vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: radu oprea

15 articole
Investigații

EXCLUSIV Ministrul Miruță (USR) și l-a luat consilier personal pe protejatul lui Radu Oprea (PSD)

Radu Miruță, ministrul USR al Economiei, l-a angajat drept consilier personal pe Emanuel Ioana, fost șef al Romarm și un apropiat al pesedistului Radu Oprea. O decizie cel puțin ciudată nu doar din punct de vedere politic, ci și din perspectiva controverselor care au marcat mandatul lui Ioana la șefia Romarm. Printre altele, Emanuel Ioana a fost acuzat de sindicatele din industria de apărare că  sabotează contractele de furnizare a munițiilor pentru Ucraina, a fost „turnat” la DNA pentru achiziții de 2,7 milioane euro (cumpărare de prese incomplete, nefuncționale, pentru fabricarea tuburilor de muniție la Uzina Mecanică Plopeni) și nu a fost străin nici de afaceri cu pulberi importate la suprapreț. DeFapt.ro a dezvăluit mai multe „aroganțe” făcute pe bani publici de actualul consilier personal al ministrului Radu Miruță. De exemplu, Ioana a plecat din București cu avionul la Belgrad, dar și-a trimis șoferul de la Romarm cu mașina de serviciu să îl aștepte la destinație. O altă escapadă a avut loc în Las Vegas, acolo unde fostul șef al Romarm a participat la un târg de armament ușor, deși Romarm nu avea vreun stand de prezentare. Miruță și Oprea, jocuri de culise Pesedistul Radu Oprea, actualul Secretar General al Guvernului, și useristul Radu Daniel Miruță, ministrul Economiei, s-au contrat public destul de contondent la finalul lunii august. Miza scandalului: numirile politice în conducerile companiilor de stat. Totuși, în culise, se pare că cei doi demnitari au o altă relație, una mult mai strânsă. Una dintre cele mai bune dovezi este că Radu Miruță, în calitatea sa de ministru al Economiei, l-a angajat în funcția de consilier personal pe Emanuel Ioana, fostul șef al Romarm și unul dintre protejații pesedistului Radu Oprea. Miruță confirmă numirea lui Ioana, refuză să explice DeFapt.ro l-a întrebat pe ministrul Radu Miruță la ce dată l-a angajat pe Emanuel Ioana în funcția de consilier personal, cine i l-a recomandat și de ce l-a selectat pentru această funcție. „Domnul Emanuel Ioana a fost angajat la cabinetul demnitarului începând cu data de 11 august a.c. Personalul din cadrul cabinetului demnitarului este numit sau eliberat din funcție numai la propunerea demnitarului în subordinea căruia funcționează”, a transmis ministrul Radu Miruță, sec, prin intermediul Biroului de Presă al ministerului Economiei. Pe scurt, ministrul Miruță a evitat să spună pe ce filieră a ajuns Emanuel Ioana să-l consilieze în chestiuni care țin de industria de apărare de stat. La mijloc sunt investițiile și afacerile derulate de Romarm, companie națională deținută de Ministerul Economiei, care gestionează 15 fabrici de armament. Emanuel Ioana, șef la Romarm pe mâna lui Oprea Cariera lui Emanuel Ioana în industria de apărare de stat este strâns legată de pesedistul Radu Oprea, fost ministru al Economiei. Oprea a fost numit ministru al Economiei în data de 15 iunie 2023. O lună mai târziu, Oprea îl numea pe Emanuel Ioana în funcția de director general al Romarm. Anterior acestei numiri, Emanuel Ioana fusese președintele Consiliului de Administrație al Uzinei Mecanice Plopeni, una dintre fabricile de armament gestionate de Romarm. DeFapt.ro a dezvăluit la începutul anului 2024 că Romarm, sub conducerea actualului consilier al ministrului Radu Miruță, voia să vândă pulberea scoasă din Rezervele de Stat ale României cu 15 euro pe kilogram unei firme din Bulgaria, în timp ce cumpăra din Serbia cu 40 de euro pe kilogram. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Sesizare la DNA pentru achiziții dubioase DeFapt.ro a mai dezvăluit, în martie 2024, că Viorel Stelian Popa, directorul Uzinei Mecanice Plopeni (UMP), a sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la achizițiile girate de Emanuel Ioana. De exemplu, UMP cumpărase prese incomplete pentru fabricarea tuburilor de muniție pentru care Uzina a plătit în jur de 2,7 milioane de euro. Ioana a girat și afaceri mult mai mici, potrivit directorului Viorel Stelian Popa: mănuși tricotate care se vindeau pe piață cu 1,5 lei erau cumpărate la un preț de zece ori mai mare, în timp ce pentru o mătură de nuiele se plătea în jur de 80 lei. „Am dat o firmă afară, iar domnul Ioana i-a luat de mână (pe patroni – n.r.) și i-a dus la domnul ministru (Radu Oprea – n.r.) în birou. Pe mine m-au reclamat, m-au făcut, după ce am găsit o gaură de o sută și ceva de mii de euro”, a declarat Viorel Stelian Popa pentru DeFapt.ro. La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Radu Miruță a transmis că „din informațiile deținute, domnul Emanuel Ioana nu a fost niciodată audiat de către DNA.” Acuzat de sabotaj prin blocarea investițiilor Președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică, Constantin Bucuroiu, împreună cu o parte importantă a directorilor fabricilor de armament deținute de Romarm l-au acuzat pe Emanuel Ioana, în vara anului 2024, că sabota industria de apărare de stat din „prostie” sau intenționat, pentru a servi anumite interese meschine. Potrivit sindicaliștilor și directorilor, în calitatea sa de director general al Romarm, Ioana bloca nejustificat investițiile în fabricile de armament ale Ministerului Economiei. Efectul: nu se puteau onora la timp comenzile pentru furnizarea muniției în Ucraina și nici crește capacitățile de producție pentru a primi comenzi noi de livrare a muniției.   „Nu avem informații sau date din care să rezulte cele susținute de dumneavoastră”, a transmis ministrul Radu Miruță în legătură cu acuzațiile lansate anul trecut de către sindicaliști și directorii fabricilor de armament. Aroganță pe bani publici Pe lângă afacerile controversate în care a fost implicat direct, Emanuel Ioana a dat dovadă de o aroganță dusă la extrem pe bani publici în timp ce Guvernul solicita reducerea cheltuielilor. Foarte relevant este episodul invitației făcute de fabrica de pulberi „Milan Bagojevic” la un eveniment care urma să aibă loc în data de 17 mai 2024. Citește și: EXCLUSIV Tupeu incredibil: șeful Romarm a plecat în Serbia cu avionul, dar și-a trimis dinainte șoferul cu mașina de serviciu 600 km să-l aștepte la aeroportul din Belgrad După ce a acceptat invitația, Emanuel Ioana a semnat un ordin de serviciu pentru șoferul său de la Romarm, Florin Rotaru, în baza căruia cel din urmă trebuia să plece cu mașina de serviciu în Serbia în perioada 16-18 mai 2024. Ioana, însă, și-a comandat pentru sine un bilet de avion pe ruta București – Belgrad, tot din banii statului. Astfel, după o călătorie de aproape două ore cu avionul, Emanuel Ioana a ajuns pe aeroportul din Belgrad, acolo unde era așteptat de șoferul său, ajuns cu mașina de la București. În legătură cu această întâmplare, ministrul Radu Miruță a transmis un răspuns care ar putea fi catalogat drept nesimțit: a refuzat să facă orice comentariu, invocând „Informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurenței loiale, potrivit legii.” 

Ministrul Miruță (USR) și l-a luat consilier personal pe protejatul lui Radu Oprea (PSD) (stânga) (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea, Radu Miruță)
Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă (sursa: Facebook/Razvan Pîrcălăbescu)
Investigații

EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), CV cosmetizat pentru vechime

Răzvan Marian Pîrcălăbescu, fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, a făcut cumva rost de doi ani de vechime în muncă pentru a putea fi selectat în baza Ordonanței 109/2011 pentru funcția de director general al Romarm. Culmea ubicuității, din ultimul său CV rezultă că, în perioada aprilie 2015 – mai 2017, era simultan student la două universități (una - în București, cealaltă - în Târgu Jiu), masterand la ASE, bursier Erasmus+ în Portugalia, intern la Ministerul Energiei și angajat în România.  Mai mult, acum, după ce a fost numit director general al Romarm de către ministrul Economiei, Radu Miruță, Răzvan Pîrcălăbescu se află în conflict de interese: deține simultan și funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Carfil SA, una din fabricile de armament din subordinea Romarm. Adică își e lui însuși și șef, și subordonat. Radu Miruță, ministrul Economiei, a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că a cerut Corpului de Control să verifice modul în care a fost selectat Răzvan Marian Pîrcălăbescu pentru funcția de director general al Romarm. Condiție minimă: zece ani în câmpul muncii Compania Națională Romarm, deținută de Ministerul Economiei, a anunțat la începutul verii că urmează selecția candidaților pentru funcția de director general. Asistența în procesul de recrutare a fost acordată de societatea George Butunoiu Grup SRL, deținută de George Butunoiu și de Raluca Yvonne Predeanu.  Citește și: EXCLUSIV Firmele înființate de Oprea (SGG), țeapă statului de peste 22 de milioane de lei (taxe neplătite) Conform anunțului de selecție, una dintre condițiile obligatorii era experiența profesională de minimum zece ani în câmpul muncii. În acest sens, candidații erau obligați să depună copii ale documentelor din care să rezulte experiența. Adică extras Revisal, copie după carnetul de muncă, contracte de mandat/management, adeverințe eliberate de angajatori, respectiv fișele de post pentru posturile relevante ca experiență. După îndeplinirea formalităților, George Butunoiu a prezentat propunerile de candidați Consiliului de Administrație al Romarm, condus de controversatul Constantin Alexie Cotan Bodolan, angajat al Ministerului Economiei.  Iar CA-ul Romarm, după ce a exclus candidați cu experință, l-a ales pe Răzvan Marian Pîrcălăbescu, fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, actualul Secretar General al Guvernului. Două CV-uri diferite prezentate de Pîrcălăbescu Răzvan Pîrcălăbescu are două CV-uri publice. Diferite.  Primul a fost depus în calitate de membru în Consiliul de Administrație al Plafar SA, iar celălalt, în calitate de director general al Romarm. Din primul document oficial rezultă că are o vechime în muncă de opt ani de zile. Potrivit celuilalt, are zece ani de muncă. Practic, pe baza primului CV, trebuia respinsă candidatura sa pentru selecția pentru funcția de director al Romarm. Dar, pentru a îndeplini cerința obligatorie legată de experiență, Pîrcălăbescu a menționat în cel de-al doilea CV că, în perioada aprilie 2015 – mai 2017, a lucrat pe postul de consilier la firma de asigurări CRAA SRL. Acronimul acestei societăți nu corespunde niciunei societăți comerciale din domeniul asigurărilor. Simultan: student în București, Târgu Jiu și Porto, intern la Energie și angajat la CRAA SRL DeFapt.ro a analizat cele două CV-uri făcute publice de Răzvan Pîrcălăbescu. În perioada în care susține că a lucrat pe postul de consilier al CRAA SRL, Răzvan Pîrcălăbescu era student la două facultăți din București. Astfel, în aprilie 2015, el era student în ultimul an la ASE și se pregătea pentru licență. În paralel, urma cursul psihopedagogic nivelul I la Departamentul pentru Pregătirea personalului Didactic, tot la ASE. Tot simultan, era în anul II la Facultatea de Finanțe-Bănci din cadrul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgul Jiu. Mai mult, în perioada iulie – septembrie 2015, a fost intern la Ministerul Energiei. În toamna anului 2015, Pîrcălăbescu a început și un masterat la ASE, în timp ce urma modulul pedagogic Nivelul II. În același timp, era și student în ultimul an la Facultatea de Finanțe-Bănci din cadrul Universității „Constantin Brâncuși”. Iar în perioada februarie - iunie 2016 a fost cu o bursă Erasmus+ la Instituto Politecnico do Porto din cadrul Institutului Superior de Contabilitate și Administrație din Porto. Practic, Pîrcălăbescu a fost în Portugalia timp de cinci luni, dar în paralel ar fi lucrat consilier la firma CRAA SRL în România. A revenit în țară pentru a-și susține licența Facultatea de Finanțe-Bănci. Pîrcălăbescu nu știe la ce firmă spune că a lucrat timp de doi ani DeFapt.ro l-a întrebat pe Răzvan Pîrcălăbescu care este numele complet al firmei la care susține că a lucrat în perioada aprilie 2015 – mai 2017. Nu a dat un răspuns.  „Cum să nu existe? Da, este acronimul unei firme. Căutați-l, vreți să vă fac eu treaba? Nu știți să vă faceți treaba de jurnalist de investigații? Dumneavoastră nu știți cum să vă faceți treaba și vreți să îmi spuneți mie că nu știu? Dumneavoastră puteți să mă întrebați și dacă Ștefan cel Mare..., când a murit Ștefan cel Mare, dacă eu nu vreau să vă spun.”, a replicat Pîrcălăbescu. „Noi vă plătim salariile pentru că aveți pe ce să faceți anchete” Întrebat dacă are ceva de ascuns, noul șef al Romarm a încercat să fie ironic. „Dacă vreți, pot să ies și public și să spun că m-a sunat domnul Zoltan și i-am spus că, dacă aș fi făcut și partea de investigații, aș fi fost mai bun ca toată lumea. De cariera mea mă poate întreba familia mea, oricine vreți dumneavoastră sau șefii mei superiori ierarhici. Noi vă plătim salariile pentru că aveți pe ce să faceți anchete. Dumneavoastră vă bateți joc de industria de apărare”, a spus nervos Răzvan Pîrcălăbescu. Butunoiu: „Dacă ei au vrut să-l ia pe unul de 31 de ani pentru job-ul ăsta, n-au decât!” George Butunoiu, cel care a acordat asistența în procesul de recrutare al directorului general al Romarm, a declarat pentru DeFapt.ro că Răzvan Pîrcălăbescu avea, conform CV-ului său, fix zece ani vechime în muncă: „În CV-ul pe care mi l-a dat, avea fix zece ani experiență. Acuma, dacă el a mințit sau a făcut ceva, e în întregime responsabilitatea lui. Internship-ul nu e considerat experiență. Să-i fie de bine! Cei din CA au verificat actele, au verificat... dacă ei au vrut să-l ia pe unul de 31 de ani pentru job-ul ăsta, n-au decât! Legal, au dreptul să o facă! Ăsta micu’, dacă a mințit în CV, și după un an de zile poate să fie tras la raspundere. CV-ul e document juridic.” Butunoiu: „Eu îi socotesc lui vechime ce scrie în CV” George Butunoiu a mai spus că, în calitate de recrutor, nu a verificat documentele în Revisal (registrul salariaților din România, gestionat de Ministerul Muncii).   „Nu mă apuc eu ca recrutor să verific documente de la Revisal. În nici un caz. Eu am verificat CV-ul. Dacă cei din CA au considerat că se încadrează, să le fie de bine. Legat de CV-ul băiețelului ăluia... noi, când facem recrutări la firme private, nu socotim full job unul care are carte de muncă. Sunt oameni care lucrează și zece ani pe un contract sau nici măcar pe un contract. Eu, ca recrutor, n-am cum să verific. Eu îi socotesc lui vechime ce scrie în CV. El își asumă răspunderea că ceea ce scrie în CV e corect. Dacă la stat ei socotesc altfel, doar cu carte de muncă, să le fie de bine”, a mai declarat George Butunoiu.   Pîrcălăbescu: „Capacitatea mea intelectuală este mult peste medie” În timpul discuției cu DeFapt.ro, Răzvan Pîrcălăbescu a fost întrebat cum a reușit performanța de a fi simultan în mai multe locuri: student la universități din București și Târgu Jiu, bursier în Portugalia și angajat la firma de asigurări. „Iertați-mă, capacitatea mea – de aceea cred că m-au și selectat la Romarm, capacitatea mea intelectuală eu cred că este mult peste medie și de aceea am încercat și eu să merg de fiecare dată... să merg pe partea academică. Acum sunt la doctorat, sunt și profesor universitar. Adică am încercat să îmbin partea academică cu partea profesională ca eu să mă pot dezvolta. Dacă vă uitați, în timpul în care am fost la licență la Finanțe–Bănci, de aceea am și lucrat la o companie din industria aceasta, de finanțe și bănci. Ca eu să pun în practică ce am învățat de la școală. Știu că a fost greu, credeți-mă”, se laudă Pîrcălăbescu. Nu știe dacă a fost salariat unde spune că a lucrat Însă, atunci când a fost întrebat dacă cei doi ani de muncă de la firma CRAA SRL îi apar în Revisal, Răzvan Pîrcălăbescu s-a eschivat: „Mă întrebați lucruri de resurse umane, care chiar resurse umane nu am făcut”. Dar apoi a contraatacat cu pregătirea academică care îl recomandă pentru funcția de director general al Romarm: „Noi avem o pregătire academică pe partea aceasta de industrie de apărare. Am de la Universitatea de Apărarea Carol I, de la Colegiul Național de Apărare și Colegiul European de Apărare.” Pîrcălăbescu: „Normal că l-am ajutat pe domnul Radu Oprea în carieră” Cine și de ce l-a promovat pe Răzvan Pîrcălăbescu, un proaspăt absolvent de facultate, în funcția de consilier al miniștrilor PSD, nu a vrut să spună, ba chiar s-a victimizat. „Iertați-mă, dumneavoastră îmi solicitați mie să nu-mi fac treaba și să las atribuțiile de serviciu și să vă răspund dumneavoastră?”, a întrebat directorul Romarm Pîrcălăbescu.  Însă a declarat că la Ministerul Mediului de Afaceri i-a consiliat pe miniștrii PSD Radu Oprea și Ilan Laufer. Cât despre relația sa cu pesedistul Radu Oprea, a spus mândru că i-a fost consilier și director de cabinet.  „Am fost director de cabinet la domnul Radu Oprea. (...) Normal că l-am ajutat pe domnul Radu Oprea în carieră fiindcă am fost consilierul dumnealui. Dacă nu avea nevoie de serviciile mele și nu-l ajutam, probabil nu mă ținea consilier. Dacă dumneavoastră interpretați că l-am ajutat pe domnul Radu Oprea, haideți... l-am consiliat. Dumneavoastră îmi puneți niște întrebări și după aceea îmi răstălmăciți cuvintele”, s-a supărat Răzvan Pîrcălăbescu. Însă, atunci când a fost întrebat despre relația sa de prietenie cu Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele CA al Romarm, a dat un răspuns ironic: „Care este relația mea? Nu știu la ce vă referiți. Mie îmi plac femeile, nu am nici o treabă cu bărbații. Este o relație de subordonare. Este în Consiliul de Administrație.” Pîrcălăbescu a refuzat oficial să comunice numele angajatorului său Totuși, Răzvan Pîrcălăbescu a spus că va comunica numele complet al societății CRAA SRL dacă îi transmitem o solicitare oficială în scris în baza Legii 544/2001. DeFapt.ro i-a solicitat, așadar, să comunice următoarele informații: numele complet al firmei care susține că a fost angajat în perioada aprilie 2015 – mai 2017; data la care a fost înregistrat contractul său de muncă și transmis în Revisal; de ce nu a menționat în declarațiile de avere depuse în calitate de consilier și director de cabinet al pesedistului Radu Oprea veniturile încasate de la firma CRAA SRL; dacă i-au fost plătite taxele și impozitele aferente salariului din aceea perioadă. Răspunsul oficial al lui Răzvan Pîrcălăbescu a fost, însă, halucinant.  „(...) considerăm că solicitarea dumneavoastră nu face obiectul prevederilor Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare. Pentru informațiile dorite vă puteți adresa societății la care faceți referire și organizatorului selecției în conformitate cu prevederile OUG nr. 109/2011, modificată și aprobată prin Legea nr. 187/2023 privind Guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.”, a transmis în scris Răzvan Pîrcălăbescu. Când i s-a solicitat să explice refuzul furnizării informațiilor solicitat, Pîrcălăbescu a spus: „dvs. ați solicitat ceva ce ține de companii private și vă rog să vă adresați lor.” Ministrul Miruță a trimis Corpul de Control la Romarm să verifice numirea lui Pîrcălăbescu Ministerul Economiei, condus de Radu Miruță, a transmis la solicitarea DeFapt.ro, că a solicitat Corpului de Control să verifice modul în care a fost recrutat directorul general al Romarm. „În prezent Corpul de Control al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului verifică toate companiile de stat unde există suspiciuni privind existența unor proceduri ilegale de selecție a conducerii, bazate pe acte normative abrogate. Dat fiind că în prezent verificările sunt în derulare, vom reveni cu informații actualizate după finalizarea controlului”, potrivit răspunsului transmis de Ministerul Economiei. Întrebat despre verificările pe care le face Corpul de Control cu privire la procedura de selecție, Răzvan Pîrcălăbescu a declarat că nu comentează. Conflict de interese: e și șef, și subordonat Pe lângă problemele cu vechimea în muncă, Răzvan Pîrcălăbescu mai are una: se află în conflict de interese. În calitate de director general al Romarm, coordonează și aprobă achizițiile făcute de 15 societăți din industria de apărare de stat. Dar, în paralel, Răzvan Pîrcălăbescu este și președintele Consiliului de Administrație al Carfil SA, una din cele 15 societăți din subordinea sa. Surse din cadrul Romarm au declarat pentru DeFapt.ro că Răzvan Pîrcălăbescu încearcă să fenteze legea, dar nu prea îi iese: „Atunci când trebuie să semneze documentele de la Carfil SA în calitatea sa de director general al Romarm, Pîrcălăbescu își deleagă atribuțiile directorului adjunct Luis Vlădoiu. Atunci, Romarm are simultan doi directori. E de noaptea minții”. Întrebat despre conflictul de interese evident, Răzvan Pîrcălăbescu nu a mai răspuns. 

Concedierile la Cancelaria premierului, condusă de omul lui Bolojan, blocate de pesedistul de la SGG, Radu Oprea Foto: Facebook Radu Oprea
Politică

Concedierile la Cancelaria premierului, condusă de omul lui Bolojan, blocate de pesedistul de la SGG

Concedierile la Cancelaria premierului, condusă de omul lui Bolojan, Mihai Jurca, sunt blocate de pesedistul de la SGG, Radu Oprea: informația apare într-o notificare trimisă de Jurca către Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului. Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica La 18 iulie, Jurca a anunțat că va concedia 40% din personalul Cancelariei și va realiza astfel o economie lunară de 850.000 de lei. Însă, ulterior nu s-a mai întâmplat nimic. Concedierile la Cancelaria premierului, blocate de pesedistul de la SGG Acum, Jurca, care a fost city manager la Oradea, explică cum a fost blocat de SGG. „În prezent, Cancelaria Prim-Ministrului este organizată potrivit Hotărârii Guvernului nr. 832/2022, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ coinițiat de instituția noastră împreună cu Secretariatul General al Guvernului. În conformitate cu dispozițiile legale precitate, toate actele normative care vizează organizarea și funcționarea Cancelariei Prim-Ministrului sunt coinițiate, cel puțin, împreună cu Secretariatul General al Guvernului. Lipsa însuşirii proiectului prin semnarea acestuia de toţi coinițiatorii acestuia determină inexistența lui. Altfel spus, orice procedură referitoare la un proiect de act normativ nu se poate realiza în lipsa existenței sale prin semnarea acestuia de toți coinițiatorii proiectului, eveniment anterior avizării acestuia și anterior realizării oricărei proceduri cu privire la un asemenea proiect. Pendente conditione, proiectul nu există. Eveniente conditione, se îndeplinesc procedurile specifice de consultare, avizare ş.a.m.d.”, le-a scris Jurca sindicaliștilor.  Aceștia dorea să știe „posibilitatea reorganizării Cancelariei Prim-Ministrului”.  Azi, fostul ministru Adrian Câciu l-a criticat pe premierul Bolojan pentru că nu reorganizează administrația centrală: „Asistăm, de peste o lună, la un balet despre alte administrații (care au și un grad de autonomie și legi organice de organizare sau funcționare), cu tăieri de posturi din pix, în timp ce,  în administrația centrală, acolo unde premierul și miniștrii puteau să facă lucrurile deja, nu se întâmplă nimic.  Suntem în septembrie!  Câte posturi/cheltuieli s-au redus de la Administrația Publică Centrală? Avem un răspuns public?  Că de declarații cât de greu este, s-a săturat lumea!”.     

Firmele lui Oprea, datorii către stat (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

EXCLUSIV Firmele înființate de Oprea (SGG), țeapă statului de peste 22 milioane lei (taxe neplătite)

Firmele lui Oprea, datorii către stat: companiile înființate de pesedistul Radu Oprea, secretarul general al Guvernului, au păgubit bugetul statului român cu 22,35 milioane lei, ehivalentul a peste 4,4 milioane euro. Azi, românii plătesc și țepele firmelor lui Oprea Documentele obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro de la ANAF Ploiești și Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești arată că paguba constă în taxe și impozite neplătite pentru salarii, inclusiv asigurări de sănătate și somaj. Pe lângă toate acestea se adaugă și Taxa pe Valoare Adăugată (TVA). Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG), 11 apartamente în firma pe care a fondat-o. Toate au fost pierdute prin faliment, dar mulți creditori au rămas fără bani Acum, cetățenii României sunt obligați să plătească taxe și TVA mai mari pentru a se acoperi inclusiv paguba dată de firmele pesedistului Oprea. Pentru a recupera astfel de țepe date bugetului de stat, Guvernul Bolojan, din care face parte și pesedistul Radu Oprea, a luat o serie de măsuri dure împotriva populației, cum ar fi creșterea TVA, impozitarea pensiilor seniorilor, a veteranilor de război și deportaților. Mai mult, au fost tăiate bursele elevilor și studenților, în timp ce profesorii se pregătesc de proteste împotriva măsurilor de austeritate.  A cerut 24 de milioane de lei la faliment Pesedistul Radu Oprea, actualul secretar general al Guvernului, este unul dintre cei mai bogați prahoveni, dar trăiește din salariul de la stat, conform declarațiilor sale de avere. Ca să ne facem o idee despre cât de bogat este pesedistul Radu Oprea trebuie să ne întoarcem în urmă cu 21 ani.   Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Atunci tatăl său, Nicolae Oprea, declara că lui Radu Oprea „îi este scârbă de banul public” pentru că are un portofoliu de 50 de milioane de euro, bani din construcții în afara Ploieștiului. Când a intrat în politică, în 2009, Radu Oprea avea acțiuni, părți sociale sau era administrator la nu mai puțin de 13 societăți. Printre acestea se afla și firma sa cea mai de succes, Urban Electric, pe care o deținea în mod egal împreună cu Mihail Ștefănescu. Oficial, Oprea și-a vândut părțile sociale deținute la această firmă în anul 2012. Zece ani mai târziu, deși, chipurile, nu mai avea nici o legătură cu Urban Electric, pesedistul Radu Oprea a apărut în tabelul creditorilor firmei, falimentate între timp, cu peste 24 de milioane lei, bani care nu au apărut niciodată în declarațiile sale de avere. Firmele lui Oprea, datorii către stat Statul român a moștenit în urma falimentului firmei Urban Electric SRL, una din cele 13 societăți ale lui Radu Oprea, o pagubă colosală: aproape 10,8 milioane lei, adică 2,16 milioane de euro.  La solicitarea DeFapt.ro, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (ANAF) Ploiești a transmis că paguba este compusă din TVA - 6,64 milioane lei, obligații fiscale accesorii aferente TVA - două milioane de lei, impozit pe profit - 1,44 milioane lei. Mai mult, Urban Electric SRL nu a plătit contribuțiile sociale datorate de angajator, contribuția reținută de la asigurați, asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, asigurările pentru șomaj, asigurările pentru sănătate. Iar pe lângă banii datorați bugetului de stat, Urban Electric SRL apare și cu o datorie de 8,37 milioane lei la Serviciul Public de Finanțe Locale Ploiești, din care s-a recuperat doar suma de 110.501 lei în data de 22 ianuarie 2025. ANAF are de recuperat taxe de la 12 firme ale lui Oprea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești arată, în răspunsul transmis către DeFapt.ro, că s-a înscris la masa credală a altor 11 societăți (în care a fost asociat sau administrator pesedistul Radu Oprea). cu suma totală de 2,66 milioane lei. Din această sumă, ANAF Ploiești a recuperat puțin peste 222.000 lei. La fel ca și în cazul Urban Electric SRL, suma datorată reprezintă TVA, impozit pe profit, contribuții salariale, inclusiv cele pentru asigurările sociale și sănătate.  Totodată, șase din cele unsprezece societăți apar în registrele Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești cu o datorie cumulată de aproximativ 525.000 lei, echivalentul a 105.000 euro. În total, paguba dată statului de restul firmelor lui Radu Oprea se ridică la aproape 2,98 milioane lei, echivalentul a 500.000 de euro. Radu Oprea: „S-a întâmplat după plecarea mea” Întrebat de către DeFapt.ro de ce firmele înființate de el nu și-au plătit datoriile către bugetul de stat și cum ar trebui să se raporteze cetățenii români obligați de Guvernul Bolojan să accepte măsurile de austeritate, inclusiv impozitarea pensiilor și creșterea TVA, Radu Oprea a spus că este incorectă construcția argumentației. „Am plecat din administrator și acționar la sfârșitul lui 2012. Atunci companiile nu figurau cu datorii la bugetul de stat, erau pe profit. Ce s-a întâmplat după plecarea mea nu are legătură cu mine”, a declarat Radu Oprea. Însă când i s-a spus că este vorba de 11 companii, la care se adaugă Urban Electric SRL, Radu Oprea nu a mai răspuns.   

Oprea (SGG), 11 apartamente prin firmă (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

EXCLUSIV Oprea (SGG), 11 apartamente în firma pe care a fondat-o. Toate, pierdute prin faliment

Oprea (SGG), 11 apartamente prin firma Urban Electric SRL, pe care pesedistul a fondat-o. 1.300.000 de euro a obținut administratorul judiciar după ce a vândut acele 11 apartamente deținute de firma Urban Electric, înființată de pesedistul Radu Oprea și de asociatul său Mihai Ștefănescu. Apartament de 920.000 de euro Cel mai scump apartament valora 920.000 de euro, dar a fost vândut cu 630.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Întregul lot de apartamente a fost cumpărat de afaceriștii prahoveni Corneliu Chircu și Adrian Gurău, prin intermediul societății Tri Farm SRL, una din marile firme de pe piața farmaceutică. Acestea sunt doar o parte din bunurile care s-au aflat în proprietatea firmei înființate de pesedistul Radu Oprea și de asociatul său. DeFapt.ro a mai dezvăluit că Radu Oprea a răscumpărat de la lichidator Hotelul Angelo D'oro și restaurantul Vienna Caffe cu suma de 1.243.000 euro, fără TVA, prin intermediul unei firme pe care o controlează. Hotelul Angelo D'oro și restaurantul Vienna Caffe, răscumpărate Urban Electric a fost societatea-fanion a pesedistului Radu Oprea. Dar, după ce pesedistul Radu Oprea și asociatul său, Mihail Ștefănescu, s-au confruntat cu acuzații de evaziune fiscală și spălarea banilor, Urban Electric a intrat în insolvență, apoi în faliment. În acest context, administratorul judiciar a acceptat la masa credală datorii de 21 milioane de euro în contul cărora a început să vândă proprietățile aflate pe numele companiei. Administratorul judiciar al Urban Electric, CITRL Filiala București SPRL, a găsit în proprietatea firmei mai multe bunuri: Hotelul Angelo D'oro, restaurantul Vienna Caffe, o piscină, o sală de festivități, 12 apartamente și 13 terenuri. DeFapt.ro a dezvăluit că Hotelul Angelo D'oro și restaurantul Vienna Caffe au fost răscumpărate de pesedistul Radu Oprea, prin intermediul societății Estate Aricesti Imbob, pentru care a plătit 1.243.000 euro, fără TVA. Evaluare totală: două milioane de euro La începutul anului 2018 au fost evaluate 12 apartamente, care erau girate de Urban Electric în favoarea BRD, ANAF, Arabesque și Banca Transilvania. Valoarea de piață stabilită de evaluatorul Coldwell Banker a fost 1.988.300 euro, dar prețul în cazul unei vânzări forțate a fost evaluat la 1.690.055 euro. Nu se știe ce s-a întâmplat cu apartamentul ipotecat la Banca Transilvania, care avea o valoare de piață de 74.900 euro și o valoare de vânzare forțată de 63.665 euro. În noiembrie 2018, administratorul judiciar a organizat o licitație pentru a vinde la pachet cele 11 apartamente rămase. Oprea (SGG), 11 apartamente prin firmă Conform Buletinului Insolvenței, cele 11 apartamente situate în complexul „Urban Park Residence” au fost vândute la prețul 6.035.900 lei, echivalentul a 1,3 milioane euro la aceea dată. Cu cât s-au vândut apartamentele Urban Electric SRL (sursa: Buletinul Insolvenței) Cel mai scump apartament a fost vândut la prețul de 630.000 de euro, deși valoarea de piață era de 920.000 de euro. În cazul unei vânzări forțate, prețul era de 782.000 de euro, conform evaluării făcute de Coldwell Banker.   Cele 11 apartamente ale firmei Urban Electric au fost achiziționate de Tri Farm SRL, o companie mare de pe piața farmaceutică, deținută de afaceriștii prahoveni Corneliu Chircu și Adrian Gurău.   

Radu Miruță desființează reforma companiilor de stat, propusă de pesedistul Radu Oprea Foto: Facebook
Politică

Radu Miruță desființează reforma companiilor de stat, propusă de pesedistul Radu Oprea

Ministrul Economiei, Radu Miruță (USR), desființează reforma companiilor de stat, propusă de pesedistul Radu Oprea: „Praf în ochi”, a spus demnitarul USR într-o conferință de presă. Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța Radu Oprea conduce Secretariatul General al Guvernului (SGG) și anterior a fost ministru al Economiei în guvernul Ciolacu I.  Miruță nu a menționat însă numele lui Oprea, ci doar a indicat spre SGG.  Radu Miruță desființează reforma companiilor de stat, propusă de pesedistul Radu Oprea „Propunerile de modificare a Ordonanței 109/ 2011 (n.r. pusă în transparență de Secretariatul General al Guvernului pe 14 august) sunt praf în ochi. Forma propusă nu rezolvă problemele. Dacă vorbim despre modificarea unei legi, nu înseamnă că ne atingem scopul. După ședința de Guvern, am trimis o propunere din partea ministerului către SGG pentru a amenda forma aflată în dezbatere publică astăzi”, a declarat ministrul.  „Având în vedere forma pusă în dezbatere, care nu rezolvă problemele, am niște semne de întrebare cu privire la preocuparea reală de a rezolva aceste probleme. Suntem o coaliție de guvernare, respect toate partidele politice din această coaliție, dar fiecare trebuie să înțeleagă că nu are drept să decidă pentru tot. Cele mai multe companii de stat sunt la Ministerul Economiei, e legitim și sănătos să propunem amendamente.  Sigur că poți să observi un trend, dacă propunerea este pentru a-i betona mai tare pe cei implantați deja acolo, ridică niște semne de întrebare”, a mai declarat Miruță.  Printre propunerile lui Miruță se află: Extinderea criteriilor de performanță Evaluare a managementului la șase luni Pentru companiile strategice, evaluarea să fie făcută de o comisie independentă - nu de minister sau AMEPIP - numită de premier; opoziția să aibă posibilitatea să își exprime punctul de vedere. Clarificarea procedurii de anulare a selecțiilor acolo unde instituțiile observă vicii: „Astăzi este extrem de greu să anulezi o selecție deja făcută”. Miruță a arătat, azi, că au fost verificate şase companii din ministerul Economiei şi s-a observat că întreg procesul de selecţie al celor din conducere, al membrilor consiliului de administraţie, a fost viciat.  „Nu ştiu ce fac vecinii din Ungaria, dar ştiu că ale noastre companii de stat sunt doar un instrument prin care clasa politică îşi îngroaşă buzunarele. România nu e o ţară săracă, e sărăcită”, a mai arătat Miruță. 

Oprea (SGG), 24 milioane lei ascunși (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane lei de la o firmă pe care o fondase. Suma, nedeclarată

Oprea (SGG), 24 milioane lei ascunși: suma a fost cerută de pesedistul Radu Ștefan Oprea, actualul secretar general al Guvernului, la masa credală a firmei Urban Electric SRL. Această societate comercială a fost fondată de Oprea, dar a intrat în faliment în 2022. Suma colosală nu a fost menționată niciodată în declarațiile de avere depuse în ultimii 16 ani de politicianul din Prahova. A intrat în politică cu multe proprietăți Radu Ștefan Oprea este unul dintre cei mai influenți și discreți milionari ai Partidului Social Democrat din Prahova. În urmă cu 15 ani, atunci când a intrat oficial în politică, deținea singur sau împreună cu familia nu mai puțin de șapte terenuri, cinci vile, trei apartamente, o garsonieră, plus un imobil de 1.259 de metri pătrați. Mai avea acțiuni și părți sociale la 13 societăți comerciale. Câteva dintre acestea au fost creditate cu aproape 800.000 de euro și 450.000 lei de către politician. Printre companiile creditate de Oprea figura și firma Urban Electric SRL, căreia îi împumutase puțin peste 406.383 lei, potrivit unei declarații de avere. Oprea a ieșit formal din firmă în 2012 În toamna anului 2012, Radu Oprea a vândut jumătatea sa de firmă Valentinei Harpău pentru suma de 265.000 lei. Cealaltă jumătate de firmă a rămas în continuare pe numele principalului său asociat, Mihai Ștefănescu. Ulterior, procurorii i-au acuzat pe Radu Oprea și Mihail Ștefănescu de evaziune fiscală și spălarea banilor. Dosarul a fost trimis în instanță, dar judecătorul de caz a trimis rechizitoriul înapoi la parchet. Citește și: EXCLUSIV Radu Oprea (SGG) minte grosolan când susține că nu a fost amendat penal pentru evaziune fiscală. Parchetul General îl contrazice DeFapt.ro a dezvăluit că ancheta a fost îngropată după ce acuzații au plătit prejudiciul și o amendă administrativă cerută de procurori. Datorii de 2.000.000 EUR la ANAF și Finanțe Locale Ploiești Firma lui Radu Oprea și Mihail Ștefănescu, Urban Electric SRL, a intrat în insolvență, apoi în faliment. Citește și: EXCLUSIV Firma înființată de Oprea (SGG), gaură de 65 de milioane de lei creditorilor. Dar pesedistul și-a răscumpărat un hotel și un restaurant de fițe Din tabelul definitiv actualizat și consolidat al creditorilor, publicat în Buletinul Insolvenței în iulie 2022, aflăm că valoarea totală a datoriilor cerute de creditori a fost de 177,66 milioane lei, echivalentul a 35,5 milioane euro. Lichidatorul a acceptat creanțe de 104,63 milioane lei, echivalentul a 21 milioane euro. Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești s-a înscris la masa credală cu 4,43 milioane de lei, din care statul a recuperat în jur de două milioane de lei. Practic, firma fondată de Oprea și Ștefănescu mai avea de plătit la ANAF Ploiești în jur de 2,41 milioane de lei în acel moment.   Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești s-a înscris la masa credală cu suma de 8,37 milioane de lei. Până în vara anului 2022, încasase 1,13 milioane de lei din suma datorată de Urban Electric SRL, care mai avea de plătit în 2022 alte 7,2 milioane de lei. Oprea (SGG), 24 milioane lei ascunși Surpriza din tabelul creditorilor ai firmei Urban Electric SRL este pesedistul Radu Ștefan Oprea. În anul 2022, după zece ani de când își vânduse oficial părțile sociale, Radu Oprea s-a înscris ca persoană fizică la masa credală cu suma enormă de 24.019.492 de lei, echivalentul a 4,8 milioane de euro. Radu Oprea a cerut 24 de milioane de lei din firma falimentară pe care a fondat-o (sursa: Buletinul Insolvenței) Cu o sumă identică s-a înscris la masa credală și partenerul său de afaceri, Mihail Ștefănescu.  Lichidatorul nu a acceptat toată suma cerută de Radu Oprea și Mihai Ștefănescu, însă a fost de acord ca fiecare să înregistreze o creanță de 7,2 milioane de lei. Singura explicație pentru care cei doi au cerut înscrierea la masa credală este că finanțaseră firma, ca proprietari ai acesteia. A declarat un împrumut de 60 de ori mai mic Radu Oprea era pe atunci senator și purtătorul de cuvânt al PSD. În declarațiile de avere nu menționase această sumă de bani pe care a cerut-o de la firma Urban Electric SRL. DeFapt.ro a analizat toate declarațiile de avere ale pesedistului Radu Ștefan Oprea, dar singurele referiri la Urban Electric SRL apar în anul 2010, respectiv 2013. În 2010, Oprea a menționat un împrumut de 406.383 de lei lei acordat firmei Urban Electric SRL. În 2013, politicianul a pomenit cesionarea părților sociale către Valentina Harpău pentru suma de 265.000 de lei. Oprea: „Eu nu m-am înscris la nici o masă credală” Contactat de către DeFapt.ro, Radu Oprea a declarat: „Nu știu despre ce vorbiți, eu nu m-am înscris la nici o masă credală.” Însă, când i s-a transmis documentul din Buletinul Insolvenței, a precizat sec: „Mulțumesc pentru informație. Nu știam de așa ceva.” Întrebat dacă bănuiește că s-ar fi înscris cineva la masa credală folosindu-se de numele său, pesedistul Radu Oprea a adăugat: „Am răspuns, nu știam de așa ceva. Asta înseamnă că nu au avut încuviințarea mea. O să încerc să văd despre ce a fost vorba.” 

Radu Oprea, amendat pentru evaziune fiscală de către Parchetul General (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

EXCLUSIV Radu Oprea minte grosolan când susține că nu a fost amendat pentru evaziune fiscală

Radu Oprea, amendat pentru evaziune fiscală: secretarul general al Guvernului neagă că ar fi fost sancționat, dar Parchetul General îl contrazice. Oprea: "Niciodată nu am fost sancționat" "Procurorii au stabilit că nu se impune emiterea unui nou rechizitoriu si trimiterea mea în judecată având în vedere că toate aspectele juridice au fost lămurite. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Așa se explică că niciodată în cazierul meu judiciar nu apare mențiunea unei condamnări, reabilitări sau prescripție a răspunderii penale. Niciodată nu am fost sancționat si nu am plătit vreo amendă penală.", a scris Oprea într-o postare pe Facebook. Radu Oprea, amendat pentru evaziune fiscală Afirmația lui Radu Oprea este contrazisă de Parchetul General. Instituția, într-un răspuns oficial pentru DeFapt.ro, arată că Radu Oprea și Mihai Ștefănescu au fost sancționați cu amendă administrativă în baza articolului 10 din Legea 241/2005 pentru infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată.  Răspunsul Parchetului General poate fi consultat integral, în facsimil, aici. Cu toate acestea, Sorin Grindeanu l-a apărat luni pe colegul său de partid: "L-am sunat pe Radu Oprea, mi-a spus că este o exagerare".

Șeful monopolului Transgaz, cu cinci secretare și șapte șoferi, a fost reconfirmat în funcție Foto: Inquam/George Calin
Politică

Șeful monopolului Transgaz, cu cinci secretare și șapte șoferi, a fost reconfirmat în funcție

Șeful monopolului Transgaz, celebru pentru că are un cabinet cu cinci secretare și șapte șoferi, a fost reconfirmat în funcție: Ion Sterian va conduce compania încă patru ani. Transgaz este controlată de stat prin Secretariatul General al Guvernului, SGG, condus de pesedistul Radu Oprea. Citește și: Ministerul de Finanțe este falit: nu mai are bani pentru contractele de curățenie în vămi Șeful monopolului Transgaz, cu cinci secretare și șapte șoferi, reconfirmat în funcție Ion Sterian este, la bază, subinginer, absolvent al unei universități percepută ca una din cele mai slabe, în regimul comunist - Universitatea de Petrol și Gaze Ploiești. Sterian a absolvit facultatea în 1983. În timp el a colecționat numeroase masterate: în alimentație, în chestiuni de securitate și în relații internaționale. Pe parcursul carierei sale, Sterian a fost și director executiv la controversata regie a protocolului de stat.  El conduce Transgaz din 2017, an în care Liviu Dragnea controla toate numirile importante în zona Executivului. Presa a relatat că șeful Transgaz are un salariu anual de aproape două milioane de lei și are patru case, din care una în Emiratele Arabe Unite.  „Ion Sterian, directorul general al companiei monopoliste cu capital majoritar de stat Transgaz, are în cabinetul său cinci secretare, nouă consilieri și un specialist în PR, potrivit schemei de personal consultate de G4Media. În plus, șeful Transgaz are la dispoziție șapte șoferi, potrivit organigramei”, arăta G4Media la 2 iulie. 

Cum restructurează PSD Cancelaria premierului, condusă de pesedistul Radu Oprea: va fi dat afară un pensionar Foto: Facebook
Politică

Cum restructurează PSD Cancelaria premierului: dă afară un om din 99

Cum restructurează PSD Cancelaria premierului: dă afară un om din 99 și desființează opt posturi neocupate. Propunerea de restructurare apare într-un „Proiect de Hotărâre a Guvernului privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 832/2022 privind stabilirea atribuţiilor, organizarea şi funcţionarea Cancelariei Prim-Ministrului”. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Proiectul a fost trimis la avizare la Consiliul Economic și Social. Cum restructurează PSD Cancelaria premierului Impactul bugetar este zero, iar în nota de fundamentare, la rubrica „impactul financiar asupra bugetului general consolidat” se scrie doar „Nu este cazul”. Cum se reorganizează Cancelaria premierului, potrivit notei de fundamentare: din 99 de posturi rămân 90, iar din cele nouă desființate opt sunt neocupate. Dar și postul ocupat care va fi desființat este a unei persoane care trebuia pensionate: în nota de fundamentare se explică că acest post a fost menținut „conform articolului 517 alineatul 2 din Codul Administrativ”. Acest articol prevede menținerea în activitate, pe o perioadă de maximum trei ani, a unui funcționar aflat la vârsta pensionării. În consecință, la restructurarea Cancelariei, pur și simplu va înceta prelungirea menținerii în activitate. Cancelaria premierului este condusă de pesedistul Radu Oprea. Contrasemnatar al proiectului este Cristina Trăilă, șefa secretariatului genral al Guvernului (PNL). 

Ministrul Oprea, deconspirat de Georgian Pop (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

Ministrul Oprea, deconspirat de Georgian Pop

Ministrul Oprea, deconspirat de Georgian Pop. Pesedistul Radu Oprea, ministrul Economiei, și subalternul său Emanuel Ioana, șeful Romarm, sabotează companiile din industria de apărare de stat. Schema de lucru Schema este următoarea: ministrul a cerut 400 de tone de pulberi din rezervele de stat exclusiv pentru producția de muniții în fabricile de armament ale statului, dar șeful Romarm vrea să vândă pulberea în Bulgaria. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Emanuel Ioana, șeful Romarm, vrea să vândă pulberea unui dealer de arme din Bulgaria cu un preț de 15 euro pe kilogram, de trei ori mai ieftin decât prețul de piață. Pretextul: pulberea nu se încadrează în parametrii tehnici pentru a fi utilizată. Versiune susținută și de ministrul Radu Oprea. Dar amândoi sunt contraziși de Georgian Pop, președintele Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, care a declarat în exclusivitate pentru DeFapt.ro că pulberea scoasă din rezervele de stat este însoțită de buletine de analiză și respectă formula chimică cerută de Ministerul Economiei. Procedura Radu Oprea, ministrul Economiei, l-a impus în toamna anului trecut pe Emanuel Ioana la conducerea Companiei Naționale Romarm, o structură de tip holding care importă și exportă produse militare pentru toate cele 15 companii producătoare de armament și muniție din subordinea sa. În contextul cererilor mari de cumpărare a muniției produse în România, Emanuel Ioana, în calitate de director general al Romarm, trebuia să asigure companiilor din industria de apărare de stat materia primă pentru producerea munițiilor. De exemplu, pulberea pentru muniții era cumpărată de la fabrica de pulberi din Serbia sau de la diverși intermediari din Bulgaria. Cum sârbii și bulgarii nu puteau să onoreze comenzile de pulberi făcute de Romarm, s-a apelat la o soluție de urgență: pulberea aflată în Rezervele de Stat. Georgian Pop, președintele Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS), a explicat pentru DeFapt.ro cum se pot scoate legal diverse tipuri de produse din depozitele statului. În cazul pulberilor, Ministerul Economiei a întrebat oficial dacă Rezervele de Stat pot să livreze anumite cantități și tipuri de pulberi, cu diverse formule chimice, către companiile din industria de apărare de stat. Companii care sunt prevăzute în anexa Ordonanței de Urgență 38 din 2010. Proces secret, dar bulgarul Gebrev a aflat În urma răspunsului afirmativ primit de la Rezervele de Stat, Ministerul Economiei a încropit un proiect de Ordonanță de Urgență prin care cerea Guvernului României să aprobe scoaterea din rezervele de stat a pulberii necesare pentru companiile de stat. Toate documentele acestei operațiuni au fost clasificate ca secret de stat. Secretul a fost atât de bine păstrat încât primul care a aflat de această afacere guvernamentală din spatele ușilor închise a fost bulgarul Emilian Gebrev, un dealer de arme cu state vechi în afacerile internaționale cu armament. Imediat, bulgarul a trimis o ofertă pe adresa companiei Romarm pentru a cumpăra pulberea destinată companiilor românești. Romarm și "partenerul bulgar" În fața acestei oportunități, Emanuel Ioana, șeful Romarm, și subalternii săi Bogdan Hera, director comercial, și Șerban Ianculescu, șeful serviciului export, s-au comportat ca niște agenți pentru compania EMCO, deținută de bulgarul Emilian Gebrev, fără să le pese de interesul statului român. DeFapt.ro a dezvăluit la începutul anului că Șerban Ianculescu, șeful serviciului export din cadrul Romarm, a trimis pe repede înainte ofertele companiei EMCO către companiile Uzina Mecanică Plopeni și Carfil. Mai mult, acestea cerea să i se comunice cantitățile de pulberi care pot fi vândute către "partenerul bulgar". Totodată, directorul Emanuel Ioana a făcut presiuni asupra directorilor companiilor subordonate pentru a vinde pulberea către Gebrev.. Analizele, invocate de Economie La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Radu Oprea a transmis prin Biroul de Presă, la fel ca Romarm, că "materialele energetice (pulberea – n.r.), după ce sunt preluate de către filialele Romarm sunt supuse unei analize privind posibilitatea ca acestea să fie folosite în procesul propriu de fabricație pentru produsele din nomenclator. (…) În cazul în care materialele energetice nu se încadrează în parametrii tehnici pentru a fi utilizate, fie trebuie distruse conform legii, generând costuri suplimentare cu impact și asupra mediului înconjurător, fie pot fi valorificate, devenind generatoare de venituri suplimentare". Romarm a deschis subiectul Totodată, mai spune ministrul Radu Oprea că Romarm, atenție, "la solicitarea filialelor, inițiază discuții exploratorii de natură comercială pentru a identifica potențiale posibilități de valorificare a acestor materiale energetice neconforme". Numai că, în realitate, s-a întâmplat fix pe dos: discuțiile au fost inițiate de Romarm, nu de filiale. Mai mult, Romarm a inițiat discuții privind vânzarea pulberii înainte ca aceasta să fie preluată de către filiale sale de la ANRSPS. Viorel Stelian Popa, fostul director general de la Uzina Mecanică Plopeni (UMP), îl contrazice și pe ministrul Radu Oprea, dar și pe directorul Emanuel Ioana, susținând că UMP nu a transmis vreodată vreun document către Romarm din care să rezulte că ar avea pulberi de vânzare. Ministrul Oprea, deconspirat de Georgian Pop DeFapt.ro l-a întrebat pe Georgian Pop, șeful Rezervelor de Stat, dacă pulberea alocată Ministerului Economiei, respectiv companiilor din industria de apărare de stat, corespunde din punct de vedere calitativ. Acesta a răspuns că toate tipurile de pulberi au fost analizate și corespund din punct de vedere al formulei chimice cu ceea ce a solitat Ministerul Economiei. "Facem analize! Toate analizele sunt făcute de instituții specializate. Proprietățile pulberii sunt stabilite prin buletinul de analiză", a declarat Georgian Pop. Pulberea ieșită din Rezerve, neurmărită Întrebat insistent despre calitatea pulberii pe care o oferă Ministerului Economiei, Georgian Pop a declarat că "Ministerul Economiei cere produsul cu formula chimică de care au nevoie. Noi le-o punem la dispoziție în baza unei Ordonanțe de Urgență". Ceea ce înseamnă că pulberea cu pricina poate fi folosită în procesul de fabricare a munițiilor. Astfel, insinuarea ministrului Radu Oprea și a subalternului său Emanuel Ioana că pulberea nu ar corespunde din punct de vedere al parametrilor tehnici este falsă. Întrebat dacă urmărește trasabilitatea pulberii după ce este scoasă din depozitele statului pentru vedea dacă se respectă întocmai justificare invocată de ministru în Ordonanța de Urgență, Georgian Pop s-a spălat pe mâini: "După ce pleacă de la ANRSPS, nu mai e treaba mea ce se întâmplă cu ea".

Ministrul Turismului spune că România nu are cum să sancționeze Wizz Foto: Facebook Ministerul Economiei
Eveniment

Ministrul Turismului nu are cum să sancționeze Wizz

Ministrul Turismului spune că România nu are cum să sancționeze Wizz Air și trimite pasagerii nemulțumiți la Comisia Europeană, respectiv la un site pe care pot depune reclamații. Însă, în Marea Britanie, guvernul a forțat Wizz Air să re-examineze cererile de compensații pentru pasagerii abandonați pe aeroporturi. Ministerul Turismului este condus de Radu Oprea (PSD). El are cazier penal pentru evaziune fiscală, dar a scăpat doar cu amendă după ce a plătit integral prejudiciul din dosar. Citiți și: DOCUMENT EXCLUSIV Radu Oprea (PSD), noul ministru al Economiei, are cazier penal pentru evaziune fiscală: a scăpat doar cu amendă după ce a plătit integral prejudiciul din dosar Ministrul Turismului spune că România nu are cum să sancționeze Wizz Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) a anunțat, pe Facebook, că românii care întâmpină diverse probleme cu zborurile Wizz Air pot depune sesizari pe site-ul Centrului European al Consumatorilor Romania. Firma nu poate fi sancţionată de către autorităţile din România, întrucât nu are reprezentanţă în ţara noastră. „MEAT informează că, pentru rezolvarea problemelor cu compania aeriană Wizz Air, cetăţenii români pot depune sesizari pe site-ul Centrului European al Consumatorilor Romania https://eccromania.ro/. Acest site este pus la dispoziţia consumatorilor români de Uniunea Europenă, pentru rezolvarea problemelor şi recuperarea prejudiciilor”, a transmis, joi, Ministerul Turismului. Instituţia precizează că Protecţia Consumatorului nu poate interveni şi nu poate aplica amenzi în acest caz, deoarece Wizz Air nu are reprezentanţă în România. Cetăţenii români pot sesiza Centrul European al Consumatorilor România atunci când: întâmpină probleme cu un produs sau un serviciu achiziţionat dintr-un alt stat european; vor să ştie ce drepturi au în timpul unor călătorii în alt stat European; vor să depună o plângere împotriva unei companii europene, în vederea soluţionării problemei”, a mai transmis ministerul. Recent, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ştefan Radu Oprea, a avut discuţii cu Didier Reynders, comisarul european pentru justiţie, cu atribuţii privind protecţia consumatorului, despre cursele aeriene ale Wizz Air care au avut întârzieri în ultimul timp sau au fost anulate. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale

Ministrul Oprea (PSD), cazier pentru evaziune (sursa: gov.ro)
Investigații

EXCLUSIV Radu Oprea, secretar general al Guvernului, dosar de evaziune fiscală: a scăpat cu amendă

Ministrul Oprea (PSD), doar de evaziune. Senatorul Radu Oprea, noul ministru PSD al Economiei, a fost trimis în judecată în ianuarie 2016 pentru evaziune fiscală și spălarea banilor alături de Mihai Ștefănescu, partenerul său de afaceri. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au trimis dosarul înapoi, la scurt timp, pentru ca procurorul de caz să remedieze neregularitățile din rechizitoriu. Defapt.ro a obținut un document exclusiv din care rezultă că Parchetul General a reluat urmărirea penală a senatorului Radu Oprea în anul 2017 pentru clarificarea acuzațiilor penale și a completării materialului probator. Dosarul a fost clasat definitiv un an mai târziu, dar nu înainte ca senatorul să plătească prejudiciul și să primească o amendă administrativă. "Operaţiuni comerciale fictive" În septembrie 2014, procurorii au percheziționat sediile firmelor din grupul Urban, al cărui fondator a fost senatorul Radu Oprea, de la PSD Prahova, într-un dosar de evaziune fiscală și spălare a banilor. După aproape un an și patru luni de anchetă, în ianuarie 2016, senatorul Radu Oprea a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani. Alături de el au mai fost trimiși în judecată afaceristul Mihai Ștefănescu, zis "Treflă", dar și firmele Urban Electric și ICIM. Parchetul General a emis pe 8 ianuarie 2016 un comunicat de presă din care aflăm că "inculpaţii Oprea Radu Ştefan (în prezent senator) şi Ştefănescu Mihail, în calitate de administratori de drept ai inculpatelor S.C. URBAN ELECTRIC S.R.L. şi S.C. ICIM S.A., au ajutat societăţile comerciale S.C. M. S.R.L. şi S.C. SSWA S.R.L. şi pe reprezentanţii legali şi/sau de fapt ai acestora să deruleze şi să înregistreze operaţiuni comerciale nereale, prin punerea la dispoziţie de contracte de prestări servicii şi lucrări fictive şi emiterea de facturi, în baza cărora s-au înregistrat în contabilitate operaţiuni comerciale fictive, ce au avut ca rezultat denaturarea obligaţiilor fiscale către stat". "Societăţi cu comportament tip" Din același comunicat mai aflăm că senatorul Radu Oprea și Mihai Ștefănescu "au dispus şi dirijat transferul de sume de bani, cunoscând că ele provin din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, rezultat al încheierii unor contracte de lucrări şi prestări servicii care au permis înregistrarea în contabilitate a unor operaţiuni comerciale fictive, sume transferate din conturile societăţilor comerciale pe care le administrau în conturile unor societăţi cu comportament tip cu care doar au simulat operaţiuni comerciale, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestora". Conform raportului de constatare tehnico – ştiinţifică din dosar, a rezultat o "țeapă" dată statului în valoare de 223.631 lei. Rechizitoriu cu iregularități, întors la procurori Rechizitoriul procurorilor a ajuns în camera preliminară a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Judecătorul desemnat a constatat ma multe neregularități în document, motiv pentru care a trimis rechizitoriul înapoi la Parchetul General. Se întâmpla la data de 26 februarie 2016. De atunci, dosarul de evaziune a intrat într-un con de umbră. Defapt.ro a solicitat Parchetului General să comunice ce s-a întâmplat cu dosarul de evaziune fiscală și spălare de bani al senatorului Radu Oprea, actualul ministru PSD al Economiei. În răspunsul oficial al Parchetului General se menționează că "la data de 01.08.2017 s-a dispus reluarea urmării penale în vederea clarificării acuzațiilor penale și a completării materialului probator, pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele". După aproape un an de zile, printr-o ordonanță din 25.07.2018 s-a dispus clasarea cauzei față de senatorul Radu Oprea și Mihai Ștefănescu pentru infracțiunile de evaziune fiscală în formă continuată. Însă cei doi au fost sancționați cu amendă administrativă în baza articolului 10 din Legea 241/2005. Răspunsul Parchetului General pentru Defapt.ro (sursa: PÎCCJ) Ministrul Oprea (PSD) a acoperit prejudiciul Acest articol prevede că "în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Citește și: Noul ministru PSD al Economiei, Radu Oprea, avea zece case, șapte terenuri și 13 firme. După ce i s-a deschis dosar pentru evaziune fiscală și spălare de bani, a scăpat de toate Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar". Ceea ce înseamnă că ministrul a recunoscut și a plătit prejudiciul stabilit în urma raportului de constatare tehnico – ştiinţifică aflat la dosar. Este de menționat că prevederea referitoare la înregistrarea în cazierul judiciar a sancțiunii administrative a fost în vigoare în lege numai până în 2013, deci nu i s-a aplicat lui Radu Oprea în această speță. Clasare pentru spălare de bani În cazul acuzațiilor de spălare a banilor, senatorul Radu Oprea și partenerul său de afaceri Mihai Ștefănescu au scăpat basma curată. Prin ordonanța din iulie 2018, procurorul a decis a decis "clasarea cauzei față de doi suspecți pentru săvârșirea a 2 infracțiuni de spălarea banilor în formă continuată". Totodată, s-a decis și clasarea acuzației de delapidare. Mai mult, procurorul a decis și "clasarea cauzei față de două societăți comerciale inculpate (Urban Electric și ICIM SA - n.r.), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală (...) și complicitate la spălarea banilor".

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case. Senatorul Radu Oprea, noul ministru al Economiei, este unul dintre politicienii milionari din curtea PSD care a avut probleme cu legea. A fost acuzat de evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani în 2016, dar ancheta a fost îngropată la Parchetul General. Cu cinci ani înainte de a fi pus sub acuzare, senatorul Radu Oprea avea zece case în Prahova, șapte terenuri și părți sociale la 13 societăți comerciale. O parte dintre aceste societăți primiseră împrumuturi de peste 900.000 de euro de la Oprea. După ce a avut probleme cu legea, senatorul Radu Oprea a început să scape de mai toate bunurile aflate pe numele său. Ministrul milionar nu a menționat cui și sub ce formă a înstrăinat părțile sociale deținute la 11 societăți și o parte din imobilele sale. Culmea, ministrul Economiei românești nu mai are nici conturi bancare. De la ApR, la PSD, după zece ani Radu Ștefan Oprea a cochetat cu afacerile și politica imediat după Revoluție. În anul 1990, administra o mică firmă din Ploiești. Câțiva ani mai târziu, în 1997, și-a început cariera politică la Alianța pentru România (ApR), partid politic înființat în acel an de Teodor Meleșcanu. Pe atunci era vicepreședinte ApR și președinte al organizației naționale de tineret. Un an mai târziu avea să ajungă director la SF BAU SRL, o companie membră a grupului austriac Strabag. De acolo, a ajuns administrator la grupul de firme Urban ICIM Ploiești. În anul 2007 a devenit membru al PSD Prahova, filială condusă pe atunci de controversatul Mircea Cosma, implicat în mai multe dosare de corupție în calitate de președinte al Consiliului Județean Prahova. Apoi, după alți doi ani, organizația lui Mircea Cosma l-a susținut pentru a ocupa funcția de prefect al județului Prahova. Pentru a putea fi numit prefect, pesedistul Mircea Cosma l-a angajat pe funcția de director adjunct la Direcția de Integrare Europeană a Consiliului Județean Prahova. Funcție care nu a fost menționată în CV-ul său. Zece case, șapte terenuri O dată angajat ca director adjunct, Radu Oprea a fost obligat să depună prima declarație de avere în februarie 2009. În acest document a menționat că deține singur sau în comun șapte terenuri și zece locuințe în Prahova. Mai mult, cu un an înainte, adică în 2008, vânduse un alt teren cu suma de 175.000 de euro firmei Urban Electric, una dintre societățile la care era asociat. Pe atunci avea părți sociale la Urban Electric (50%), Urban Office (45%), Urban Servicii (30%), Urban Hoteluri și Restaurante (50%), RPM Development (50%), MBTT Development (35%), SAR Imobiliar (25%), City Imobiliar (28,4%), Betonmyx Serv (33,4%), Urban Consult (50%), Eco Burn (25%), Agrozootehnica Vlădeni (50%), Urban Property Development (50%). Prin firma Urban Electric deținea și societatea ICIM SA. Împrumut dat de un milion de euro Tot în 2009 a menționat că a împrumutat cinci dintre aceste societăți și pe Corneliu Navolman. A declarat că împrumutase firmele RPM Development, Urban Consult, Urban Servicii, Urban Electric și City Imobiliare cu aproape 460.000 de lei și peste 791.000 de euro. Lui Corneliu Navolman i-a dat împrumut 35.000 de euro. În total: 926.000 de euro. Tot atunci, avea datorii de peste 301.000 lei și 256.000 de euro la bănci. Însă avea o asigurare de viață de 216.000 de euro, în timp ce în conturi avea 5.000 de euro și 4.000 de dolari. La capitolul venituri a menționat salariul de aproape 8.000 lei anual pentru funcția de director general la Urban Electric, societatea la care era angajată și soția sa pe funcția de inginer. În plus, a încasat 21.000 de lei din închirierea unui apartament și dividende de 347.000 de lei de la RPM Development și Urban Office. Primul mandat de senator, o nouă vilă Radu Oprea a depus o nouă declarație de avere în 2012, an în care a candidat din partea PSD Prahova pentru primul său mandat de senator. Atunci mai avea cinci locuințe și trei terenuri. O altă locuință a fost cedată prin partaj voluntar lui Nicolae Cătălin Avram. Alta i-a fost vândută lui Marius Costin Georgescu, cu 93.000 de euro. Din declarațiile de avere a dispărut compania Agrozootehnica, dar a apărut firma Emal SRL. Totodată, a menționat că și-a cedat părțile sociale de la Urban Electric unei anume Valentina Harpău pentru suma de 265.000 lei. După ce a ajuns senator, în anul 2013, și-a mai cumpărat o vilă de 156 mp. În plus a devenit asociat la Teatrul de Bere SRL. În anul 2014, a menționat că a vândut o garsonieră cu 19.000 de euro Marilenei Chiva. Totodată, i-a fost restituit un împrumut de peste 31.000 de lei dat firmei Principal Property Development. Din declarația de avere depusă în 2014 îi dispare firma RPM Development, dar apar altele două, noi: Cordi Instal Servicii și Estate Aricești Imob. Dosar îngropat de peste șapte ani Sediile firmelor care făceau parte din grupul Urban, al cărui fondator a fost senatorul PSD Radu Oprea, au fost percheziționate de procurori în septembrie 2014. În declarația de avere din anul 2015, Oprea nu mai avea nici un teren. Însă a menționat că două dintre acestea fuseseră vândute tatălui său, Nicolae Oprea, cu 31.400 euro. Totodată, îi cedase soției sale, în urma unui partaj voluntar, vila de 156 mp. Din declarația de avere a dispărut și firma Berăria Teatrului. Dar mai avea alte 11 societăți În ianurie 2016, senatorul Radu Oprea a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani. El a fost trimis în judecată alături de partenerul său de afaceri, Mihai Ștefănescu, și firmele Urban Electric și ICIM. Procurorii au estimat prejudiciul la 220.000 de lei. Citește și: Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate. Plus, laptele este mai ieftin în unele magazine decât prețul la care va fi plafonat Potrivit rechizitoriului procurorilor, citat de mediafax.ro, Radu Oprea şi Mihail Ştefănescu, administratori ai firmelor Urban Electric şi ICIM, au ajutat societăţile comerciale M. SRL şi SSWA SRL, precum şi pe reprezentanţii legali sau de fapt ai acestora să deruleze şi să înregistreze operaţiuni comerciale nereale, prin punerea la dispoziţie de contracte de prestări servicii şi lucrări fictive şi emiterea de facturi, în baza cărora s-au înregistrat în contabilitate operaţiuni comerciale fictive. Dosarul a ajuns în camera preliminară a Înaltei Curți de Casație și Justiție. La data de 26 februarie 2016, judecătorii au constatat o serie de neregularități în rechizitoriu. Motiv pentru care a trimis dosarul înapoi la procuror. De atunci dosarul a fost îngropat la Parchetul General. Ministrul Economiei a "pierdut" zece case O dată cu apariția problemelor cu justiția, Radu Oprea a început să își înstrăineze averea. De exemplu, în declarația de avere depusă în 2016 mai avea doar un apartament pe care îl deținea împreună cu soția sa. Cu partenerul său, Mihai Ștefănescu, mai avea la comun două imobile. Casa cedată soției sale a fost vândută cu 620.200 familiei Răileanu. De la firmele pe care le împrumutase avea de recuperat în jur de 3,2 milioane lei. Din declarația de avere i-au dispărut cinci societăți. Nu a menționat cui și cu cât a cedat părțile sociale. În 2017 a mai scăpat de societatea Urban Fine Food, i s-a redus și suma pe care o avea împrumutată la firme. Atunci nu mai avea conturi bancare. Doi ani mai târziu, s-a evaporat și firma Estate Aricești Imob. Nu a menționat de la cine și ce sumă a încasat pe părțile sociale. În prezent, firma dispărută este deținută în mod egal de Daniela Anca Țurcanu și Anca Maria Georgescu. De administarea firmei se ocupă Cornelia Anghelache. Firma a avut în ultimii trei ani fiscali un profit cumulat de peste 862.000 lei. A ajuns "sărac" Radu Oprea și partenerul său de afaceri au vândut în 2019 unul dintre imobile cu suma de 927.000 lei lui Marius Alexandru Soare. A scăpat de creditul de aproape 300.000 lei și a mai rămas doar cu cel în euro. Ultima declarație de avere depusă în anul 2022 de Radu Oprea arată că mai deținea un apartament împreună cu soția și o vilă împreună cu partenerul său. Tot cu Mihai Ștefănescu mai are un la comun un teren de 440 mp. Oficial, mai deține doar 42,5% din firma City Imobiliar de la care avea de recuperat un împrumut de 2,94 milioane lei. Totodată, trebuie să returneze un credit de 256.000 de euro până în 2031. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la ministrul Radu Oprea, dar acesta nu a răspuns.

Doi penali în viitorul Guvern: unul dintre ei, Marian Neacșu, aici alături de Mihai Tudose Foto: Facebook
Eveniment

Doi penali în viitorul Guvern

Cum arată, concret, „Patriotismul economic” promovat de viitorul premier Marcel Ciolacu: doi penali se vor afla în viitorul Guvern, Marian Neacșu, deja condamnat, și Radu Oprea, trimis în judecată pentru evaziune. Doi penali în viitorul Guvern, plus Câciu, care a luat bani ca să laude Huawei Fostul secretar general al Guvernului, Marian Neacșu, a fost promovat din funcția de secretar general al Guvernului în cea de vicepremier, în pofida trecutului său controversat. În 2016, Marian Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. Specialist în furaje și fost vicepreședinte la arbitrul pieței energiei, acesta și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar în perioada cât a fost deputat de Ialomița. Între timp, Neacșu a fost reabilitat. Marian Neacșu Neacșu e expert contabil și are mai multe specializări în nutriția animalelor, potrivit CV-ului oficial. El a intrat în politică în anii 90 ca membru în Partidul Agrar, iar în 2001 a intrat în PDSR Ialomița (precursorul PSD). A urcat până la poziția de secretar general al PSD în 2015, promovat de Liviu Dragnea. Senatorul PSD de Prahova Radu Oprea, care a fost ministru și în guvernul Dăncilă, va fi ministrul al Economiei. În ianuarie 2023, acesta a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru „săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală sub forma autoratului şi spălare a banilor sub forma complicităţii” – potrivit presei locale, care citează Agerpres. „Procurorii susţin că Radu Oprea şi Mihail Ştefănescu au dispus şi dirijat transferul de sume de bani, ştiind că provin din evaziune fiscală, din conturile firmelor pe care le administrau în conturile unora de tip „fantomă”, cu care doar au simulat operaţiuni comerciale. Prejudiciul adus bugetului de stat se ridică la aproximativ 224.000 lei”, scria Rador, în 2016 Radu Oprea Foto: Facebook În viitorul Guvern, la Investiții și Proiecte Europene, va fi transferat fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu. Câciu a atacat, pe bani, parteneriatul cu SUA Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a primit în trecut zeci de mii de lei pentru articole în care a promovat compania Huawei și a criticat SUA. Într-un articol publicat în septembrie 2020, în Ziarul Financiar, care nu este marcat ca fiind publicitate plătită, ci „Opinia specialistului”, Câciu critica dur acordul încheiat cu SUA în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G: „Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane”. În articol, el mai afirma: „Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea «Tătucului». L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american”. Câciu a fost membru al CSAT. Rămân în viitorul Guvern: Marius Budăi - Muncă, Gabriela Firea - Familie, Grindeanu - Transporturi și Rafila - Sănătate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră