sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: presiune

6 articole
Eveniment

Antreprenorii români, sub presiunea fiscalității ridicate

Antreprenorii români, sub presiunea fiscalității ridicate. Creșterea costurilor și eliminarea unor facilități fiscale determină tot mai mulți antreprenori români, inclusiv Tiberiu Stoian, fondatorul Exonia, să ia în calcul mutarea producției în țări cu fiscalitate mai redusă. Antreprenorii români, sub presiunea fiscalității ridicate Adoptarea „ordonanței trenuleț” a accentuat această tendință, eliminând beneficii fiscale importante, cum ar fi cele din domeniul IT. Citește și: ANALIZĂ Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă Mulți profesioniști și antreprenori caută acum soluții în state europene cu taxe mai mici, planificând să își înregistreze firmele acolo și să transfere veniturile obținute în România. Această migrare a afacerilor ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei locale, în special în sectoare inovatoare precum IT și producția sustenabilă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Antreprenorii români, sub presiunea fiscalității ridicate (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Armata obligatorie în România, presiuni externe? (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Armata obligatorie în România, presiuni externe

Armata obligatorie în România, presiuni externe. Citește și: Armata obligatorie revine în România, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale întocmit de MApN, arată organizația APADOR-CH, care cere referendum pe acest subiect Războiul din Ucraina a reaprins dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, sau extinderea acestuia acolo unde este încă în vigoare, în unele ţări europene, în special în ţările baltice şi nordice şi în Germania, pe fondul temerii referitoare la un viitor război în Europa. Desființarea armatei obligatorii în Germania, "o greșeală" În Germania, ministrul Apărării, Boris Pistorius, a anunţat joi că luna aceasta ministerul său va prezenta un raport care examinează diverse modele de reintroducere a serviciului militar obligatoriu şi viabilitatea acestora. Citește și: Netflix negociază francizarea „3 Body Problem” cu case de filme pentru adulți Pistorius a spus în mai multe rânduri că, din perspectiva actuală, desfiinţarea serviciului militar obligatoriu în Germania în 2011 a fost o greşeală şi a profitat de o deplasare recentă în ţările nordice pentru a afla mai multe despre modelele de aici, în special despre cel suedez. În cadrul guvernului nu există o poziţie clară, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz şi-a arătat scepticismul în acest sens. Țările nordice vor și femeile în armată Atât Norvegia, cât şi Danemarca au anunţat măsuri în ultimele săptămâni pentru a recruta mai mulţi militari, invocând schimbarea situaţiei de securitate cauzată de războiul din Ucraina. Guvernul danez doreşte să prelungească serviciul militar de la patru la 11 luni şi să îl facă obligatoriu şi pentru femei, aşa cum este deja cazul în Norvegia şi Suedia. Autorităţile daneze îşi propun să recruteze 5.000 de oameni în fiecare an, o cifră puţin mai mare decât cea obţinută în 2023, când s-au înrolat voluntar 4.700 de oameni. Nevoie de 50% în plus la recrutare Planurile executivului danez, format din social-democraţi şi reprezentanţi de centru-dreapta, ar putea fi însă afectate de opoziţia a două partide care ameninţă să îşi exercite dreptul de veto în acordul de apărare semnat anul trecut. În Norvegia, guvernul laburist şi centrist şi-a arătat în această săptămână intenţia de a creşte numărul de recruţi cu aproximativ 50%, progresiv, până în 2036. Aproximativ 9.000 de tineri efectuează serviciul militar obligatoriu în fiecare an, iar obiectivul este de a se ajunge la 13.600. Serviciu militar obligatoriu reintrodus în Suedia Situaţia de instabilitate din Ucraina a fost motivul invocat de Suedia în 2017 pentru a reimpune serviciul militar obligatoriu, la şapte ani de la desfiinţarea acestuia. Deşi nu există planuri de a schimba modelul actual de serviciu militar, care durează 11 luni, numărul mare de tineri care susţin că suferă de diverse boli pentru a nu fi chemaţi la birourile de recrutare a generat îngrijorare în ultimele luni. Aproximativ 8.000 de tineri sunt aşteptaţi să efectueze serviciul militar în acest an, deşi obiectivul este creşterea acestui număr la 10.000 sau mai mult în următorii ani. Armata obligatorie în România, presiuni externe Finlanda a menţinut întotdeauna serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi, care în prezent variază între 165 şi 347 de zile, deşi poate fi înlocuit cu serviciul social. Toţi cei care efectuează serviciul militar, inclusiv femeile care o fac voluntar, intră în rezervă cel puţin până la împlinirea vârstei de 50 de ani şi trebuie să participe la exerciţiile periodice la care sunt convocaţi. În România, serviciul militar nu mai este obligatoriu de 20 de ani, de când România a intrat în NATO. Totuși, noul proiect de lege al apărării naționale conține prevederi care ar putea duce la reinstituirea armatei obligatorii în anumite condiții. Doi din trei polonezi nu vor la oaste Serviciul militar obligatoriu este în vigoare în Polonia, deşi aplicarea acestuia este suspendată de decenii bune. De la izbucnirea războiului din Ucraina, dezbaterea privind necesitatea reactivării acestei măsuri a fost readusă în discuţie, dar atât guvernul anterior, cât şi actualul executiv au respins, deocamdată, luarea unei astfel de decizii şi au optat pentru încurajarea creşterii efectivelor forţelor armate prin recurgerea la militari profesionişti. Sondajele de acum câteva luni au relevat că doi din trei polonezi aflaţi la vârsta majoratului nu ar sprijini armata obligatorie, deşi, în acelaşi timp, au declarat că înţeleg necesitatea extinderii forţelor armate până la 300.000 de militari, aşa cum plănuieşte guvernul, de la prezentul efectiv de 160.000 de militari. Pe de altă parte, în fiecare an, circa 200.000 de civili (bărbaţi şi femei) sunt convocaţi la centrele de recrutare de care aparţin pentru a li se evalua aptitudinile şi pentru a fi repartizaţi într-o unitate militară, în care vor fi plasaţi, cu statut de rezervişti. În țările baltice, se execută Dintre cele trei ţări baltice, doar în Estonia efectuarea serviciului militar era obligatorie, cu o durată cuprinsă între opt şi 11 luni, dar între timp Lituania şi Letonia l-au restabilit şi ele, în contextul ameninţării tot mai mari dinspre Rusia. Lituania a abolit recrutarea în 2008, dar a reintrodus-o în 2015, într-un moment în care tensiunile dintre Rusia şi Occident erau în creştere, marcate de o intensificare a incursiunilor Moscovei în spaţiul aerian şi maritim al ţărilor baltice şi de incidente de spionaj. Letonia a desfiinţat serviciul militar obligatoriu în 2007, dar a propus reintroducerea acestuia în 2022 după un model în care recrutarea are loc numai dacă nu sunt îndeplinite cotele prevăzute de voluntari pentru a efectua acest serviciu militar cu o durată de 11 luni. Planul a fost aprobat în 2023 şi până acum au fost efectuate trei runde de recrutare, dintre care primele două au fost finalizate cu voluntari, în timp ce în a treia unii recruţi au fost selectaţi prin tragere la sorţi.

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO (sursa: nato.int)
Internațional

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO. Organizația va ajuta Suedia şi Finlanda dacă cele două ţări sunt ameninţate în timp ce sunt angrenate în procedura de a deveni membri, a declarat joi şeful Alianţei Nord-Atlantice. Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO "Este de neconceput că Aliaţii nu vor acţiona, dacă Suedia sau Finlanda sunt supuse la orice formă de presiune", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles. Comentariile lui au avut loc în contextul în care noul premier suedez, Ulf Kristersson, a venit la sediul NATO din Bruxelles pentru a discuta despre procesul de aderare a ţării sale la Alianţă. "Procesul de aderare pentru Suedia şi Finlanda a fost cel mai rapid din istoria modernă a NATO", a adăugat Stoltenbeg, elogiind eforturile Suediei de a convinge Turcia să-i aprobe aderarea la Alianţă. Suedia şi Finlanda au depus cerere de a deveni membre ale NATO la jumătatea lui mai, în replică la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Negocieri dificile cu Turcia Turcia a blocat iniţial începutul acestui proces, invocând presupusul sprijin al Suediei şi Finlandei pentru "organizaţii teroriste". Ankara a acuzat adesea atât Suedia, cât şi Finlanda că-i susţin pe militanţii kurzi, precum şi persoane afiliate clericului Fethullah Gülen care locuieşte în SUA, ambele grupuri clasificate de Turcia drept teroriste. Citește și: VIDEO Gafa zilei: un expert militar rus spune, în direct, crezând că microfonul este oprit, că „toți știm că dronele sunt iraniene, dar nu recunoaștem” Helsinki şi Stockholm au respins aceste acuzaţii şi, la sfârşitul lui iunie, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere pentru a aborda această problemă. Pentru ca Suedia şi Finlanda să devină ţări membre NATO, cererile lor de aderare trebuie să fie ratificate de cele 30 de state membre. Până în prezent, 28 de ţări au făcut acest lucru, singurele care nu au ratificat aderarea fiind Turcia şi Ungaria.

Gazprom a redus presiunea gazelor furnizate Chișinăului Foto: Twitter Russia Today
Eveniment

Gazprom a redus presiunea gazelor furnizate Chișinăului

Putin reia scenariul din Germania cu Republica Moldova: Gazprom a redus presiunea gazelor furnizate Chișinăului. Germania nu mai primește, în prezent, nici un fel de gaze din Rusia, după ce, începând din vară, volumul furnizat a scăzut treptat. Odată cu sabotarea conductelor Nord Stream, orice perspectivă ca Germania să mai obțină gaze rusești a dispărut. Volumul furnizat acum Moldovei este redus cu 30%. Moldova says Russia's Gazprom cuts gas supplies by 30% https://t.co/YgQ4W0cyI6 pic.twitter.com/l8lyKMKQzx— Reuters (@Reuters) October 1, 2022 Gazprom a redus presiunea gazelor furnizate Chișinăului Gazprom ar fi limitat livrările către Moldovagaz, pentru luna octombrie, din cauza unei probleme tehnice, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, într-o conferință de presă din 1 octombrie. „Gazprom a făcut referință la o problemă tehnică, dar noi considerăm că nu este argumentată. Incertitudinea în care operează Gazprom în această perioadă este foarte mare. Ca exemplu – ieri confirmarea a fost primită după ora 20:00. Noi credem că nu este un comportament normal, noi contăm pe o relație de bună credință, pentru că, până la urmă, vorbim de viața și sănătatea oamenilor. Cred că colegii de la Gazprom ar trebui să înțeleagă acest lucru”, a menționat Spînu. Don't let the Bank of England panic bailout distract you from the fact that Gazprom might be about to cut off 1/3 of the remaining nat gas flows heading into Europe.Russia might sanction Ukrainian company Naftogaz, which would likely prevent Gazprom from sending gas via Ukraine pic.twitter.com/40kYQRdghR— Stack Hodler (@stackhodler) September 29, 2022 În acest context, ministrul Infrastructurii spus că în contractul dintre Gazprom și Moldovagaz sunt prevăzute anumite sancțiuni în cazul neîndeplinirii prevederilor contractuale, însă acestea sunt examinate de juriștii Agenției Proprietății Publice, air un răspuns ar putea veni săptămâna viitoare. Citește și: SONDAJ România, țara NATO cu cele mai favorabile opinii despre politicile Chinei și Rusiei. Totuși, românii au o părere excelentă și despre politica SUA și a UE Newsmaker Moldova scrie că din cele 8.06 milioane de m3 pe zi care ar fi trebuit livrate, inclusiv pentru Transnistria, au fost „confirmate” doar 5.7 milioane m3 pe zi. Rusia sărăcește Moldova. Gazprom ne va da gaz, dar la prețuri exorbitante care trebuie să ne bage în faliment https://t.co/HCWAbOYpDr— Timpul (@Timpul) October 1, 2022

Premierul rus admite: Moscova simte sancțiunile (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Premierul rus admite: Moscova simte sancțiunile

Premierul rus admite: Moscova simte sancțiunile. Rusia a recunoscut vineri că se înregistrează o creştere a presiunii sancţiunilor impuse de Occident în pofida efectului negativ al restricţiilor economice chiar asupra ţărilor care promovează o astfel de politică, transmite EFE. Premierul rus admite: Moscova simte sancțiunile "Situaţia se modifică rapid. Occidentul colectiv sporeşte presiunea sancţiunilor împotriva Rusiei şi Belarusului, în pofida faptului că promotorii lor sunt afectaţi de consecinţele negative ale acestei politici", a declarat premierul rus Mihail Mişustin, în Kârgâzstan, citat de agenţia oficială rusă RIA Novosti. Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Într-o intervenţie în Consiliul Interguvernamental al Uniunii Economice Euroasiatice (UEE, din care fac parte Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan şi Rusia), Mişustin a evidenţiat rolul acestei organizaţii într-un moment în care sistemul economic şi comercial global este zguduit de la temelie. Mișustin se laudă cu agricultura "Statele occidentale încearcă să acuze ţara noastră de criza alimentară globală, fiind extrem de conştiente că actuala situaţie reprezintă consecinţa directă a acţiunilor lor", a susţinut el. Mişustin a spus că "sancţiunile antiruse" au agravat tendinţele negative globale, în contextul în care băncile şi instituţiile financiare au încetat să mai acorde credite şi să mai asigure contractele de vânzare de alimente şi fertilizant din Rusia. Premierul rus a mai susţinut că, din punct de vedere alimentar, ţările membre ale UEE se află în avantaj. "Am atins un înalt nivel de autosuficienţă în privinţa principalelor produse agricole", a declarat şeful guvernului rus, care a adăugat că UEE este unul dintre cei mai mari exportatori de alimente din lume.

Valul cinci presiune pe sistemul medical (sursa: Facebook/RO Vaccinare)
Justiție

Valul cinci, presiune pe sistemul medical

Valul cinci, presiune pe sistemul medical. Creşterea explozivă a cazurilor de COVID-19 din valul cinci al pandemiei înseamnă deja "o presiune mare" pe sistemul medical, în primul rând pe medicii de familie şi pe cadrele Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABIF). Dar presiunea este resimţită şi în spitalele din Capitală care tratează pacienţi cu SARS-CoV-2, susţin reprezentanţii Colegiului Medicilor Bucureşti. Valul cinci, presiune pe sistemul medical Preşedintele Colegiului Medicilor din Bucureşti, Cătălina Poiană, afirmă că numărul mare de persoane infectate cu noul coronavirus poate însemna, în funcţie de moment, şi anumite întârzieri în realizarea serviciului de asistenţă medicală, cauzate "exclusiv" de numărul mare de pacienţi înregistraţi în aceste zile. "Numărul mare de cazuri poate însemna, în funcţie de moment, şi anumite întârzieri în realizarea serviciului de asistenţă medicală, cauzate exclusiv de numărul mare de pacienţi înregistraţi în aceste zile, chiar dacă mulţi dintre aceştia au forme uşoare sau medii de boală. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Medicii, alături de tot personalul medical, au fost şi sunt alături de pacienţi, dar în această perioadă, pe anumite servicii, cum sunt medicina de familie şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti Ilfov, există o presiune foarte mare dată de numărul de solicitări venite pe parcursul a 24 de ore. Pentru a face faţă acestei situaţii, cu toţii, pacienţi şi personal medical, trebuie să dăm dovadă de înţelegere şi respect reciproc", a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti, potrivit unui comunicat remis marţi presei. Bucureștiul, aproape de 35 la mie Mesajul Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti vine în ziua în care în Bucureşti s-a înregistrat cea mai mare rată de incidenţă a cazurilor COVID-19 de la debutul pandemiei. Rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile a ajuns marţi, în Bucureşti, la 34,29 cazuri la mia de locuitori, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti. Reprezentanţii Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov afirmă că doar în ultimele 14 zile s-au efectuat 53.648 de solicitări, din care 16.007 urgenţe de cod roşu şi cod galben, 13.367 consultaţii de urgenţă la domiciliu şi 24.274 recoltări de probe biologice în vederea efectuării testului PCR. "S-au luat măsuri de creştere a capacităţii de intervenţie în această perioadă prin detaşare de personal la Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, de medici rezidenţi, medici şi asistenţi din reţeaua de medicină şcolară de la ASSMB, pompieri cu maşini de administraţie din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Se aduce în fiecare zi personal suplimentar SABIF în regim de gardă, medici asistenţi şi ambulanţieri pentru a creşte numărul echipajelor de urgenţă şi pentru a suplini personalul aflat in izolare/carantină", a declarat managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, dr. Alis Grasu, conform sursei citate. Personalul medical, fără concedii și libere Reprezentanţii CMB amintesc faptul că toate valurile pandemiei de COVID-19 au fost gestionate de aceiaşi medici şi acelaşi personal medical. "Oamenii au renunţat perioade de-a rândul la concedii de odihnă, la Sărbători, la timp petrecut cu familiile lor şi sunt alături de pacienţi, pentru a le oferi îngrijirea de care au atâta nevoie. Dar acum se înregistrează foarte multe cazuri, ceea ce face ca medicii să lucreze iarăşi la nivel maxim, mai ales că se înregistrează îmbolnăviri sau situaţii de intrare în carantină şi în rândul cadrelor medicale, ceea ce duce la o presiune în plus pe cei apţi şi aflaţi de serviciu", mai susţin reprezentanţii Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră