luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: prelungire

14 articole
Politică

Guvern interimar în România: cât poate dura, cum poate fi prelungit, ce arată precedentele europene

România intră într-o nouă perioadă de incertitudine politică, odată cu instalarea unui guvern interimar. Constituția permite continuitatea executivului chiar și în absența unei majorități parlamentare, însă puterile cabinetului sunt limitate, iar durata interimatului rămâne una dintre cele mai sensibile zone ale dreptului constituțional românesc. În Europa, unele state au funcționat luni sau chiar ani întregi în astfel de formule provizorii. Ce spune Constituția: când devine un guvern „interimar” Regimul guvernului interimar este reglementat de Constituția României, în special prin articolul 110. Citește și: Bolojan, lăudat în cel mai influent cotidian german. PSD, susținătorul clientelismului și corupției - Frankfurter Allgemeine Zeitung Guvernul este demis atunci când Parlamentul îi retrage încrederea sau în alte situații prevăzute de lege. După încetarea mandatului, executivul „îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice” până la instalarea unui nou guvern. Cu alte cuvinte, guvernul nu dispare, dar devine unul cu atribuții limitate: - nu poate promova politici majore, - nu poate iniția reforme structurale, - nu poate adopta măsuri cu impact strategic pe termen lung. Este, așadar, un executiv de „conservare”, nu de transformare. Limita de 45 de zile: cât poate dura interimatul Deși Articolul 110 nu fixează explicit o durată, alte prevederi constituționale stabilesc un reper esențial. Potrivit Articolului 107, interimatul pentru funcții guvernamentale este limitat la maximum 45 de zile. Această limită este confirmată și de interpretările juridice și practica instituțională, care tratează cele 45 de zile ca termen în care trebuie clarificată situația politică. În paralel, procedura de formare a unui nou guvern este accelerată. Președintele desemnează un candidat la funcția de premier. Acesta are 10 zile pentru a obține votul de încredere al Parlamentului, conform Articolului 103. Prin urmare, arhitectura constituțională este gândită pentru rapiditate, nu pentru stagnare. Prelungirea interimatului, o zonă gri constituțională Teoretic, interimatul nu poate fi prelungit: constituția impune o limită de 45 de zile. În practică însă, lucrurile devin mai nuanțate. Problema esențială este că, deși Constituția stabilește termenul, nu prevede o sancțiune explicită dacă acesta este depășit. Consecința este o situație paradoxală. Interimatul nu poate fi „prelungit legal” printr-o decizie formală, dar poate continua de facto, în lipsa unui nou guvern. Această interpretare este susținută de analiza juridică și de practica recentă, care arată că termenul de 45 de zile funcționează mai degrabă ca o presiune politică, nu ca o limită automată cu efect juridic imediat. În astfel de situații, mecanismul real de ieșire din blocaj nu este unul tehnic, ci politic: desemnări repetate de premieri, negocieri între partide sau, în ultimă instanță, dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate (după respingerea a două propuneri de guvern în 60 de zile). Bulgaria: interimatul ca soluție repetată Bulgaria oferă unul dintre cele mai relevante exemple recente. Criza politică începută în 2021 a dus la opt runde de alegeri parlamentare în cinci ani. De asemenea, au existat dificultăți constante în formarea unor majorități stabile și numiri repetate ale unor guverne interimare de către președinte. În Bulgaria, sistemul constituțional permite explicit intervenția președintelui prin numirea unor cabinete interimare, iar funcționarea acestora este permisă pe perioade mai lungi decât în România. Rezultatul a fost un stat care a funcționat luni întregi cu guverne fără susținere parlamentară stabilă, dar fără blocaje instituționale majore. Belgia, record mondial pentru blocaj politic Belgia este un caz aproape emblematic. Cel mai lung interimat guvernamental din istoria Belgiei (și a lumii, pentru o democrație pe timp de pace) a durat 652 de zile. Acesta s-a desfășurat între alegerile din mai 2019 și septembrie 2020, când a fost investit Guvernul De Croo. Belgia deține, de altfel, mai multe recorduri mondiale pentru perioadele lungi fără un guvern plin. Între 2010 și 2011, țara a funcționat 541 de zile fără un executiv stabil, un episod care a consacrat Belgia drept „țara fără guvern”. Această perioadă a fost marcată de divergențele profunde dintre comunitățile flamandă și valonă privind reforma statului. Între 2024 și 2025, negocierile au durat 215 zile (aproximativ 7 luni), noul guvern fiind format abia în februarie 2025 sub conducerea lui Bart De Wever. Cauzele principale ale acestor interimate au fost fragmentarea politică profundă (lingvistică și ideologică), dar și dificultatea formării coalițiilor. Statul belgian a continuat însă să funcționeze, economia nu s-a prăbușit, dar reformele majore au fost blocate. Italia: instabilitate gestionată prin compromis Italia a experimentat numeroase perioade de instabilitate, dar durata lor este mult mai scurtă față de recordurile Belgiei. În timp ce Belgia măsoară crizele în ani, Italia le măsoară de obicei în săptămâni sau câteva luni. În Italia, Președintele Republicii are un rol activ de „arbitru”. Dacă partidele nu se înțeleg, el poate numi rapid un guvern tehnocrat pentru a evita vidul de putere, o opțiune pe care Belgia o folosește mult mai rar. Specificul Italiei nu este absența guvernului stabil pentru perioade lungi, ci frecvența extremă cu care acesta se schimbă: țara a avut 69 de guverne în ultimii 80 de ani. În Italia, aceste perioade sunt numite guverne pentru „afaceri curente” (disbrigo degli affari correnti). În anii ‘90, după scandalul de corupție Tangentopoli, Italia a apelat frecvent la „guverne tehnocrate” (precum cele conduse de Ciampi sau Dini) pentru a asigura funcționarea statului în perioade de blocaj politic total. În 2018, după alegerile din martie, a fost nevoie de aproape 3 luni (89 de zile), pentru formarea primului guvern Giuseppe Conte. A fost una dintre cele mai lungi perioade de negocieri post-electorale din istoria republicii. În 2022, după căderea guvernului Mario Draghi în iulie, a existat o perioadă de interimat de 94 de zile, până la instalarea guvernului Giorgia Meloni în octombrie. După decenii de instabilitate, guvernul condus de Giorgia Meloni a devenit unul dintre cele mai longevive din istoria recentă a republicii italiene. Cele mai lungi și mai scurte guverne din România, după 1989 Cel mai longeviv guvern din România post-1989 este, în mod general acceptat, Guvernul condus de Adrian Năstase (2000–2004). Spre deosebire de multe guverne ulterioare, cabinetul Năstase a beneficiat de o majoritate parlamentară solidă, relativ stabilă, un context politic fără fragmentare extremă și o perioadă de obiective strategice clare (în special integrarea euro-atlantică). În timpul acestui guvern România a finalizat negocierile de aderare la Uniunea Europeană și a avansat decisiv spre aderarea la NATO (finalizată în 2004). Dacă stabilitatea guvernului condus de Adrian Năstase rămâne o excepție, cealaltă față a politicii românești de după 1989 este ilustrată de o serie de guverne extrem de efemere, care au rezistat doar câteva luni. Un top al celor mai scurte mandate începe aproape inevitabil cu guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu, aflat în funcție între 9 februarie 2012 și 7 mai 2012, adică aproximativ 78 de zile, fiind demis prin moțiune de cenzură. Urmează guvernul Sorin Grindeanu, care a guvernat între 4 ianuarie 2017 și 29 iunie 2017, circa șase luni, într-un context politic tensionat chiar în interiorul propriului partid, și guvernul Florin Cîțu, instalat la 23 decembrie 2020 și demis la 5 octombrie 2021, după o perioadă marcată de crize politice și de coaliție. Acestor exemple li se adaugă și guvernul condus de Dacian Cioloș, aflat în funcție între 17 noiembrie 2015 și 4 ianuarie 2017, care, deși a avut un mandat mai lung, a fost prin definiție unul de tranziție, tehnocrat, fără susținere politică directă. Impactul crizelor politice asupra oamenilor Pentru cetățeni, crizele politice nu se simt imediat, dar efectele apar treptat. În perioade de interimat prelungit deciziile economice majore sunt amânate, investițiile publice și private sunt întârziate, iar administrația devine mai prudentă și mai lentă. În același timp, serviciile de bază continuă să funcționeze, salariile și pensiile sunt plătite, instituțiile nu se opresc. Efectul cel mai important este însă unul mai puțin vizibil: erodarea încrederii în capacitatea statului de a funcționa coerent. Așa cum arată experiența din Bulgaria sau Belgia, nu colapsul este principalul risc, ci acumularea unei oboseli sociale și a unei neîncrederi care persistă mult după ce criza politică s-a încheiat.

Durata unui guvern interimar în România (sursa: gov.ro)
Interimat guvernamental, limită și prelungire (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern fără majoritate

PSD a decis să retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan cu 97,7% din voturi. Refuzul premierului Bolojan de a demisiona și o eventuală retragere a miniștrilor PSD din guvern ar putea împinge România într-o perioadă de interimat guvernamental. Teoretic, potrivit Constituției, această perioadă este de 45 de zile. În practică, se poate prelungi cu anumite "artificii", mai ales că nu există sancțiuni pentru depășirea acestei perioade. Pentru un guvern rămas fără majoritate, această "zonă gri" nu este o problemă juridică, ci o oportunitate. Însă cât de mult poate fi întins interimatul, dincolo de limita legală? Interimatul în Constituție: limitat și cu atribuții reduse Cadrul juridic pare, la prima vedere, clar. Citește și: VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD Potrivit Constituția României, articolul 107 alin. (4), interimatul unui membru al Guvernului este limitat la „cel mult 45 de zile”. Această limită este reiterată în practică drept un termen maximal în care situația politică ar trebui clarificată. În paralel, articolul 110 stabilește că, după încetarea mandatului, guvernul rămâne doar pentru „administrarea treburilor curente” până la instalarea unui nou executiv. Aceasta implică restrângerea semnificativă a puterilor: fără reforme majore, fără politici structurale, fără decizii strategice. În același sens, interpretările instituționale subliniază că un guvern interimar poate adopta doar măsuri necesare funcționării statului, fără ordonanțe de urgență sau inițiative legislative majore. Prima fisură: termenul există, sancțiunea lipsește Termenul de 45 de zile poate fi depășit. Constituția stabilește limita, dar nu precizează explicit o sancțiune automată. Nu există nici un articol de lege care să spună că guvernul încetează de drept sau că devine ilegal după expirarea termenului menționat la articolul 107. Această omisiune creează o situație paradoxală: deși există o regulă clară, nu există un mecanism direct de aplicare. În lipsa unei sancțiuni explicite, interimatul poate continua „de facto”, atâta timp cât nu intervine o decizie politică sau constituțională care să-l oprească. Un exemplu recent întărește această logică. În 2025, un interimat la nivel de vicepremier a depășit termenul legal de 45 de zile fără ca funcția să fie ocupată definitiv. Este vorba de premierul Ilie Bolojan care nu făcuse nici o propunere pentru funcția de vicepremier rămasă vacantă după demisia lui Dragoș Anastasiu. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a explicat atunci că desemnarea este „dificilă”, precizând totodată că nu există un impediment legal. Dogioiu a invocat atunci precedentul din 2009, când guvernul interimar a funcționat peste termenul prevăzut de lege. Lecția din 2009: precedentul care contrazice teoria Ambiguitatea interimatului nu este doar teoretică. România a experimentat deja o astfel de situație. În 2009, guvernul condus de Emil Boc a fost demis prin moțiune de cenzură pe 13 octombrie, pe fondul ruperii coaliției de guvernare dintre Partidul Democrat Liberal și Partidul Social Democrat. Criza politică s-a suprapus peste campania pentru alegerile prezidențiale și peste tensiunile dintre președintele Traian Băsescu și majoritatea parlamentară, care îl susținea pentru funcția de premier pe Klaus Iohannis. În acest context, negocierile pentru formarea unui nou guvern au fost blocate, iar propunerile succesive de premier nu au reușit să coaguleze o majoritate stabilă în Parlament. Astfel, cabinetul Boc a rămas în funcție cu atribuții limitate, ca guvern interimar, timp de aproximativ 70 de zile – cu circa 25 de zile peste termenul de 45 de zile prevăzut de Constituție pentru interimat – până la învestirea unui nou executiv, cunoscut drept Guvernul Boc 2, pe 23 decembrie 2009. Interimatul fragmentat: miniștri „rotativi” și guvern funcțional Un alt mecanism prin care interimatul poate fi prelungit, fără a încălca formal Constituția, este fragmentarea acestuia la nivelul executivului. Constituția României reglementează interimatul în principal la nivel individual, pentru funcția de prim-ministru sau pentru miniștri, nu ca o stare globală a întregului guvern. Această nuanță permite apariția unor formule hibride de funcționare, în care o parte dintre miniștri sunt interimari, alții își păstrează statutul de titulari, iar atribuțiile portofoliilor vacante sunt redistribuite temporar în interiorul cabinetului. În practică, acest mecanism creează o flexibilitate semnificativă: premierul poate desemna interimari dintre miniștrii rămași în funcție, aceștia cumulând două sau mai multe portofolii pentru o perioadă limitată. Deși fiecare interimat este, teoretic, supus limitei de 45 de zile prevăzute de articolul 107, aceste rotații și cumuluri pot menține funcționalitatea guvernului chiar și în absența unei majorități politice clare sau a unei validări parlamentare rapide. Un exemplu relevant este tot cel din 2009, când, după retragerea Partidul Social Democrat de la guvernare, miniștrii acestuia au părăsit cabinetul condus de Emil Boc. Portofoliile vacante au fost preluate temporar de miniștri ai Partidul Democrat Liberal, care au asigurat interimatul pe mai multe domenii simultan. Astfel, deși guvernul pierduse o parte importantă din componența sa politică, el a continuat să funcționeze, într-o formulă redusă și dezechilibrată. Această reorganizare nu poate substitui votul de încredere al Parlamentului și nici nu conferă o legitimitate politică nouă executivului. Totuși, ea permite evitarea unui blocaj administrativ imediat și prelungește, în mod indirect, perioada de tranziție. În acest sens, fragmentarea interimatului devine nu doar o soluție tehnică, ci și un instrument politic, prin care guvernul câștigă timp într-un context de incertitudine și negocieri prelungite. Întârzierea deliberată a procedurilor Un alt „artificiu” ține de timp. Constituția prevede că un premier desemnat trebuie să ceară votul de încredere în 10 zile. Însă legea nu stabilește cât durează negocierile pentru desemnare, formarea majorității și consultările politice. Această lipsă de termene clare creează un spațiu de manevră. Negocieri între partide pot fi prelungite invocându-se refuzul unor compromisuri, ceea ce duce la blocaje în Parlament. Interimatul care continuă „până la numirea altuia” Cea mai importantă portiță este însă chiar în textul constituțional. Articolul 110 spune că guvernul rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către noul executiv. Această formulare creează o dublă realitate: există o limită de 45 de zile, dar guvernul nu dispare automat după expirarea acestor zile. Cu alte cuvinte, dacă nu există un nou guvern, cel vechi continuă, chiar și în afara termenului constituțional. Această interpretare este confirmată și în practică: guvernul interimar poate rămâne în funcție până la instalarea unui nou cabinet, chiar dacă termenul a fost depășit. Limitele reale ale „artificiilor” Chiar și în această zonă gri a artificiilor, există totuși limite. Interimatul nu poate fi prelungit la infinit, deoarece Parlamentul poate adopta o moțiune de cenzură. Președintele țării poate declanșa procedura de desemnare a unui nou premier. De asemenea, Curtea Constituțională poate interveni în caz de conflict instituțional.

Trump amână ultimatumul adresat Iranului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump prelungește ultimatumul pentru Iran: termen nou pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz

Președintele american Donald Trump pare să fi amânat din nou ultimatumul adresat Iranului privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, extinzând termenul cu încă 24 de ore. Nou termen al ultimatumului Anunțul a fost făcut printr-un mesaj scurt publicat pe Truth Social: Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Marţi, 8:00 P.M, Ora Estului”. Noul termen-limită corespunde zilei de marți, ora 20:00 (ora Washingtonului), respectiv miercuri, ora 00:00 GMT. Amenințări dure: „nu vor mai avea nicio centrală electrică” În paralel cu această amânare, Trump a continuat să lanseze avertismente severe la adresa Iranului. Într-un interviu acordat publicației The Wall Street Journal, liderul american a declarat: „Dacă ei nu fac ceva până marţi seară, nu vor mai avea nicio centrală electrică şi niciun pod în picioare”. Anterior, într-un interviu la Fox News, acesta a reiterat amenințările: „Veţi vedea poduri şi centrale electrice prăbuşindu-se în toată ţara”. Totuși, în același timp, Trump a susținut că există deschidere pentru dialog afirmânc că „negocieri se desfăşoară chiar acum” și „există şanse bune de a ajunge mâine la un acord”. Mesaj incendiar pe Truth Social Retorica președintelui american a devenit și mai agresivă într-un mesaj anterior postat pe aceeași platformă: „Marţi va fi în Iran Ziua Centralelor Electrice şi Ziua Podurilor, toate într-una singură”. „Nimic nu se va compara cu asta!!! Deschideţi Nenorocita de Strâmtoare, ticăloşi nebuni, sau veţi ajunge în Iad - VEŢI VEDEA! Slavă lui Allah”. Reacția Iranului: „Întreaga regiune va arde” Declarațiile lui Trump au fost întâmpinate cu reacții dure din partea oficialilor iranieni. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a avertizat: „Acţiunile dumneavoastră necugetate duc Statele Unite într-un adevărat infern pentru fiecare familie şi întreaga noastră regiune va arde pentru că insistaţi să urmaţi ordinele lui Netanyahu. Singura soluţie reală constă în respectarea drepturilor poporului iranian şi încetarea acestui joc periculos”. Rusia cere renunțarea la ultimatumuri Pe fondul escaladării tensiunilor, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a transmis un apel la calm: SUA trebuie să „renunţe la limbajul ultimatumurilor”, pentru a permite „revenirea la negocieri”. Mesajul a fost formulat după o discuție telefonică cu omologul său iranian, Abbas Araghchi. Strâmtoarea Ormuz și riscul unei escaladări majore În urma ultimatumurilor anterioare, Iranul a avertizat că Strâmtoarea Ormuz va rămâne deschisă doar pentru navele care nu au legături cu „inamicii Iranului”. Totodată, Teheranul a transmis că, dacă SUA își vor pune în aplicare amenințările, strâmtoarea va fi închisă complet, instalațiile energetice regionale vor fi atacate, interesele economice americane din regiune vor deveni ținte legitime, iar infrastructuri vitale, inclusiv uzinele de desalinizare, ar putea fi lovite.

Polonia prelungește controalele la granițe (sursa: Facebook/Marcin Kierwiński)
Internațional

Polonia, încă șase luni de controale la granițele cu Germania și Lituania

Autoritățile din Polonia au decis să extindă măsura controalelor temporare la frontierele cu Germania și Lituania pentru încă șase luni, până la data de 1 octombrie, potrivit unui anunț oficial al Ministerului de Interne. Măsuri extinse pentru combaterea migrației ilegale Decizia vine în contextul eforturilor continue ale guvernului polonez de a limita migrația ilegală și de a întări securitatea la granițe. Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România Controalele temporare au fost introduse inițial în iulie anul trecut, în linie cu măsuri similare adoptate de mai multe state din Uniunea Europeană. Ministerul de Interne: securitatea rămâne prioritară Reprezentanții Ministerului de Interne au justificat prelungirea măsurii prin necesitatea menținerii unui nivel ridicat de siguranță internă. "Această decizie este cauzată de nevoia de a contracara migraţia ilegală şi a asigura securitatea internă", a anunţat ministerul în postarea sa pe platforma X. Decizia Poloniei reflectă o tendință mai largă în Europa, unde mai multe guverne au reintrodus controale la frontierele interne, în încercarea de a gestiona fluxurile migratorii și de a răspunde preocupărilor legate de securitate.

Jeffrey Epstein, teste genetice controversate (sursa: US DoJ)
Internațional

Epstein lua în calcul să utilizeze tehnologii genetice pentru a-și prelungi viața

Infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein a efectuat teste genetice într-o aparentă tentativă de a-și folosi propriul material genetic în scopuri de medicină regenerativă, un domeniu care urmărește repararea organismului prin regenerarea de țesuturi și organe. Informațiile apar în mii de e-mailuri publicate recent și analizate de CNN. Teste genetice după condamnarea din 2008 La câțiva ani după condamnarea sa inițială din 2008 pentru infracțiuni legate de prostituție, Epstein a plătit pentru teste genetice avansate realizate de un medic afiliat unuia dintre cele mai prestigioase spitale din Statele Unite. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Potrivit CNN, el a explorat inclusiv posibilitatea creării de celule stem, considerate esențiale pentru imunitate, vindecare și longevitate. Legătura cu Harvard și un proiect genomic global La acel moment, cercetătorul Joseph Thakuria era medic șef la Massachusetts General Hospital și era afiliat unui amplu proiect de studiere a genomului derulat de Harvard Medical School. În declarații oferite CNN, Thakuria a afirmat că Epstein era înscris în Personal Genome Project, o bază de date publică globală ce colectează informații genetice de la voluntari pentru a sprijini cercetarea științifică asupra trăsăturilor și bolilor genetice. Propuneri private și finanțări discutabile Documente incluse în dosarele lui Epstein, publicate de Department of Justice, arată că în februarie 2014 Joseph Thakuria i-a trimis acestuia o propunere de finanțare a unui proiect privat. Inițiativa viza secvențierea genomurilor pacienților pentru identificarea factorilor genetici implicați în diferite boli. În aceeași propunere, cercetătorul oferea și opțiuni de cercetare genetică personalizată pentru Epstein, inclusiv studii dedicate longevității. Secvențiere ADN și studii de longevitate Câteva luni mai târziu, în iunie 2014, Thakuria i-a trimis lui Epstein o factură detaliată pentru mai multe proiecte, printre care o investiție inițială de 2.000 de dolari pentru secvențierea unei părți din genomul său. Devizul includea și costuri estimate pentru „studii personalizate de longevitate”, ce presupuneau utilizarea editării genetice. Documentele menționează că Epstein a furnizat o probă de salivă pentru aceste analize. Editarea genetică și tehnologia CRISPR O parte a propunerii viza editarea celulelor stem ale lui Epstein „pentru a introduce mutații în culturi despre care se crede că sporesc longevitatea”, folosind tehnologia inovatoare de editare genetică CRISPR, aflată atunci la început de drum. CNN nu a identificat dovezi clare ale plății complete pentru aceste servicii, însă corespondența dintre Epstein, Thakuria și asistenții acestuia a continuat cel puțin până în 2015. În e-mailuri, asistenții încercau să ducă mai departe proiectele începute. La un moment dat, Epstein s-a arătat nemulțumit de întârzieri și l-a amenințat pe medic că îl va raporta superiorilor săi dacă rezultatele nu vor fi livrate rapid. Un final controversat Jeffrey Epstein s-a sinucis în 2019, în închisoare, în timp ce aștepta procesul pentru acuzații federale de trafic sexual. Dezvăluirile privind interesul său pentru experimente genetice și longevitate adaugă o nouă dimensiune unui caz deja marcat de controverse, influență și abuz de putere.  

Polonia menține controalele temporare la frontiere (sursa: Facebook/Krajowa Administracja Skarbowa)
Internațional

Polonia prelungește controalele la granițele cu Germania și Lituania până în octombrie

Polonia menține controalele temporare la frontiere. Guvernul polonez a decis să mențină controalele temporare la frontierele cu Germania și Lituania până la data de 4 octombrie, prelungind astfel măsura inițială care urma să expire pe 5 august. Polonia menține controalele temporare la frontiere Potrivit ministrului de interne, Marcin Kierwiński, decizia a fost luată încă de vineri și a fost notificată Comisiei Europene, precum și statelor vecine afectate. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Kierwiński a subliniat că partenerii europeni au manifestat „înțelegere deplină” față de această măsură, în contextul presiunii continue exercitate de migrația ilegală și de activitățile serviciilor secrete din Belarus și Rusia. Control sporit: „98% acoperire a frontierei” Ministrul a declarat că introducerea controalelor în iulie a dus la o „densitate de control de 98%” la granițele Poloniei, ceea ce i-a determinat pe migranții ilegali și pe agenții ruși și belaruși să caute rute alternative. În luna septembrie, autoritățile poloneze urmează să evalueze din nou situația, pe baza datelor furnizate de poliție, armată și grăniceri. Răspuns la măsurile luate de Germania Polonia a introdus controalele la frontieră pe 7 iulie, ca reacție la decizia Germaniei de a intensifica verificările la graniță. Cancelarul Donald Tusk a condiționat oprirea acestor controale de deciziile guvernului federal german. Germania impune din octombrie 2023 controale selective la frontiera cu Polonia, în încercarea de a limita migrația ilegală. Situația de la frontieră în cifre Între 7 și 30 iulie, autoritățile poloneze au controlat 243.683 de persoane și 110.212 vehicule la granița cu Germania. În urma acestor verificări, 105 persoane au primit refuz de intrare în Polonia, iar 72 de persoane respinse de Germania au fost primite de partea poloneză. În două cazuri, Polonia a refuzat preluarea migranților, iar la rândul ei a returnat șase persoane autorităților germane. Presiuni interne: grupări radicale și acuzații reciproce În luna iulie, guvernul polonez a fost presat să acționeze și din cauza activităților unor grupuri de patrulare civile de extremă dreapta, care pretindeau că identifică migranți ilegali și criticau autoritățile pentru lipsa de acțiune. Aceste grupuri acuzau Germania că returnează migranți care nu au trecut anterior prin Polonia.

Programul în ambulatoriu se va prelungi (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

Programul în ambulatoriu va fi extins până la 20.00, pentru a permite accesul mai multor pacienți

Programul în ambulatoriu se va prelungi. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunțat luni, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, că valoarea decontărilor pentru serviciile medicale din ambulatoriul de specialitate va fi crescută în două etape. De asemenea, ministrul a anunțat prelungirea programului în ambulatoriu. Valoarea pe punct crește de la 5 la 8 lei Începând cu 1 august, punctul pe serviciu medical în ambulatoriul clinic de specialitate va fi majorat de la 5 lei la 6,50 lei. Citește și: Grindeanu compară contribuabilii cu niște vaci care dau prea puțin lapte și ar trebui furajate mai bine A doua etapă va intra în vigoare la 1 ianuarie, când valoarea va urca la 8 lei. „Această creștere va stimula numărul de intervenții, consultații și tratamente efectuate în ambulatoriu”, a declarat Rogobete. Programul în ambulatoriu se va prelungi Pentru a crește accesibilitatea, mai ales pentru pacienții care lucrează până seara, programul ambulatoriilor din spitalele publice va fi extins până la ora 20:00. Rogobete a subliniat că pacienții nu mai trebuie să fie nevoiți să ajungă la spital înainte de ora 13:00 pentru investigații precum EKG sau ecografie. Medici pot lucra în ambulatoriu fără program prestabilit O altă măsură anunțată este flexibilizarea accesului medicilor din secțiile spitalelor către activitatea din ambulatoriul integrat. Concret, medicii nu vor mai fi obligați să respecte un program fix pentru consultațiile ambulatorii, ci vor putea participa în funcție de disponibilitatea zilnică și dinamica activității clinice. „CNAS va elimina birocrația legată de programarea în intervale orare fixe, lăsând această organizare la latitudinea managerilor de spitale și a șefilor de secție”, a explicat ministrul. Normarea după numărul de paturi este ineficientă Ministrul a criticat modelul actual de normare a personalului medical, care se bazează exclusiv pe numărul de paturi, fără a ține cont de numărul real al pacienților tratați. Acest sistem, spune el, duce la epuizarea personalului din spitale mari și aglomerate, cum sunt cele universitare sau județene, care preiau cazuri de la spitalele mai mici. „E nevoie de o reformă a cadrului legal care stabilește normarea personalului, pentru a reflecta volumul real de muncă din spitale”, a conchis Alexandru Rogobete.

Programul „Casa Verde Fotovoltaice 2023”, prelungit (sursa: Facebook/Ministerul Mediului)
Eveniment

Programul „Casa Verde Fotovoltaice 2023”, prelungit

Programul „Casa Verde Fotovoltaice 2023”, prelungit. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a anunțat prelungirea perioadei de implementare a proiectelor din cadrul programului „Casa Verde Fotovoltaice 2023”. Programul „Casa Verde Fotovoltaice 2023”, prelungit Potrivit MMAP, modificările au venit ca răspuns la dificultățile întâmpinate de beneficiari în procesul de implementare. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Programul a fost afectat de două mari obstacole. Întârzieri în obținerea certificatelor de racordare: distribuitorii de energie întârzie eliberarea certificatelor necesare decontării finanțării. Instalatori s-au dovedi a fi neserioși. Beneficiarii care au colaborat cu instalatori care nu au finalizat proiectele până în decembrie 2024 se confruntă cu blocaje semnificative. Modificările aduse de Ministerul Mediului Ministrul Mircea Fechet a semnat un proiect de modificare a Ghidului de finanțare, incluzând: Extinderea duratei de implementare la 18 luni pentru beneficiarii care dovedesc că au solicitat certificatul de racordare în termenul inițial de 12 luni. Flexibilizarea condițiilor privind instalatorii, beneficiarii pot schimba instalatorul pentru a doua oară după aprobarea proiectului. Prelungirea cu 6 luni pentru beneficiarii afectați de instalatori neserioși. Aceștia pot alege un nou instalator și finaliza proiectele. Măsuri pentru protejarea beneficiarilor Modificările sunt menite să remedieze blocajele. Întârzierile la nivel de certificare și livrare de echipamente sunt abordate prin extinderea termenelor. Eliminarea instalatorii neserioși: instalatorii care generează probleme vor fi excluși de la viitoarele programe de finanțare. Impactul modificărilor asupra beneficiarilor Beneficiarii programului „Casa Verde Fotovoltaice 2023” primesc șansa de a-și finaliza proiectele în condiții mai flexibile și fără riscul pierderii finanțării. Prelungirea termenelor și sprijinul oferit vor contribui la succesul acestui program important pentru tranziția verde a României.

Klaus Iohannis invocă legalitatea prelungirii mandatului (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Politică

Klaus Iohannis invocă legalitatea prelungirii mandatului

Klaus Iohannis invocă legalitatea prelungirii mandatului. Președintele Klaus Iohannis a subliniat miercuri, înainte de Summitul UE - Balcanii de Vest de la Bruxelles, că prelungirea mandatului său la Cotroceni, în contextul anulării scrutinului prezidențial, este reglementată clar de Constituție. Klaus Iohannis invocă legalitatea prelungirii mandatului „Cum să plec dacă Constituția îmi spune trebuie să stau? Nu este o alegere. Dacă aș pleca, ar trebui să plec prin demisie”, a explicat președintele. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Iohannis a adăugat că o eventuală demisie ar necesita o justificare „extrem, extrem de solidă pentru un interes public”, subliniind că nu ar lua această decizie pentru avantajul unui politician sau al altuia. Aplicarea articolului 82 din Constituție Klaus Iohannis a evidențiat că situația mandatului său este reglementată expres de articolul 82 din Constituție, care stabilește că mandatul unui președinte se încheie numai în momentul în care noul președinte depune jurământul. „Curtea Constituțională nu mi-a prelungit mie mandatul, cum eronat vehiculează unii politicieni, care probabil nu au avut timp să citească articolul din lege, chit că este numai un rând. Curtea Constituțională a subliniat că există acest articol și acesta se aplică, atât”, a explicat președintele. Iohannis a adăugat că respectarea legii nu este o alegere personală: „Curtea Constituțională de fapt a spus: atenție, este lege și legea se aplică! Asta a spus Curtea Constituțională și asta fac eu. Eu nici nu pot să plec. (...) Lucrurile sunt constituțional clare, legal clare.” Apel pentru organizarea alegerilor prezidențiale În contextul dezbaterilor publice, Klaus Iohannis a făcut un apel la organizarea alegerilor prezidențiale cât mai curând posibil: „Nu cred că o tergiversare ar ajuta la ceva”, a subliniat acesta. Președintele a criticat politicienii care contestă aplicarea legii, susținând că aceștia doresc să pară „salvatorii națiunii”. Legalitatea, în centrul discuției Declarațiile lui Klaus Iohannis consolidează poziția sa conform legii și Constituției, clarificând situația mandatului prezidențial în absența unui nou scrutin. Președintele își reafirmă angajamentul de a respecta prevederile legale și solicită urgentarea procesului electoral pentru a evita prelungirea incertitudinii politice.

Alfred Bulai, prelungirea arestului la domiciliu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Alfred Bulai, prelungirea arestului la domiciliu

Alfred Bulai, prelungirea arestului la domiciliu. Judecătoria Sectorului 1 a admis marţi cererea procurorilor de prelungire cu 30 de zile a măsurii arestului la domiciliu pentru Alfred Bulai, în dosarul în care sociologul este inculpat pentru că ar fi agresat sexual studente de la SNSPA. Alfred Bulai, prelungirea arestului la domiciliu De asemenea, instanţa nu a fost de acord ca Alfred Bulai să îşi părăsească locuinţa pentru a merge la un control medical şi nici să ia legătura cu Ioana Benga, fosta sa secretară de la SNSPA. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line "Admite propunerea de prelungire a măsurii arestului la domiciliu, formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 referitor la inculpatul Bulai Alfred. Dispune prelungirea măsurii arestului la domiciliu pe o durată de 30 de zile, de la data de 05.10.2024 până la data de 03.11.2024, inclusiv. Respinge ca neîntemeiată cererea inculpatului de părăsire a imobilului pentru a se deplasa la control medical. Respinge ca neîntemeiată cererea inculpatului de modificare a măsurii arestului la domiciliu, în sensul de a i se permite să comunice cu martora Benga Corina-Ioana", se arată în decizia instanţei, care nu este definitivă. Bulai, arestat pe 5 septembrie Iniţial, Alfred Bulai a fost arestat preventiv pe 5 septembrie, însă a stat în arestul Poliţiei doar o săptămână, după ce Tribunalul Bucureşti a decis pe 12 septembrie să fie plasat în arest la domiciliu. Fostul profesor de la SNSPA este acuzat de săvârşirea infracţiunilor de folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual şi agresiune sexuală. Ancheta a pornit de la o investigaţie jurnalistică realizată de site-ul Snoop. Alfred Bulai ar fi hărţuit sexual mai multe studente, iar o parte dintre agresiuni ar fi avut loc în timpul unor cursuri de practică, organizate în zone rurale.

România solicită, prin Dan Motreanu, încă un an pentru a absorbi fondurile europene Foto: Facebook
Eveniment

România solicită un an a absorbi fondurile europene

România solicită încă un an, până la mijlocul lui 2025, pentru a absorbi fondurile europene de „coeziune”, anunță europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Într-o postare pe Facebook, pe pagina PNL, el spune că „prelungirea cu încă un an, până la jumătatea anului 2025, a termenului de utilizare a fondurilor europene din Politica de Coeziune a exercițiului financiar 2014-2020 este una din priorităților mele în Parlamentul European”. Potrivit lui Motreanu, comisarul european pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira, „a răspuns afirmativ” acestei propuneri. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Rata de absorbție efectivă: 79,6% Ultimele date publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) privind gradul de absorbție a fondurilor europene sunt din 29 septembrie. La acel moment „rata de absorbție curentă” a fondurilor destinate politicilor de coeziune, care include sumele solicitate la plată, era de 79,6%. În ceea ce privește rata de absorbție efectivă - adică sumele plătite României - aceasta era de 69,81%. Totalul sumelor primite de la UE, care includ prefinanțările, era de 20,3 miliarde de euro, respectiv 84,3% din alocare. Dacă propunerea lui Motreanu nu este adoptată, autoritățile române ar avea doar trei luni ca să atragă încă 16% din fonduri, respectiv circa 3,7 miliarde de euro. România solicită încă un an pentru a absorbi fondurile europene „În intervenția pe care am avut-o în cadrul dezbaterii din Parlamentul European privind Politica de Coeziune Post 2027, am solicitat comisarului european pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira, să susțină aceste propuneri, iar aceasta a răspuns afirmativ.â De asemenea, aceasta a afirmat că susține și propunerea pe care am făcut-o ca raportor din partea PPE (#EPP) ca banii prevăzuți de noul program european STEP (platforma de Tehnologii Strategice pentru Europa) să fie utilizați doar în țările din UE cu PIB-ul sub media Uniunii, categorie din care face parte și România. În acest fel, companiile capabile sa dezvolte tehnologiile moderne STEP vor fi atrase în regiuni în care acestea nu s-ar extinde astfel. Suma alocată pentru STEP este de zece miliarde de euro, iar Parlamentul European solicită alocarea a încă trei miliarde de euro. Comisarul european a subliniat importanța acestei abordări având în vedere că statele cu PIB-ul sub media UE dispun de capacități limitate de a oferi ajutoare de stat. Politica de coeziune este principalul vehicul de investiții al Uniunii Europene. Circa o treime din bugetul european este alocată pentru sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate și pentru susținerea inovației și a firmelor mici și mijlocii. România va primi în total 31,5 miliarde de euro prin Politica de coeziune în perioada 2021-2027”, a afirmat Motreanu.

Șoferul drogat, arest prelungit o lună (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Șoferul drogat, arest prelungit o lună

Șoferul drogat, arest prelungit o lună. Vlad Pascu, tânărul drogat care a ucis doi studenți la 2 Mai după ce intrat în plin într-un grup de pietoni, a mai primit o lună de arest. Șoferul drogat, arest prelungit o lună "Admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpatului PASCU MATEI VLAD. Citește și: Mama lui Vlad Pascu, către fiul ei, în arest: Eu vreau să-ți fac dosar medical, să te trimită pe aici, pe Rahova. Este centru de tratare de dependențe (...) dispune prelungirea arestării preventive a inculpatului PASCU MATEI VLAD, cercetat în dosarul nr. 1505/P/2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe şi părăsirea locului accidentului (...) pentru o perioada de 30 zile, începând cu data de 19.09.2023 până la data de 18.10.2023, inclusiv. Citește și: DIICOT a ratat-o pe doamna Coca, adevărata mamă a lui Vlad Pascu. De ce „Hidra” e doar prescurtarea de la hidrant În baza art. 242 alin. 2 c.p.p., respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de inculpatul PASCU MATEI VLAD, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.", se arată în încheierea Judecătoriei Mangalia din 8 septembrie a.c. Mama, arestată pentru șantaj Și mama lui Vlad Pascu, Miruna Pascu, a fost arestată. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un „portofel” cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat „Din cercetări a rezultat faptul că, în mod conștient și deliberat, inculpata (n.r. – Miruna Pascu) a exercitat presiuni de natură să constrângă moral o persoană, pentru a o determina să nu dea declarații de martor sau să facă declarații mincinoase, într-o cauză instrumentată de către DIICOT – Serviciul Teritorial Constanța privind infracțiunile de deținere, fără drept, de droguri de risc, în vederea consumului propriu”, potrivit DIICOT. Joi, Vlad Pascu a fost audiat la DIICOT alături de părinții săi, dar și împreună cu mai mulți tineri din anturajul său, după ce anchetatorii au făcut mai multe percheziții în acest dosar. DIICOT a anunțat vineri că Vlad Pascu a fost pus sub urmărire penală pentru alte trei infracțiuni noi – deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, trafic de droguri de mare risc și punerea la dispoziție a locuinței pentru consumul ilicit de droguri.

Divizia 101 Aeropurtată continuă în România (sursa: Inquam Photos/Cosmin Enache)
Eveniment

Divizia 101 Aeropurtată continuă în România

Divizia 101 Aeropurtată continuă în România. Pentagonul va menţine mii de soldaţi pentru cel puţin încă nouă luni la baza Mihail Kogălniceanu în România, desfăşurare militară americană aflată cel mai aproape de conflictul din Ucraina, au declarat sâmbătă oficiali citaţi de The New York Times. Divizia 101 Aeropurtată continuă în România La această bază sunt staţionaţi începând din vara trecută circa 4.000 de militari din Divizia 101 Aeropurtată a SUA, inclusiv mici grupări de trupe care efectuează frecvent exerciţii la graniţa României cu Ucraina. Înaintea acestui contingent, Pentagonul a trimis în România un contingent mai mic al Diviziei 82 Aeropurtate, ca parte a forţei de reacţie rapidă în urma declanşării invaziei ruse în Ucraina în februarie. Citește și: FOTO & VIDEO Reportaj CBS între militarii aflați în România ai legendarei Divizii 101 aeropurtată. „Nu este o misiune de antrenament, ci una de luptă”, spune generalul John Lubas Trupele Diviziei 101 Aeropurtate care se află acum la MK vor părăsi România în următoarele două luni, iar potrivit oficialilor citaţi de New York Times vor fi înlocuite de o brigadă diferită a aceleiaşi divizii, care-şi are baza permanentă în SUA la Fort Campbell. În plus, spun aceşti oficiali, misiunea va fi condusă de ofiţeri superiori, printre care se vor număra un general cu două stele şi planificatori de vârf din cadrul Diviziei a 10-a de asalt montan, în cadrul unei desfăşurări ce va avea o durată de nouă luni. General cu două stele la comandă Până sâmbătă nu era clar dacă Pentagonul urma să menţină unitatea de nivel superior la baza de la Kogălniceanu sau să-şi mute forţele în altă parte. Trimiterea unui general cu două stele în apropierea unei zone de conflict permite luarea mai rapidă a deciziilor asupra poziţionării trupelor şi armelor dacă Rusia ar împinge războiul în teritoriul NATO, explică analişti militari. O asemenea mişcare "ar asigura că Statele Unite sunt bine poziţionate în oferirea unei descurajări robuste şi a unei poziţii defensive aliaţilor noştri pe continentul european", menţiona sâmbătă Pentagonul într-o declaraţie, adăugând că "SUA vor continua să-şi ajusteze corespunzător postura ca răspuns la mediul de securitate dinamic".

Kelemen Hunor anunță că starea de alertă se prelungește după 8 martie Foto: Facebook
Politică

Kelemen anunță că starea de alertă se prelungește

Kelemen Hunor anunță că starea de alertă se prelungește după 8 martie. Totuși, o parte a restricțiilor vor fi ridicate. Premierul va analiza „Foarte multe dintre restricţii sunt convins că vor fi ridicate, asta este intenţia noastră, şi după 8 martie o prelungire a stării de alertă pentru o lună de zile va exista. Premierul a cerut o analiză foarte serioasă, dacă se termină starea de alertă, la un moment dat, pentru că se va termina, ce acte normative trebuie modificate. Pentru că în această perioadă de doi ani de zile mai ales în zona sanitară, în zona economică, în zona administraţiei şi a intervenţiei în situaţiile de urgenţă au fost modificate multe acte normative şi trebuie văzut ce se întâmplă cu persoanele detaşate, cu persoanele angajate. Din punctul meu de vedere, trebuie să rămână în sistem. Infectări vom avea în continuare, cei care tratează bolnavii COVID în continuare, după ridicarea stării de alertă, rămân acolo? Da, trebuie să rămână acolo”, a afirmat Kelemen Hunor, miercuri seară, într-o emisiune la B1 Tv. Kelemen anunță că starea de alertă se prelungește El a subliniat că ridicarea stării de alertă "nu înseamnă că s-a terminat pandemia, că virusul a fost omorât definitiv”, ci că s-a trecut într-o altă fază. "Din punctul meu de vedere, în primăvară trebuie ridicată starea de alertă dacă nu se întâmplă vreun lucru... În aprilie, mai”, a spus vicepremierul. El a arătat că este "puţin probabil” ca starea de alertă să fie ridicată în 8 martie. Citește și: Claudiu Târziu (AUR) vrea mai mulți preoți în spitale. Aceștia ar fi plătiți ca psihologii „cu cel mai ridicat nivel de salarizare”, din banii unității sanitare Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră