duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: raed arafat

21 articole
Eveniment

SMURD, disputat între Rafila și Arafat

SMURD, disputat între Rafila și Arafat. Dacă nu e stricat, sistemul e funcţional, aşa că de ce să îl schimbăm? Asta se întreabă Raed Arafat, în ceea ce priveşte preluarea de către Ministerul Sănătăţii a serviciilor de ambulanţă, unităţilor de primiri urgenţe şi SMURD. SMURD, disputat între Rafila și Arafat Şeful DSU susţine că, dacă acest lucru s-ar întâmpla, medicii ar ajunge greu la pacienţii care au nevoie de ajutor, iar numărul deceselor ar spori. La începutul săptămânii trecute, ministrul Sănătăţii spunea că legăm prea mult instituţiile de persoane. Sindicatul ambulanțierilor a anunţat public că îl susţine pe Rafila în acest conflict şi ameninţă cu proteste. Sindicaliştii din Ambulanţă susţin că, din 2014, de când Raed Arafat a plecat de la Ministerul Sănătăţii la MAI, a sprijinit mai mult SMURD-ul decât serviciile de ambulanţă. Acest lucru este arătat şi într-un memoriu trimis către mai multe instituţii, care a declanşat şi anunţul lui Alexandru Rafila privind trecerea unităţilor de primiri urgenţe, a ambulanţelor şi SMURD-ului în subordinea Ministerului Sănătăţii. Arafat "coordonează tot, avizează tot" Gheorghe Chiș: "Suntem din 2014 cu două conduceri. Şi doctorul Arafat pe o parte, de control şi coordonare operaţională, dar coordonează tot, avizează tot, fără avizul dânsului nu se putea face nici măcar o angajare sau un transfer. (...) Citește și: Rusia fură masiv grâu din Ucraina și îl exportă din peninsula Crimeea. Livrările, de 50 de ori mai mari decât normalul perioadei Pentru noi, pentru Serviciile de Ambulanţă, a fost o perioadă în care noi am rămas subdezvoltaţi şi limitaţi în tot ceea ce înseamnă competenţe." Raed Arafat spune că impactul unei astfel de schimbări de comandă ar fi resimţit în primul rând de către români, potrivit Știrilor TVR.

SMURD, disputat între Rafila și Arafat (sursa: Facebook/Raed Arafat)
România TV, panicardă: blackout patru zile (sursa: România TV)
Eveniment

România TV, panicardă: blackout patru zile

România TV, panicardă: blackout patru zile. "Blackout în România. Scenariu sumbru pregătit de Raed Arafat: pană de curent simulată în toată ţara timp de patru zile. Ce se întâmplă cu spitalele" este titlul unui articol postat pe site-ul România TV luni. România TV, panicardă: blackout patru zile "Potrivit unor surse medicale citate de România Tv, Raed Arafat pregăteşte un scenariu de blackout în toată ţara. Şeful DSU vrea să vadă cum ar reacţiona spitalele şi populaţia dacă România ar rămâne fără curent electric timp de patru zile.", se spune în primul paragraf din articol. Citește și: BREAKING Presa rusă pro-Kremlin recunoaște, în premieră: 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina În replică, Raed Arafat a dezmințit vehement "scenariul sumbru". "Ca urmare a unor informații false diseminate opiniei publice de către site-ul România Tv, conform cărora, instituția noastră ar pregăti un scenariu care vizează o pană de curent simulată pentru a vedea , precizăm că ne delimităm ferm de aceste informații date care pot crea panică în rândul populației. Asigurăm întreaga opinie publică că informațiile prezentate de site-ul televiziunii amintit anterior se înscriu în spectrul informațiilor false, de tip FAKE NEWS. Vă rugăm să vă informați din surse oficiale!", a comunicat Departamentul pentru Situații de Urgență.

Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor. Raed Arafat, interesat de platformă, nu a ieșit decât să acuze știrile false, fără să explice rolul DSU în această platformă. Sursă imagine: Facebook
Eveniment

Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor

Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor, până la urmă? Care este implicarea Guvernului și a Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU)? Ce a urmărit această platformă? Urma ea să fie folosită inclusiv pentru suspendarea unor site-uri? Sunt cele mai importante întrebări asupra platformei de monitorizare a dezinformărilor, subiect semnalat public de Profit.ro. Actorii care ar fi putut aduce cele mai multe lămuriri, DSU și reprezentanta ONG-ului Global Focus Research, nu oferă, însă, răspunsuri clare. Defapt.ro a discutat cu Mircea Toma, membru CNA, care a participat la discuții, și cu Ionuț Codreanu, de la ActiveWatch. Toma a spus că a participat la discuții ca „persoană fizică”. Codreanu a declarat că a fost contactat de ONG-ul Global Focus Research, care a propus crearea unui grup de organizații care să colaboreze cu Guvernul pentru combaterea știrilor false, deci, din câte știe el, inițiativa ar aparține acestora. Pe de altă parte, din declarațiile lui Codreanu, dar și alte unei alte surse din zona ONG cu care a discutat defapt.ro, un interes foarte mare pentru proiect a exprimat Raed Arafat, șeful DSU. Documentul de la care a pornit scandalul prezintă, între cele șase exemple de narative de dezinformare, și asocierea președintelui Iohannis și a premierului Ciucă cu incompentența drept fake news. Îl puteți consulta mai jos, în text. Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor. Nici DSU, nici Oana Popescu-Zamfir nu vor să explice ce e cu ea Actorii principali care ar fi putut aduce cele mai multe lămuriri în spațiul public sunt Global Focus Research, ONG-ul care și-a asumat proiectul, imediat după scandalul iscat în spațiul public, și Departamentul pentru Situații de Urgență. Din sursele defapt.ro, Raed Arafat ar fi fost foarte interesat de implementarea acestui proiect, iar, după ce vineri a izbucnit scandalul, și-ar fi exprimat nemulțumirea în mod repetat, în mai multe întâlniri și ședințe. De altfel, Arafat a avut o ieșire pe Facebook, în care a preluat o știre News.ro care îl citează, în care a susținut că reacțiile publice apărute sunt bazate pe „o știre falsă”. Departamentul pentru Situații de Urgență nu a răspuns, până în prezent, solicitării defapt.ro, care a cerut detalii despre implicarea DSU în acest proiect. Citește și: Arafat: O încercare de a combate ştirile false a fost aproape distrusă de o ştire falsă Nici Oana Popescu-Zamfir, directoarea Global Focus Research, nu a răspuns nici la emailul cu întrebări, trimis vineri de jurnalistul defapt.ro. Luni, Oana Zamfir-Popescu, contactată de defapt.ro, a fost de acord cu o discuție stabilită pentru luni seară. Totuși, la momentul apelului, aceasta a răspuns, susținând la telefon că nu aude jurnalistul, iar apoi nu a mai răspuns nici la apelul Defapt.ro, nici la mesajul transmis pe Whattsapp. Ea a scris, însă, pe Facebook, atacând ONG-urile care au criticat inițiativa, spunând că ce a publicat Profit este o dezinformare. Vineri, mai multe ONG-uri, între care Centrul pentru Jurnalism Independent, Funky Citizens, Expert Forum, Comunitatea Declic, Factual.ro, au semnat un comunicat în care au cerut Guvernului „să nu instituie „Ministerul Adevărului” în numele protecției împotriva dezinformării și indiferent de cine este inițiatorul demersului să aibă grijă la implicațiile democratice ale acestuia”. Citește și: Platforma Guvernului, asumată de un ONG: Global Focus Center spune, într-un comunicat, că este coordonatorul platformei de monitorizare a dezinformărilor Cum arată schița proiectului Defapt.ro a consultat documentul de la care a pornit vineri subiectul Profit. În această variantă a documentului, intrata în posesia Defapt.ro, nu apar instituțiile care ar fi implicate în proiect, ci este prezentată „schema logică din spatele arhitecturii cercetării cantitative”. În document se menționează că au fost alese „cele mai relevante șase narative de dezinformare din România care au legătură cu actuala criză și care pot fi susținute de instanțele de comunicare în contextul crizei din Ucraina”. Între aceste narative, care într-adevăr sunt prezente în publicațiile de propaganda pro-rusă, a fost introdus și narativul „Palierul de decizie de la București este corrupt”. Referitor la acest narativ, Global Focus Research a menționat, vineri, că „mecanismul nu este definitiv”, fără îl catalogheze drept fals, în timp ce Oana Popescu-Zamfir a vorbit direct despre „dezinformare”, într-o postare publicată pe Facebook. Cele șase narative propuse în acest document sunt: 1. „Palierul de decizie de la București este corrupt” (preluare cu grafia din document, n.r.) 2. „Lipsa de legitimitate a intervenției României în sprijinul Ucrainei” 3. „România este o colonie a Vestului” 4. „NATO/EU sunt slabe” 5. „Democrația de tip vestic a eșuat” 6. „NATO a provocat Rusia”. Mai jos, consultați documentul intrat în posesia defapt.ro: Documentul cu planificarea monitorizării, intrat în posesia Defapt.ro Documentul cu planificarea monitorizării, intrat în posesia Defapt.ro Documentul cu planificarea monitorizării, intrat în posesia Defapt.ro CNA și Guvernul neagă orice implicare în proiect Profit.ro a scris vineri că platforma ar fi o inițiativă a Guvernului și a DSU, împreună cu Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), la care participă și câteva ONG-uri. Acestea erau: Global Focus Research, Mediawise, Active Watch. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a răspuns la solicitarea trimisă pe Whattsapp de jurnalistul defapt.ro doar după ce Global Research și-a publicat pe Facebook comunicatul. Guvernul a transmis, la solicitarea defapt.ro, că nu are nici o implicare în proiect și că nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific. Citește și: Ciucă, prin Cărbunaru, se spală pe mâini de proiectul de monitorizare a presei online care scrie despre corupția demnitarilor, asociind-o cu propaganda pro-rusă Guvernul se delimitează oficial de platforma de monitorizare a dezinformărilor, după scandalul public iscat: „Proiectul, inițiat de societatea civilă. Guvernul nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific” Profit.ro citează și un email transmis de echipa de comunicare a Guvernului către departamentele de relații publice din ministere, care spune că DSU a „coagulat” într-un grup de lucru ONG-uri și pe CNA. CNA a publicat, vineri, pe site, o dezmințire, cum că nu a fost solicitată să participe la o astfel de inițiativă. Într-un punct de vedere trimis la solicitarea defapt.ro, CNA a reiterat că „nu a primit nici o solicitare sau invitație de a lua parte la o astfel de inițiativă și nici nu este implicată într-un asemenea proiect. „Menționăm că CNA este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale, reglementarea presei online neintrând în sfera de competență a Consiliului”, a mai transmis CNA, la solicitarea defapt.ro. Mircea Toma, membru CNA, spune că a participat la discuții „pe persoană fizică” La discuțiile privind platforma de monitorizare a participat Mircea Toma, membru CNA. Contactat de defapt.ro, acesta a spus că a participat doar „ca persoană fizică”. Mircea Toma a declarat, pentru defapt.ro, că în textul Profit sunt „mai multe informații false”, cum ar fi că „nu există relație instituțională cu nimeni”, „nici cu CNA”. Acesta a spus că proiectul a pornit într-un grup de activiști pentru ajutarea refugiaților, de la o discuție despre dezinformare. „A fost o idee formulată de un grup mare de persoane și instituții care erau implicate în ajutarea refugiaților, erau vreo o sută și ceva de oameni, voluntari și ONG-uri. A fost un subiect pe dezinformare și s-a oferit organizația Global Focus să încerce să facă un instrument prin care să poată monitoriza online (…) A fost o întâlnire cu un grup de persoane care aveau idee ce înseamnă analiză de discurs si au fost lansate solicitări către actorii interesați să trimită cuvinte-cheie care ar putea fi folosite în subiectul asta. Beneficiarul principal ar fi fost presa și publicul general. Informațiile erau utilizate pentru a comunica mai eficient, pentru a dezarticula minciunile. Este o campanie de dezinformare care are ca scop să oprească un proiect care nu avea legătură cu cenzura guvernamentală, nu identifica persoane, ci discursuri în spatiul public”, a declarat Mircea Toma pentru defapt.ro. El a mai spus că „am fost ca persoană fizică, pentru că am fost la gară cu niște ajutoare , am văzut discuția despre analiza asta și am zis că pot să dau și eu niște idei. A fost o discuție online marțea asta la care am fost și au fost prezentate două aplicații”. (E vorba despre cele două aplicații la care face referire comunicatul Global Focus – Pulsar și CrowdTangle, n.r.). Defapt.ro a discutat cu Mircea Toma vineri, 11 martie. Ionuț Codreanu, ActiveWatch: Global Focus ne-a contactat cu dorința de a crea un grup de organizații care să colaboreze cu Guvernul Active Watch a precizat, vineri, după publicare textului în Profit, că „nu a susținut, nu susține și nu va susține cenzura guvernamentală”. ActiveWatch a precizat atunci, pe Facebook, că participa la inițiativă doar în regim de voluntariat și că a decis, ca urmare a reacției publice, să se retragă complet din proiect. Defapt.ro a discutat, luni, cu Ionuț Codreanu, de la ActiveWatch. Întrebat cui știe că îi aparține inițiativa, a precizat că el a fost contactat de Global Focus, cu „dorința exprimată de a crea un grup de organizații care să colaboreze cu Guvernul, să monitorizeze și să anticipeze acele subiecte care se pot transforma în fake news și pe care Guvernul ar trebui să le demonteze, să vină cu explicații”. Codreanu a spus că, „în înțelegerea mea inițială și cum au decurs cele două-trei discuții principiale, nu era vorba despre a stabili ce este fals sau adevărat, ci a vedea care sunt subiectele care pot inflama și genera panica în populație, plecând de la experiența din pandemie, când aveam acel grup anonim de Comunicare Strategică, era gândită această colaborare ca să fie în amonte, să poți să anticipezi și autoritățile să aibă o reacție”. Reprezentantul ActiveWatch a spus că „apele erau separate” atunci când s-au inițiat discuțiile. „ Da, au participat și persoane din departamente de comunicare, dar acele întâlniri erau ale ONG-iștilor care discutau chestiuni metodologice”. Codreanu: „Dacă aș fi știut că facem o analiză să dea bine Guvernul, nu aș fi fost vreodată de acord. A fost o chestiune de transpunere” Ionuț Codreanu a mai spus că „nici vorbă” ca documentul publicat de Profit să fie final. Referitor la narativul cu Iohannis și Ciucă, acesta a declarat că „tema ne-a fost explicată de unul dintre autorii de la Global Focus, era ideea de „corrupted government” – să arate preocuparea cetățenilor legată de lipsa de transparență, de problemele de guvernanță și legitimitate, astfel încât Guvernul să știe la ce să răspundă cu informații prompte, cu transparență. Nici o secundă nu a fost discuția de a fi o temă de protejare a imaginii Guvernului. Dimpotrivă, Guvernul trebuia să vadă în timp cât de cât real care sunt subiectele pe care publicul consideră că nu le comunică, unde eșuează, unde este incompetent ș.a.m.d. astfel încât să vină cu o comunicare clară, ce resurse se alocă, fix ce nu am avut în pandemie. Așa ne-a fost explicat, dacă aș fi știut că facem o analiză ca să dea bine Guvernul, nu … nu aș fi fost vreodată de acord cu așa ceva. A fost o chestiune de transpunere tocmai pentru că a fost făcută pe repede-înainte”, a comentat Codreanu. Reprezentantul ActiveWatch a mai spus că, dacă, dacă l-ar fi contactat direct cineva din Guvern, nu ar fi „exclus din start, dar să fie foarte clari termenii de colaborare”. „Noi am fost de bună-credință, am zis să ascultăm să vedem ce se propune, nu am fi participat la un proiect care să propună blocare de platforme, fix cu două zile înainte am ieșit să semnalăm abuzul la Aktual24”, a mai declarat Codreanu, spunând că ActiveWatch s-a implicat voluntar pentru că „nu am vrut să luăm bani de la Guvern”. Codreanu a menționat și că „DSU înțeleg că ar fi vrut să ajute” și că „un astfel de demers ar fi presupus niște resurse si ar fi trebuit să vină prin departamentele Guvernului”. Întrebat de ce ActiveWatch a decis să se retragă complet din proiect, Codreanu a spus că „dacă ți s-a pus eticheta de cenzor, ai o decizie de luat: fie îți asumi eticheta, fie te retragi la timp, ca să nu mai încurajezi narativul, asta le-am explicat și colegilor din ONG-uri”.

Raed Arafat se plânge că o încercare de a combate știrile false a eșuat Foto: Facebook DSU
Politică

Arafat încercare de a combate știrile false

Secretarul de stat Raed Arafat, șeful DSU, susține că o încercare de a combate ştirile false a fost aproape distrusă de o ştire falsă. Arafat: O încercare de a combate știrile false a fost aproape distrusă Întrebat, într-o conferinţă de presă, cum îi răspunde preşedintelui PSD, care a spus că nu va desemna pe nimeni în grupul de lucru privind identificarea de 'fake news' pentru că acesta ar fi un mecanism de cenzură, Arafat a spus: "Eu nu îi răspund dânsului, în niciun caz, pentru că dânsul, la rândul său, şi alţii care au comentat au urmat un fir, o ştire falsă, care a fost publicată de o entitate mass-media. Noi, astăzi, am văzut cum o încercare de a identifica ştirile false şi a le combate a fost aproape distrusă de către o ştire falsă publicată de o entitate mass-media, care nu a sunat să întrebe, care a luat o chestie pe surse, pe care nici măcar nu a interesat-o despre ce este vorba, doar să scrie o minciună acolo şi să o publice". El a explicat că România a trecut printr-o situaţie extrem de dificilă în perioada pandemiei şi s-a văzut ce înseamnă ştiri false şi ce pot să facă aceste ştiri. "Ştirile false sunt răspândite şi am văzut doar un efect al ştirilor false acum o seară, două seri, când toată România a mers la rând la benzinării din cauza unei ştiri false, care dacă era depistată din timp, când a început să se răspândească, putea să iasă o reacţie imediată, să informeze populaţia corect şi să sisteze isteria care s-a produs", a menţionat secretarul de stat. Arafat dă vina pe societatea civilă Arafat a arătat că societatea civilă a fost cea care a venit cu iniţiativa formării acestui grup, care urma să monitorizeze mediul online, ştirile care se publică, să informeze autorităţile despre ştirile false, iar autorităţile ar fi putut să răspundă sau nu. El a adăugat că nu este vorba de cenzură, pentru că cenzura înseamnă închiderea site-urilor care au publicat ştiri false. "Noi singurul lucru pe care l-am fi făcut sau l-am face dacă continuăm această colaborare ar fi să primim ştirea, să o verificăm şi să ieşim cu un răspuns şi o clarificare despre ştirea respectivă, astfel încât o ştire falsă să fie demontată de la început. Singurii care pot să se supere de un astfel de demers pot fi numai cei care vor să răspândească ştiri false, în rest nu există motiv de supărare. Au indus în eroare diferite persoane care au ieşit şi au luat poziţie şi au comentat, pentru că au crezut că noi vrem să luăm măsuri împotriva celor care scriu astfel de ştiri. Nici nu avem uneltele să luăm astfel de măsuri noi. Singurul lucru pe care putem să îl facem este să ieşim cu clarificări", a explicat şeful DSU. Citește și: Surse: Putin își decapitează serviciile secrete. Șeful unității care coordona campaniile de destabilizare a Ucrainei și lichidarea lui Zelenski, în arest la domiciliu Raed Arafat a mai spus că acest proiect va trebui să se facă, să fie explicat şi înţeles corect, pentru că un astfel de mecanism este unul "pozitiv" şi nu încalcă dreptul la libera exprimare sau dreptul "de a scrie sau de a spune ceva".

România pregătește venirea refugiaților ucraineni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

România, nicio tabără pentru refugiați operațională

România, nicio tabără pentru refugiați operațională. Autoritățile ar fi finalizat planurile pentru amplasarea și ridicarea taberelor mobile pentru refugiații din Ucraina. Dar, deocamdată, nu s-a emis ordinul de operaționalizare a acestora. Primele tabere pentru refugiați vor fi ridicate în județele din nordul țării, dar și în județul Tulcea. Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de secretarul de stat Raed Arafat, va coordona organizarea taberelor pentru refugiați. Dar va beneficia și de sprijinul mai multor instituții publice, inclsuiv Ministerul Apărării Naționale. Internele, responsabile de gestionarea situației Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, a anunțat că România poate prelua peste 500.000 de refugiați din Ucraina. Ministrul de Interne, Lucian Bode, se așteaptă la câteva sute de mii de refugiați "printr-un aflux necontrolat". Citește și: Dîncu, estimare fără nici un fundament: Am putea să primim peste 500.000 de refugiaţi dacă începe războiul Ministerul Afacerilor Interne, condus de Lucian Bode, este reponsabil de gestionarea situațiilor de urgență civile la nivel național, respectiv de preluarea refugiaților din Ucraina care ajung pe teritoriul României. Planurile cu privire la locurile în care vor fi amplasate taberele pentru refugiați au fost finalizate. Deocamdată nu au fost făcute publice locațiile exacte unde vor fi ridicate astfel de tabere, care trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții: acces la utilități, căi ferate și rutiere. România, nicio tabără pentru refugiați operațională „DSU este pregătit pentru a prelua refugiați. S-au făcut recunoașteri în teren cu autoritățile locale în județe pentru identificarea spațiilor care să permită eventuala amplasare a acestor tabere. Acum există o identificare clară a spațiilor pe care vor fi amplasate taberele pentru ca în caz de nevoie acestea să fie operaționalizate. La momentul acesta nu există vreo dispoziție cu privire la amplasarea efectivă a lor”, au spus oficiali din cadrul MAI pentru Defapt.ro. Planul de ridicare a taberelor se va desfășura în mai multe etape, în funcție de numărul de refugiați. Într-o primă fază se vor ridica tabere pentru refugiați în județele Maramureș, Botoșani, Suceava, Iași și Tulcea. Ulterior, conform ministrului Lucian Bode, vor fi construite noi tabere pentru refugiați în vecinătatea județelor de graniță. În faza a treia se vor construi în toată țara. Apoi, refugiații vor fi preluați din taberele temporare și vor fi duși în alte spații deja identificate la nivel național. "Vor fi cazați în săli de sport, cămine culturale și hoteluri. Aceste persoane trebuie să aibă acces la utilități", spun reprezentanții DSU. Tabere mobile, apoi spații fixe Taberele mobile pentru refugiați sunt cele folosite de DSU în cazul calamităților. Adică incendii, inundații sau alunecări de teren. O astfel de tabără, formată din 33 de corturi cu diferite destinații și racordate la utilități, poate fi ridicată într-un interval de 12 ore. În interiorul taberei vor fi diverse căi de acces atât pentru refugiați, cât și pentru personalul alocat. Capacitatea unei tabere va fi de 200 de persoane. Dar refugiații care vor ajunge în tabere temporare vor fi preluați ulterior și "vor fi duși în alte spații de cazare deja identificate la nivel național. Vor fi cazați în săli de sport, cămine culturale și hoteluri. Aceste persoane trebuie să aibă acces la utilități. La momentul acesta nu este nici o tabăra amplasată, dar suntem pregătiți", spun reprezentanții DSU. Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat că „România este pregătită să facă față oricăror consecințe economice și umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia și Ucraina: "Suntem în permanentă legătură cu aliații și partenerii noștri din NATO, din Uniunea Europeană și SUA pentru a găsi cele mai bune soluții și a oferi asistență umanitară dacă situația o va cere."

Persoanele nevaccinate stau 5 zile în carantină (sursă: gov.ro)
Eveniment

Persoanele nevaccinate stau 5 zile în carantină

Persoanele nevaccinate stau 5 zile în carantină, la sosirea în România. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a decis instituirea măsurii carantinei cu o durată de 5 zile pentru persoanele care sosesc în România şi nu prezintă certificatul digital al UE privind COVID-19 care să ateste vaccinarea, trecerea prin boală în ultimele 180 de zile sau testarea negativă RT-PCR efectuată cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării/intrării în ţară. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AURCNSU a adoptat Hotărârea nr. 6/2022 prin care s-a decis modificarea excepţiilor de la măsura carantinei pentru anumite categorii de persoane care sosesc pe teritoriul României. Persoanele nevaccinate stau 5 zile în carantină, în loc de 10 zile De asemenea, CNSU a stabilit instituirea carantinei pentru o durată de 5 zile pentru contacţii direcţi ai unei persoane confirmate pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 şi exceptarea lor de la această măsură dacă se află în perioada de 90 de zile ulterioară izolării ca urmare a confirmării pozitive CoVID-19. Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la MogoșoaiaHCNSU urmează să se aplice din momentul în care va fi publicată în Monitorul Oficial.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră