vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: psd

1218 articole
Politică

Firea anunță că nu candidează la București și îl atacă, indirect, pe Ciolacu

Gabriela Firea anunță că nu candidează la București și, într-un lung mesaj pe Facebook, îl atacă, indirect, pe fostul președinte PSD Marcel Ciolacu: „Cine s-a chinuit să-mi sape mie groapa politică a căzut în ea”, a scris ea. Firea nu pomenește nici un nume, dar are o lungă listă de acuzații despre ceea ce a pățit ea în 2024, când a fost propusă drept candidat abia după ce a fost abandonat medicul Cîrstoiu. Citește și: Bolojan a desființat unul din proiectele lui Burduja: inutila extindere a electrocentralei Craiova Firea anunță că nu candidează la București „Voi acorda susținere totală colegului meu social-democrat care își va depune candidatura. Nu am trădat şi nu voi trăda, cum au procedat unii colegi de-ai noștri, inventând tot felul de pretexte.   Ca președintă PSD București, am depus şi voi depune în continuare eforturi pentru ca niciodată candidatul nostru să nu fie în postura în care am fost eu anul trecut: candidatul “deocamdată”, apoi lansată în cursă ca variantă de a salva imaginea partidului şi lista de consilieri generali, fără vreun fel de sprijin logistic şi politic - doar la sectoare s-a negociat candidatură pe alianță de trei partide -, boicotată prin candidați “iepurași”, menținuți în cursă şi răsplătiți ulterior chiar de către colegi de-ai noștri, campanii on line împotriva mea finanțate chiar din fondurile partidului.   Pare greu de crezut, dar e purul adevăr pe care îl cunosc din interior mulți colegi.   Da, cine s-a chinuit să-mi sape mie groapa politică a căzut în ea, deși asta nu-mi aduce vreo mulțumire. Reușita mea ar fi însemnat un succes comun, al echipei social-democrate din București şi din întreaga țară, o garanție pentru continuarea investițiilor din Capitală”, a scris fostul primar al Capitalei.    PSD dorea susținerea PNL și USR   Ea a criticat și faptul că alianța aflată la guvernare nu are un candidat comun în Capitală.    „Este adevărat că, în această perioadă, ne-am fi dorit să obținem un acord în Coaliție pentru un candidat unic. Ne-am fi maximizat șansele de reușită.   Ne-am dorit o negociere onestă între partidele din arcul guvernamental. Nu s-a acceptat, vom vedea care vor fi consecințele politice şi cine va plăti pentru prea accentuatul orgoliu personal.   Nu era corect ca PNL şi USR să se alieze din nou împotriva PSD, susținând un singur candidat şi izolând PSD - un partener corect de guvernare. Şi totuși, am sentimentul că, în subteranele politicii dâmbovițene, nu s-a renunțat la acest scenariu. Probabil i se caută forma, dar esența va rămâne”, a mai arătat ea. 

Firea anunță că nu candidează la București Foto: Inquam/George Calin
Grindeanu uzurpă atribuțiile premierului, convoacă miniștrii și negociază cu magistrații pensiile Foto: Facebook
Politică

Grindeanu uzurpă atribuțiile premierului, convoacă miniștrii și negociază cu magistrații pensiile

Președintele PSD, Sorin Grindeanu uzurpă atribuțiile premierului, convoacă miniștrii PSD și negociază cu magistrații, în frunte cu Lia Savonea, pensiile speciale: el a anunțat, pe Facebook, că a avut azi, la Parlament, „un dialog constructiv cu toți actorii relevanți din justiție”. La 3 septembrie, șefele CSM și ÎCCJ, Elena Costache și Lia Savonea, au refuzat o discuție cu ministrul Justiției, dar se pare că acum acestea s-au prezentat la convocarea liderului social-democrat.  Citește și: Sondaj PNL/INSCOP pe București: Băluță, Ciucu, Anca Alexandrescu și Drulă în top 4 intenție de vot Grindeanu uzurpă atribuțiile premierului, convoacă miniștrii și negociază cu magistrații pensiile „Dialog constructiv astăzi, la Parlament, cu toți actorii relevanți din justiție. Așa cum am anunțat public, am inițiat o consultare în vederea elaborării rapide a unui proiect de lege privind pensiile magistraților care să răspundă cu adevărat așteptărilor românilor și să deblocheze tranșa de 231 de milioane de euro din PNRR până la data de 28 noiembrie. Demersul meu vizează două obiective clare: deblocarea situației din justiție și formarea unui grup de lucru cu specialiști, sub coordonarea Parlamentului, care să identifice cu celeritate soluția legislativă constituțională.   Le mulțumesc pentru deschidere președintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, președintei Înaltei Curți de Casație și de Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea și procurorului General, Alex Florența. De asemenea, apreciez implicarea ministrului Justiției, Radu Marinescu, a ministrului Muncii, Florin Manole și a vicepremierului Marian Neacșu”, a  scris Grindeanu pe Facebook.    Sorin Grindeanu nu a postat nici o fotografie de la aceste discuții.    La ora redactării acestei știri, nici CSM, nici ÎCCJ, nu comunicaseră public nimic despre vreo întâlnire cu Grindeanu.    La 3 septembrie, șefele instanței supreme și CSM au refuzat invitația ministrului Justiției la întâlnirea cu conducerile instituțiilor judiciare.    „ICCJ nu va participa la o întâlnire organizată într-un moment extrem de dificil pe care justiția îl traversează. Prin felul în care a fost concepută și mediatizată pare mai degrabă un exercițiu de imagine decât un dialog real. Reunirea în acest cadru a opt instituții cu roluri și competențe fundamentale, dar cu totul diferite, riscă să relativizeze specificul fiecăreia și să deturneze discuția de la problemele reale și concrete al justiției”, arăta Savonea. 

Bolojan, primul răspuns dur la atacurile PSD: „Să facă o majoritate în Parlament cu AUR” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan, primul răspuns dur la atacurile PSD: „Să facă o majoritate în Parlament cu AUR”

Premierul Ilie Bolojan a oferit, azi, primul răspuns dur la atacurile în serie ale liderilor PSD: „Sigur, în condițiile în care orice partid consideră ca Guvernul nu își face datoria are posibilitatea să depună moțiune de cenzură și să facă o majoritate în Parlament cu AUR, cu cine se poate, ca Guvernul să plece. Nu e o problemă”, a spus el la Antena 3, potrivit transcrierii de pe site-ul acestui post. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, decisă 99% să candideze la primăria Capitalei. Ea a lucrat pentru Dragnea, Dăncilă și Adrian Năstase „Poţi să pleci încotro vrei, către nord, către sud, este libertatea domniei sale, dar nu ne sperii. Există un protocol, PNL poate să-şi numească un alt prim-ministru”, a spus miercuri, Claudiu Manda, viitorul secretar general al PSD, către Ilie Bolojan.  Azi, premierul a sugerat și faptul că declarațiile PSD afectează financiar România, ratele la care se poate împrumuta, fiindcă generează sentimentul de instabilitate politică.  Bolojan, primul răspuns dur la atacurile PSD: „Să facă o majoritate în Parlament cu AUR” „Dar vă spun ce efecte au acest tip de declarații și aceste lucruri care se întâmplă în Coaliție. Atunci când un creditor se uită la o țară se uită la stabilitatea guvernării, pe care o percepe prin declarațiile celor de la guvernare. Când vezi declarații de o anumită factură oamenii își pun problema că e un guvern instabil. Între 30 și 40% din punctajul pe care îl primește o țară e dat de stabilitatea guvernării.  Orice gen de declarații din acestea tari dintr-o zonă care presupune responsabilitate are niște consecințe economice. E un cost pentru țară pentru că nu poți să scazi dobânzile”, a explicat Bolojan.  „Eu pot să plec mâine, dar să mi să spună care sunt soluțiile geniale care corectează aceste lucruri și nu deranjează pe nimeni”, a mai afirmat el.  Bolojan a arătat și că, în ședința de guvern, miniștrii PSD nu s-au opus proiectului de modificare a legii pensiilor. „Am avut două ședințe de Guvern în care s-a discutat acest proiect. Când s-a depus la Parlament și când am analizat propunerile venite din Parlament. Eu la fiecare proiect întreb: «sunt observații? mai sunt intervenții?».  Nimeni, nimic. Și atunci proiectul a fost validat.  Cu toți miniștrii la masă, cu toată lumea, nu a fost niciun fel de problemă, există procese verbale”, a arătat premierul. 

Grindeanu susține că Bolojan a „lucrat” proiectul pensiilor magistraților Foto: Inquam/George Calin
Politică

Grindeanu susține că Bolojan a „lucrat” proiectul pensiilor magistraților. Ce arată documentele

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, susține că premierul Ilie Bolojan a „lucrat” proiectul pensiilor magistraților, respins de CCR. Ce arată însă documentele oficiale: proiectul a fost inițiat de ministerele Muncii și Justiției, conduse de oamenii PSD, Florin Manole și Radu Marinescu. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Grindeanu a încercat să dea vina pe premier pentru eșecul de la CCR, unde patru judecători plasați acolo de PSD, plus unul numit de Iohannis, au respins propunerea prin care pensiile magistraților erau dimunuate și aceștia ar fi trebuit să muncească mai mult pentru a se pensiona. Grindeanu susține că Bolojan a „lucrat” proiectul pensiilor magistraților „Care ar fi vina? Acest proiect a venit de la premier, e lucrat la Cabinetul prim-ministrului, puteți să-l întrebați și cu cine a lucrat și a primit acest proiect Ministerul Justiției și Ministerul Muncii. E un proiect lucrat pe articole de către prim-ministru împreună cu o echipă. Toată lumea era conștientă că s-a cerut avizul în 22 august, unii au considerat că s-a așteptat destul 10 zile, și-au asumat acest lucru”, a declarat Sorin Grindedanu. Însă în expunerea de motive la acest proiect, expunere publicată pe site-ul Camerei Deputaților, scrie, în prima frază: „Sursa proiectului de act normativ. Inițiativa Ministerului Muncii (...) și a Ministerului Justiției”.  Azi, Grindeanu a spus că a aflat, pe surse, că proiectul de lege a fost respins și pe fond. „Inclusiv președintele României și știți acest lucru, el a spus că există niște articole, în urma discuțiilor pe care le-a avut cu ICCJ, cu CSM. Nu s-a ținut cont în acest proiect de lege nici de observațiile președintelui.  Înțeleg, pe surse, că oricum proiectul oricum ar fi fost respins și pe fond. În acest moment, pe ceea ce am văzut ca și comunicare de la CCR, am văzut că proiectul a fost respins pe formă. Unul dintre lucrurile care au fost așezate greșit a fost această lipsă de consultare a CSM, pe care inclusiv președintele a sesizat-o”, a spus Sorin Grindeanu.

Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Foto: Facebook
Politică

Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor”

„Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor”, a scris, azi, pe Facebook, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, după ce social-democrații au propus un „grup de lucru” care să rediscute cum pot fi modificate legile care reglementează pensiile speciale. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Premierul Ilie Bolojan a respins propunerea, iar liderii PSD s-au supărat și au părăsit ședința conducerii coaliției.  Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Acum, Mureșan afirmă că un astfel de grup de lucru îngropa subiectul reformării sistemului de pensii speciale. „Dacă un politician vrea să îngroape o temă, propune crearea unui grup de lucru. Propune un grup de lucru cât mai mare, cu cât mai mulți membri. Apoi propune cât mai multă birocrație. Totul pentru a nu rezolva problema.   Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor.   Noi știm că majoritatea oamenilor din România vor reforme, vor modernizare, vor dezvoltare și vor corectarea nedreptăților.   Dacă PSD-ul va continua să apere nedreptățile, va câștiga AUR, nu PSD.   Nedreptățile din societate vor fi sursă de capital politic pentru extremiști, populiști și toți cei care vor să dezbine.   România nereformată va fi săracă și dezbinată.   Doar România reformată poate fi unită și puternică”, a scris Mureșan. 

Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților Foto: Facebook
Politică

Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților

Fostul ministru PNL Raluca Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților: „Îmi cer scuze, dar așa se vede”, a spus ea la RFI, întrebată dacă sugerează că a fost vorba de un sabotaj al PSD în privința legii pensiilor speciale pentru magistrați. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Mai mulți lideri PSD au respins azi acuzațiile că acest partid ar fi influențat Curtea Constituțională să respingă proiectul guvernului Bolojan de modificare a sistemului de pensii speciale ale magistraților. Turcan acuză PSD că și-a pus oamenii din CCR să voteze împotriva tăierii pensiilor magistraților „Nu poți să nu vezi că sunt anumiți judecători propuși de PSD în CCR, au votat contrar unui proiect al Guvernului din care PSD face parte, cu ministere, inclusiv Ministerul Justiției, în condițiile în care până în acest moment, jurisprudența CCR nu prevedea un aviz obligatoriu de primit cu caracter în felul acesta de aviz conform din partea CSM-ului”, a arătat Turcan. „În mod evident, decizia CCR nu poate fi separată de PSD. Am văzut cu toții ce se întâmplă în coaliția de guvernare, faptul că nu toată lumea pare să tragă la aceeași căruță, că decizii ale premierului sunt contestate de către PSD în spațiul public, mai mult decât atât, avem și voturi în Parlamentul României împotriva unor decizii luate în Guvern, avem instituții care funcționează pe vot politic, în care PSD-ul practic își face propriul joc, sfidând așteptările oamenilor. Și la CCR pare să avem o decizie influențată de către PSD”, a declarat ea. Turcan a explicat și vina ministerului Justiției, condus de pesedistul Radu Marinescu. „Până acum, toată jurisprudența CCR prevedea ca pentru decizii privind sistemul judiciar, avizul CSM să fie unul facultativ, el trebuie solicitat, dar în nici un caz nu este o condiționalitate pentru a adopta legislație pe domeniu. Decizia CCR completează din nefericire și jurisprudența Curții, dar și legislația în vigoare, pentru că reiese că dacă Guvernul nu a avut avizul CSM, atunci există un viciu de procedură. Însă în același timp, nu putem scoate din ecuație nici Ministerul Justiției, în sensul în care Ministerul Justiției este ministerul avizator pentru tot ceea ce înseamnă act normativ elaborat de Guvern. Dacă exista un viciu de procedură, primul care ar fi trebuit să se sesizeze ar fi trebuit să fie Ministerul Justiției”, a arătat Raluca Turcan.   

Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD

Diana Șoșoacă este părăsită din nou: fostul ei apropiat Luis Lazarus își face partid și racolează parlamentari din grupurile PSD. Senatorul Paul Gheorghe, care activa în grupul PSD, a anunțat că va face parte din Partidul Dreptate și Frăție, „o mișcare de centru-dreapta care crede în oameni, în principii și în nevoia reală de schimbare a modului de a face politică în România”. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Gheorghe a postat, pe Facebook, o fotografie în care dă mâna cu Lazarus și a scris: „Nu am luat această decizie ușor. Am făcut-o din convingerea că țara noastră are nevoie de o altfel de politică — una bazată pe respect, onestitate și curajul de a spune adevărul. De azi, voi activa ca senator neafiliat, dar cu aceeași dorință de a reprezenta cetățenii cu demnitate, responsabilitate și transparență.   Cred în dreptate, frăție, muncă și în speranța că putem construi împreună o țară mai dreaptă, mai curată și mai unită.   E timpul să readucem încrederea în politică și demnitatea în slujirea publică.   Mulțumesc tuturor celor care mi-au fost alături și cred, ca și mine, că schimbarea începe cu fiecare dintre noi”.   Partidul Dreptate și Frăție a fost înregistrat la Tribunalul București în data de 09.07.2025. Gheorghe a fost ales pe listele SOS România, dar imediat ce a ajuns senator, în ianuarie 2025, a demisionat din partid și a trecut la PSD.  Lazarus este europarlamentar, fiind ales pe listele SOS România. Spre deosebire de alți tovarăși de drum ai Dianei Șoșoacă, de care aceasta s-a separat cu scandal, în acest caz, nici Luis Lazarus, nici șefa SOS România, nu au făcut declarații agresive pe acest subiect. Lazarus nu a explicat de ce a plecat din SOS România. 

Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR: Mihaela Ciochină, obscură funcționară cu o uriașă pensie specială Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR: obscură funcționară cu o uriașă pensie specială

Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR: jurista Mihaela Ciochină, obscură funcționară din Senat, promovată de Iohannis, cu o uriașă pensie specială. Ea și-a cerut pensia specială imediat ce a ajuns judecătoare la CCR, în 2022. Născută în 1967, ea a devenit pensionară la 55 de ani, deși nu a fost niciodată procuror sau judecător.  Întrucât a fost funcționară parlamentară, este posibil ca ea să aibă dreptul și la pensie specială pentru această activitate. Legislația nu interzice cumularea mai multor pensii speciale.  Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Mihaela Ciochină a votat, alături de patru judecători promovați de PSD în CCR, ca noua lege privind pensiile speciale ale magistraților să fie declarată neconstituțională.  Cine a trădat și a trecut în tabăra PSD din CCR Potrivit ultimei declarații de avere, publicată în 2024, pensia specială a lui Ciochină era de 417.000 de lei, net, anual, în anul fiscal 2023. În același an ea a mai primit „diferențe restante drepturi pensie pentru perioada septembrie 2022-octombrie 2023” în valoare de 180.000 de lei. În septembrie 2025, salariul brut al unui judecător CCR era de circa 59.000 de lei, deci aproape 35.000 de lei, net.  În funcția de consilier prezidențial, ea avea o indemnizație de circa 153.000 lei, net, anual, deci doar pensia specială depășește de aproape trei ori venitul de la Cotroceni.  Ciochină a fost juristă în Senat din 1992 în 2015. Ea ajunsese în poziția de director la direcția legislativă. În 2015 a ajuns consilier prezidențial al președintelui Iohannis, iar în 2022 acesta a promovat-o la Curtea Constituțională. G4Media a scris că Mihaela Ciochină a fost în echipa lui Dan Mihalache, fostul șef al cancelariei lui Klaus Iohannis. În 2024, deși avea un salariu de circa 413.000 lei, net, anual, de la CCR, și pensie specială de 417.000 lei, plus restanțele de 180.000 de lei, Ciochină nu declara nici un cont bancar sau altă formă de investiție/economisire de peste 5.000 de euro - ea încasa, lunar, aproape 14.000 de euro. Ciochină nu avea casă sau mașină - ceea ce îi dă dreptul la chirie și diurnă decontate de CCR. În declarația de avere apar trei împrumuturi, contractate în 2022 și 2023, în valoare totală de 260.000 de lei, însă nu este clar care era scopul lor.  În iulie 2025, presa scria că gruparea PSD din CCR ar fi dorit ca ea să fie președintele CCR, în locul lui Marian Enache. Până la urmă, poziția a fost câștigată de Simina Tănăsescu, trimisă tot de Iohannis în CCR, în 2019, dar care acum ar fi votat în favoarea legii de modificare a pensiilor speciale ale magistraților.  Cine este în tabăra PSD Cine sunt clienții PSD care au desființat legea guvernului Bolojan: Mihai Busuioc, un apropiat al lui Dragnea, cu studii de bază la școala de subofițeri de poliție Gheorghe Stan, un procuror modest din Botoșani care a condus secția specială a Parchetului care a anchetat-o pe Laura codruța Kovesi Cristian Deliorga, judecător din Constanța, considerat un apropiat al cercurilor de putere locale din jurul lui Sorin Strutinski, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu.  Bogdan Licu, procurorul care a renunțat la doctorat după ce au apărut dovezi că l-a plagiat Dacă Ciochină nu se alătura acestui grup, noile modificări la pensiile magistraților ar fi intrat în vigoare și s-ar fi îndeplinit un jalon PNRR. 

Noua conducere PSD: revin baronesele de București și Botoșani Foto: Facebook
Politică

Noua conducere PSD: revin baronesele de București și Botoșani, penalul Neacșu își promovează iubita

Noua conducere PSD: revin baronesele de București și Botoșani, Gabriela Firea și Doina Fedorovici, iar penalul Marian Neacșu își promovează iubita, Silvia Mihalcea, în postul de vicepreședinte. PSD a făcut publică lista echipei de conducere care îl susține pe Sorin Grindeanu - candidat unic - și moțiunea acestuia „Uniți pentru români. Puternici, doar împreună”.  Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Surprinzător, Lia Olguța Vasilescu se retrage din noua structură de conducere. În schimb, soțul ei, Claudiu Manda, va fi secretar general, poziție din care controlează finanțele uriașe ale partidului.  Noua conducere PSD: revin baronesele de București și Botoșani Ce schimbări remarcabile sunt pe lista noii conduceri PSD, în jurul lui Grindeanu: Gabriela Firea va fi vicepreședinte și posibil candidat la primăria București, deși în 2024 a pierdut umilitor, atât ea, cât și partidul, în Capitală. Daniel Băluță va fi retrogradat de la prim-vicepreședinte la vicepreședinte. Baroneasa de Botoșani Doina Fedorovici (foto), fost președinte al CJ Botoșani și care, din această poziție, controla spitalul județean unde o gravidă a murit așteptând intervenția medicilor, va fi vicepreședinte. Ea este cea care l-a propulsat pe Marius Budăi în funcția de ministru al Muncii și l-a numit pe finul ei, Angel Călin, fost lăcătuș mecanic, la conducerea spitalului județean Botoșani. „Nimeni nu obține o funcție în Botoșani dacă nu face parte din Clanul Federovici”, scria jurnalistul Gabriel Gachi în august 2023. Penalul Marian Neacșu își promovează protejata, pe Silvia Mihalcea, vicepreședinte. În 2024 a făcut-o deputat.  Diana Tușa, soția patronului site-ului stiripesurse.ro și a institutului CURS, va fi vicepreședinte. Vasile Dîncu va fi și el vicepreședinte după ce și-a lăudat șeful, pe Sorin Grindeanu, spunând că este doctor în matematică, la fel ca Nicușor Dan. Grindeanu nu are doctoratul.  Marius Dunca, demis de Victor Ponta de la conducerea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului după tragedia de la Colectiv. Însă, în ianuarie 2015, la propunerea lui Liviu Dragnea, a ajuns ministru al Tineretului în guvernul Grindeanu.  Fostul premier Mihai Tudose, acum președinte al Consiliului Național, nu apare pe lista viitoarei conduceri a PSD. 

Vaccinurile și puterile externe controlează România, 5G-ul o manipulează, crede majoritatea Foto: Facebook
Politică

Vaccinurile și puterile externe controlează România, 5G-ul o manipulează, cred majoritatea românilor

Vaccinurile și puterile externe controlează România, iar 5G-ul o manipulează, crede majoritatea românilor, potrivit unui sondaj INSCOP. Sondajul a fost realizat în perioada 6-10 octombrie 2025, prin interviuri telefonice și are o rată de eroare de 2,95%. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Pe de altă parte, afirmația „Există locuri în România «încărcate energetic» întrunește acordul a 51.4% dintre cei intervievați, 37.8% își exprimă dezacordul, iar 10.9% nu știu sau nu răspund. Vaccinurile și puterile externe controlează România, 5G-ul o manipulează Potrivit sondajului, 40.1% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „Vaccinurile sunt folosite pentru a controla populația”, în timp ce 53.5% sunt în dezacord, iar 6.3% nu știu sau nu pot aprecia. Dintre alegători, 53 dintre cei care susțin AUR cred că acesta este scopul vaccinurilor.  Un zdrobitor procent de 61.4% dintre participanții la sondaj cred că „România este o țară unde puteri externe controlează în secret deciziile importante”. Doar 30.6% nu sunt de acord cu această afirmație, 7.6% nu știu sau nu pot aprecia. Aproape trei sferturi dintre alegătorii AUR și două treimi dintre cei ai PSD cred că puterile externe ne controlează în secret.  Tot un procent foarte mare, 55.6%, sunt de acord cu afirmația „Tehnologiile moderne (5G, inteligența artificială) sunt folosite pentru a manipula populația”. 37.9% își exprimă dezacordul, iar 6.3% nu știu sau nu pot aprecia. Circa două treimi din alegătorii AUR și PSD cred în puterea manipulării prin 5G. Circa 58.4% dintre cei intervievați cred că „Pandemiile sau crizele economice sunt rezultatul planurilor unor grupuri de putere secrete”, în timp ce 34.1% sunt de părerea contrarie. 7.3% nu știu sau nu pot aprecia. trei sferturi din electoratul AUR este de acord cu această teorie, între pesediști doar 54%. 

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară: patru pesediști, plus omul lui Iohannis

Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară: patru pesediști, plus omul lui Iohannis, Mihaela Ciochină, plasată la acaeastă curte în 2022 de către fostul președinte. Cei cinci au decis că noua tentativă de a modifica pensiile speciale ale magistraților este neconsituițională.  Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Cum arată tabăra antireformistă din CCR, încă majoritară Patru judecători - unul numit de Iohannis, unul susținut de PNL, unul de UDMR și cel numit de președintele Nicușor Dan - au considerat că legea este constituțională. Cine sunt clienții PSD plus Iohannis care au desființat legea guvernului Bolojan: Mihai Busuioc, un apropiat al lui Dragnea, cu studii de bază la școala de subofițeri de poliție Gheorghe Stan, un procuror modest din Botoșani care a condus secția specială a Parchetului care a anchetat-o pe Laura codruța Kovesi Cristian Deliorga, judecător din Constanța, considerat un apropiat al cercurilor de putere locale din jurul lui Sorin Strutinski, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu.  Bogdan Licu, procurorul care a renunțat la doctorat după ce au apărut dovezi că l-a plagiat Lor li s-a alăturat Mihaela Ciochină, juristă obscură la Senat, ulterior consilier prezidențial în mandatul lui Iohannis și numită de acesta, în 2022, la CCR. A absolvit dreptul la 25 de ani.  Cine a considerat că legea este constituțională: președinta CCR, Simina Tănăsescu, numită în funcție de Iohannis, Laura Scantei - promovată de PNL, Asztalos Csaba - fost președinte al CNCD, propus de UDMR și Cosmin Dragos, numit de președintele Nicușor Dan. 

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL

Nu dați vina (doar) pe judecătorii de la CCR pentru că țin captivă o țară întreagă și își bat joc de 18 milioane de contribuabili. Vom pierde zeci de milioane din PNRR pentru că blochează reforma pensiilor speciale. Dar trebuie spus clar: acești ziși judecători - clienți politici, de fapt - au fost plasați în CCR, în majoritatea lor, de PSD și PNL/Klaus Iohannis, care știau exact ce oameni au trimis acolo și ce vor face.  Ultima numire, cea mai scandaloasă, este a lui Mihai Busuioc, absolvent al școlii de subofițeri de poliție, omul lui Liviu Dragnea. A fost propus de PSD, dar senatorii PNL, UDMR și USR l-au votat, în numele stabilității coaliției. Puteau spune PSD că e prea mult, că dezastrul de la CCR trebuie, cumva, oprit. Nu au făcut-o. Mai avem în CCR un plagiator notoriu, Bogdan Licu. După apariția acuzațiilor de plagiat, Licu a renunțat la doctorat - ca și cum un hoț, prins cu marfa în brațe, s-ar întoarce, ar plasa-o de unde a luat-o și apoi ar fi angajat la Poliție.  Azi, când CCR a respins din nou atacul asupra privilegiilor magistraților, cine ar fi fost alături de gruparea PSD? Mihaela Ciochină, o modestă juristă de la Senat, numită apoi consilier prezidențial al lui Iohannis și trimisă de acesta în CCR.  Tot PSD Dragnea l-a plasat în Curtea Constituțională pe procurorul Gheorghe Stan care a condus secția specială care trebuia să o bage la pușcărie pe Kovesi. Votul din camera Deputaților a fost secret, dar presa scrie că UDMR ar fi susținut propunerea.  Însă momentul cheie care a transformat CCR în cea mai antireformistă instituție a fost în 2018, când Dragnea le-a oferit o mită uriașă, iar lor le-a plăcut. Ce le-a oferit Dragnea: superimunitate! Încuviinţarea reţinerii, arestării, percheziţiei sau trimiterea în judecată a unui judecător CCR se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii Constituţionale. Practic, procurorii nu pot să se atingă de judecătorii CCR.  pensii speciale uriașe, cumulate cu salariu și, eventual, cu alte pensii. „Judecătorii Curţii Constituţionale cu o vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi”. Așa a ajuns Marian Enache să ia, în 2023, o pensie de peste 670.000 de lei (net, anual) de la CCR, peste 8.000 de lei pe lună, net, pensie de la parlament și salariu de circa 40.000 lei/lună, net de la CCR.  Singurul lucru care-i mai deranja pe acești judecători era că presa făcea scandal când le citea declarațiile de avere. Așa că le-a secretizat! Liderii actualei colaiții majoritare au promis că vor corecta această sfidare a CCR. Au uitat. 

Kelemen Hunor susține că toate partidele din coaliție au fost de acord să nu crească salariul minim Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Kelemen Hunor susține că toate partidele din coaliție au fost de acord să nu crească salariul minim

Kelemen Hunor susține că toate partidele din coaliție au fost de acord să nu crească salariul minim: „Săptămâna trecută am discutat despre această chestiune şi cu toţii am fost de acord că nu vom creşte salariul minim în acest an, adică începând de anul viitor”, a spus el la Antena 3. Citește și: Kovesi sugerează că s-ar putea întoarce în România, chiar dacă nu s-a decis încă: „Îmi lipsesc multe – familia, prietenii, obiceiurile, mersul la biserică” Cu toate acestea, mai mulți parlamentari PSD l-au atacat pe premierul Bolojan pentru această decizie. Kelemen Hunor susține că toate partidele din coaliție au fost de acord să nu crească salariul minim „Săptămâna trecută am discutat despre această chestiune şi cu toţii am fost de acord că nu vom creşte salariul minim în acest an, adică începând de anul viitor. Asta a fost discuţia săptămâna trecută. Cu toţii”, a spus preşedintele UDMR Kelemen Hunor, la Antena 3. Kelemen Hunor a comentat poziția PSD: „Ei au zis că ar trebui, dar toată lumea înţelege că în acest moment pierzi mai mult pe partea economică decât câştigi pe partea bugetară. Dar, sigur, dacă cineva doreşte o reluare a discuţiilor, se poate. Dar noi, săptămâna trecută, am ajuns la această concluzie propusă de premier, să rămânem cu salariul minim şi în 2026, aşa cum am avut în 2025”.  „Salariul minim va crește în anul următor! Nu va fi înghețat! Vă asigur de acest lucru! PSD nu va accepta încălcarea legislației naționale și europene care reglementează salariul minim european. PSD s-a luptat atât în Parlamentul European, cât și în Guvern și în Parlamentul României pentru a introduce aceste garanții pentru cei 830.000 de salariații care au cele mai mici venituri (...)    Deci, nu discutăm dacă, ci cu cât va crește!”, a susținut fostul ministru al Muncii, Marius Budăi. 

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze Foto: Facebook
Politică

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze, tot mai puțini s-au întors

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze, în timp ce tot mai puțini s-au întors, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), analizate de Profit. Potrivit acestei publicații, în 2023 și 2024 numărul românilor care au părăsit oficial țara l-a depășit puternic pe cel al celor care s-au întors. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Anii 2023 și 2024 au schimbat trendul din perioada anterioară, când numărul celor care reveneau îl depășea pe cel al celor care părăseau România. Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze În 2022, 54.839 de persoane au revenit în țară, față de 48.438 care au plecat definitiv, adică un plus de aproximativ 6.400 de români. În 2023, au plecat 48.612 cetățeni români, s-au întors 29.830 - pierdere netă de aproape 19.000 de persoane. În 2024, an electoral, au plecat 51.062 cetățeni români, s-au întors 28.431 - pierdere netă de aproape 23.000 de persoane.  Profit arată că din aceste statistici lipsesc datele privind migrația spre Marea Britanie, deși aceasta era una din principalele destinații ale celor care părăseau România.  În 2024, cei mai mulți emigranți au avut între 35 și 39 de ani, circa 12% din total. „Grupa de vârstă 30–34 de ani a avut o pondere de 8,1%, urmată de 25–29 de ani (7,4%) și 20–24 de ani (6,6%). În total, aproape un sfert din românii care au emigrat anul trecut aveau sub 35 de ani. Și segmentul 40–44 de ani este semnificativ, cu aproape 10% din total”, mai arată Profit. 

Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere, potrivit CURS Foto: Facebook
Politică

Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere, potrivit CURS, controlat de soțul unei deputate PSD

Intenția de vot pentru primarul PNL al Sectorului 6, Ciprian Ciucu, este în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS efectuat în București. CURS este controlat de Iosif Bubble, soțul unei deputate PSD, Diana Tușa. Citește și: Consilier prezidențial, către nostalgicii ceaușiști: industrializarea forțată, ineficientă, o moștenire otrăvită În august, intenția de vot pentru Ciucu era, potrivit CURS, de 11%. Acum ea a ajuns la 18%.  Însă aproape imediat după apariția acestui sondaj, Ciucu a avut o reacție negativă, de neîncredere, pe Facebook: „Iar se bat câmpii masiv cu sondajele pe București. Unii cred că vor câștiga alegerile prin manipulări, nu au învățat nimic. Treaba lor”.  Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere, potrivit CURS Totuși, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru funcția de primar general al Capitalei, cele mai multe voturi ar fi adunate de Daniel Băluță, 25% (creștere ușoară, în marja de eroare a sondajului, față de 24% în august).  Potrivit CURS, intenția de vot pentru Drulă a scăzut ușor, de la 20% în august, la 18% acum, în octombrie.  Sondajul nu măsoară intenția de vot pentru Stelian Bujduveanu, viceprimarul PNL care acum este primar interimar. Situația altor presupuși candidați la funcția de primar general al Capitalei este:  Anca Alexandrescu (independent) – 10% Cristian Popescu Piedone (PNRR) – 9% Virgil Alexandru Zidaru (Makaveli) – 5% În ceea ce privește intenția de vot pentru partide, PSD se păstrează staționar la 21%, USR rămâne pe locul unu în București cu 22% (dar în scădere de la 27% în iunie și 23% în august), iar PNL este la 16%, scor pe care l-a avut și în iunie (14% în august). AUR are o intenție de vot de 21%, față de 18% în august. SOS și POT au fiecare câte 5%.  Cercetarea a fost realizată în perioada 8–17 octombrie 2025, prin interviuri față în față, pe un eșantion de 1072 de respondenți, reprezentativ pentru populația adultă a municipiului București (18 ani și peste). Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră