vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: profit

52 articole
Internațional

Rosneft, profit uriaș în primul semestru

Rosneft, profit uriaș în primul semestru. cel mai mare producător de petrol din din Rusia, a anunţat joi că, în primul semestru din 2022, profitul net atribuibil acţionarilor a urcat cu 13% în ritm anual, la 432 miliarde de ruble (7,22 miliarde de dolari), pe fondul eforturilor de îmbunătăţire a controlului costurilor, transmite Reuters. Rosneft, profit uriaș în primul semestru În urma invadării Ucrainei, producătorii ruşi de petrol s-au confruntat cu sancţiuni severe din partea Occidentului, ceea ce a afectat tranzacţiile lor globale şi a complicat accesul la finanţare. "În primul semestru din 2022, Rosneft s-a confruntat cu presiuni fără precedent, din cauza factorilor defavorabili externi şi a sancţiunilor nelegale", a afirmat directorul companiei ruse de stat, Igor Sechin (foto). "Totuşi, datorită eficienţei operaţionale ridicate şi a deciziilor adecvate ale conducerii, am putut asigura continuitatea afacerii şi am arătat rezultate stabile", a adăugat şeful Rosneft. Producție și vânzări mai mari în 2022 În primele şase luni din acest an, producţia companiei de hidrocarburi a ajuns la 4,85 milioane barili echivalent petrol pe zi, o creştere de 1,5% faţă de perioada similară din 2021, "într-un perimetru comparabil", excluzând vânzările de active din 2021. De asemenea, vânzările de petrol în primul semestru din 2022 au urcat, în ritm anual, cu 5,7%, a informat Rosneft. Citește și: O groapă comună cu peste 400 de cadavre a fost descoperită la Izium. Indicii de execuții sumare Din cauza temerilor privind evoluţia economiei mondiale, miercuri, la bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna noiembrie a scăzut cu 3,26 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 90,84 dolari.

Rosneft, profit uriaș în primul semestru (sursa: kremlin.ru)
Veolia a pierdut un mare oraș (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Veolia a pierdut un mare oraș

Veolia a pierdut un mare oraș. Decizia Veolia de a pleca din Iaşi s-a dovedit de bun augur pentru companie. Veolia a pierdut un mare oraș Fostul operator a înregistrat profit anul trecut, pentru prima dată după anul preluării sistemului de termoficare. În perioada 2013 – 2020, Veolia a raportat pierderi financiare în fiecare an. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei Fostul operator a mai bifat o premieră în anul retragerii de la Iaşi: Veolia a avut cele mai mari venituri din istoria companiei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

CET pe cărbune, nepoluant și profitabil (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

CET pe cărbune, nepoluant și profitabil

CET pe cărbune, nepoluant și profitabil. Sistemul de termoficare de la Iaşi a fost relansat în ultimii ani datorită investiţiilor semnificative cu bani europeni. CET pe cărbune, nepoluant și profitabil Acesta este şi unul dintre motivele pentru care autorităţile ieşene abordează într-o manieră relativ optimistă prognozata criză energetică din viitorul sezon rece. Investiţiile făcute la cele două centrale ale oraşului au contribuit, de exemplu, la faptul că, iarna trecută, Primăria a avut venituri mai mari din gestionarea sistemului faţă de cheltuieli. Citește și: Scandalul Blue Air pe înțelesul tuturor: un faliment dirijat, un ajutor de stat suspect și un brânci final de la UDMR, deloc dezinteresat Practic, sistemul a ieșit pe plus cu 20 de milioane de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin confiscă 10 miliarde de dolari din profitul Gazprom Foto: Gazprom
Eveniment

Putin confiscă 10 miliarde dolari profitul Gazprom

Putin confiscă 10 miliarde de dolari din profitul Gazprom ca să-și finanțeze războiul: conducerea gigantului controlat în procent de peste 50% de statul rus se va reuni la 30 septembrie pentru a distribui sub formă de dividende profitul din primele șase luni. Suma nu este atât de mare, dacă sunt reale estimările că războiul din Ucraina costă Rusia circa un miliard de dolari pe zi. Putin confiscă 10 miliarde de dolari din profitul Gazprom Guvernul rus a ordonat Gazprom să convoace de urgență o adunare generală a acționarilor pentru a aproba o plată intermediară a dividendelor de aproximativ 1,2 trilioane de ruble (21 de miliarde de dolari), încălcând o recomandare din partea consiliului executiv de a reține dividendele într-un mediu economic dificil. Gazprom a declarat că a obținut venituri record în prima jumătate a acestui an, în ciuda reducerii autoimpuse a exporturilor de gaze către Europa. Compania a renunțat la publicarea raportului său financiar integral consolidat pentru perioada ianuarie-iunie a acestui an, anunțând doar că veniturile nete au ajuns la 2,5 trilioane de ruble, comparativ cu 969 de miliarde de ruble pentru aceeași perioadă a anului trecut. Mikhail Krutikhin, partener al companiei de consultanță energetică RusEnergy, cu sediul la Moscova, a sugerat că potențialul profit extraordinar de 10 miliarde de dolari pe care guvernul îl va primi din plata dividendelor intermediare a Gazprom va fi probabil folosit pentru a menține ofensiva din Ucraina. Însă el a apreciat că, după ce lumea va trece la noi energii, economia Rusiei, care se bazează pe exporturile de materii prime, va rămâne într-o „groapă”. The #Russian economy will lag behind for centuries because of the war in #Ukraine, believes Mikhail #Krutikhin, an expert on the oil and gas market: "When the whole world switches to new energy, the Russian economy will remain in a hole". pic.twitter.com/z9hXlSdeyz— NEXTA (@nexta_tv) September 2, 2022 În iulie, veniturile Rusiei din exporturile de gaze și petrol s-au restrâns cu 29%. Moscova a reușit să exercite amenințarea aprovizionării cu gaze împotriva Europei într-o măsură mai mică decât se aștepta, iar petrolul rusesc este supus unui embargo parțial din vest. În dificultate, Rusia a apelat la piețele din est, precum China și India, și a fost bucuroasă să constate că există cerere, dar aceasta a fost doar temporară. Exporturile spre China și India, mult zgomot pentru nimic „Au spus că indienii cumpără petrol rusesc pentru că este vândut cu o reducere de 30 de dolari pe baril, dar în iulie vânzările către India au început să scadă”, a declarat Krutikhin într-un interviu pe canalul YouTube al oligarhului exilat Mihail Hodorkovski. Citește și: EXCLUSIV Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, a făcut pușcărie. ANDIS este agenția care ar trebui să cheltuie trei miliarde de euro de la UE pentru spitale regionale „Când a existat euforie cu privire la vânzările către China – au existat rapoarte că exporturile au crescut cu 55% – s-a constatat că cifrele s-au dovedit a fi două petroliere care părăseau portul Kozmino într-o săptămână, în loc de unul singur. Dar când te uiți la exporturi în timp, se dovedește că au rămas la nivelul anului 2020. În urmă cu doi ani, Rusia exportă 83 de milioane de tone de petrol pe an în China, iar anul trecut a fost de 72 de milioane de tone, iar anul acesta ar putea crește la 80 de milioane tone. Nu te poți aștepta la o creștere radicală a exporturilor. Luna trecută, producția rusă de petrol a scăzut cu 12%", a mai explicat expertul rus. Here is a Voice of America interview with Mikhail Krutikhin, one of world’s leading energy experts, entitled “Europe is successfully overcoming its dependence on Gazprom”https://t.co/g25kS53sbcIt’s in Russian but Google Translate works quite well on this.— Andrzej Kozlowski (@akoz33) August 30, 2022 În plus, potrivit lui Krutikhin, Europa a gestionat bine blocajele practicate de Gazprom în aprovizionarea cu gaze.

Bucureşti, Ilfov, Cluj, cele mai profitabile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bucureşti, Ilfov, Cluj, cele mai profitabile

Bucureşti, Ilfov, Cluj, cele mai profitabile. După profitul obţinut de firmele ieșene, județul este pe locul zece, podiumul fiind ocupat de Bucureşti, Ilfov şi Cluj. Bucureşti, Ilfov, Cluj, cele mai profitabile Punctele forte ale Iaşului sunt imobiliarele (construcţii şi închirieri), IT şi servicii de asistenţă medicală. Topul firmelor oferă o imagine a ierarhiei judeţelor după profitul obţinut de firmele locale. Citește și: China, act extrem de periculos: a trimis o rachetă care a trecut peste insula Taiwan, în apropiere de Taipei Dar şi după numărul total al firmelor active, după numărul de angajaţi sau după cifra de afaceri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

OMV, profit uriaș în acest an (sursa: Facebook/OMV Petrom)
Eveniment

OMV, profit uriaș în acest an

OMV, profit uriaș în acest an. Grupul energetic austriac OMV AG, acţionarul majoritar al OMV Petrom, a raportat joi un profit operaţional de 5,558 miliarde de euro în primele şase luni ale anului, în creştere cu 156% comparativ cu perioada similară a anului trecut, graţie majorării preţurilor la petrol şi gaze naturale, informează APA. OMV, profit uriaș în acest an De asemenea, cifra de afaceri semestrială a grupului OMV a crescut şi ea cu 124%, până la 30,621 miliarde de euro. În ceea ce priveşte rezultatele pe trimestrul al doilea, profitul operaţional a atins un nivel record de 2,937 miliarde de euro, mai mult decât dublu faţă de 1,299 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut, în timp ce vânzările s-au dublat şi ele până la 14,79 miliarde de euro. Pentru ansamblul acestui an, OMV se aşteaptă ca preţul mediu al ţiţeiului Brent să fie de peste 100 dolari per baril, faţă de 71 dolari per baril în 2021, şi la o marjă de rafinare de aproximativ 15 dolari per baril, semnificativ mai mare decât cea de 3,7 dolari per baril înregistrată în 2021. Incertitudini în legătură cu livrările rusești OMV, care în ultimele săptămâni s-a confruntat cu o reducere a livrărilor de gaze naturale din Rusia, nu se aşteaptă la o oprire completă a exporturilor de gaze ale Rusiei. "Cu toate acestea, incertitudinile cu privire la viitoare reduceri ale livrărilor persistă şi ar putea conduce la noi pierderi", a informat grupul austriac în raportul pentru trimestrul doi, publicat joi. Citește și: Oligarhul rus Vitali Machitski (ALRO) va concedia peste 1.200 de români și va închide fabrica de la Tulcea. Invocă criza energetică, dar nu-l pomenește pe Putin Grupul OMV, cea mai mare companie industrială listată din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom, statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64%, Fondul Proprietatea - 18,99%, iar 9,36% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti.

Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor. Raed Arafat, interesat de platformă, nu a ieșit decât să acuze știrile false, fără să explice rolul DSU în această platformă. Sursă imagine: Facebook
Eveniment

Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor

Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor, până la urmă? Care este implicarea Guvernului și a Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU)? Ce a urmărit această platformă? Urma ea să fie folosită inclusiv pentru suspendarea unor site-uri? Sunt cele mai importante întrebări asupra platformei de monitorizare a dezinformărilor, subiect semnalat public de Profit.ro. Actorii care ar fi putut aduce cele mai multe lămuriri, DSU și reprezentanta ONG-ului Global Focus Research, nu oferă, însă, răspunsuri clare. Defapt.ro a discutat cu Mircea Toma, membru CNA, care a participat la discuții, și cu Ionuț Codreanu, de la ActiveWatch. Toma a spus că a participat la discuții ca „persoană fizică”. Codreanu a declarat că a fost contactat de ONG-ul Global Focus Research, care a propus crearea unui grup de organizații care să colaboreze cu Guvernul pentru combaterea știrilor false, deci, din câte știe el, inițiativa ar aparține acestora. Pe de altă parte, din declarațiile lui Codreanu, dar și alte unei alte surse din zona ONG cu care a discutat defapt.ro, un interes foarte mare pentru proiect a exprimat Raed Arafat, șeful DSU. Documentul de la care a pornit scandalul prezintă, între cele șase exemple de narative de dezinformare, și asocierea președintelui Iohannis și a premierului Ciucă cu incompentența drept fake news. Îl puteți consulta mai jos, în text. Cui aparține platforma de monitorizare a dezinformărilor. Nici DSU, nici Oana Popescu-Zamfir nu vor să explice ce e cu ea Actorii principali care ar fi putut aduce cele mai multe lămuriri în spațiul public sunt Global Focus Research, ONG-ul care și-a asumat proiectul, imediat după scandalul iscat în spațiul public, și Departamentul pentru Situații de Urgență. Din sursele defapt.ro, Raed Arafat ar fi fost foarte interesat de implementarea acestui proiect, iar, după ce vineri a izbucnit scandalul, și-ar fi exprimat nemulțumirea în mod repetat, în mai multe întâlniri și ședințe. De altfel, Arafat a avut o ieșire pe Facebook, în care a preluat o știre News.ro care îl citează, în care a susținut că reacțiile publice apărute sunt bazate pe „o știre falsă”. Departamentul pentru Situații de Urgență nu a răspuns, până în prezent, solicitării defapt.ro, care a cerut detalii despre implicarea DSU în acest proiect. Citește și: Arafat: O încercare de a combate ştirile false a fost aproape distrusă de o ştire falsă Nici Oana Popescu-Zamfir, directoarea Global Focus Research, nu a răspuns nici la emailul cu întrebări, trimis vineri de jurnalistul defapt.ro. Luni, Oana Zamfir-Popescu, contactată de defapt.ro, a fost de acord cu o discuție stabilită pentru luni seară. Totuși, la momentul apelului, aceasta a răspuns, susținând la telefon că nu aude jurnalistul, iar apoi nu a mai răspuns nici la apelul Defapt.ro, nici la mesajul transmis pe Whattsapp. Ea a scris, însă, pe Facebook, atacând ONG-urile care au criticat inițiativa, spunând că ce a publicat Profit este o dezinformare. Vineri, mai multe ONG-uri, între care Centrul pentru Jurnalism Independent, Funky Citizens, Expert Forum, Comunitatea Declic, Factual.ro, au semnat un comunicat în care au cerut Guvernului „să nu instituie „Ministerul Adevărului” în numele protecției împotriva dezinformării și indiferent de cine este inițiatorul demersului să aibă grijă la implicațiile democratice ale acestuia”. Citește și: Platforma Guvernului, asumată de un ONG: Global Focus Center spune, într-un comunicat, că este coordonatorul platformei de monitorizare a dezinformărilor Cum arată schița proiectului Defapt.ro a consultat documentul de la care a pornit vineri subiectul Profit. În această variantă a documentului, intrata în posesia Defapt.ro, nu apar instituțiile care ar fi implicate în proiect, ci este prezentată „schema logică din spatele arhitecturii cercetării cantitative”. În document se menționează că au fost alese „cele mai relevante șase narative de dezinformare din România care au legătură cu actuala criză și care pot fi susținute de instanțele de comunicare în contextul crizei din Ucraina”. Între aceste narative, care într-adevăr sunt prezente în publicațiile de propaganda pro-rusă, a fost introdus și narativul „Palierul de decizie de la București este corrupt”. Referitor la acest narativ, Global Focus Research a menționat, vineri, că „mecanismul nu este definitiv”, fără îl catalogheze drept fals, în timp ce Oana Popescu-Zamfir a vorbit direct despre „dezinformare”, într-o postare publicată pe Facebook. Cele șase narative propuse în acest document sunt: 1. „Palierul de decizie de la București este corrupt” (preluare cu grafia din document, n.r.) 2. „Lipsa de legitimitate a intervenției României în sprijinul Ucrainei” 3. „România este o colonie a Vestului” 4. „NATO/EU sunt slabe” 5. „Democrația de tip vestic a eșuat” 6. „NATO a provocat Rusia”. Mai jos, consultați documentul intrat în posesia defapt.ro: Documentul cu planificarea monitorizării, intrat în posesia Defapt.ro Documentul cu planificarea monitorizării, intrat în posesia Defapt.ro Documentul cu planificarea monitorizării, intrat în posesia Defapt.ro CNA și Guvernul neagă orice implicare în proiect Profit.ro a scris vineri că platforma ar fi o inițiativă a Guvernului și a DSU, împreună cu Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), la care participă și câteva ONG-uri. Acestea erau: Global Focus Research, Mediawise, Active Watch. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a răspuns la solicitarea trimisă pe Whattsapp de jurnalistul defapt.ro doar după ce Global Research și-a publicat pe Facebook comunicatul. Guvernul a transmis, la solicitarea defapt.ro, că nu are nici o implicare în proiect și că nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific. Citește și: Ciucă, prin Cărbunaru, se spală pe mâini de proiectul de monitorizare a presei online care scrie despre corupția demnitarilor, asociind-o cu propaganda pro-rusă Guvernul se delimitează oficial de platforma de monitorizare a dezinformărilor, după scandalul public iscat: „Proiectul, inițiat de societatea civilă. Guvernul nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific” Profit.ro citează și un email transmis de echipa de comunicare a Guvernului către departamentele de relații publice din ministere, care spune că DSU a „coagulat” într-un grup de lucru ONG-uri și pe CNA. CNA a publicat, vineri, pe site, o dezmințire, cum că nu a fost solicitată să participe la o astfel de inițiativă. Într-un punct de vedere trimis la solicitarea defapt.ro, CNA a reiterat că „nu a primit nici o solicitare sau invitație de a lua parte la o astfel de inițiativă și nici nu este implicată într-un asemenea proiect. „Menționăm că CNA este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale, reglementarea presei online neintrând în sfera de competență a Consiliului”, a mai transmis CNA, la solicitarea defapt.ro. Mircea Toma, membru CNA, spune că a participat la discuții „pe persoană fizică” La discuțiile privind platforma de monitorizare a participat Mircea Toma, membru CNA. Contactat de defapt.ro, acesta a spus că a participat doar „ca persoană fizică”. Mircea Toma a declarat, pentru defapt.ro, că în textul Profit sunt „mai multe informații false”, cum ar fi că „nu există relație instituțională cu nimeni”, „nici cu CNA”. Acesta a spus că proiectul a pornit într-un grup de activiști pentru ajutarea refugiaților, de la o discuție despre dezinformare. „A fost o idee formulată de un grup mare de persoane și instituții care erau implicate în ajutarea refugiaților, erau vreo o sută și ceva de oameni, voluntari și ONG-uri. A fost un subiect pe dezinformare și s-a oferit organizația Global Focus să încerce să facă un instrument prin care să poată monitoriza online (…) A fost o întâlnire cu un grup de persoane care aveau idee ce înseamnă analiză de discurs si au fost lansate solicitări către actorii interesați să trimită cuvinte-cheie care ar putea fi folosite în subiectul asta. Beneficiarul principal ar fi fost presa și publicul general. Informațiile erau utilizate pentru a comunica mai eficient, pentru a dezarticula minciunile. Este o campanie de dezinformare care are ca scop să oprească un proiect care nu avea legătură cu cenzura guvernamentală, nu identifica persoane, ci discursuri în spatiul public”, a declarat Mircea Toma pentru defapt.ro. El a mai spus că „am fost ca persoană fizică, pentru că am fost la gară cu niște ajutoare , am văzut discuția despre analiza asta și am zis că pot să dau și eu niște idei. A fost o discuție online marțea asta la care am fost și au fost prezentate două aplicații”. (E vorba despre cele două aplicații la care face referire comunicatul Global Focus – Pulsar și CrowdTangle, n.r.). Defapt.ro a discutat cu Mircea Toma vineri, 11 martie. Ionuț Codreanu, ActiveWatch: Global Focus ne-a contactat cu dorința de a crea un grup de organizații care să colaboreze cu Guvernul Active Watch a precizat, vineri, după publicare textului în Profit, că „nu a susținut, nu susține și nu va susține cenzura guvernamentală”. ActiveWatch a precizat atunci, pe Facebook, că participa la inițiativă doar în regim de voluntariat și că a decis, ca urmare a reacției publice, să se retragă complet din proiect. Defapt.ro a discutat, luni, cu Ionuț Codreanu, de la ActiveWatch. Întrebat cui știe că îi aparține inițiativa, a precizat că el a fost contactat de Global Focus, cu „dorința exprimată de a crea un grup de organizații care să colaboreze cu Guvernul, să monitorizeze și să anticipeze acele subiecte care se pot transforma în fake news și pe care Guvernul ar trebui să le demonteze, să vină cu explicații”. Codreanu a spus că, „în înțelegerea mea inițială și cum au decurs cele două-trei discuții principiale, nu era vorba despre a stabili ce este fals sau adevărat, ci a vedea care sunt subiectele care pot inflama și genera panica în populație, plecând de la experiența din pandemie, când aveam acel grup anonim de Comunicare Strategică, era gândită această colaborare ca să fie în amonte, să poți să anticipezi și autoritățile să aibă o reacție”. Reprezentantul ActiveWatch a spus că „apele erau separate” atunci când s-au inițiat discuțiile. „ Da, au participat și persoane din departamente de comunicare, dar acele întâlniri erau ale ONG-iștilor care discutau chestiuni metodologice”. Codreanu: „Dacă aș fi știut că facem o analiză să dea bine Guvernul, nu aș fi fost vreodată de acord. A fost o chestiune de transpunere” Ionuț Codreanu a mai spus că „nici vorbă” ca documentul publicat de Profit să fie final. Referitor la narativul cu Iohannis și Ciucă, acesta a declarat că „tema ne-a fost explicată de unul dintre autorii de la Global Focus, era ideea de „corrupted government” – să arate preocuparea cetățenilor legată de lipsa de transparență, de problemele de guvernanță și legitimitate, astfel încât Guvernul să știe la ce să răspundă cu informații prompte, cu transparență. Nici o secundă nu a fost discuția de a fi o temă de protejare a imaginii Guvernului. Dimpotrivă, Guvernul trebuia să vadă în timp cât de cât real care sunt subiectele pe care publicul consideră că nu le comunică, unde eșuează, unde este incompetent ș.a.m.d. astfel încât să vină cu o comunicare clară, ce resurse se alocă, fix ce nu am avut în pandemie. Așa ne-a fost explicat, dacă aș fi știut că facem o analiză ca să dea bine Guvernul, nu … nu aș fi fost vreodată de acord cu așa ceva. A fost o chestiune de transpunere tocmai pentru că a fost făcută pe repede-înainte”, a comentat Codreanu. Reprezentantul ActiveWatch a mai spus că, dacă, dacă l-ar fi contactat direct cineva din Guvern, nu ar fi „exclus din start, dar să fie foarte clari termenii de colaborare”. „Noi am fost de bună-credință, am zis să ascultăm să vedem ce se propune, nu am fi participat la un proiect care să propună blocare de platforme, fix cu două zile înainte am ieșit să semnalăm abuzul la Aktual24”, a mai declarat Codreanu, spunând că ActiveWatch s-a implicat voluntar pentru că „nu am vrut să luăm bani de la Guvern”. Codreanu a menționat și că „DSU înțeleg că ar fi vrut să ajute” și că „un astfel de demers ar fi presupus niște resurse si ar fi trebuit să vină prin departamentele Guvernului”. Întrebat de ce ActiveWatch a decis să se retragă complet din proiect, Codreanu a spus că „dacă ți s-a pus eticheta de cenzor, ai o decizie de luat: fie îți asumi eticheta, fie te retragi la timp, ca să nu mai încurajezi narativul, asta le-am explicat și colegilor din ONG-uri”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră