vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: prahova

18 articole
Eveniment

Criza apei din Prahova și Dâmbovița: Guvernul anunță măsuri de urgență

Executivul a anunțat un set amplu de măsuri pentru sprijinirea locuitorilor din Prahova și Dâmbovița afectați de problemele de furnizare a apei, subliniind că premierul Ilie Bolojan a coordonat permanent intervențiile instituțiilor responsabile. Ministerele de Interne, Mediu, Energie și Sănătate, alături de structurile pentru situații de urgență, au acționat pentru asigurarea apei potabile și menajere, dar și pentru prevenirea unor riscuri suplimentare legate de energie sau funcționarea unităților sanitare. Peste 540.000 litri de apă distribuiți gratuit în regim de urgență În urma deciziilor CNSU, autoritățile au repartizat gratuit 541.954 litri de apă către populația afectată, dintre care 379.554 litri în județul Prahova și 162.400 litri în Dâmbovița. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Distribuția a fost realizată de Inspectoratele pentru Situații de Urgență, în perioada 30 noiembrie – 3 decembrie. Măsuri operative ale Ministerului Mediului și ANAR Ministerul Mediului a activat o celulă operativă cu specialiști hidrologi, hidrotehnicieni și tehnicieni de operare, care monitorizează nivelurile, turbiditatea și debitele în zona Paltinu–Voila. Echipele ANAR și ABA au rămas în teren 24/24 pentru evaluări, măsurători și stabilirea parametrilor necesari reluării tratării apei, în timp ce ministrul Diana Buzoianu și oficiali ai MMAP au verificat personal situația la fața locului. Decizii tehnice urgente pentru stabilizarea debitelor Autoritățile au dispus deschiderea golirii de semiadâncime, stabilirea unui debit constant de 3 mc/s pentru alimentarea lacului Voila și reconfigurarea traseului apei prin instalațiile Hidroelectrica. În paralel, SGA a prelevat probe succesive pentru a determina momentul în care apa poate fi reintegrată în procesul de tratare. Monitorizare continuă și ședințe operative zilnice Debitele și turbiditatea sunt monitorizate în timp real, iar raportările tehnice sunt transmise Ministerului Mediului la fiecare șase ore. În același timp, au loc ședințe zilnice cu ESZ Prahova, ANAR, Hidroelectrica, DSP și autorități locale pentru evaluarea avariilor și coordonarea măsurilor urgente. Control asupra operatorului de apă și accelerarea lucrărilor de infrastructură Corpul de Control al MMAP verifică modul în care operatorul ESZ Prahova și-a îndeplinit obligațiile privind rezervele tehnice și infrastructura, în timp ce ANAR analizează variante pentru accelerarea lucrărilor la conducta GF2. Raportările din teren trebuie transmise către minister în maximum 60 de minute. Reluarea tratării apei depinde de nivelul turbidității Lacul de priză Voila este alimentat cu un debit stabil de 3 mc/s, iar reluarea tratării apei este estimată la maximum șase zile, în funcție de scăderea turbidității și capacitatea operatorului de a restabili procesul tehnologic. Ministerul Energiei a confirmat că alimentarea cu energie electrică în Prahova și la nivel național nu este afectată, chiar dacă centrala CECC Brazi este temporar oprită. Au fost mobilizate echipe de intervenție, sistate lucrările la instalațiile de 110 kV și puse în funcțiune capacități suplimentare de producție din cadrul CE Oltenia și Hidroelectrica. Funcționarea rafinăriei Petrobrazi și repornirea CE Brazi Rafinăria Petrobrazi funcționează în parametri normali, iar repornirea centralei electrice de la Brazi este programată imediat ce debitul de apă necesar răcirii revine în limite sigure, estimarea fiind pentru data de 8 decembrie. Ministerul Sănătății a coordonat intervențiile pentru spitalele din Prahova afectate de lipsa apei, în care se aflau 378 de pacienți. A fost activat mecanismul de suport cu marile spitale de urgență din București, pregătite să preia pacienți în caz de necesitate, inclusiv în scenarii cu victime multiple.

Criza apei, guvernul anunță măsuri de urgență (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Grindeanu continuă atacurile la Buzoianu (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu continuă atacurile la Buzoianu: Să se ducă în Prahova să rezolve ce a încurcat

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că ministra Mediului, Diana Buzoianu, ar trebui să se deplaseze în Prahova, unde mii de oameni au rămas fără apă, și să încerce să remedieze „ce a încurcat”. Grindeanu critică reacția ministerului Mediului Întrebat cum vede lipsa de asumare a Dianei Buzoianu în legătură cu situația din Prahova și Dâmbovița, Grindeanu a reamintit declarațiile optimiste ale acesteia din urmă cu aproximativ o săptămână. Citește și: Sexy-coafeza lui Grindeanu, cu care se plimba cu Nordis, a zburat de la Exploatarea Apelor Prahova „Am văzut asigurările domniei sale cum că totul e sub control. Din păcate, pare că nu e sub control”, a spus liderul PSD. „Situația a scăpat de sub control” Grindeanu a precizat că nu caută vinovați, ci încearcă să sprijine autoritățile locale pentru a gestiona criza. „Dincolo de aruncarea pisicii dintr-o parte în alta, lucrurile nu au fost urmărite cum trebuie. Au existat informări din timp despre posibile situații de urgență, inclusiv din partea prefectului din Prahova”, a declarat acesta. Critici la adresa Apelor Române Liderul PSD a afirmat că avertismentele nu au fost luate în calcul de „reformiștii de la Apele Române”, dar a subliniat că oamenii afectați sunt preocupați în primul rând de rezolvarea situației, nu de identificarea vinovaților. Grindeanu a transmis că, dacă s-ar afla în locul ministrei Mediului, ar merge imediat în teren. „Pe românii de acolo îi interesează să se rezolve problema. Dacă aș fi în locul doamnei ministru, m-aș duce acolo să încerc să rezolv această problemă, să încerc să rezolv ce am încurcat”, a spus acesta. Toți responsabilii, chemați de urgență la fața locului Referindu-se la consecințele secării barajului Paltinu, Grindeanu a declarat că toți cei implicați ar trebui să fie deja prezenți în zonă. „Nu e rolul meu să dau astfel de ordine. Treaba aceasta ține de prim-ministru”, a precizat el. Demisii posibile, dar prioritatea rămâne criza Liderul PSD a subliniat că, deși demisiile nu trebuie excluse, rezolvarea crizei este prioritară. „Cel mai important lucru în acest moment este să se rezolve situația de criză. Demisiile pot veni, dar prioritatea este remedierea”, a concluzionat Grindeanu.

Cine conduce ESZ Prahova: un ex-tablagiu din Armată, cu licență la Bioterra, și o fostă pirotehnistă Foto: Facebook Bogdan Chițescu
Politică

Cine conduce ESZ Prahova: un ex-tablagiu din Armată, cu licență la Bioterra, și o fostă pirotehnistă

Cine conduce ESZ Prahova: un ex-tablagiu din Armată, cu licență la Bioterra, și o fostă pirotehnistă. Salariile conducerii acestei companii controlate 100% de Apele Române sunt uriașe, iar consiliul de administrație, compus din șapte membri, nu cinci, este supradimensionat. Citește și: Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova Fiecare membru al CA-ului ESZ Prahova primește lunar, brut, o indemnizație de 14.832 de lei, potrivit datelor AMEPIP.  Cine conduce ESZ Prahova: un ex-tablagiu din Armată, cu licență la Bioterra, și o fostă pirotehnistă Director la Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova este Bogdan Chițescu, care are o indemnizație lunară brută de 34.149 de lei.  Potrivit propriului CV, el a absolvit liceul în 1998, iar în 2005 și-a luat licența la Universitatea Bioterra, în „inginerie economică”. Din martie 2002 în septembrie 2003 a fost subofițer la o unitate a ministerului Apărării.  Brusc, în 2006, ajunge inspector antifraudă la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, AFIR. În 2008 este manager de proiect la Asociația Vlahilor "Primăvara", Bor (Serbia). Ulterior, prinde cele mai diversificate slujbe la diferite companii de stat, în conducere: Electrica Muntenia, Autoritatea Navală (!), Autoritatea Rutieră, Administrația Porturilor Dunării, Transelectrica și Teletrans, ba chiar și o slujbă de consilier personal al președintelui Institului Geologic al României. În 2012, între iulie și decembrie, a fost consilier al ministrului Dezvoltării. Postul a fost ocupat, în acea perioadă, de Eduard Hellvig, ulterior director al SRI.  Doar în anul fiscal 2024, Chițescu a fost plătit de patru instituții de stat: Camera Deputaților, Curtea de Conturi, ministerul Economiei și Cuprumin Deva, de unde  a încasat, în total, aproape 350.000 de lei.  În declarația de interese el consemnează și poziția de administrator special la COMPANIA NATIONALA A METALELOR PRETIOASE SI NEFEROASE REMIN SA - Baia Mare, Maramures.  Chițescu a acumulat mai multe diplome și masterate, printre care una în „Securitate Comunitară și Terorism”, la Bioterra.  Adjuncta sa, directoarea economică Gabriela Hodorog, are un salariu brut lunar de 26.000 de lei. A absolvit liceul în 1986 și facultatea, contabilitate la ASE, în 2000, când avea circa 32 de ani. Timp de opt ani a fost pirotehnistă la Uzina Mecanică Plopeni.  Din 2013, lucrează la ESZ Prahova.  Soțul ei este angajat la Poliția Locală Ploiești, de unde încasa aproape 8.000 de lei, net, lunar, plus norma de hrană, de circa 1.000 de lei, lunar. 

Criza apei din Prahova se extinde: cinci spitale închise, 10% din producția de energie, oprită Foto: Facebook Apele Române
Eveniment

Criza apei din Prahova se extinde: cinci spitale închise, 10% din producția de energie, oprită

Criza apei din Prahova se extinde: cinci spitale din zonă au fost închise și se pregătește transferul pacienților la București, 10% din producția de energie a țării, produsă la centrala OMV de la Brazi, a fost oprită.  Citește și: Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova Criza apei din Prahova se extinde În continuare nu este clar când vor primi apă 107.000 locuitori din zonă, termenul cel mai realist fiind 7 sau 8 decembrie. Apa a fost întreruptă din data de 28 noiembrie.  Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a spus că sunt afectate Spitalul Municipal Câmpina, Spitalul de Psihiatrie Voila, Spitalul de Pneumofiziologie Florești, Spitalul Orășenesc Băicoi și Spitalul de Pneumologie Breaza. A fost activat mecanismul de suport cu spitalele de urgență din București: Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, Spitalul Universitar de Urgență Elias și Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”. Tot azi, centrala electrică cu ciclu combinat (CECC) de la Brazi, din judeţul Prahova, care asigură aproximativ 10% din energia electrică produsă în ţară, cu emisii de CO₂ semnificativ reduse faţă de centralele pe cărbune, a fost oprită, marţi, din cauza lipsei alimentării cu apă. „Ministerul Energiei informează că Sistemul Energetic Naţional dispune de capacităţi suficiente pentru a acoperi integral necesarul de consum, în contextul suspendării temporare a activităţii centralei de la Brazi, pentru două zile”, a comunicat acest minister. 

Incident epidemiologic, posibil la Prahova (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

Un incident epidemiologic fără precedent, posibil la Prahova, dacă în sistem intră apă contaminată

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat marți că a solicitat Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Prahova să mențină restricțiile privind distribuția apei până când aceasta va respecta toți indicatorii microbiologici și fizico-chimici. Oficialul a avertizat că introducerea apei contaminate într-un sistem centralizat ar reprezenta un incident epidemiologic fără precedent. Risc epidemiologic major „Am păstrat legătura constant cu Direcţia de Sănătate Publică Prahova și am rugat să își facă treaba până la capăt, adică până când apa nu are un control microbiologic și nu respectă indicatorii fizico-chimici conformi, să nu ridice restricţionarea”, a precizat ministrul Rogobete în cadrul unei conferințe de presă organizate la Ploiești, în contextul crizei apei de la Barajul Paltinu. Citește și: Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova Ministrul a subliniat că orice abatere de la normele sanitare este „exclusă”, întrucât ar pune în pericol sănătatea populației. „Este exclus să faci un asemenea rabat şi să introduci într-un sistem centralizat apă contaminată cu orice, până nu ai un control microbiologic și până nu te asiguri că apa respectivă nu afectează populaţia”, a declarat Rogobete. Un posibil incident fără precedent Oficialul a atras atenția asupra gravității situației, afirmând că introducerea în rețea a apei neconforme ar fi generat un incident epidemiologic major. „Un incident de sănătate publică și epidemiologic fără precedent ar fi fost dacă acest lucru s-ar fi întâmplat”, a mai adăugat ministrul.

Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă Foto: Spitalul Județean Ploiești
Eveniment

Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă

Un pacient care a venit la spital pentru un accident minor a fost scăpat de pe targă, a suferit un traumatism cranian, a fost operat, iar acum este în comă. Pacientul, în vârstă de 85 de ani, ar fi tatăl unui fost manager al Spitalului Municipal Câmpina, scrie publicația locală Incomod. Citește și: Firea anunță că nu candidează la București și îl atacă, indirect, pe Ciolacu: „Cine s-a chinuit să-mi sape mie groapa politică a căzut în ea” Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă „Din verificările preliminare efectuate la faţa locului a reieşit că un pacient de 85 de ani ar fi căzut de pe targa de transport, în timpul manevrării acesteia de către un bărbat, pe rampa de acces a unităţii medicale. În urma incidentului, pacientul a suferit vătămări corporale, fiind internat pentru acordarea îngrijirilor medicale de specialitate. În cauză, poliţiştii continuă cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu”, au declarat oficiali ai Poliţiei. Incidentul s-a produs la Spitalul Județean Prahova. El venise la acest spital după un accident rutier minor și fusese internat la ortopedie. Urma să fie transferat la spitalul din Cîmpina pentru recuperare.  Ambulanțierul ar fi fost în timpul liber, dar cu toate acestea ar fi fost trimis de Marius Niculescu cu tatăl său la spitalul din Ploiești, spun surse citate de Incomod.  „Au fost studiate imaginile de pe camerele de supraveghere și se pare că problema a fost la rampa de acces, unde targa s-ar fi lovit într-un obstacol, întrucât suprafața nu este netedă. Pe imagini s-ar vedea cum targa cu bătrânul pică între rampă și ambulanță după ce i se blochează roata într-un obstacol de pe rampă, iar brancardierul încearcă să țină targa, dar pică peste pacient. Ambulanțierul ar fi și el rănit, la un picior. Cadre medicale spun că rampa nu ar fi fost făcută cu respectarea indicatorilor tehnici și că de-a lungul timpului ar mai fi fost probleme din cauza ei. Se pare că unghiul de înclinare al rămpii (panta) nu ar fi unul corect, iar din această cauză, în timp, mai multe persoane, inclusiv cadre medicale, s-ar fi accidentat”, relatează Incomod.  Antena 3 anunță că, în urma căzăturii, acesta a suferit mai multe traumatisme, iar starea lui de sănătate s-a agravat imediat după incident, intrând în comă.

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor Foto: Facebook CSM
Eveniment

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor: dosarul a zăcut prin instanțe timp de aproape nouă ani. Citește și: „ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu” Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor Tribunalul Prahova a constatat intervenirea prescripţiei răspunderii penale şi a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpaţii Mihail Emanuel Saghel (la data faptelor ofiţer de poliţie judiciară, cu funcţia de şef Serviciu în cadrul BCCO Ploieşti), trimis în judecată pentru şantaj, luare de mită, trafic de influenţă, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, Ionuţ Adrian Rădulescu, la data faptei ofiţer în cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie (SJU) Prahova, deferit justiţiei pentru cercetare abuzivă, şi Constantin Sebastian Ristea, acuzat de complicitate la infracţiunea de luare de mită. Judecătorii au dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpatul Constantin Ispas (fost şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Prahova din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie), deferit justiţiei pentru luare de mită, cercetare abuzivă în formă continuată, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, în cazul său urmând să fie constituit un dosar care se va judeca separat. DNA a susținut, potrivit unui cominicat din 2016, în cursul lunii aprilie 2010, Constantin Ispas, în calitate de şef al DGA Prahova, a pretins şi primit de la un denunţător, în perioada aprilie 2010 - februarie 2011, câte 10.000 euro în două tranşe şi ajutor financiar pentru o anumită societate comercială deţinută de un apropiat al său. Ajutorul financiar a constat într-un împrumut în sumă de 200.000 lei.  Aceste avantaje patrimoniale au fost pretinse de Ispas pentru a-l determina pe ofiţerul coordonator din cadrul BCCO Ploieşti, comisarul-şef Mihail Emanuel Saghel, să instrumenteze, într-o anumită direcţie, un dosar penal, astfel încât să se creeze o situaţie favorabilă denunţătorului, cercetat în cauza respectivă.   Procurorii mai susţin că, în perioada 2010-2013, Constantin Ispas i-a determinat pe administratorii a două firme să creeze avantaje materiale altor societăţi comerciale (având ca obiect de activitate comercializarea de produse petroliere), primind în schimb de la reprezentantul acestora din urmă: foloase materiale constând în 1.500 lei, pentru fiecare dintre cele 39 de tranzacţii cu produse petroliere derulate de firmele favorizate, totalizând suma de 58.500 lei; sume de bani cuprinse între 700 şi 2.000 lei, pentru alimentarea cu carburant a autoturismului personal, în toată perioada menţionată; sume de bani sau motorină pentru alimentarea propriului autoturism în cuantum de aproximativ 2.000 lei lunar (începând cu anul 2009 până la sfârşitul anului 2012), furnizarea, în mod repetat, de agregate minerale exploatate în cadrul unei balastiere, echivalentul a 45-50 basculante; transportul unor baloţi de lucernă sau grâu din zona Urlaţi la o fermă pe care o administrează în fapt Ispas Constantin; plata, în vara anului 2011, a cheltuielilor dintr-un concediu împreună cu familia sa pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, sejur în valoare de 2.000 euro. DNA mai menţionează că, în perioada 2014 - 2015, ofiţerul de poliţie Mihail Emanuel Saghel, lucrând în baza delegărilor de competenţă dispuse de DIICOT Ploieşti, a constrâns un jurnalist, prin ameninţare, direct sau prin interpuşi, cu constituirea de dosare penale şi luarea unor măsuri preventive faţă de acesta, în scopul de a-l determina pe de o parte să nu mai editeze şi să nu mai publice materiale de presă compromiţătoare la adresa sa, iar pe de altă parte să compromită un magistrat prin formularea unor denunţuri împotriva acestuia. La data de 18 august 2015, procurorii au găsit la domiciliul lui Mihail Emanuel Saghel 17 documente ce conţineau informaţii secret de stat, înscrisuri de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, pe care acesta din urmă le deţinea fără drept, în afara atribuţiilor sale de serviciu. Cu aceeaşi ocazie, au fost descoperite 39 înscrisuri care conţineau informaţii secret de stat de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, sustrase în mod repetat de poliţist, în perioada 15 februarie 2005 - 8 septembrie 2010, mai arată DNA. În 2023, Agerpres scria că ofiţerul de poliţie Constantin Ispas, din Prahova, obține daune morale de la stat, după ce a fost achitat în dosarul în care a fost judecat și omul de afaceri Sebastian Ghiță. 

Harta reducerilor de posturi în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Județele cu cei mai mulți bugetari: Prahova, Argeș, Suceava și Mureș

Harta reducerilor de posturi în România. O analiză publicată marți de Guvern arată că, în cazul unei reduceri cu 40% a numărului maxim de posturi admise în administrația locală, ar urma să fie disponibilizați 13.098 de angajați la nivel național. Această cifră reprezintă aproximativ 10% din numărul total de posturi ocupate în prezent. În total, 1.655 de unități administrativ-teritoriale – adică 51% din localitățile din România – ar trebui să reducă personal. Harta reducerilor de posturi în România Cele mai afectate județe ar fi: Citește și: ANALIZĂ Impact minor al concedierilor propuse de Bolojan, dar PSD și UDMR se opun la orice reducere a numărului bugetarilor Prahova – 724 de posturi reduse Argeș – 649 Suceava – 627 Mureș – 513 La acestea se adaugă și Municipiul București, unde ar urma să fie reduse 709 posturi ocupate. Județele cel mai puțin afectate În partea opusă, cu cele mai mici reduceri, se află: Bihor – 53 de posturi Tulcea – 60 Bistrița-Năsăud – 125 Vaslui – 129 Arad – 136 Călărași – 138 Brăila – 141 Impact procentual pe județe Din punct de vedere procentual, cele mai mari scăderi ar fi înregistrate în: Galați – reducere de 17% Argeș – 16% Sălaj – 16% Mehedinți – 15% Prahova – 15% Cele mai mici scăderi procentuale ar fi în: Bihor – 2% Tulcea – 4% Arad, Bacău și Vaslui – câte 5% Cele mai multe primării vizate La nivel de primării, cele mai multe unități administrativ-teritoriale unde ar trebui reduse posturi sunt în: Buzău – 69 de UAT-uri Prahova – 68 Dolj – 65 Iași – 65 Dâmbovița – 62 Vrancea – 62 Galați – 61 Argeș – 58 Mureș – 56 Lista completă a situației pentru fiecare localitate poate fi consultată pe site-ul oficial al Guvernului: gov.ro/aal. Premierul Ilie Bolojan: reducerea cu 25% are efecte minime Premierul Ilie Bolojan a explicat că o reducere de doar 25% a numărului maxim de posturi admise la nivel local ar avea efecte „aproape nule”. Acest lucru se datorează faptului că multe posturi sunt vacante sau nici măcar nu au fost înființate. Situația actuală a posturilor din administrația locală Numărul maxim de posturi prevăzut prin lege: 190.000 Posturi aprobate prin organigrame: 164.000 Posturi efectiv ocupate: 129.000 Posturi neînființate sau vacante: 61.000 (32% din total) Astfel, potrivit Guvernului, orice reducere mai mică de 30% ar afecta doar posturi fictive sau vacante, fără impact real asupra aparatului administrativ.

Atacurile urșilor în Prahova în 2024 (sursa: Facebook/Parcul Național Retezat National Park)
Eveniment

Atacurile urșilor în Prahova în 2024

Atacurile urșilor în Prahova în 2024. Anul 2024 a înregistrat un număr semnificativ de incidente cauzate de urși în județul Prahova, soldate cu o victimă mortală, două persoane rănite și pagube materiale însemnate. Potrivit datelor comunicate de Inspectoratul Județean de Jandarmi Prahova (IJJ), cele mai multe intervenții ale autorităților au avut loc în stațiunile Sinaia și Bușteni, Atacurile urșilor în Prahova în 2024 Potrivit datelor comunicate de Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Prahova la solicitarea AGERPRES, în 2024, jandarmii prahoveni au executat 744 de intervenții pentru îndepărtarea urșilor. Citește și: Ciolacu spune că Simonis nu i-a dat voturi lui George Simion, a fost doar o glumă pe TikTok Numărul a fost în scădere față de cele 904 intervenții înregistrate în 2023. Localitățile cu cele mai frecvente incidente rămân Sinaia, cu 221 de intervenții în 2024 (comparativ cu 137 în 2023), și Bușteni, cu 184 de intervenții în 2024 (față de 221 în 2023). Atacuri mortale și răniri: bilanț tragic În 2024, au fost raportate trei victime umane în urma atacurilor urșilor. O tânără de 19 ani, originară din Iași, dar cu viză de flotant în București, a fost ucisă pe traseul Jepii Mici din Bușteni. Salvamontiștii au declarat că fata a fost târâtă și sfâșiată de animal, iar recuperarea trupului a fost dificilă din cauza prezenței ursului, care ulterior a fost împușcat. Alte două persoane au fost rănite în localitățile Lutu Roșu și Aluniș. În 2023, numărul victimelor rănite s-a ridicat la două, în localitățile Telega și Măneciu. Pagube materiale semnificative Atacurile urșilor au provocat pagube materiale semnificative, incluzând animale ucise sau rănite (porci, vaci, oi, capre, păsări). Au fost și distrugeri de bunuri (stupi de albine, garduri și alte proprietăți). Relocarea și recoltarea urșilor: măsuri de gestionare Pentru a gestiona problema, în 2024 a fost relocat un urs din localitatea Ștefești. Alți trei urși au fost recoltați în Bușteni, Izvoarele și Dumbrăvești. Comparativ, în 2023, au fost relocați șapte urși din mai multe localități, inclusiv Ploiești, Sinaia, Bușteni și Măneciu. Au fost recoltați trei urși în Comarnic, Cornu și Cheia. Provocări continue pentru autorități Deși numărul intervențiilor a scăzut în 2024, situația din județul Prahova rămâne alarmantă, cu impact semnificativ asupra siguranței publice și a bunurilor. Autoritățile continuă să caute soluții pentru a gestiona conviețuirea cu fauna sălbatică, în condițiile unui număr ridicat de incidente.

Alianță PSD-AUR în Consiliul Județean Prahova Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Politică

Alianță PSD-AUR în Consiliul Județean Prahova

Alianță PSD-AUR în Consiliul Județean Prahova: cele două partide și-au impus vicepreședinții, în timp ce consilierii județeni PNL și USR s-au retras din ședință pentru a nu participa la vot. Citește și: În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere Alianță PSD-AUR în Consiliul Județean Prahova Propunerile făcute pentru cele două funcţii de vicepreşedinte au fost Daniel Mario Soare (PSD), fost director al Direcţiei Relaţii Internaţionale din Primăria Ploieşti, şi jurnalistul Vlad Călin Dumitrescu Ferentz (AUR). Acestea au fost validate în unanimitate cu câte 21 de voturi ale consilierilor județeni prezenți. Consilierii județeni PNL și USR, în număr de 16, au părăsit sala de ședință și nu au participat la vot. Cele două proiecte care vizau alegerea vicepreşedinţilor au fost introduse suplimentar pe ordinea de zi, iar liderul de grup al liberalilor, Dumitru Tudone, ceruse inițial amânarea discuţiei asupra acestora pe motiv că nu se justifică urgenţa, propunerea sa nefiind validată prin vot. Noul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Prahova, ales în 9 iunie 2024, este Virgiliu Nanu (PSD).

Salvamontiștii salvează un grup de turiști (sursa: Facebook/Salvamont Prahova)
Eveniment

Salvamontiștii salvează un grup de turiști

Salvamontiștii salvează un grup de turiști. Duminică dimineață, Salvamont Prahova a intervenit pentru a ajuta un grup de turiști din Constanța, inclusiv cinci copii, să traverseze un traseu periculos din Munții Bucegi, în condițiile în care ninsoarea abundentă din timpul nopții a crescut semnificativ riscul de avalanșă. Salvamontiștii salvează un grup de turiști Salvamontiștii au fost solicitați să asiste un grup de 12 persoane, care avea nevoie de ajutor pentru a se deplasa în siguranță: Citește și: GALERIE FOTO Călin Georgescu, păzit ca Putin. Gărzile de corp, în slujba unui mercenar român care are trupe în Congo și este suspectat de legături cu gruparea rusă Wagner „Un grup de 12 turiști din Constanța, printre care și 5 copii, a solicitat asistența Salvamont Prahova în această dimineață, pentru a se putea deplasa în siguranță de la Cabana Caraiman la stația de telecabină Babele. Azi noapte a nins puternic în Bucegi, riscul de avalanșă fiind mare, zăpada curgând pe pantele înclinate”, se menționează într-o postare pe pagina oficială a Salvamont Prahova. Riscul de avalanșă în Bucegi: un pericol real În urma ninsorilor abundente, zăpada instabilă de pe pantele abrupte din Munții Bucegi reprezintă un pericol major pentru turiști. Salvatorii montani atrag atenția că riscul de avalanșă este mare și că deplasarea pe traseele montane la altitudini ridicate poate fi extrem de periculoasă. Recomandare Salvamont Salvamont Prahova le recomandă turiștilor să nu se aventureze pe traseele alpine în condiții de vreme nefavorabilă: „Salvatorii montani atrag atenția turiștilor să nu se aventureze pe traseele de mare altitudine, asumându-și riscuri inutile.” Intervenția promptă a Salvamont Prahova a prevenit un posibil incident tragic în Munții Bucegi. Turiștii sunt sfătuiți să se informeze cu privire la starea vremii și a traseelor înainte de a porni la drum, pentru a evita situații periculoase și pentru a se bucura de experiențe montane în siguranță.

Voturile pentru UDMR au explodat în sudul țării Foto: Facebook Kelemen Hunor
Politică

Voturile pentru UDMR au explodat

110 voturi pentru UDMR într-o singură secție din Videle, oraș fără nici un maghiar, arată un document prezentat de deputatul USR Claudiu Năsui. Acestea reprezentau 12% din totalul voturilor de la acea secție. Voturile pentru UDMR au explodat în sudul țării O analiză a portalului maghiar de știri Transtelex arată că voturile pentru UDMR au explodat în județele din sudul țării. De exemplu, în Dolj, UDMR a avut 215 voturi în 2014, 1.477 în 2019 și 3.575 în 2024 - la alegerile pentru Parlamentul European. În acest județ, la recensământ doar 87 de persoane s-au declarat de etnie maghiară. În Gorj, voturile pentru UDMR au evoluat astfel: 442 - 2014, 938 - 2019 și 1.738 în 2024. La ultimul recensământ, în Gorj erau 114 etnici maghiari. În Prahova, de la 260 de voturi în 2014 s-a ajuns la 3.272 de voturi, în 2024. Claudiu Năsui a explicat, azi, și cum se fraudează voturile. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență Cum se fură voturile „Voturile pe hârtie se numără manual de oameni. Iar acei oameni sunt reprezentanții în secții ai partidelor politice. Asta este o muncă plătită cu ~1.400 lei pentru câteva zile de muncă. Unii o fac din convingere, dar mulți o fac evident pentru bani. Sunt peste 19.000 de secții de votare în toată țara. Deci partidelor le-ar trebui o mică armată pentru a acoperi tot. Armată pe care evident nu o au. Iar asta mai ales în zonele rurale unde primarul controlează aproape tot. Așa că ce se întâmplă? O negociere a partidului care poate numi reprezentați cu primarul din localitatea unde sunt secțiile de vot. Primarul primește faptul că alege oamenii pe care îi pune în secția de vot. Acei oameni iau o sumă bună pentru câteva zile. Iar partidul primește niște voturi garantate orice ar vota oamenii. Atunci când toți oamenii dintr-o secție sunt ai primarului, nici nu mai trebuie numărate voturile. Scriu pe procesul verbal direct numărul de voturi negociate. Și aia a fost. Așa ajunge un partid parlamentar să primească voturi chiar și acolo unde nu există niciun votant de al său. Pentru Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) sau Biroul Electoral Central (BEC) nu contează voturile, contează procesele verbale prin care se consemnează număratul voturilor. Adică actele. AEP și BEC nu numără ei voturile. Doar consemnează ce s-a numărat în secțiile de vot. Iar dacă în acte scrie că partidul X a luat 100 de voturi și partidul Y a luat 200 de voturi, atunci așa e. Renumărarea este un caz excepțional destul de greu de obținut doar pentru anumite secții unde nu se închid chelie de control. Dar acelea se pot închide ușor într-o multitudine de feluri”, a explicat Năsui.

Baronul PNL Dumitrescu, chirie de nabab (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Baronul PNL Dumitrescu, chirie de nabab

Baronul PNL Dumitrescu, chirie de nabab. Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova și unul dintre cei mai influenți liberali la nivel central, are probleme cu legea în pragul campaniei electorale. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au efectuat 19 percheziții domiciliare într-un dosar de corupție și fals, inclusiv la sediul CJ Prahova și Hidro Prahova. Printre cei vizați de ancheta procurorilor s-ar afla și sora liberalului Iulian Dumitrescu, Angelica Marilena Lambrea. Citește și: ANALIZĂ Explicația pentru care PSD și PNL vor să comaseze localele cu alt set de alegeri: cine pierde, cine câștigă Liberalul Iulian Dumitrescu a anunțat că va colabora cu anchetatorii și nu se va ascunde în spatele vreunei funcții politice sau administrative. În timp ce președintele Klaus Iohannis a anunțat de la Bruxelles că "procurorii au tot dreptul să verifice și persoane politice". DeFapt.ro a dezvăluit o serie de afaceri controversate girate de liberalul Iulian Dumitrescu, de la plăți pe lucrări fictive la afacerile cu deșeuri și contracte cu dedicație. Baronul PNL Dumitrescu, chirie de nabab Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat că a făcut 19 percheziții în dimineața zilei de 1 februarie 2024 într-un dosar ce "vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și fals, săvârșite în perioada 2020 - prezent, de către funcționari publici în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu". Au fost percheziționate inclusiv locuințele deținute de liberalul Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova, cel care conduce județul din reședința sa de lux din Complexul Ștejarii. Acolo deține un apartament fastuos pentru care plătește o chirie lunară de 6.000 de euro lunar. Adică 72.000 de euro anual. O sumă colosală, în contextul în care salariul său anual primit de la Consiliul Județean Prahova este de aproape 33.000 de euro, iar cel al soției sale, Alexandra Paula Dumitrescu, de aproximativ 11.000 de euro. Pe lângă banii din salariu, Alexandra Paula Dumitrescu, a mai încasat în anul 2022 dividende de 115.000 euro. Practic, aproape jumătate din veniturile oficiale anuale ale familiei Dumitrescu se duc pe plata chiriei. Liberalul susține că nu are "nimic de ascuns" Pe lângă imobilele familiei Dumitrescu, au mai fost percheziții la sediul Consiliului Județean Prahova și la Hidro Prahova, compania de apă și canal la care CJ Prahova este acționar majoritar. Liberalul Iulian Dumitrescu a anunțat pe contul său de Facebook că pune la dispoziţia procurorilor toate informaţiile şi datele de care au nevoie. "Colaborez cu instituţiile statului pentru a lămuri cât mai repede această situaţie. Nu mă voi ascunde în spatele vreunei funcţii politice sau administrative. În momentul în care se va finaliza această fază a anchetei, voi comunica transparent opiniei publice despre cele întâmplate. Nu am nimic de ascuns", a spus Dumitrescu. Problema ar fi la centura Mizilului Ancheta procurorilor DNA vizează în mod special contractul de peste 85 de milioane lei atribuit de Consilul Județean Prahova pentru construcția șoselei de centură a orașului Mizil. Contractul a fost semnat în vara anului trecut cu un consorțiu format din firmele Vallys Deco, Drum Concept, Rosocons Construct și Dineng Dev. Consiliul Județean Prahova a finanțat acest proiect cu aproximativ 44,2 milioane lei, iar restul banilor au fost alocați prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny". Societatea Drum Concept este una dintre cele 11 firme investigate de Consiliul Concurenței în anul 2012 pentru trucarea licitațiilor la Primăria Municipiului București. Datele de Registrul Comerțului arată că, în prezent, societatea este deținută de Alexandra Ulmamei (49,09%), Florin Diaconu (40,91%) și Cristian Marinel Mihai (10%). Alexandra Ulmamei (34 de ani) a mai fost asociată cu Mihaela Pirpiliu în firma Ram Cons Assets. De administrarea societății se ocupa Ionel Pirpiliu, fratele fostului deputat PDL Ștefan Pirpiliu. Ionel Pirpiliu este unul dintre foștii asociați ai firmei Delta Antrepriză de Construcții și Montaj 93, cumpărată de Primăria Sectorului, acolo unde este primar Robert Negoiță. Onea, de la Cosma la Dumitrescu Consiliul Județean Prahova, condus de liberalul Iulian Dumitrescu, a făcut o serie de achiziții controversate din 2020 până în prezent. Citește și: EXCLUSIV Liberalul Iulian Dumitrescu, șeful CJ Prahova, a plătit din bani publici să „ningă” în județ: 25.000 de euro s-au dus pe zăpadă fictivă curățată la fel de imaginar Conform unui raport din 2022 al Camerei de Conturi Prahova, CJ Prahova a plătit ilegal suma de aproape 25.000 de euro pentru decontarea "unor servicii de deszăpezire neefectuate potrivit datelor prezentate în foile de parcurs în extrasele foilor aparatelor tahograf sau în buletinele meteo". DeFapt.ro a mai dezvăluit că, în vara anului 2022, CJ Prahova a atribuit un contract de 12 milioane euro, în urma unei licitații cu un singur ofertant, asocierii dintre firmele Coni și Hydrostoy, din Bulgaria. Citește și: Prim-vicele PNL Iulian Dumitrescu conduce o instituție care dă contracte de zeci de milioane de euro unei firme judecate pentru evaziune fiscală, ex-sponsor al baronului PSD Cosma Firma Coni, controlată de Nicolae Onea prin intermediul membrilor familiei sale Cornelia Onea și Nicolae Giunior Onea, a fost acuzată în 2014 de către DNA că a contribuit la bunăstarea familiei baronului PSD Mircea Cosma. Nicolae Onea l-a denunțat atunci pe Mircea Cosma, căruia îi plătea indirect 10% din valoarea contractelor publice. Banii erau încasați în numele lui Cosma de controversatul Răzvan Alexe.

Subordonații lui Arafat erau obligați să închidă Ferma Dacilor și să-i pună sigiliu Foto: Facebook
Eveniment

Subordonații lui Arafat obligați închidă Ferma Dacilor și pună sigiliu

Subordonații lui Raed Arafat, șefii ISU Prahova, erau obligați prin lege să închidă Ferma Dacilor, s-o amendeze dur și să-i pună sigiliu, dar au preferat șpaga, arată referatul DNA prin care se redeschide acest dosar. Șpaga a fost sub forma unei cutii cu sticle de vin, plus o masă „de protocol” oferită de ISU Prahova la Ferma Dacilor „la etapa națională a concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare și private pentru situații de urgență”, în august 2019. Foto: captură video Antena 3 Ordonanța DNA în care se cere redeschiderea acestui dosar - decizie care trebuie însă luată de Tribunalul Prahova - arată pentru prima oară că incendiul de la Ferma Dacilor putea fi prevenit, dacă unitatea era închisă până la rezolvarea problemelor sesizate. Citește și: Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat în pandemie. Unitatea turistică avea o stea, nu avea autorizație de incendiu și nici de construire Raed Arafat i-a pedepsit cu pensia specială „Vreau să subliniez un lucru. Fostul inspector-şef şi fostul prim-adjunct s-au pensionat, plecând din serviciu, nu cu voia lor. Deci, la ISU Prahova se ştia că sunt anumite probleme, motiv pentru care au plecat primii doi de la nivel de conducere. Acest lucru s-a întâmplat în urmă cu aproximativ doi ani. Normal, nu ştiam de situaţia specifică a Fermei Dacilor, dar au fost eliminate persoane din sistem, prin trecerea în rezervă, ştiind că există anumite probleme acolo”, spunea, acum câteva zile, Raed Arafat. Subordonații lui Arafat erau obligați să închidă Ferma Dacilor și să-i pună sigiliu Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor arată cum se procedează când o unitate este închisă: „(1) Aplicarea sigiliului la construcțiile sau amenajările operatorului economic în punctul de lucru vizează aplicarea acestuia doar pe căile de acces destinate clienților și în situația în care operatorul economic are sediul/punctul de lucru și domiciliul în aceeași locație cu privire la care se efectuează aplicarea sigiliului. (2) Concomitent cu aplicarea sigiliului la construcțiile sau amenajările operatorului economic în punctul de lucru, personalul prevăzut la art. 28 alin. (2) afișează la loc vizibil un anunț referitor la oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor operatorului economic. (3) Anunțul prevăzut la alin. (2) se afișează din interiorul construcțiilor sau amenajărilor operatorului economic în punctul de lucru pe geamurile tuturor ușilor de acces destinate intrării clienților sau pe geamul ferestrelor, după caz, în așa fel încât să fie vizibil din exterior. (4) Anunțul prevăzut la alin. (2) se tipărește cu litere de tipar de minimum 10 cm și are următorul conținut: «Oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență pentru încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu în ceea ce privește periclitarea vieții ocupanților și forțelor de intervenție, neasigurarea stabilității elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului și fumului în interiorul edificiului și la vecinătăți»”. Ordonanța DNA de redeschidere a dosarului privind cazul ISU Prahova/Ferma Dacilor explică de ce unitatea turistică trebuia închisă. Amenda putea ajunge la 100.000 lei, dar s-au dat „avertismente” „Personalul cu atribuții de îndrumare şi control în domeniu, pe lângă sancţiunea principală a amenzii, sunt obligaţi (...) să dispună măsura complementară de oprire a funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor care nu au autorizație de securitate la incendiu, în condițiile legii, şi care au aria desfăşurată mai mare de 200 mp, având destinația de comerț, cultură sau turism, în situația în care se constată încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu, constând în faptul că «[ …] nu au fost identificate data realizării documentaţiei tehnice de autorizare a lucrărilor de construcţii au momentul punerii în funcţiune». Având în vedere procesul-verbal de control sus-mentionaț în care se reține că unitatea verificată, aparţinând operatorului economic în cauză, avea la data controlului spații de alimentație publică şi cazare, respectiv 14 camere de închiriat, şi o suprafaţă construit desfăşurată de 1200 mp, rezultă că imobilul în cauză face parte din categoriile de construcții pentru care este necesară obținerea autorizației de securitate la incendiu (…) Deşi ofiţerii I.S.U. Prahova aveau obligaţia legală de a constata toate neregulile existente cu privire la construcţia în cauză, mai ales încălcările grave ale cerinţei de securitate la incendiu, cum ar fi faptul că nu a fost identificată data realizării documentației tehnice de autorizare a lucrărilor de construcții sau momentul punerii în funcțiune, care ar fi atras pe lângă sancțiunea principală a amenzii şi măsura complementară de oprire a funcționării ori utilizării unității controlate, aceştia s-au limitat la a consemna abateri prevăzute cu un regim sancționator mai favorabil pentru operatorul economic”. Referatul mai arată că potrivit art. 45 pct. VI din Legea nr. 307/2006, se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 100.000 lei şi oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor, ca sancțiune contravențională complementară, pentru încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu.

Arafat, plângere penală împotriva ISU Prahova (sursa: Inquam Photos/Bogdan Buda)
Eveniment

Arafat, plângere penală împotriva ISU Prahova

Arafat, plângere penală împotriva ISU Prahova. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a analizat controlul efectuat de ISU Prahova în 2019 la "Ferma Dacilor". Șefii ISU Prahova, chemați la București Potrivit unui comunicat a IGSU, nu toate aspectele au putut fi clarificate, dar o echipă de control de la centru urmează să le verifice la Prahova. Citește și: La pensiunea „Ferma Dacilor” au sediul trei firme: una se ocupă de cazare, a doua – de catering pentru evenimente, a treia este o carmangerie. Cine răspunde juridic, neclar Din aspectele lămurite, însă, unele au caracter penal, consideră șeful IGSU, Raed Arafat. "În urma tragicului eveniment produs în data de 26 decembrie 2023, în localitatea Tohani, județul Prahova, suntem abilitați să comunicăm următoarele informații de interes public: Citește și: Șeful Protecției Consumatorului, pesedistul Horia Constantinescu, laude deșănțate pentru Ferma Dacilor: „Sunt prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani”. Proprietarul, un interlop Astăzi, 27 decembrie 2023, la nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în prezența inspectorului șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Județului Prahova (ISU PH) și a șefului Inspecției de Prevenire a ISU PH a fost efectuată o analiză cu privire la activitatea de control pe care inspectorii de prevenire au desfășurat-o în anul 2019 la obiectivul la care a avut loc tragicul eveniment din data de 26.12.2023. Arafat, plângere penală împotriva ISU Prahova Concluziile analizei i-au fost prezentate secretarului de stat in MAI, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, dr. Raed Arafat, ocazie cu care au fost dispuse următoarele măsuri: 1.⁠ ⁠Schimbarea din funcție a șefului Inspecției de Prevenire din cadrul ISU PH; 2.⁠ ⁠Trimiterea unei echipe de control, condusă de adjunctul pentru prevenire al inspectorului general al IGSU, care să verifice activitatea de prevenire de la nivelul ISU Ph, dar și aspectele care nu au putut fi clarificate în cadrul analizei de la nivelul DSU; 3.⁠ ⁠Sesizarea organelor de cercetare penală cu privire la unele aspecte rezultate din parcurgerea documentelor prezentate și din discuțiile avute la nivelul IGSU și care pot fi circumscrise sferei penale.", potrivit comunicatului IGSU.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră