duminică 31 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: poziție

3 articole
Politică

Guvernul tehnocrat, respins de UDMR, nuanțat de PSD, ironizat de PNL: lecția guvernului Cioloș

Prăbușirea guvernului condus de Ilie Bolojan și negocierile dificile dintre partidele parlamentare au readus în prim-plan scenariul unui guvern tehnocrat, temă care revine periodic în momentele de criză politică din România. În contextul în care PSD, PNL, USR și UDMR nu reușesc să contureze rapid o majoritate stabilă, tot mai des este invocată varianta unui executiv de tranziție format din specialiști fără apartenență politică directă. În dezbaterea publică reapare și precedentul cabinetului condus de Dacian Cioloș în perioada 2015–2016, un model care continuă să împartă scena politică între susținători și critici. Kelemen Hunor respinge ideea Președintele Kelemen Hunor respinge categoric ideea unui executiv tehnocrat, argumentând că un astfel de cabinet nu ar avea susținere politică reală și ar deveni rapid vulnerabil în fața conflictelor parlamentare. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Liderul UDMR consideră că un guvern fără asumare politică directă ar transforma toate partidele în actori de opoziție, fiecare încercând să se delimiteze de măsurile nepopulare. În opinia sa, dificultatea adoptării unor reforme majore, precum legea salarizării unitare, demonstrează că un cabinet tehnocrat nu poate funcționa fără o majoritate solidă în Parlament. Kelemen Hunor a invocat și precedentul guvernului condus de Mugur Isărescu în anul 2000, subliniind că acela nu a fost, în realitate, un executiv complet tehnocrat și că a funcționat într-un context electoral limitat, pentru doar câteva luni. În același timp, liderul UDMR exclude și alte formule vehiculate în spațiul public, precum un guvern minoritar PSD-UDMR sau o refacere rapidă a unei majorități politice stabile. PSD, deschidere teoretică Poziția exprimată de Sorin Grindeanu este mai nuanțată. Liderul social-democrat afirmă că PSD nu are „îngrădiri” față de varianta unui premier tehnocrat, însă insistă că prioritatea ar trebui să fie formarea unui guvern stabil, nu a unuia „de avarie”. Grindeanu admite că un guvern minoritar poate deveni o variantă luată în calcul, în funcție de rezultatul negocierilor de la Cotroceni. Totodată, liderul PSD evită să excludă complet o formulă tehnocrată, însă transmite că aceasta nu reprezintă opțiunea preferată a partidului. PNL: tehnocrații, o „cacealma” politică În tabăra liberală, opoziția față de ideea unui guvern tehnocrat este chiar mai fermă. Deputatul Alexandru Muraru a susținut că această variantă reprezintă doar o strategie prin care PSD încearcă să evite asumarea directă a puterii. Muraru a afirmat că un cabinet tehnocrat ar ajunge inevitabil controlat politic „din umbră” și ar produce și mai multă instabilitate. În viziunea sa, un astfel de executiv ar transforma întreaga clasă politică într-o opoziție permanentă, fără responsabilitate clară pentru măsurile adoptate. De ce ar putea părea atractiv un guvern tehnocrat În momente de criză politică, ideea unui cabinet tehnocrat apare adesea ca soluție de compromis. În teorie, un astfel de guvern ar putea avea câteva avantaje importante. În primul rând, tehnocrații sunt percepuți ca fiind mai puțin dependenți de calculele electorale și de conflictele dintre partide. În perioade tensionate, această imagine de neutralitate poate oferi un anumit grad de încredere publică. În al doilea rând, un cabinet format din specialiști ar putea accelera deciziile administrative și economice sensibile, mai ales într-un context în care România se confruntă cu presiuni bugetare, reforme asumate prin PNRR și nevoia de stabilitate financiară. Un alt argument invocat frecvent este acela că un guvern tehnocrat poate funcționa ca o formulă temporară de calmare a tensiunilor politice, mai ales atunci când partidele nu reușesc să construiască rapid o majoritate. Limitele unui executiv fără susținere politică Criticii formulei tehnocrate susțin însă că problema fundamentală rămâne lipsa legitimității politice directe. În sistemul parlamentar românesc, guvernul depinde permanent de voturile din Parlament, iar un executiv fără sprijin solid poate deveni rapid vulnerabil. În plus, un cabinet tehnocrat poate administra statul, dar are dificultăți în promovarea reformelor majore care implică costuri sociale și negocieri politice dure. Fără asumarea partidelor, măsurile nepopulare riscă să fie blocate sau contestate permanent. Există și riscul ca partidele să folosească un astfel de guvern ca „paratrăsnet” politic: să lase tehnocrații să adopte măsuri dificile, păstrându-și în același timp libertatea de a critica din opoziție. Această vulnerabilitate explică de ce multe guverne tehnocrate din Europa au avut mandate limitate și au funcționat mai degrabă ca soluții temporare decât ca formule de guvernare pe termen lung. Guvernul Cioloș și limitele lipsei de sprijin politic Instalarea guvernului condus de Dacian Cioloș în noiembrie 2015 a reprezentat unul dintre cele mai neobișnuite momente politice ale României postdecembriste. Cabinetul a apărut într-un context de criză profundă de încredere în clasa politică, după incendiul din clubul Colectiv și protestele masive care au urmat. Demisia guvernului condus de Victor Ponta a deschis drumul unei formule de compromis susținute de principalele partide parlamentare. Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Dacian Cioloș, fost comisar european pentru Agricultură, perceput la acel moment drept o figură tehnocrată, cu imagine occidentală și fără apartenență politică oficială. Mandatul guvernului a fost însă limitat încă de la început: aproximativ un an, până la alegerile parlamentare din 2016. Imaginea de competență și calm administrativ Unul dintre cele mai mari avantaje ale guvernului Cioloș a fost percepția publică de profesionalism și sobrietate. După ani de scandaluri politice și acuzații de corupție, executivul tehnocrat a venit cu un discurs centrat pe eficiență administrativă și depolitizare. Mai mulți miniștri proveneau din administrația europeană, mediul academic sau instituții internaționale, ceea ce a creat impresia unei echipe mai puțin dependente de rețelele politice clasice. Într-un climat social extrem de tensionat după tragedia de la Colectiv, această imagine de „guvern al specialiștilor” a oferit temporar un sentiment de stabilitate. Accentul pe transparență și reformă administrativă Cabinetul Cioloș a încercat să promoveze o cultură administrativă diferită, punând accent pe transparență, consultări publice și profesionalizarea instituțiilor. Au existat încercări de digitalizare a administrației, măsuri pentru transparentizarea cheltuielilor publice și un discurs constant despre meritocrație și reducerea influenței politice asupra aparatului de stat. De asemenea, guvernul a menținut o relație bună cu instituțiile europene și partenerii externi, într-o perioadă în care România avea nevoie de stabilitate de imagine. Gestionarea unor domenii-cheie Executivul tehnocrat este creditat de susținători pentru anumite măsuri în agricultură, sănătate și fonduri europene. În special în zona administrației centrale, guvernul a încercat să accelereze procedurile și să reducă blocajele birocratice. În plus, faptul că miniștrii nu erau implicați direct în competiția electorală a permis uneori abordări mai prudente și mai puțin populiste. Criticile și limitele guvernului tehnocrat Cea mai mare vulnerabilitate a cabinetului Cioloș a fost exact problema invocată astăzi de lideri precum Kelemen Hunor: lipsa unei baze politice solide. Guvernul depindea permanent de bunăvoința partidelor parlamentare, care îl susțineau formal, dar îl criticau frecvent. În multe situații, executivul a avut dificultăți în promovarea unor reforme mai ample tocmai pentru că nu controla majoritatea parlamentară. Această situație a creat impresia unui guvern care administrează, dar nu poate transforma profund sistemul. Percepția de elitism și distanță față de societate Criticii guvernului au susținut că mulți miniștri tehnocrați aveau expertiză administrativă, dar puțină experiență politică și o slabă capacitate de comunicare cu societatea. În timp, executivului i s-a reproșat că vorbește mai mult limbajul instituțiilor europene decât pe cel al electoratului român obișnuit. Această percepție a fost exploatată politic mai ales în campania electorală din 2016. Dificultatea asumării măsurilor nepopulare Un guvern tehnocrat are adesea o problemă structurală: poate propune măsuri dificile, dar nu are legitimitatea electorală puternică necesară pentru a le impune politic. Cabinetul Cioloș a fost prins între presiunea reformelor și reticența partidelor de a susține măsuri cu potențial electoral negativ înaintea alegerilor parlamentare. În consecință, multe proiecte au rămas la nivel de intenție sau au avansat lent. Vulnerabilitatea electorală Deși tehnocrat, guvernul a fost rapid atras în conflictul politic intern. PSD a reușit să transforme o parte din nemulțumirile sociale într-o critică directă la adresa „guvernării tehnocrate”, prezentată uneori drept ruptă de realitățile populației. Alegerile parlamentare din 2016 au adus o victorie clară PSD, iar experiența tehnocrată s-a încheiat fără continuitate politică reală. Lecția guvernului Cioloș pentru criza actuală Experiența 2015–2016 explică de ce ideea unui nou cabinet tehnocrat provoacă astăzi atât de multe rezerve în rândul partidelor. Susținătorii unui asemenea model invocă nevoia de profesionalism, calm și depolitizare într-un moment de blocaj politic. Criticii avertizează însă că un executiv fără susținere parlamentară solidă riscă să devină rapid izolat și vulnerabil. În realitate, cazul guvernului Cioloș a arătat că un cabinet tehnocrat poate funcționa relativ eficient ca soluție temporară de tranziție, mai ales într-un context de criză de încredere. În schimb, pe termen lung, lipsa unei ancore politice puternice limitează capacitatea unui asemenea executiv de a impune reforme majore și de a rezista presiunilor electorale.

Guvernul tehnocrat, poziționarea partidelor (sursa: Facebook/Guvernul României)
Reacția României după capturarea lui Nicolás Maduro (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Guvernul României nu are nici o părere despre acțiunea SUA din Venezuela, facem ca UE

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România urmărește cu atenție evoluțiile din Venezuela și că poziția oficială a Bucureștiului va fi aliniată cu poziția Uniunii Europene. El a exprimat speranța că va fi găsită o formulă de tranziție către un regim democratic și stabil în această țară din America de Sud. România nu a recunoscut regimul Maduro Șeful Guvernului a reamintit că România nu a recunoscut conducerea lui Nicolás Maduro în urma alegerilor considerate fraudate. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro România nu are ambasadă la Caracas, iar cetățenii români din Venezuela sunt sprijiniți prin reprezentanța Uniunii Europene. Bolojan a subliniat că obiectivul este evitarea escaladării conflictelor și susținerea unei tranziții cu validare democratică. Nicio problemă raportată în rândul cetățenilor români din Venezuela Ilie Bolojan a precizat că, în prezent, nu există informații privind cetățeni români aflați în dificultate în contextul operațiunilor militare americane în Venezuela. Ministerul Afacerilor Externe se consultă la nivel european pentru formularea unei poziții unitare. Relațiile SUA–Venezuela, tensionate de ani de zile Premierul a amintit că relațiile dintre Statele Unite și Venezuela au fost conflictuale de mulți ani, Washingtonul acuzând regimurile de la Caracas de trafic de droguri, susținerea criminalității și migrație ilegală. Bolojan a subliniat că operațiunea americană actuală este una specială și neuzuală, dar a exprimat speranța că venezuelenii vor reuși să revină la un sistem democratic stabil. Poziția ministerului de Externe Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că decizia de a-l aduce pe Nicolás Maduro în fața justiției poate contribui la combaterea traficului de droguri și la oferirea unei șanse reale de prosperitate venezuelenilor. Ea a subliniat totodată necesitatea respectării regulilor internaționale. Coordonare strânsă la nivelul Uniunii Europene Șefa diplomației române a precizat că România se află în strânsă coordonare cu partenerii europeni și pregătește o declarație comună înaintea reuniunilor din cadrul ONU. Prioritatea imediată este siguranța cetățenilor români aflați în Venezuela, pentru care misiunile diplomatice și consulare sunt pregătite să ofere asistență. Apel la responsabilitate și revenire rapidă la democrație Oana Țoiu a făcut apel la reținere și responsabilitate din partea tuturor autorităților implicate și a susținut demersuri rapide pentru revenirea la democrație în Venezuela. Ea a menționat situația liderului opoziției, María Corina Machado, obligată la clandestinitate de regimul Maduro. Ministrul de Externe a reamintit că Uniunea Europeană, inclusiv România, a instituit mai multe regimuri de sancțiuni împotriva autorităților de la Caracas după alegerile considerate profund viciate din 2024 și nu l-a recunoscut pe Nicolás Maduro drept președinte legitim. Trump anunță o conducere de tranziție Președintele american Donald Trump a anunțat că SUA au desfășurat atacuri la scară largă în Venezuela și că Nicolás Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost capturați și scoși din țară. Trump a precizat că Statele Unite vor conduce Venezuela până la realizarea unei „tranziții corespunzătoare și sigure”.

USR nu va susține impozitarea progresivă (sursa: Facebook/Oana Țoiu)
Eveniment

USR nu susține impozitarea progresivă și nici taxarea pensiilor mici, susține Oana Țoiu

USR nu va susține impozitarea progresivă. Deputata Oana Ţoiu a declarat că USR nu consideră acceptabil impozitul progresiv şi nu a propus niciodată impozitarea pensiilor mici. USR nu va susține impozitarea progresivă "Şi dacă am avea un guvern de sacrificiu, realitatea este că problemele pe care România le are, debalansarea între venituri şi cheltuieli nu sunt probleme care ţin doar de anul 2025 sau de anul 2026”, a declarat Țoiu. Citește și: În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%. La nivelul întregului stat, aparatul bugetar s-a majorat cu 10% Aceasta a adăugat că e nevoie de un guvern credibil, care să aibă perspectiva de a rezista mai mult de un an sau doi. „Asta generează şi încredere în faţa investitorilor, în faţa întreprinderilor, în faţa Comisiei Europene şi a pieţelor de capital şi a agenţiilor de rating. (...) Nu poate să fie cu adevărat credibil un pachet de măsuri care se întinde pe doi-trei ani, dacă nu vine la pachet şi cu responsabilitatea asumată a unui premier de a genera performanţă pe aceeaşi perioadă. (...) Noi nu credem că este necesar sau acceptabil în acest moment în societate impozitul progresiv din mai multe motive. Principalul motiv este că în acest moment, cei care au salarii mari, să le spunem, le au din munca proprie, educaţia pe care au avut-o, faptul că lucrează în medii competitive, dar şi contribuie suplimentar în sumă absolută. (...) Poate că în momentul care serviciile publice vor ajunge să funcţioneze corect pentru toată lumea şi nu trebuie să mai scoată banii adiţionali din buzunar, putem să avem o conversaţie şi cu aceşti oameni", a susţinut Oana Ţoiu la Parlament. Evitarea creșterii TVA În ceea ce priveşte evitarea creşterii TVA, reprezentanţii USR apreciază că există un scenariu în care să se facă suficiente restructurări necesare şi să fie închise companiile de stat care de-a lungul timpului au fost în faliment, exceptându-le pe cele care livrează în acest moment un serviciu de utilitate publică şi care au nevoie de restructurare. "Dacă ajungem cu aceste reforme, această transparentizare, digitalizare radicală a statului, astfel încât să fie în serviciul cetăţenilor, credem că există un spaţiu în care să nu fie necesară creşterea TVA. Dacă vom ajunge la un consens politic, acolo asta depinde şi de celelalte partide, nu doar de noi. (...) Din punctul nostru de vedere, al USR, credem că este necesară nominalizarea cât de curând a unui premier, astfel încât să putem să ajungem şi la decizii şi partea dezacordurilor care sunt acum între partide, la un nivel de detaliu, s-ar putea să treacă de la medierea preşedintelui către nevoia de a discuta asta într-o echipă executivă", a punctat deputata. Problema pensiilor Referitor la pensii, Oana Ţoiu a amintit că soluţia de a cere contribuţie la sănătate de la pensiile mai mari este o măsură care a fost deja decisă de guvernele anterioare şi a picat la Curtea Constituţională. Ea a susținut că USR nu a propus niciodată aşa ceva. "Nu doar că se ştie în spaţiul public că este o propunere care ne precedă cu mult pe noi, dar a şi fost în vigoare o perioadă de timp, într-un moment în care USR nu era la guvernare. (...) În acest moment, într-adevăr, o discuţie care există şi e o discuţie serioasă este că există un deficit semnificativ în Fondul Naţional al Asigurărilor de Sănătate. (...) Propunerea oficială a USR nu a fost, niciodată, să se impoziteze pensiile mici. Niciunul din celelalte partide nu a pus pe masă oficial, până la acest moment, propunere de impozitare a pensiilor mici. Am văzut şi eu în spaţiul public opoziţia PSD faţă de ideea de impozitare a pensiilor mici. De altfel, am şi declarat că susţinem că nu e cazul să fie impozitate adiţional sau cerută contribuţie din pensiile mici", a precizat reprezentanta USR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră