acest scenariu." Nebunia, așadar, este exclusă din scenariu de către România (și de către NATO?). Dar pare Putin un om sănătos la cap? Eu m-aș mai gândi. Evoluția situației din Ucraina din orele următoare ne va da un indiciu despre ce înțelege Putin prin "interferențe". Dar nu cred că Bucureștiul poate miza pe lipsa nebuniei din Kremlin. Sigur, dacă România ar fi atacată, NATO ar trebui să răspundă proporțional, potrivit articolului 5 al Alianței, care prevede că orice atac împotriva unui membru NATO este un atac împotriva NATO. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Moscova promite răspuns la sancțiunile americane (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova promite răspuns la sancțiunile americane

Moscova promite răspuns la sancțiunile americane. Rusia a promis miercuri o ripostă "puternică şi dureroasă" la sancţiunile americane anunţate de Washington după recunoaşterea de către Moscova a independenţei celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei, informează AFP. Moscova promite răspuns la sancțiunile americane "Nu trebuie să existe îndoieli: va exista o ripostă puternică la sancţiuni, nu neapărat simetrică, însă bine calculată şi dureroasă pentru partea americană", a dat asigurări Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse într-un comunicat. Citește și: Lista completă a băncilor, companiilor și persoanelor din Rusia sancționate de SUA. Șeful FSB, fiul acestuia și adjunctul șefului de cabinet al lui Putin, pe lista neagră SUA au anunţat marţi un prim pachet de sancţiuni economice menite să taie accesul Rusiei de la finanţări occidentale, avertizând totodată că măsuri suplimentare "sunt pe masă" în cazul unei "escaladări" ruse în Ucraina. Întregul sector bancar rus ar putea fi vizat de sancţiuni, a atenţionat un responsabil american. "Rusia a demonstrat că este capabilă să minimizeze prejudiciul adus, indiferent care sunt costurile sancţiunilor", a reacţionat diplomaţia rusă în comunicatul său, subliniind că "presiunile sancţiunilor nu pot influenţa voinţa rusă de a-şi apăra în mod ferm interesele". Alt bla-bla de la Kremlin: Suntem deschiși la diplomație Chiar dacă denunţă "şantajul şi intimidarea" din partea Washingtonului, Rusia se declară în continuare "deschisă" diplomaţiei fondate pe principiile de respect reciproc, egalitate şi luarea în considerare a intereselor reciproce", adaugă comunicatul. Sancţiuni au fost de asemenea anunţate de Uniunea Europeană, Japonia, Australia, Canada, Germania şi Regatul Unit. Nu în ultimul rând, Germania a îngheţat uriaşul proiect al gazoductului Nord Stream 2, care urma să aducă mai mult gaz rusesc în Germania. Aceste măsuri rămân deocamdată modeste în raport cu cele promise în caz de invazie, iar Rusia se poate lăuda că a acumulat aproape 640 de miliarde de dolari în rezervele sale valutare şi 183 de miliarde de dolari în fondul său suveran pentru a putea face faţă sancţiunilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră