vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: raed arafat

27 articole
Economie

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe. Zece milioane de euro va plăti Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea secretarului de stat Raed Arafat, pentru achiziția a trei șalupe multirol. Licitația cu un singur ofertant a fost câștigată de o companie din Turcia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Banii pentru această achiziție provin din proiectul european "Viziune 2020", finanțat cu aproape 682 milioane de euro din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare. În cadrul aceluiași proiect au mai fost cumpărate două nave multirol pentru stingerea incendiilor și salvarea de vieți omenești de la compania olandeză Damen. Contractul în valoare de 45 de milioane euro a fost semnat cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte. Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), condus de generalul Dan Paul Iamandi, subordonatul secretarului de stat Raed Arafat, a anunțat că a finalizat achiziția pentru trei șalupe multirol printr-o licitație deschisă accelerată. Contractul în valoare de 48,79 milioane lei, echivalentul a zece milioane de euro, a fost atribuit în urma licitației cu un singur ofertant companiei turcești Ada Denizcilik ve Tersane Isletmeciligi AS. Șalupele multirol vor fi folosite pentru stingerea incendiilor pe mare și salvarea de vieți omenești. Autoritatea contractantă a justificat alegerea acestui tip de procedură prin faptul că "finanțarea produselor încetează la data de 31.12.2023 (termen ce include și efectuarea recepțiilor și a plăților), termenul maxim de implementare a proiectului Vizune 2020 prin intermediul căruia sunt finanțate cele 3 (trei) șalupe multirol". Ceea ce înseamnă că recepția și plata celor trei șalupe trebuie să se facă până la sfârșitul anului pentru a nu se pierde finanțarea europeană. 45 milioane de euro pentru Damen În flota maritimă a IGSU urmează să intre alte două nave multirol contractate în octombrie 2022. Contractul a fost atribuit companiei olandeze Damen și a fost semnat cu o zi înainte de vizita la București a premierului olandez Mark Rutte. În acea perioadă, Olanda se opunea aderării României la spațiul Schengen. Citește și: Lavrov, amenințare nu foarte subtilă la adresa Moldovei: pomenește trupele ruse transnistrene care „păzesc uriaşul depozit de muniţii din Kobasna”. Noi acuzații la adresa Maiei Sandu Raed Arafat, secretar de stat în MAI și șeful DSU, a menționat atunci că valoarea navelor de căutare salvare, ajutor medical și stingere este de 20.866.651 de euro și, respectiv, 24.831.315 euro. "Amândouă sunt nave de cautare salvare și recuperare oameni. Una dintre ele este clasificată ca navă intervenție de pompieri", a spus Raed Arafat. Cele două nave vor fi construite la șantierul naval Damen Galați în termen de 14 luni de la semnarea contractului. Adică vor intra în dotarea IGSU la finalul anului 2023, la fel ca cele trei șalupe multirol.

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe (sursa: Facebook/IGSU)
Rafila și Arafat, război pe contracte (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Rafila și Arafat, război pe contracte

Rafila și Arafat, război pe contracte. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a pierdut războiul cu secretarul de stat Raed Arafat care are ca miză Comisia interministerială pentru suport tehnic, organism care aprobă achizițiile de sute de milioane de euro pentru dotarea cu ambulanțe și echipamente medicale a serviciilor medicale de urgență. Defapt.ro a obținut în exclusivitate mai multe documente din care rezultă că scandalul dintre ministrul Alexandru Rafila și secretarul de stat nu este doar la nivel declarativ, ci și la nivel instituțional. Mai mult, ministrul Alexandru Rafila îi reproșează lui Raed Arafat că nu a mai convocat Comisia interministerială pentru suport tehnic din aprilie 2022, în ciuda problemelor cu care se confruntă Serviciile de Ambulanță Județene din cauza stării precare a ambulanțelor și lipisei de personal. Arafat, șeful CIMST pe semnătura lui Ponta Serviciile publice de ambulanță și cele medicale de urgență sunt controlate cu mână forte de Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. Totodată, Raed Arafat este și șeful Comisiei interministerială pentru suport tehnic (CIMST), organism în care se aprobă din 2014 toate propunerile de buget pentru serviciile publice de ambulanță și pentru Unitățile de Primiri Urgențe (UPU). Importanța CIMST este dată și de faptul că avizează și toate "propunerile referitoare la înzestrarea, dotarea, precum şi investiţiile pentru buna funcţionare a UPU/CPU", dar și cele referitoare la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Inspectoratul General de Aviație (IGAv) pe partea de SMURD. Tot în CIMST se avizează propunerile de înființare/desființare a stațiilor de ambulanță, a Unităților de Primiri Urgențe și a stațiilor SMURD. Adică, achiziții de zeci de milioane de euro anual. Această comisie a fost înființată prin Hotărârea de Guvern nr. 144 din 6 martie 2014, semnată de premierul Victor Ponta și contrasemnată de Gabriel Oprea, Liviu Dragnea și Nicolae Bănicioiu. Conform actului normativ, din CIMST mai fac parte alți doi membri de la Departamentul pentru Situații de Urgență, unul de IGAv, unul de IGSU, unul de structura operativă a serviciilor de ambulanță, unul de la structura operativă UPU/SMURD, doi membri din partea Ministerului Sănății și câte un reprezentant din partea federațiilor sindicale „Ambulanța” și „Sanitas”. Președintele comisiei este numit prin decizia prim-ministrului României. Practic, guvernul condus de premierul Victor Ponta i-a făcut cadou această comisie lui Raed Arafat. Rafila vrea schimbarea lui Arafat de la șefia CIMST Pe 29 decembrie 2022, ministrul Alexandru Rafila i-a trimis o depeșă secretarului de stat Raed Arafat prin care cerea ca în CIMST să fie discutate mai multe subiecte. Primul era legat de șefia comisia. În acest sens, ministrul Rafila menționa că "președintele (comisiei - n.r.) desemnat de Primul – Ministru este secretar de stat, iar ministrul Sănătății este membru al acestei comisii. Solicităm trimiterea către Primul-ministru a unei note prin care să se propună desemnarea în calitate de președinte a ministrului Afacerilor Interne sau a ministrului Sănătății". O altă nemulțumire a lui Rafila este legată de faptul că Lucian Bode, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, la propunerea secretarului de stat Raed Arafat, i-a numit în comisie pe doi medici coordonatori din cadrul unor UPU, finanțate de Ministerul Sănătății. În acest sens, ministrul Rafila i-a cerut lui Raed Arafat să facă dovada că cei doi membri, dr. Bogdan Opriță și dr. Hadrian Borcea, sunt angajați în cadrul IGAv, respectiv DSU. Totodată, Rafila i-a reproșat lui Arafat că nu a mai fost convocată Comisia din aprilie 2022, în ciuda problemelor cu care se confruntă Serviciile de Ambulanță Județene "generate de starea precară" a ambulanțelor și a lipsei de personal. Conform legii, Arafat trebuia să solicite membrilor comisiei să se întrunească cel puțin de două ori pe lună. Într-o altă notă, din 12 ianuarie 2023, ministrul Rafila îi atrage atenția lui Raed Arafat că "secretarii de stat din MAI pot emite dispoziții în domeniul de competență, obligatorii DOAR pentru instituțiile și structurile din cadrul MAI". Medicii de la UPU (Rafila) sunt consilieri ai lui Arafat Contactat de către Defapt.ro, medicul Hadrian Borcea a declarat că este consilier onorific al secretarului de stat Raed Arafat: "Am fost angajat din 2014 până în august 2022 cu contract de muncă pe jumătate de normă. Iar de atunci sunt consilier onorific, fără salariu. Din partea DSU, care e structura MAI, am fost propus eu în comisie. Așa cum am fost propus în foarte multe comitete la nivel internațional. De exemplu, sunt expert civil NATO tot din partea DSU. Domnul ministru Rafila are mai multe semne de întrebare. Sunt doar probleme de detaliu. O dată că nu știa care era situația reală, dar i s-a transmis. Sper că a înțeles și putem continua această activitate în cadrul comisie.". Întrebat de ce nu s-a mai întrunit comisa din aprilie 2022, dr. Hadrian Borcea a spus că "din cauza unor probleme la nivelul Ministerului Sănătății și a comunicării extrem de defectuoase cu Ministerul Sănătății. Plus încă niște aspecte de detaliu legate de niște proceduri interne ale Ministerului de Interne s-a creat această amânare. Este punctul de vedere al Ministerului Sănătății. Cea mai mare problemă, și domnul ministrul Rafila nu o amintește, e faptul că totul a pornit de la ideea că el este ministru, iar președintele este secretar de stat. Acesta este unul dintre motivele acestei amânări.". La rândul său, medicul Bogdan Opriță a declarat sec: "Sunt consilierul doctorului Arafat și cu IGAv am un contract de voluntariat. Sunt consilier cu jumătate de normă.". Arafat cere date, Rafila interzice furnizarea Șefia acestei comisii este râvnită însă de Alexandru Rafila pentru că are rang de ministru, în timp ce Raed Arafat este secretar de stat. Ceea ce înseamnă că, în comisie, ministrul Rafila este subalternul secretarului de stat Arafat. Mai mult, șeful comisiei poate controla voturile asupra avizelor privind achizițiile de ambulanțe și echipamente medicale. Scandalul dintre Alexandru Rafila și Raed Arafat a trecut de la nivel declarativ, la nivel instituțional. De exemplu, pe 6 ianuarie 2023, Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, a solicitat direct serviciilor publice de ambulanță informații despre situația personalului din sistemul de urgență. În aceeași zi, ministrul Alexandru Rafila a transmis o adresă către toate serviciile publice de ambulanță prin care le-a interzis să transmită datele direct către DSU pentru că "modalitate de comunicare se face prin intermediul Ministerului Sănătății, care finanțează această activitate, iar prevederile bugetare privind necesarul de finanțare pentru cheltuieli salariale și de funcționare sunt în sarcina Ministerului Sănătății.". Rafila și Arafat, război pe contracte Scandalul dintre cei doi demnitari ai statului român ascunde în realitate bătalia asupra controlului achizițiilor medicale de zeci de milioane de euro. De exemplu, pe masa Guvernului se află o Ordonanță de Urgență prin care urmează să se modifice și să se completeze un alt act normativ care a stat la baza înființării Oficiului Național de Achiziții Centralizate, instituție care a girat cele mai controversate achiziții medicale din pandemie. În Nota de Fundamentare a noii Ordonanțe aflăm că se dorește ca achizițiile de produse medicale pentru entitățile din cadrul Sistemului național de asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat să se facă centralizat. Dar se stabilește și cum urmează să se facă achizițiile. De exemplu, Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, "în colaborare cu Ministerul Sănătății, prin structurile de specialitate, cu avizul CIMST (condusă tot de Arafat - n.r.), pun la dispoziția ONAC, la solicitarea acestuia, necesitățile centralizate, specificațiile tehnice, valoarea estimată și specialiști care vor acorda suport tehnic pe toată perioada de organizare și derulare a procedurilor de achiziții centralizate, precum și persoanele care vor face parte din comisiile de evaluare. Mai mult, la alin. 8 se specifică că lista detaliată a produselor achiziționate în sistem centralizat pentru tot Sistemul național de asistență medicală de urgență "se aprobă prin ordin comun al ministrului Sănătății și al președintelui ONAC, în baza propunerii înaintate prin decizia șefului Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne". Practic, se cumpără doar ce vrea Raed Arafat, dar documentele vor fi semnate de alții. Proiect de OUG: Afafat rămâne la butoane Din proiectul de Ordonanță de Urgență mai aflăm ONAC a făcut deja achiziții de 25 milioane de euro pentru zece categorii de produse prioritare necesare ca măsuri de răspuns la pandemie. Urmează să facă alte achiziții estimate la 35 de milioane de euro privind achiziția a minim 60 de categorii de materiale și dispozitive medicale destinate spitalelor publice și serviciilor de asistență medicală de urgență. Cei care au scris Nota de Fundamentare menționează că, în cazul în care ONAC nu va finaliza achizițiile la termen, România riscă să piardă cei 35 de milioane de euro împrumutați de la Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare. Cu toate acestea, surse din cadrul Serviciului de Ambulanță susțin că secretarul de stat Raed Arafat a stabilit aceste achiziții încă din vara anului trecut. Citește și: Putin a trecut de la planul de blitzkrieg inițial la faza staționară de război de uzură de tip Afganistan în Ucraina, chiar cu riscul ca economia Rusiei să lucreze doar pentru front „Au fost stabilite deja cantitățile de produse medicale, prețurile și specificațiile tehnice”, susțin surse din cadrul Serviciului de Ambulanță. Printre produsele care urmează să fie achiziționate se află 70 de loturi de la dezinfectanți, combinezoane de protecție, sonde de intubație până la feșe, măști de oxigen și fire de sutură. "Vechimea documentelor prezentate pentru dovedirea îndeplinirii standardelor și a cerințelor tehnice solicitate nu poate fi mai mare de 5 ani de la data limită de depunere a ofertelor. Totodată, pană la data limită de depunere a ofertelor, ofertanții vor trimite la sediul ONAC (cu titlu gratuit) câte o mostră din fiecare produs ofertat", se menționează în documentul prin care se stabilește specificațiile tehnice ale produselor care fac obiectul procedurii de achiziție centralizată, consultat de către Defapt.ro.

Arafat despre Colectiv: Nu sunt vinovat (sursa: Facebook/Raed Arafat)
Eveniment

Arafat despre Colectiv: Nu sunt vinovat

Arafat despre Colectiv: Nu sunt vinovat. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat, sâmbătă, că dacă se simţea vinovat în legătură cu tragedia de la Colectiv ar fi părăsit sistemul, în schimb s-a făcut tot posibilul pentru salvarea victimelor incendiului. Arafat despre Colectiv: Nu sunt vinovat "Eu, dacă mă simţeam vinovat de ceva, poate că plecam. Asta o spun - că am făcut tot posibilul să lucrez şi să fac toată treaba ca să mut bolnavii şi ne-am luptat să mutăm bolnavii şi să salvăm vieţi, eu n-am de ce să mă simt vinovat că câteva personaje au îndreptat atacul pe tot sistemul de urgenţă. Da - au fost probleme pe partea de prevenire - dar şi aici vreau să spun - am început să modificăm legislaţia înainte de Colectiv, să nu creadă cineva că legislaţia s-a modificat la presiunea Colectivului. Hotărârea de Guvern de aplicare a legislaţiei a ieşit imediat după Colectiv", a spus Arafat, la Prima TV. El a arătat că legislaţia pe partea de prevenire şi pe impunerea unor reguli mai stricte a fost începută cu câteva luni înainte de Colectiv şi s-a reuşit modificarea legii, dar că "toate astea se pierd când unele voci sunt puternice şi vorbesc continuu pe social media" - lucru care s-a întâmplat şi în pandemie. "Habarnişti despre sistemul de urgenţă" "Eu n-am nicio teamă să-mi zic părerea - şi am mai auzit-o zisă prima dată de către observatori din afara ţării, care sunt specializaţi în domeniu - nu controlori de la Corpul de Control al premierului care au venit şi au făcut treaba, care erau jurişti - habarnişti despre sistemul de urgenţă. Raportul Corpului de Control venea cu foarte multe chestii lipsite de orice adevăr - să luăm exemple: cu intervenţia sub medie - când am întrebat care e media şi cu ce ne-au comparat, răspunsul următor a fost . (...) Nu poţi să te duci să controlezi o intervenţie la un dezastru cu multiple victime, tu - juristă dintr-un birou şi să vii cu părerea că intervenţia e sub medie", a mai spus Arafat. Şeful DSU a adăugat că "nu trebuie să treacă foarte mult ca să explicăm şi noi ce am făcut şi să vedem, să luăm din nou raportul Corpului de Control de atunci şi să vedem modul în care s-a scris, ce au scris în el, pe ce bază au scris, poate merită discutat cu cei care l-au scris". "Nu se poate minimaliza tot" În opinia sa, Arafat susţine că multe lucruri scrise în raport nu erau bazate pe fapte, pe realitate, "erau bazate pe impactul mediatic, impactul emoţional şi faptul că cineva trebuia să dovedească că totul a mers prost". Citește și: EXCLUSIV Filiera Roxadustat: substanța dopantă găsită în corpul Simonei Halep poate fi procurată și sub formă de pudră albă de la un furnizor chinez "Noi am mobilizat 63 de ambulanţe, am mobilizat personal, UPU-rile - ordinul care s-a dat ca bolnavii să se împrăştie pe toate UPU-rile a salvat vieţi. În afara primelor 26 de decese, la faţa locului, şi unul singur pe parcursul transportului la Spitalul Universitar, în primele ore n-au mai fost decese deloc - au existat 88 de pacienţi intubaţi, ventilaţi, (...) nu se poate minimaliza tot ce s-a făcut pentru că unul sau doi sau trei habarnişti în domeniu au comentat", a afirmat Arafat. El a menţionat că subiectele emoţionale sunt exploatate cel mai mult şi au pe seama lor cele mai multe fake-news-uri şi "folclor", dar, dacă sunt analizate la rece, e posibil să apară altceva.

Sfatul lui Arafat în caz de cutremur Foto: Facebook DSU
Politică

Sfatul lui Arafat în caz de cutremur

Sfatul lui Arafat în caz de cutremur: „Cel mai important este să nu intre panică şi să lase deoparte toate teoriile de conspiraţie şi orice poate să fie răspândit pe reţelele de socializare”. Prezent, sâmbătă, la emisiunea Insider politic de la Prima TV, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, le-a transmis românilor să se informeze de pe site-ul fiipregatit.ro despre ce au de făcut în cazul unui cutremur. Sfatul lui Arafat în caz de cutremur ”În primu rând, să intre pe fiipregatit.ro, să vadă ce recomandăm înainte, în timp şi după. Să aibă aplicaţia DSU descărcată, mai ales acum că va ieşi varianta nouă care va putea fi descărcată în câteva săptămâni. Acolo pot să primească şi mai multe informaţii. Şi pot să intre pe foarte multe recomandări, cum să te ajuţi, cum să te salvezi în timpul unei situaţii cum ar fi un cutremur, cum să ajuţi vecinii şi aşa mai departe. Cel mai important lucru este nu intre în panică şi să lase deoparte toate teoriile de conspiraţie şi orice poate să fie răspândit pe reţelele de socializare sau chiar uneori pe unele televiziuni, să lase până când verifică. Sau când vede oficial acest lucru transmis de către un purtător de cuvânt, o persoană oficială”, a declarat Arafat, citat de news.ro. Şeful DSU a adăugat că în cazul cutremurului din această săptămână nu a fost transmis un mesaj RO-Alert, aşa cum ar fi transmis unele televiziuni. Citește și: Polițist arestat într-un dosar de tentativă de omor, alți doi sub control judiciar. Trei suspecţi ar fi bătut o victimă şi ar fi încercat să o înece în Dunăre Bătălie dură cu „site-urile sociale” ”Riscăm foarte mult, într-o perioadă de catastrofă, ca în reţelele de socializare să pornească o ştire falsă, cum astăzi a pornit că noi am fi dat un mesaj RO-Alert, cu cutremurul care a fost, că am fi dat mesaj RO-Alert care nu a ajuns la toată lumea. Noi nu am dat mesaj. Acest lucru a fost preluat de unele televiziuni şi a trebuit demontat totul. Aşa că oamenii să fie foarte atenţi de unde preiau informaţiile pentru că cu asta ei pot să ajungă să facă lucruri care nu sunt chiar corecte, să nu fie recomandate, să fie în detrimentul lor. Rugămintea mea, pentru toţi, de la început, când apare o situaţie gravă, prima dată vezi ce spun site-urile oficiale. După care citeşte ce vrei şi analizează, dar vezi ce recomendă partea oficială. Asta este cel mai important lucru”, a mai adăugat Arafat.

Parodie la evaluarea fisurii din digul de la Roșia Foto: dejeanul.ro
Politică

Parodie evaluarea fisurii din digul Roșia

Scene de parodie la evaluarea fisurii din digul de la Roșia Montana: expertul, adus de la Cluj, băga un băț de alun în gaură. În timp ce el sonda gaura din dig, din fundal se auzea: „Haideți, că vine Arafat”! Parodie la evaluarea fisurii din digul de la Roșia Însă șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) a fost complet indiferent și, în timp ce expertul manevra bățul de alun, Arafat se uita în telefon, arată filmarea publicată de site-ul Dejeanul.ro. „Nu ne băgăm”, a spus șeful DSU, în timp ce manevra telefonul. „Ieri, la față locului a mers un expert în diguri, profesor universitar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, pentru a evalua problema. În prezența lui Raed Arafat, Costică Sofronie a efectuat o expertiză mai atipică. A evaluat situația folosindu-se de o creangă ruptă găsită pe marginea digului, stabilind în acest mod și ce trebuie făcut în continuare. Groapă nu are un diametru mai mare de 40 cm, iar adâncimea este de 1 metru și 20 cm. De asemenea, se află la o distanță de aproximativ 7 metri de lac, iar apă încă nu s-a infiltrat până în zona surparii. Întrebat dacă se justifică mobilizarea zecilor de pompieri din cinci județe, având în vedere dimensiunea mică a surparii, Raed Arafat a declarat că totul este preventiv”, scrie Dejeanul. Puteți urmări aici filmarea „Rosia Montana Expertiza facuta cu creanga Dejeanul” Potrivit filmării publicate de Dejeanul, creanga cu care s-au stabilit dimensiunile catastrofei de la Roșia Montana - zeci de polițiști și jandarmi au fost mobilizați în zonă - a fost aruncată cu indiferență. „Ăla-i bățul expertului”, se aude o voce ironică, pe filmare. La final, peste groapă s-a făcut un fel de acoperiș din scânduri, un băț a fost înfipt în pământ, pentru a susține construcția improvizată, iar totul a fost acoperit cu o prelată de plastic - nu este clar în ce scop. Citește și: Cum încearcă Putin să își mascheze eșecul militar din estul și sudul Ucrainei: Kremlinul va fixa granițele regiunilor anexate după noi „consultări” cu populația locală Localnicilor li s-a cerut să evacueze zona Sâmbătă noaptea, localnicii din zona barajului Tău mare au primit cinci mesaje RO-Alert prin care li s-a cerut imperativ să părăsească localitatea, fiindu-le puse la dispoziție paturi la școala din Abrud și o sală de sport din Câmpeni. Cei mai mulți localnici au refuzat să-și părăsească locuințele. „Atenţie! Locuitorilor din Roşia Montană, din proximitatea albiei pârâului Foies! În urma evaluării din teren s-a constatat că evacuarea preventivă este imperativ necesară pentru protejarea vieţii d-voastră! Există pericolul ca barajul Tău Mare să cedeze. Se recomandă evacuarea preventivă pentru 2-3 zile până nivelul apei din baraj ajunge la un risc acceptabil. Pentru autoevacuare se va lua legătură cu autorităţile prezente în loc. Roşia Montană, sau identificaţi un loc înalt în care să va deplasaţi în cel mai scurt timp, când se da ordinul de evacuare!”, este cel mai recent mesaj transmis de ISU Alba localnicilor din Roşia Montană, prin sistemul Ro-Alert. Există două soluții pentru rezolvarea crizei, dar ambele presupun golirea lacului. Pentru asta au fost aduse mai multe motopompe de mare capacitate inclusiv din alte județe, însă până la secarea lacului autoritățile trebuie să rezolve problema drumului de acces.

Arafat, o nouă palmă lui Rafila (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Arafat, o nouă palmă lui Rafila

Arafat, o nouă palmă lui Rafila. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a atras atenţia sâmbătă că o posibilă modificare "fără niciun motiv" a sistemului medical de urgenţă românesc, care a funcţionat "eficient" în pandemie, ar putea conduce la prăbuşirea acestuia, asemenea unui domino. Arafat, o nouă palmă lui Rafila "Când gândim rezilienţa sistemului sanitar nu putem să o facem pe bucăţi, ci în întregul său. Luăm sistemul de urgenţă unde sunt multe discuţii acum. (...) Sistemul medical de urgenţă în România s-a dezvoltat după un anumit model, cu foarte multe interdependenţe. SMURD e dependent de UPU, este dependent de aviaţia Ministerului de Interne, de pompieri, ca să funcţioneze. Este o entitate interconectată. Este interconectat şi cu serviciile de ambulanţă cu care lucrează împreună pe teren. Este un sistem funcţional care s-a dovedit a fi foarte eficient în timpul pandemiei. Venim acum şi spunem: vrem să schimbăm. Ok. Schimbăm. Dar venim cu ceva mai bun decât am avut, cu ceva care ar funcţiona mai bine? Odată ce ai creat un sistem, dacă îl atingi undeva şi greşeşti că l-ai atins acolo, tot sistemul cade precum dominoul", a afirmat Raed Arafat, la Black Sea and Balkans Security Forum. BSBSF este organizat de către New Strategy Center, organism controlat de George Scutaru, fost consilier al lui Klaus Iohannis. Reformă "fără absolut nici un motiv" El a explicat că, la reconstruirea sistemului, s-ar pierde ceea ce s-a câştigat anterior. "Va trebui să începi să îl construieşti din nou şi s-ar putea să nu reuşeşti să faci acelaşi lucru şi să pierzi ceea ce ai câştigat în sistemul respectiv. (...) Sistemele care se dovedesc că funcţionează în timpul unui dezastru vor trebui întărite şi introduse lecţiile învăţate şi îmbunătăţite prin lecţiile învăţate. Nu trebuie venit şi reformat de la zero fără absolut niciun motiv. Şi nu vorbesc numai de sistemul de urgenţă, ci de orice sistem", a spus Raed Arafat. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a pledat pentru constituirea de stocuri şi a arătat că unele dintre acestea au fost folosite în criza refugiaţilor din Ucraina. Achiziții pentru protecție civilă "Noi ne-am pregătit foarte mult în ultimii ani pe partea de protecţie civilă şi am cumpărat echipamente despre care ni s-a spus că nu ar fi trebuit să le cumpărăm pentru că sunt bani pierduţi: generatoare electrice de mare capacitate, tabere pentru persoane care rămân fără adăpost şi ne-am trezit cu taberele folosite în criza refugiaţilor. Noi nu le-am planificat pentru asta, dar le aveam de doi ani şi de aceea am putut să reacţionăm imediat", a adăugat Arafat. El le propune companiilor să îşi constituie un "cont de rezilienţă" pentru a nu renunţa la personalul calificat în perioadele de criză. Un exemplu dat de Raed Arafat este cel din industria aeroporturilor, după pandemie, când mii de bagaje au fost pierdute din cauza lipsei de personal pentru că cei la care s-a renunţat la începutul crizei COVID nu au mai vrut să revină, iar instruirea unui nou personal necesită timp. Business sau societate? "Dacă am lua o decizie undeva ca 1% din profitul anual să fie pus într-un cont intangibil pentru a face faţă dezastrelor - în loc să dăm afară oamenii dintr-o firmă, prin aceşti bani îi ţinem pe perioada unei crize, trei, patru, cinci, şase luni, şi îi plătim cu 70% din salariu, dar nu îi dăm afară. Acest cont să fie numit contul pentru rezilienţă. Am ieşi mult mai repede dintr-un dezastru decât dacă în timpul dezastrului dăm afară tot personalul dintr-o companie, după care încercăm să o construim din nou când trece dezastrul. Citește și: VIDEO Viktor Orban, la Moscova. Este singurul lider european care participă la înmormântarea lui Gorbaciov Dar astfel de lucruri trebuie să fie gândite din timp. Din punctul de vedere al cuiva care lucrează în domeniul protecţiei civile şi în sistemul medical de urgenţă înseamnă pregătirea mentalităţii, continuităţii sistemului. Şi asta înseamnă finanţare previzibilă, adecvată şi înţelegerea mecanismului de pregătire - de ce trebuie să ai stocuri, redundanţă, cheltuieli pe care nu poţi să le justifici prin cost eficienţă doar din punct de vedere al bussiness-ului şi trebuie să te gândeşti din punct de vedere al funcţionalităţii societăţii în timpul unei provocări", a explicat Raed Arafat.

SMURD, disputat între Rafila și Arafat (sursa: Facebook/Raed Arafat)
Eveniment

SMURD, disputat între Rafila și Arafat

SMURD, disputat între Rafila și Arafat. Dacă nu e stricat, sistemul e funcţional, aşa că de ce să îl schimbăm? Asta se întreabă Raed Arafat, în ceea ce priveşte preluarea de către Ministerul Sănătăţii a serviciilor de ambulanţă, unităţilor de primiri urgenţe şi SMURD. SMURD, disputat între Rafila și Arafat Şeful DSU susţine că, dacă acest lucru s-ar întâmpla, medicii ar ajunge greu la pacienţii care au nevoie de ajutor, iar numărul deceselor ar spori. La începutul săptămânii trecute, ministrul Sănătăţii spunea că legăm prea mult instituţiile de persoane. Sindicatul ambulanțierilor a anunţat public că îl susţine pe Rafila în acest conflict şi ameninţă cu proteste. Sindicaliştii din Ambulanţă susţin că, din 2014, de când Raed Arafat a plecat de la Ministerul Sănătăţii la MAI, a sprijinit mai mult SMURD-ul decât serviciile de ambulanţă. Acest lucru este arătat şi într-un memoriu trimis către mai multe instituţii, care a declanşat şi anunţul lui Alexandru Rafila privind trecerea unităţilor de primiri urgenţe, a ambulanţelor şi SMURD-ului în subordinea Ministerului Sănătăţii. Arafat "coordonează tot, avizează tot" Gheorghe Chiș: "Suntem din 2014 cu două conduceri. Şi doctorul Arafat pe o parte, de control şi coordonare operaţională, dar coordonează tot, avizează tot, fără avizul dânsului nu se putea face nici măcar o angajare sau un transfer. (...) Citește și: Rusia fură masiv grâu din Ucraina și îl exportă din peninsula Crimeea. Livrările, de 50 de ori mai mari decât normalul perioadei Pentru noi, pentru Serviciile de Ambulanţă, a fost o perioadă în care noi am rămas subdezvoltaţi şi limitaţi în tot ceea ce înseamnă competenţe." Raed Arafat spune că impactul unei astfel de schimbări de comandă ar fi resimţit în primul rând de către români, potrivit Știrilor TVR.

România TV, panicardă: blackout patru zile (sursa: România TV)
Eveniment

România TV, panicardă: blackout patru zile

România TV, panicardă: blackout patru zile. "Blackout în România. Scenariu sumbru pregătit de Raed Arafat: pană de curent simulată în toată ţara timp de patru zile. Ce se întâmplă cu spitalele" este titlul unui articol postat pe site-ul România TV luni. România TV, panicardă: blackout patru zile "Potrivit unor surse medicale citate de România Tv, Raed Arafat pregăteşte un scenariu de blackout în toată ţara. Şeful DSU vrea să vadă cum ar reacţiona spitalele şi populaţia dacă România ar rămâne fără curent electric timp de patru zile.", se spune în primul paragraf din articol. Citește și: BREAKING Presa rusă pro-Kremlin recunoaște, în premieră: 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina În replică, Raed Arafat a dezmințit vehement "scenariul sumbru". "Ca urmare a unor informații false diseminate opiniei publice de către site-ul România Tv, conform cărora, instituția noastră ar pregăti un scenariu care vizează o pană de curent simulată pentru a vedea , precizăm că ne delimităm ferm de aceste informații date care pot crea panică în rândul populației. Asigurăm întreaga opinie publică că informațiile prezentate de site-ul televiziunii amintit anterior se înscriu în spectrul informațiilor false, de tip FAKE NEWS. Vă rugăm să vă informați din surse oficiale!", a comunicat Departamentul pentru Situații de Urgență.

Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor. Raed Arafat, interesat de platformă, nu a ieșit decât să acuze știrile false, fără să explice rolul DSU în această platformă. Sursă imagine: Facebook
Eveniment

Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor

Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor, până la urmă? Care este implicarea Guvernului și a Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU)? Ce a urmărit această platformă? Urma ea să fie folosită inclusiv pentru suspendarea unor site-uri? Sunt cele mai importante întrebări asupra platformei de monitorizare a dezinformărilor, subiect semnalat public de Profit.ro. Actorii care ar fi putut aduce cele mai multe lămuriri, DSU și reprezentanta ONG-ului Global Focus Research, nu oferă, însă, răspunsuri clare. Defapt.ro a discutat cu Mircea Toma, membru CNA, care a participat la discuții, și cu Ionuț Codreanu, de la ActiveWatch. Toma a spus că a participat la discuții ca „persoană fizică”. Codreanu a declarat că a fost contactat de ONG-ul Global Focus Research, care a propus crearea unui grup de organizații care să colaboreze cu Guvernul pentru combaterea știrilor false, deci, din câte știe el, inițiativa ar aparține acestora. Pe de altă parte, din declarațiile lui Codreanu, dar și alte unei alte surse din zona ONG cu care a discutat defapt.ro, un interes foarte mare pentru proiect a exprimat Raed Arafat, șeful DSU. Documentul de la care a pornit scandalul prezintă, între cele șase exemple de narative de dezinformare, și asocierea președintelui Iohannis și a premierului Ciucă cu incompentența drept fake news. Îl puteți consulta mai jos, în text. Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor. Nici DSU, nici Oana Popescu-Zamfir nu vor să explice ce e cu ea Actorii principali care ar fi putut aduce cele mai multe lămuriri în spațiul public sunt Global Focus Research, ONG-ul care și-a asumat proiectul, imediat după scandalul iscat în spațiul public, și Departamentul pentru Situații de Urgență. Din sursele defapt.ro, Raed Arafat ar fi fost foarte interesat de implementarea acestui proiect, iar, după ce vineri a izbucnit scandalul, și-ar fi exprimat nemulțumirea în mod repetat, în mai multe întâlniri și ședințe. De altfel, Arafat a avut o ieșire pe Facebook, în care a preluat o știre News.ro care îl citează, în care a susținut că reacțiile publice apărute sunt bazate pe „o știre falsă”. Departamentul pentru Situații de Urgență nu a răspuns, până în prezent, solicitării defapt.ro, care a cerut detalii despre implicarea DSU în acest proiect. Citește și: Arafat: O încercare de a combate ştirile false a fost aproape distrusă de o ştire falsă Nici Oana Popescu-Zamfir, directoarea Global Focus Research, nu a răspuns nici la emailul cu întrebări, trimis vineri de jurnalistul defapt.ro. Luni, Oana Zamfir-Popescu, contactată de defapt.ro, a fost de acord cu o discuție stabilită pentru luni seară. Totuși, la momentul apelului, aceasta a răspuns, susținând la telefon că nu aude jurnalistul, iar apoi nu a mai răspuns nici la apelul Defapt.ro, nici la mesajul transmis pe Whattsapp. Ea a scris, însă, pe Facebook, atacând ONG-urile care au criticat inițiativa, spunând că ce a publicat Profit este o dezinformare. Vineri, mai multe ONG-uri, între care Centrul pentru Jurnalism Independent, Funky Citizens, Expert Forum, Comunitatea Declic, Factual.ro, au semnat un comunicat în care au cerut Guvernului „să nu instituie „Ministerul Adevărului” în numele protecției împotriva dezinformării și indiferent de cine este inițiatorul demersului să aibă grijă la implicațiile democratice ale acestuia”. Citește și: Platforma Guvernului, asumată de un ONG: Global Focus Center spune, într-un comunicat, că este coordonatorul platformei de monitorizare a dezinformărilor Cum arată schița proiectului Defapt.ro a consultat documentul de la care a pornit vineri subiectul Profit. În această variantă a documentului, intrata în posesia Defapt.ro, nu apar instituțiile care ar fi implicate în proiect, ci este prezentată „schema logică din spatele arhitecturii cercetării cantitative”. În document se menționează că au fost alese „cele mai relevante șase narative de dezinformare din România care au legătură cu actuala criză și care pot fi susținute de instanțele de comunicare în contextul crizei din Ucraina”. Între aceste narative, care într-adevăr sunt prezente în publicațiile de propaganda pro-rusă, a fost introdus și narativul „Palierul de decizie de la București este corrupt”. Referitor la acest narativ, Global Focus Research a menționat, vineri, că „mecanismul nu este definitiv”, fără îl catalogheze drept fals, în timp ce Oana Popescu-Zamfir a vorbit direct despre „dezinformare”, într-o postare publicată pe Facebook. Cele șase narative propuse în acest document sunt: 1. „Palierul de decizie de la București este corrupt” (preluare cu grafia din document, n.r.) 2. „Lipsa de legitimitate a intervenției României în sprijinul Ucrainei” 3. „România este o colonie a Vestului” 4. „NATO/EU sunt slabe” 5. „Democrația de tip vestic a eșuat” 6. „NATO a provocat Rusia”. Mai jos, consultați documentul intrat în posesia defapt.ro: Documentul cu planificarea monitorizării, intrat în posesia Defapt.ro Documentul cu planificarea monitorizării, intrat în posesia Defapt.ro Documentul cu planificarea monitorizării, intrat în posesia Defapt.ro CNA și Guvernul neagă orice implicare în proiect Profit.ro a scris vineri că platforma ar fi o inițiativă a Guvernului și a DSU, împreună cu Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), la care participă și câteva ONG-uri. Acestea erau: Global Focus Research, Mediawise, Active Watch. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a răspuns la solicitarea trimisă pe Whattsapp de jurnalistul defapt.ro doar după ce Global Research și-a publicat pe Facebook comunicatul. Guvernul a transmis, la solicitarea defapt.ro, că nu are nici o implicare în proiect și că nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific. Citește și: Ciucă, prin Cărbunaru, se spală pe mâini de proiectul de monitorizare a presei online care scrie despre corupția demnitarilor, asociind-o cu propaganda pro-rusă Guvernul se delimitează oficial de platforma de monitorizare a dezinformărilor, după scandalul public iscat: „Proiectul, inițiat de societatea civilă. Guvernul nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific” Profit.ro citează și un email transmis de echipa de comunicare a Guvernului către departamentele de relații publice din ministere, care spune că DSU a „coagulat” într-un grup de lucru ONG-uri și pe CNA. CNA a publicat, vineri, pe site, o dezmințire, cum că nu a fost solicitată să participe la o astfel de inițiativă. Într-un punct de vedere trimis la solicitarea defapt.ro, CNA a reiterat că „nu a primit nici o solicitare sau invitație de a lua parte la o astfel de inițiativă și nici nu este implicată într-un asemenea proiect. „Menționăm că CNA este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale, reglementarea presei online neintrând în sfera de competență a Consiliului”, a mai transmis CNA, la solicitarea defapt.ro. Mircea Toma, membru CNA, spune că a participat la discuții „pe persoană fizică” La discuțiile privind platforma de monitorizare a participat Mircea Toma, membru CNA. Contactat de defapt.ro, acesta a spus că a participat doar „ca persoană fizică”. Mircea Toma a declarat, pentru defapt.ro, că în textul Profit sunt „mai multe informații false”, cum ar fi că „nu există relație instituțională cu nimeni”, „nici cu CNA”. Acesta a spus că proiectul a pornit într-un grup de activiști pentru ajutarea refugiaților, de la o discuție despre dezinformare. „A fost o idee formulată de un grup mare de persoane și instituții care erau implicate în ajutarea refugiaților, erau vreo o sută și ceva de oameni, voluntari și ONG-uri. A fost un subiect pe dezinformare și s-a oferit organizația Global Focus să încerce să facă un instrument prin care să poată monitoriza online (…) A fost o întâlnire cu un grup de persoane care aveau idee ce înseamnă analiză de discurs si au fost lansate solicitări către actorii interesați să trimită cuvinte-cheie care ar putea fi folosite în subiectul asta. Beneficiarul principal ar fi fost presa și publicul general. Informațiile erau utilizate pentru a comunica mai eficient, pentru a dezarticula minciunile. Este o campanie de dezinformare care are ca scop să oprească un proiect care nu avea legătură cu cenzura guvernamentală, nu identifica persoane, ci discursuri în spatiul public”, a declarat Mircea Toma pentru defapt.ro. El a mai spus că „am fost ca persoană fizică, pentru că am fost la gară cu niște ajutoare , am văzut discuția despre analiza asta și am zis că pot să dau și eu niște idei. A fost o discuție online marțea asta la care am fost și au fost prezentate două aplicații”. (E vorba despre cele două aplicații la care face referire comunicatul Global Focus – Pulsar și CrowdTangle, n.r.). Defapt.ro a discutat cu Mircea Toma vineri, 11 martie. Ionuț Codreanu, ActiveWatch: Global Focus ne-a contactat cu dorința de a crea un grup de organizații care să colaboreze cu Guvernul Active Watch a precizat, vineri, după publicare textului în Profit, că „nu a susținut, nu susține și nu va susține cenzura guvernamentală”. ActiveWatch a precizat atunci, pe Facebook, că participa la inițiativă doar în regim de voluntariat și că a decis, ca urmare a reacției publice, să se retragă complet din proiect. Defapt.ro a discutat, luni, cu Ionuț Codreanu, de la ActiveWatch. Întrebat cui știe că îi aparține inițiativa, a precizat că el a fost contactat de Global Focus, cu „dorința exprimată de a crea un grup de organizații care să colaboreze cu Guvernul, să monitorizeze și să anticipeze acele subiecte care se pot transforma în fake news și pe care Guvernul ar trebui să le demonteze, să vină cu explicații”. Codreanu a spus că, „în înțelegerea mea inițială și cum au decurs cele două-trei discuții principiale, nu era vorba despre a stabili ce este fals sau adevărat, ci a vedea care sunt subiectele care pot inflama și genera panica în populație, plecând de la experiența din pandemie, când aveam acel grup anonim de Comunicare Strategică, era gândită această colaborare ca să fie în amonte, să poți să anticipezi și autoritățile să aibă o reacție”. Reprezentantul ActiveWatch a spus că „apele erau separate” atunci când s-au inițiat discuțiile. „ Da, au participat și persoane din departamente de comunicare, dar acele întâlniri erau ale ONG-iștilor care discutau chestiuni metodologice”. Codreanu: „Dacă aș fi știut că facem o analiză să dea bine Guvernul, nu aș fi fost vreodată de acord. A fost o chestiune de transpunere” Ionuț Codreanu a mai spus că „nici vorbă” ca documentul publicat de Profit să fie final. Referitor la narativul cu Iohannis și Ciucă, acesta a declarat că „tema ne-a fost explicată de unul dintre autorii de la Global Focus, era ideea de „corrupted government” – să arate preocuparea cetățenilor legată de lipsa de transparență, de problemele de guvernanță și legitimitate, astfel încât Guvernul să știe la ce să răspundă cu informații prompte, cu transparență. Nici o secundă nu a fost discuția de a fi o temă de protejare a imaginii Guvernului. Dimpotrivă, Guvernul trebuia să vadă în timp cât de cât real care sunt subiectele pe care publicul consideră că nu le comunică, unde eșuează, unde este incompetent ș.a.m.d. astfel încât să vină cu o comunicare clară, ce resurse se alocă, fix ce nu am avut în pandemie. Așa ne-a fost explicat, dacă aș fi știut că facem o analiză ca să dea bine Guvernul, nu … nu aș fi fost vreodată de acord cu așa ceva. A fost o chestiune de transpunere tocmai pentru că a fost făcută pe repede-înainte”, a comentat Codreanu. Reprezentantul ActiveWatch a mai spus că, dacă, dacă l-ar fi contactat direct cineva din Guvern, nu ar fi „exclus din start, dar să fie foarte clari termenii de colaborare”. „Noi am fost de bună-credință, am zis să ascultăm să vedem ce se propune, nu am fi participat la un proiect care să propună blocare de platforme, fix cu două zile înainte am ieșit să semnalăm abuzul la Aktual24”, a mai declarat Codreanu, spunând că ActiveWatch s-a implicat voluntar pentru că „nu am vrut să luăm bani de la Guvern”. Codreanu a menționat și că „DSU înțeleg că ar fi vrut să ajute” și că „un astfel de demers ar fi presupus niște resurse si ar fi trebuit să vină prin departamentele Guvernului”. Întrebat de ce ActiveWatch a decis să se retragă complet din proiect, Codreanu a spus că „dacă ți s-a pus eticheta de cenzor, ai o decizie de luat: fie îți asumi eticheta, fie te retragi la timp, ca să nu mai încurajezi narativul, asta le-am explicat și colegilor din ONG-uri”.

Raed Arafat se plânge că o încercare de a combate știrile false a eșuat Foto: Facebook DSU
Politică

Arafat încercare de a combate știrile false

Secretarul de stat Raed Arafat, șeful DSU, susține că o încercare de a combate ştirile false a fost aproape distrusă de o ştire falsă. Arafat: O încercare de a combate știrile false a fost aproape distrusă Întrebat, într-o conferinţă de presă, cum îi răspunde preşedintelui PSD, care a spus că nu va desemna pe nimeni în grupul de lucru privind identificarea de 'fake news' pentru că acesta ar fi un mecanism de cenzură, Arafat a spus: "Eu nu îi răspund dânsului, în niciun caz, pentru că dânsul, la rândul său, şi alţii care au comentat au urmat un fir, o ştire falsă, care a fost publicată de o entitate mass-media. Noi, astăzi, am văzut cum o încercare de a identifica ştirile false şi a le combate a fost aproape distrusă de către o ştire falsă publicată de o entitate mass-media, care nu a sunat să întrebe, care a luat o chestie pe surse, pe care nici măcar nu a interesat-o despre ce este vorba, doar să scrie o minciună acolo şi să o publice". El a explicat că România a trecut printr-o situaţie extrem de dificilă în perioada pandemiei şi s-a văzut ce înseamnă ştiri false şi ce pot să facă aceste ştiri. "Ştirile false sunt răspândite şi am văzut doar un efect al ştirilor false acum o seară, două seri, când toată România a mers la rând la benzinării din cauza unei ştiri false, care dacă era depistată din timp, când a început să se răspândească, putea să iasă o reacţie imediată, să informeze populaţia corect şi să sisteze isteria care s-a produs", a menţionat secretarul de stat. Arafat dă vina pe societatea civilă Arafat a arătat că societatea civilă a fost cea care a venit cu iniţiativa formării acestui grup, care urma să monitorizeze mediul online, ştirile care se publică, să informeze autorităţile despre ştirile false, iar autorităţile ar fi putut să răspundă sau nu. El a adăugat că nu este vorba de cenzură, pentru că cenzura înseamnă închiderea site-urilor care au publicat ştiri false. "Noi singurul lucru pe care l-am fi făcut sau l-am face dacă continuăm această colaborare ar fi să primim ştirea, să o verificăm şi să ieşim cu un răspuns şi o clarificare despre ştirea respectivă, astfel încât o ştire falsă să fie demontată de la început. Singurii care pot să se supere de un astfel de demers pot fi numai cei care vor să răspândească ştiri false, în rest nu există motiv de supărare. Au indus în eroare diferite persoane care au ieşit şi au luat poziţie şi au comentat, pentru că au crezut că noi vrem să luăm măsuri împotriva celor care scriu astfel de ştiri. Nici nu avem uneltele să luăm astfel de măsuri noi. Singurul lucru pe care putem să îl facem este să ieşim cu clarificări", a explicat şeful DSU. Citește și: Surse: Putin își decapitează serviciile secrete. Șeful unității care coordona campaniile de destabilizare a Ucrainei și lichidarea lui Zelenski, în arest la domiciliu Raed Arafat a mai spus că acest proiect va trebui să se facă, să fie explicat şi înţeles corect, pentru că un astfel de mecanism este unul "pozitiv" şi nu încalcă dreptul la libera exprimare sau dreptul "de a scrie sau de a spune ceva".

România pregătește venirea refugiaților ucraineni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

România, nicio tabără pentru refugiați operațională

România, nicio tabără pentru refugiați operațională. Autoritățile ar fi finalizat planurile pentru amplasarea și ridicarea taberelor mobile pentru refugiații din Ucraina. Dar, deocamdată, nu s-a emis ordinul de operaționalizare a acestora. Primele tabere pentru refugiați vor fi ridicate în județele din nordul țării, dar și în județul Tulcea. Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de secretarul de stat Raed Arafat, va coordona organizarea taberelor pentru refugiați. Dar va beneficia și de sprijinul mai multor instituții publice, inclsuiv Ministerul Apărării Naționale. Internele, responsabile de gestionarea situației Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, a anunțat că România poate prelua peste 500.000 de refugiați din Ucraina. Ministrul de Interne, Lucian Bode, se așteaptă la câteva sute de mii de refugiați "printr-un aflux necontrolat". Citește și: Dîncu, estimare fără nici un fundament: Am putea să primim peste 500.000 de refugiaţi dacă începe războiul Ministerul Afacerilor Interne, condus de Lucian Bode, este reponsabil de gestionarea situațiilor de urgență civile la nivel național, respectiv de preluarea refugiaților din Ucraina care ajung pe teritoriul României. Planurile cu privire la locurile în care vor fi amplasate taberele pentru refugiați au fost finalizate. Deocamdată nu au fost făcute publice locațiile exacte unde vor fi ridicate astfel de tabere, care trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții: acces la utilități, căi ferate și rutiere. România, nicio tabără pentru refugiați operațională „DSU este pregătit pentru a prelua refugiați. S-au făcut recunoașteri în teren cu autoritățile locale în județe pentru identificarea spațiilor care să permită eventuala amplasare a acestor tabere. Acum există o identificare clară a spațiilor pe care vor fi amplasate taberele pentru ca în caz de nevoie acestea să fie operaționalizate. La momentul acesta nu există vreo dispoziție cu privire la amplasarea efectivă a lor”, au spus oficiali din cadrul MAI pentru Defapt.ro. Planul de ridicare a taberelor se va desfășura în mai multe etape, în funcție de numărul de refugiați. Într-o primă fază se vor ridica tabere pentru refugiați în județele Maramureș, Botoșani, Suceava, Iași și Tulcea. Ulterior, conform ministrului Lucian Bode, vor fi construite noi tabere pentru refugiați în vecinătatea județelor de graniță. În faza a treia se vor construi în toată țara. Apoi, refugiații vor fi preluați din taberele temporare și vor fi duși în alte spații deja identificate la nivel național. "Vor fi cazați în săli de sport, cămine culturale și hoteluri. Aceste persoane trebuie să aibă acces la utilități", spun reprezentanții DSU. Tabere mobile, apoi spații fixe Taberele mobile pentru refugiați sunt cele folosite de DSU în cazul calamităților. Adică incendii, inundații sau alunecări de teren. O astfel de tabără, formată din 33 de corturi cu diferite destinații și racordate la utilități, poate fi ridicată într-un interval de 12 ore. În interiorul taberei vor fi diverse căi de acces atât pentru refugiați, cât și pentru personalul alocat. Capacitatea unei tabere va fi de 200 de persoane. Dar refugiații care vor ajunge în tabere temporare vor fi preluați ulterior și "vor fi duși în alte spații de cazare deja identificate la nivel național. Vor fi cazați în săli de sport, cămine culturale și hoteluri. Aceste persoane trebuie să aibă acces la utilități. La momentul acesta nu este nici o tabăra amplasată, dar suntem pregătiți", spun reprezentanții DSU. Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat că „România este pregătită să facă față oricăror consecințe economice și umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia și Ucraina: "Suntem în permanentă legătură cu aliații și partenerii noștri din NATO, din Uniunea Europeană și SUA pentru a găsi cele mai bune soluții și a oferi asistență umanitară dacă situația o va cere."

Persoanele nevaccinate stau 5 zile în carantină (sursă: gov.ro)
Eveniment

Persoanele nevaccinate stau 5 zile în carantină

Persoanele nevaccinate stau 5 zile în carantină, la sosirea în România. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a decis instituirea măsurii carantinei cu o durată de 5 zile pentru persoanele care sosesc în România şi nu prezintă certificatul digital al UE privind COVID-19 care să ateste vaccinarea, trecerea prin boală în ultimele 180 de zile sau testarea negativă RT-PCR efectuată cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării/intrării în ţară. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AURCNSU a adoptat Hotărârea nr. 6/2022 prin care s-a decis modificarea excepţiilor de la măsura carantinei pentru anumite categorii de persoane care sosesc pe teritoriul României. Persoanele nevaccinate stau 5 zile în carantină, în loc de 10 zile De asemenea, CNSU a stabilit instituirea carantinei pentru o durată de 5 zile pentru contacţii direcţi ai unei persoane confirmate pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 şi exceptarea lor de la această măsură dacă se află în perioada de 90 de zile ulterioară izolării ca urmare a confirmării pozitive CoVID-19. Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la MogoșoaiaHCNSU urmează să se aplice din momentul în care va fi publicată în Monitorul Oficial.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră