vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: productie industriala

12 articole
Economie

Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii

Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor: INS a anunțat azi o cădere de 1,5% a producției industriale, de la an la an, iar datoria externă a administrației publice a crescut cu aproape 16 miliarde de euro, potrivit BNR. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii „În anul 2024, comparativ cu anul 2023, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,5%, ca efect al scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,7%), industriei prelucrătoare (-1,1%) și industriei extractive (-1,0%)”, explică BNR. În plus, investițiile străine s-au prăbușit de la 6.748 milioane euro în perioada ianuarie - decembrie 2023 la 5.730 milioane euro între ianuarie și decembrie 2024. Căderea este de aproximativ 15%. Banca Națională a anunțat azi că datoria externă a administrației publice a ajuns la 107,1 miliarde de euro în decembrie 2024, față de 91,8 miliarde de euro în decembrie 2023. BNR a nunțat și o explozie a deficitului de cont curent. „În perioada ianuarie-decembrie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 29 370 milioane euro, comparativ cu 21 491 milioane euro în perioada ianuarie-decembrie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3 854 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1 815 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 1 273 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 937 milioane euro”, precizează Banca Națională. În schimb, salariile în administrația publică - fără Educație, Sănătate și structuri militarizate - au crescut de la o medie, netă, de 6.493 de lei, în decembrie 2023, la 7.216 lei, în decembrie 2024, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Creșterea este de circa 15%.

Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii Foto: Inquam/Cristi Vescan
Ciolacu a reușit o scădere dramatică a producției industriale Foto: Ziarul Piatra Neamt
Economie

Ciolacu a reușit o scădere dramatică a producției industriale

Guvernarea Ciolacu I a reușit și o scădere dramatică a producției industriale, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS): în noiembrie 2024, producția industrială a picat cu 3,8% față de octombrie 2024 și cu 1,5% față de noiembrie 2023. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Datele Eurostat publicate azi arată că România este pe locul 17 din UE în ceea ce privește evoluția producției industriale. Ciolacu a reușit o scădere dramatică a producției industriale „Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,5%, ca efect al scăderilor înregistrate de cele trei sectoare industriale: industria extractivă (-3,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,8%) și industria prelucrătoare (-1,3%) (...) În perioada 1.I – 30.XI.2024, comparativ cu perioada 1.I – 30.XI.2023, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,8%, din cauza scăderilor înregistrate de cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,6%), industria prelucrătoare (-1,5%) și industria extractivă (-1,0%)”, explică INS. Producția de energie a căzut cu aproape 5% în primele nouă luni din 2024, față de perioada similară din 2023. Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente a fost cu 4,5% mai mică, în primele nouă luni din 2024, față de perioada similară din 2023. În septembrie 2024, premierul Marcel Ciolacu a anunţat în şedinţa de Guvern lansarea Planului Naţional pentru Marea Industrie: „Astfel, putem lansa astăzi Planul Naţional pentru Marea Industrie. Este cel mai important pachet economic de susţinere a economiei, de circa 2 miliarde de euro, axat pe trei mari piloni”. Dar de atunci nu s-a mai auzit nimic de acest pachet, care trebuia coordonat de vicepremierul Marian Neacșu, un penal PSD specializat în furajarea animalelor.

Producția industrială continuă să pice Foto: Facebook
Economie

Producția industrială continuă să pice

Producția industrială continuă să pice: cădere de 1,6% în primele zece luni ale anului, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Producția industrială continuă să pice „În perioada 1.I – 31.X.2024, comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2023, producţia industrială a fost mai mică cu 1,8%, ca serie brută și cu 1,6%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, explică INS. Statistica arată că această situație se datorează căderii din „producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-5,0%), industria prelucrătoare (-1,5%) și industria extractivă (-0,7%)”. Faţă de luna octombrie 2023, producţia industrială a crescut cu 1,3%, ca serie brută și a scăzut cu 0,9%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. „Programul de Guvernare al PSD, centrat pe investiții publice record și susținerea firmelor care produc în România au pus industria țării pe un curs ascendent, cu progrese vizibile față de anul precedent, dar și de la lună la lună (...) PSD și-a propus în programul de guvernare să mizeze pe dezvoltarea producției interne și crearea de noi locuri de muncă, și reindustrializarea României prin scheme de ajutor de stat și facilități pentru producția autohtonă”, se lăuda PSD în octombrie 2024.

Noi semne ale prăbușirii economice Foto: PSD
Economie

Noi semne ale prăbușirii economice

Noi semne ale prăbușirii economice: industria auto a căzut cu aproape 7%, cea electronică cu 10%, iar producția de îmbrăcăminte și pielărie cu circa 20%, în primele nouă luni din 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Industria metalurgică a picat cu 3,9%. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Noi semne ale prăbușirii economice Datele au fost prezentate ieri de Institutul Național de Statistică (INS). „În perioada 1.I – 30.IX.2024, comparativ cu perioada 1.I – 30.IX.2023, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-2,2%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-1,7%)”, scrie INS. „Industria nu a mai crescut, în mod real, din 2017, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (...) Industria ţării face, în 2024, circa 19% din toată economia şi este o scădere de aproape 10 procente din PIB faţă de acum 15 ani”, arată Ziarul Financiar. „Una dintre cauzele principale ale problemelor industriei româneşti vine din preţul mult mai mare la energie pe care trebuie să îl plătească faţă de competitorii vest şi nord europeni. Competitivitatea sa este astfel afectată şi sigur că rezultatul este un colaps gradual. Am subliniat acest risc de luni de zile şi am cerut măsuri ferme. Am venit şi cu soluţii pentru producţia şi stocarea de energie electrică, dar şi pentru industria energofagă, de tipul facilităţilor fiscale. Ce face însă Guvernul Ciolacu? Ca de obicei, mai nimic”, spunea, în septembrie, deputata USR Cristina Prună.

Dezastrul economic de care fug candidații Puterii Foto: Captură video
Politică

Dezastrul de care fug candidații Puterii

Dezastrul economic de care fug candidații Puterii: producția industrială s-a prăbușit, eșecul PNRR - unde România așteaptă din decembrie 2023 plata tranșei numărul trei, cea mai mare inflație și cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Citește și: Cine trebuia să-i oprească pe Pieleanu și Bulai: un inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD – Iliescu, care acum conduce comisia de etică a SNSPA În plus măsurile economice haotice ale Guvernului au provocat revoltă în mediul de afaceri. „În mai puțin de un an, Guvernul României a trecut de la măsuri excesive de sancționare, la măsuri excesive de clemență. Pe de o parte se introduc amenzi severe pentru erori administrative (în cazul RO e-Factura și RO e-Transport) chiar dacă nu au existat pierderi de venituri bugetare dar, pe de altă parte, se anulează accesorii pentru contribuabilii care nu au declarat și/sau nu au plătit la timp”, arăta, acum câteva zile, Consiliul Investitorilor Străini (FIC). Dezastrul de care fug candidații Puterii A) Azi, Institutul Național de Statistică a anunțat că „în perioada 1.I – 31.VII.2024, comparativ cu perioada 1.I – 31.VII.2023, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-1,8%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-1,4%)”. B) Cu o inflație de 5,1% în august, România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE, potrivit datelor Eurostat (deși nu toate țările Uniunii au publicat informațiile pe august). C) Șomajul a crescut, de la 5,1% la începutul anului, la 5,4% în iulie. D) Creșterea economică a înregistrat o creștere slabă, de 0,1%, acest procent plasând România pe locul opt de la coada clasamentului statelor UE. E) Datele ministerului de Finanțe arată un deficit, la final de iulie, de 4,2%, dar liderii PSD declară că acesta ar putea ajunge la un procent record de 10%. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 23,9% față de primele șapte luni de anul trecut. F) Tot datele Finanțelor mai arată că din fondurile PNRR au sosit în acest an doar 388 de milioane de euro - planificarea fiind de 3,65 miliarde de euro. Din fondurile de coeziune pentru bugetul 2021-2027, România a atras zero euro. DeFapt.ro a arătat că CNAS are probleme cu plata salariilor, iar ministerul Transporturilor cere bani din Fondul de rezervă pentru a plăti firmele care construiesc autostrăzi, fiindcă banii din PNRR sunt blocați.

Eurostat pune sare pe rană: România, cea mai dură cădere a producției industriale Foto: Facebook
Economie

Eurostat pune sare pe rană

Eurostat pune sare pe rană: România a avut cea mai dură prăbușire a producției industriale din întreaga Uniune Europeană. Producția industrială a României a scăzut cu 6,9% în mai 2024, comparativ cu mai 2023. În schimb, producția industrială a Danemarcei a crescut cu 9,6%. Citește și: Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială: cădere de peste 16% în mai 2024 față de mai 2023. Deficitul balanței comerciale după primele cinci luni, mai mare cu 11% Doar în ultima săptămână, statisticile oficiale au consemnat: prăbușirea producției industriale și a exporturilor, o creștere masivă a datoriei externe și un nivel de 52,1% din PIB al datoriei publice, față de 48,8% la final de an 2023. Eurostat pune sare pe rană “Cele mai mari scăderi lunare au fost înregistrate în Slovenia (-7,3%), România (-6,2%) și Danemarca (-4,9%). Cele mai mari creșteri au fost observate în Irlanda (+6,7%), Luxemburg (+3,9%) și Estonia (+3,8%). Cele mai mari scăderi anuale au fost înregistrate în România (-6,9%), Germania (-6,6%) și Bulgaria (-6,3%). Cele mai mari creșteri au fost observate în Danemarca (+9,6%), Irlanda (+8,7%) și Grecia (+6,8%)“, a arătat, azi, Eurostat, în buletinul lunar privind producția industrială. În paralel, datoria guvernamentală a ajuns la pragul critic de 52,1% din produsul intern brut, arată cele mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria publică a României, în lei şi valută, a crescut la finalul lunii aprilie 2024 la 852, 8 miliarde de lei, în creştere cu 69,3 miliarde de lei, faţă de finalul lui 2023. Și datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv: majorare de 3,8 miliarde de euro în doar o lună, arată datele Băncii Naționale a României (BNR), publicate azi. Astfel, în aprilie 2024, această datorie era de 81,8 miliarde de euro, iar în mai 2024 ajunsese la 85,59 miliarde de euro.

Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială Foto: Facebook
Economie

Și exporturile s-au prăbușit

Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială: cădere de peste 16% în mai 2024 față de mai 2023, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Deficitul balanței comerciale după primele cinci luni este mai mare cu 11% față de perioada similară din 2023. Citește și: EXCLUSIV Geoană, no comment în legătură cu transferul unui sistem Patriot românesc în Ucraina. Anterior, Geoană spusese că este legitimă discuția despre crearea unei vulnerabilități României printr-un astfel de demers Și exporturile s-au prăbușit “Faţă de luna mai 2023, exporturile din luna mai 2024 au scăzut cu 16,2%, iar importurile au scăzut cu 5,6% (...) În perioada 1.I-31.V 2024, exporturile au scăzut cu 2,9%, iar importurile au crescut cu 0,2%, comparativ cu perioada 1.I-31.V 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.V 2024 a fost de 12288,3 milioane euro, mai mare cu 1230,8 milioane euro (+11,1%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.V 2023“, afirmă INS. Datele statisticii arată că exporturile așa-numitelor “Mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă“ au scăzut cu 6%. Ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului, Radu Oprea, susţine însă că 100 miliarde euro este ţinta exporturilor României pentru anul acesta. „100 miliarde euro. Aceasta este ţinta exporturilor României pentru anul acesta. În 2023 am atins valoarea de 93 miliarde de Euro. Industria auto a fost principalul exportator, de aceea am susţinut poziţia ACAROM ( Asociaţia constructorilor de automobile din România) la Budapesta la reuniunea miniştrilor economiei din UE. De regula, mă întâlnesc cu reprezentanţii industriei înainte de reuniunile interministeriale pentru a defini poziţia de ţară, dar şi după aceea pentru a-i informa despre discuţiile avute şi poziţionarea celorlalte state membre”, a scris Oprea pe reţeaua de socializare. „Faţă de luna mai 2023, producţia industrială a fost mai mică cu 11,1% ca serie brută și cu 6,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, a comunicat, vineri, INS.

Prăbușire dramatică a producției industriale Foto: Invest Energy
Economie

Prăbușire dramatică a producției industriale

Prăbușire dramatică a producției industriale, în luna mai 2024, de peste 10%, comparativ cu mai 2023 - anunță Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite în subordinea penalului UDMR Laszlo Borbely, pensionar special Prăbușire dramatică a producției industriale „Faţă de luna mai 2023, producţia industrială a fost mai mică cu 11,1% ca serie brută și cu 6,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, a comunicat, azi, INS. Față de aprilie 2024, producția industrială a scăzut în mai 2024 cu 8,8% ca serie brută și cu 6,3% ca serie ajustată. În perioada primele cinci luni din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, producţia industrială a scăzut cu 1,7% ca serie brută și cu 1,2% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. INS arată că această prăbușire a avut loc ca urmare a „scăderilor din cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-12,1%), industria prelucrătoare (-11,5%) și industria extractivă (-1,8%)”. România nu a reușit în prima jumătate din 2024 să-și acopere necesarul de energie electrică din producția proprie. Dezechilibrul a început în aprilie, când producția de energie a scăzut din cauza secetei și după scoaterea din producție a unui grup de la Cernavodă.

Imaginea dezastrului guvernării Ciolacu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Imaginea dezastrului guvernării Ciolacu

Imaginea dezastrului guvernării Ciolacu: România are cea mai mare inflație din UE, investițiile străine și producția industrială scad în continuare, iar datoria publică a crescut cu un miliard de euro într-o lună, arată datele publicate azi de INS și BNR. Citește și: Salariul uriaș al directorului Administrației Zonei Libere Sulina, regie cu pierderi masive și cu doar 26 de angajați, dintre care cinci paznici Imaginea dezastrului guvernării Ciolacu Ce informații economice au fost anunțate, azi, de Institutul Național de Statistică și de Banca Națională: Producţia industrială a scăzut în primele trei luni ale anului cu 2,7% ca serie brută şi cu 0,9% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate raportat la perioada similară din 2023, potrivit datelor INS. Investiţiile directe străine, „ale nerezidenţilor”, în România au însumat 2,095 miliarde de euro, în primele trei luni din acest an, în scădere cu 5,46% comparativ cu 2,216 miliarde de euro în perioada similară din 2023, conform datelor BNR. Rata anuală a inflaţiei a coborât la 5,9% în aprilie 2024, dar rămâne cea mai mare din UE, potrivit datelor Eurostat. Belgia are o inflație de 4,9%, iar Croația de 4,7%, dar sunt încă țări a căror inflație pe aprilie n-au fost încă publicate. Datoria externă a administrației publice a ajuns, în martie, la 84.069 milioane de euro, potrivit BNR. la final de februarie ea era de 83.080 milioane euro. „Am reușit să scădem inflația la 5,9% în aprilie, aproape la jumătate față de nivelul înregistrat la preluarea guvernării! Este una dintre promisiunile cele mai importante făcute românilor pe care o îndeplinim!”, s-a lăudat premierul Ciolacu pe Facebook. Însă, dacă ar atinge acest obiectiv, România ar continua să aibă, probabil, cea mai mare inflație din UE. Citește și: Inutila regie cu 13 angajați, 3 directori și 5 administratori, unde Grindeanu l-a pus șef pe finul său, fost polițist. Firma polițistului, contracte cu primării PSD Pentru comparație, inflația din Republica Moldova a scăzut de la un vârf de peste 34% în octombrie 2022 la puțin peste 4% în februarie.

Investițiile străine au scăzut, datoria externă a crescut Foto: Facebook
Economie

Investițiile străine au scăzut, datoria externă a crescut

Investițiile străine în România au scăzut masiv, în timp ce datoria publică a crescut puternic, arată datele publicate azi de Banca Națională a României. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Astfel, investițiile străine au fost, în primele opt luni ale anului 2023, de doar 5,08 miliarde de euro, comparativ cu 7,4 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o reducere cu peste 30%. Investițiile străine au scăzut, datoria externă a crescut BNR mai arată că datoria externă a administrației publice a crescut de la 57,8 miliarde de euro în primele opt luni din 2022 la 71,19 miliarde euro în primele opt luni din acest an, adică o majorare de circa 23%. De altfel, datele pentru primele opt luni ale execuției bugetare arată că România a cheltuit 1,2% din PIB pentru a plăti dobânzi. În total, s-au plătit, în primele opt luni, 19,77 miliarde de lei pentru dobâznile guvernamentale, față de 19,18 în perioada similară a anului trecut. Foto: print screen comunicat BNR În perioada ianuarie - august 2023, datoria externă totală a crescut cu 14 535 milioane euro. Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în primele opt luni, un deficit de 13,759 miliarde de euro, cu 25,6% mai mic faţă de cel de 18,502 miliarde de euro din perioada similară a anului trecut, informează miercuri Banca Naţională a României. Potrivit comunicatului băncii centrale, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 2,564 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1,681 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 322 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 176 milioane euro. Foto: Inquam/ Sabin Cirstoveanu Producția industrială a României, scădere masivă Tot azi, Eurostat a anunțat că producţia industrială a scăzut cu 5,1% în zona euro şi cu 4,4% în Uniunea Europeană în august, comparativ cu perioada similară din 2022, iar Irlanda, Slovenia, Estonia, Bulgaria, Lituania, Ţările de Jos, Ungaria şi România au înregistrat cel mai sever declin. Citește și: EXCLUSIV Brigada de epoleți a ministrului Alexandru Rafila: un general SRI, un fost șef al DGA și șeful Poliției Sector 5. Rafila, fiul unui șef al Securității Arad În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale în august, faţă de perioada similară din 2022, au fost în Slovacia (4,7%), Danemarca (3,5%) şi Malta (3%), iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 27,3%), Slovenia (minus 12,3%), Estonia (minus 11,9%), Bulgaria (minus 9,7%), Lituania (minus 6,7%), Ţările de Jos (minus 6,6%), Ungaria (minus 6,1%) şi România (minus 5,7%).

România, printre ţările cu cea mai semnificativă scădere a producţiei industriale Foto: Facebook
Economie

România, semnificativă scădere producţiei industriale

România este printre ţările cu cea mai semnificativă scădere a producţiei industriale, în august, arată datele publicate azi de Eurostat. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Producţia industrială a scăzut cu 5,1% în zona euro şi cu 4,4% în Uniunea Europeană în august, comparativ cu perioada similară din 2022, iar Irlanda, Slovenia, Estonia, Bulgaria, Lituania, Ţările de Jos, Ungaria şi România au înregistrat cel mai sever declin. România, printre ţările cu cea mai semnificativă scădere a producţiei industriale În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale în august, faţă de perioada similară din 2022, au fost în Slovacia (4,7%), Danemarca (3,5%) şi Malta (3%), iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 27,3%), Slovenia (minus 12,3%), Estonia (minus 11,9%), Bulgaria (minus 9,7%), Lituania (minus 6,7%), Ţările de Jos (minus 6,6%), Ungaria (minus 6,1%) şi România (minus 5,7%). În cazul UE, producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a scăzut cu 7,3%, cea de energie cu 6,7%, cea de bunuri intermediare cu 5,5%, iar producţia de bunuri de capital cu 5,2%, în timp ce la bunuri de folosinţă imediată s-a menţinut stabilă. În august, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a crescut cu 0,6% în zona euro şi în Uniunea Europeană, după ce în iulie a scăzut cu 1,3% în zona euro şi în Uniunea Europeană. În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri în august, comparativ cu luna precedentă, au fost înregistrate în Irlanda (6,1%), Slovacia (4,5%) şi Lituania (3,7%), iar cele mai semnificative scăderi în Ungaria (minus 2,4%), Croaţia (minus 2,2%) şi Belgia (minus 1,8%). România a înregistrat în august o scădere lunară de 0,4% a producţiei industriale, după un avans de 0,7% în iulie. Citește și: EXCLUSIV Brigada de epoleți a ministrului Alexandru Rafila: un general SRI, un fost șef al DGA și șeful Poliției Sector 5. Rafila, fiul unui șef al Securității Arad În cazul UE, producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a crescut cu 1,2%, cea de bunuri de folosinţă imediată cu 0,7%, iar cea de bunuri de capital cu 0,1%, în timp ce producţia de bunuri intermediare a scăzut cu 0,2% şi cea de energie cu 0,5%.

Creștere șocantă a prețurilor producției industriale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Creștere șocantă a prețurilor producției industriale

Creștere șocantă a prețurilor producției industriale: 52,3%, a anunțat, azi, Institutul Național de Statistică. Acesta este un record al ultimilor cinci ani. O astfel de explozie a prețurilor producției industriale s-a mai înregistrat în ianuarie și aprilie 2022, când ele au crescut cu peste 43%, precum și în iunie 2022, când s-au majorat cu 48%. Creștere șocantă a prețurilor producției industriale „În luna iulie 2022, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 5,2% faţă de luna iunie 2022. În luna iulie 2022, comparativ cu luna iulie 2021, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 52,3%”, arată INS. La „Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat”, creșterea a fost de 178%, iar la „Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale” de 159%. „Aceste preţuri se vor transfera în preţurile de consum într-o perioadă de timp medie de 6 luni – 1 an. Preţurile producţiei industriale se transferă la până la urmă în consum. Să spunem că în producţia industrială nu avem lucruri care ne interesează în gospodărie – oţel, cărbune, dar care până la urmă ajung să mărească preţurile maşinilor de spălat, autoturismelor etc.“, explica, în decembrie 2021, profesorul universitar Aurelian Dochia, pentru Ziarul Financiar. Citește și: EXCLUSIV Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, a făcut pușcărie. ANDIS este agenția care ar trebui să cheltuie trei miliarde de euro de la UE pentru spitale regionale Fostul premier Florin Cîțu (PNL) a comentat datele de azi, pe Facebook: „După aceste date, rata inflației pentru bunurile de consum doar printr-o minune nu ajunge la 25%. BNR si MF au multe de explicat (câteva mii de angajați plătiți cu salarii cu cel puțin 30% mai mari decât în sectorul privat): prețurile pe piață internă au crescut cu 67,43 (!!!) în timp ce pe piață externă doar cu 25,87%. Mai simplu, rata inflației mare vine din interior, nu din exterior. Povestea avansată oficial este alta. Dacă BNR și MF ar dori o rată a inflației mică, atunci rata inflației scade imediat. Dar nu pare că vor asta”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră