vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: posturi neocupate

6 articole
Politică

Bolojan acuză ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate din administrația locală

Bolojan acuză ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate din administrația locală, „cu efecte aproape nule”. El a spus că, în calitate de premier, nu poate gira o situație în care cresc taxele și impozitele locale, dar personalul bugetar nu este redus efectiv. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept El a spus că cei concediați pot fi angajați în mediul privat, care are probleme să găsească forță de muncă.  Bolojan acuză ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate  „Când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25%, mi-am dat seama că facem ce am mai făcut, le spunem oamenilor că facem reduceri ale căror efecte sunt aproape nule pentru că desființează posturi neînființate sau posturi vacante și efectele sunt aproape nule. Am văzut asta de mai multe ori și nu pot, în situația în care e România, să vin cu astfel de soluții în fața românilor”, a afirmat premierul. El a prezentat un grafic în care a arătat că numărul maxim de posturi aprobate în administrația locală este de 190.000 posturi. Totalul posturilor aprobate prin organigrame este de doar 164.000 de posturi, iar numărul de posturi efectiv ocupate de doar 129.000 de posturi. „Dacă vrem reducere efectivă de 15% de personal, ar însemna o reducere de aproximativ 45% a numărului maxim de posturi aprobate. Circa 60% din primării ar trebui să facă reduceri în acest scenariu. Eu personal știu că funcționează aceste lucruri, pentru că eu le-am făcut. Dacă vă uitați la Oradea și la județul Bihor, am arătat că se poate. O reducere de 10% înseamnă aproximativ 13.000 de concedieri”, a arătat premierul.  „Ministerul Dezvoltării va veni în această săptămână cu toate datele din teren”, a mai spus el. 

Bolojan acuză ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate Foto: Inquam/Octav Ganea
Fritz confirmă că Bolojan a vrut concedieri în administrație, dar PSD dorea doar desființarea posturilor neocupate Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Fritz confirmă că Bolojan a vrut concedieri în administrație, dar PSD dorea să taie posturile goale

Președintele USR, Dominic Fritz, confirmă că premierul Ilie Bolojan a vrut concedieri substanțiale în administrație, dar PSD dorea să taie doar posturile goale. Potrivit unor surse politice, Bolojan dorea concedierea a 13-17.000 de angajați ai administrației locale, din cei 281.520.  Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Fritz confirmă că Bolojan a vrut concedieri în administrație „Și premierul, pe bună dreptate, a spus că dacă reducem numărul maxim de posturi doar cu 20-25%, când oricum aceste posturi momentan nici nu sunt ocupate, nu va avea efecte bugetare, și tocmai de aceea a revenit la această masă a discuțiilor (...) Este și legitim ca, de exemplu, PSD să spună - «stați un pic, nu putem așa de repede să urmărim această analiză și ne trebuie mai mult timp». Deci, încă o dată, cred că suntem într-un punct bun. A fost o vară dificilă nu doar pentru coaliție, ci și pentru public. Înțeleg că există foarte multe întrebări din partea cetățenilor și îngrijorări”, a afirmat președintele USR la Digi 24.  Urmare a disputelor dintre premier și liderii PSD, Guvernul amână asumarea răspunderii pe proiectul de lege privind administrația locală. Executivul își va asuma răspunderea pe doar cinci legi, în loc de șase, cea mai importantă dintre cele cinci aducând modificări la codul fiscal. 

Cum arată reforma în administrația locală: PSD și UDMR nu vor concedieri Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum arată reforma în administrația locală: se taie 53.000 de posturi neocupate, 17.000 de concedieri

Cum arată reforma în administrația locală, dacă Guvernul își va asuma răspunderea pe așa zisa lege „privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”: se taie 53.000 de posturi neocupate, 17.000 de concedieri, arată surse politice.  Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Cum arată reforma în administrația locală O altă variantă este de reducere a posturilor cu 48.000, din care doar 6.000 sunt ocupate.  PSD și UDMR se opun concedierilor.  În acetse condiții, la ora redactării acestei știri, era neclar dacă și când guvernul Bolojan va adopta legea care se referă la concedieri în administrația locală.  În nota de fundamentare a proiectului, așa cum a fost el prezentat Consiliului Economic și Social, se susține că economiile la cheltuieli de personal vor fi de circa 2,3 miliarde de lei.   

PSD reîncepe parodia din 2023 a restructurării: dă fara scaunele goale Foto: Inquam/Cristi Vescan
Eveniment

PSD reîncepe parodia din 2023 a restructurării

PSD reîncepe parodia din 2023 a restructurării: desființează posturi neocupate, nu este clar dacă cineva va fi concediat. Cel puțin două instituții controlate de social-democrați au anunțat că vor reduce cheltuielile de personal, dar, printre rânduri, se poate constata că, deocamdată, nici un bugetar nu va fi concediat. Citește și: Suma astronomică pe care a cheltuit-o guvernul Ciolacu, în 2024, pe petreceri la casele de oaspeți RAAPPS și pe mașinile de protocol ale angajaților Executivului PSD reîncepe parodia din 2023 a restructurării În 2023, guvernul Ciolacu I se lăuda că va desființa 200.000 de posturi neocupate, dar, la final de an, cheltuielile de personal crescuseră cu circa 25%. Acum, același tip de acțiune propagandistică se defășoară la Camera Deputaților, după ce Ilie Bolojan a anunțat că va reduce personalul la Senat. „Avem în vedere o reducere de peste 200 de posturi și săptămâna viitoare, luni-marți cel târziu, vom avea un proiect gata. Vorbim de redimensionarea întregului aparat bugetar. Nu vorbim de persoane, ci de 200 de posturi. În urma analizei vom vedea cine pleacă”, a declarat Ciprian Șerban, președintele Camerei Deputaților, la Antena 3 CNN. Același tip de anunț și la Consiliul Județean Suceava, unde ar urma să se desființeze 60 de posturi, dar nu se știe câte sunt ocupate efectiv: Ioan Șoldan (PSD), președintele CJ Suceava, vorbește de organigramă nouă, care va avea cu 60 de posturi mai puțin, dar nu oferă un număr clar al celor ce vor fi concediați. „Imediat ce am datele exacte, voi anunța numărul de posturi care dispar de la Secretariatul General al Guvernului și din toate instituțiile subordonate”, a scris, azi, pe Facebook, premierul Marcel Ciolacu.

Președintele argentinian Milei a dat afară peste 5.000 de funcționari Foto: Facebook
Internațional

Președintele argentinian Milei a dat afară peste 5.000 de funcționari

La 18 zile de la instalare, președintele argentinian Javier Milei a dat afară peste 5.000 de funcționari guvernamentali. El și-a îndeplinit o promisiune electorală și a concediat toți funcționarii angajați în 2023. După unele estimări, este posibil ca numărul celor concediați să ajungă la 7.000, scrie El Pais, în ediția în limba engleză. Citește și: Dezvoltatorii imobiliari care au vrut să desființeze Asociația Salvați Bucureștiul au relansat organizația: donații de 130.000 de lei în doar șase zile Președintele argentinian a avertizat că vor mai urma concedieri, pentru a reduce cheltuielile statului. Președintele argentinian Milei a dat afară peste 5.000 de funcționari În schimb, Guvernul României promite din vară, dar nu reușește să desființeze niște posturi neocupate din aparatul bugetar. Acum o săptămână, printr-o prevedere strecurată într-o ordonanță de urgență, reorganizarea aparatului administrativ a fost amânată cu șase luni, până la 1 iulie. „Sectorul public argentinian are aproape 3,5 milioane de salariați, potrivit ultimelor date ale Ministerului Muncii, din care o zecime lucrează pentru administrația federală. 2,2% din PIB-ul țării este cheltuit pentru plata angajaților federali, potrivit unui raport al firmei de consultanță Ieral-Fundación Mediterránea, un procent care a fost redus din 2015, când reprezenta 3,3% din PIB-ul țării. Potrivit analizei respective, ponderea ocupării forței de muncă publice în buget este similară «cu cea a țărilor scandinave și a Japoniei și Germaniei»”, arată El Pais. Printr-un alt decret, emis la 21 decembrie, Milei a eliminat zeci de reglementări impuse de stat, a permis privatizarea companiilor de stat, cum ar fi gigantul petrolier YPF, și deschide ușa operațiunilor în dolari. De asemenea, decretul a dat startul procesului de flexibilizare a pieței muncii și a sistemului de sănătate din țară. Citește și: EXCLUSIV Adjuncta DSP Timiș, 133 de zile de concediu medical și 14 zile concediu de odihnă în opt luni. O săptămână de concediu medical a fost petrecută în Tunisia de Cornelia Cismaș Malac În plus, noua administrație de la Buenos Aires a redus numărul ministerelor la jumătate și a legalizat educația la domiciliu.

CSM desființează intenția lui Ciolacu de a face economii Foto: Facebook
Eveniment

CSM desființează intenția lui Ciolacu de a face economii

CSM desființează intenția lui Ciolacu de a face economii prin eliminareaa unor posturi neocupate: „Consecințe devastatoare, pe termen lung”, apreciază acest consiliu. CSM cere, în consecință, ca sistemul judiciar să fie exceptat de la această măsură. CSM desființează intenția lui Ciolacu de a face economii „Reamintim că, la nivelul instanţelor judecătoreşti sunt vacante în prezent 1127 posturi de judecător, dintr-un total de 5065 posturi, iar la nivelul parchetelor sunt vacante 903 posturi de procuror, dintr-un total de 3040 posturi. Prin urmare, la nivelul sistemului judiciar sunt vacante 22,25% din posturile de judecător și 29,70% din posturile de procuror. Astfel, adoptarea măsurilor preconizate va duce la desființarea unor instanțe sau parchete, care astăzi funcționează exclusiv prin delegarea unor judecători sau procurori, în timp ce altele vor funcționa doar cu unul sau doi judecători ori procurori, fiind imposibilă asigurarea activității acestora cu respectarea tuturor exigențelor impuse de lege (celeritatea, repartizarea aleatorie etc.). Un alt efect al desființării („anulării”) posturilor vacante de la nivelul instanțelor și parchetelor va fi imposibilitatea repartizării mai multor generații de auditori de justiție de la Institutul Național al Magistraturii, care în prezent urmează deja cursurile de formare inițială specifice. În mod similar, „anularea” posturilor vacante de grefieri din cadrul instanțelor și parchetelor va bloca repartizarea cursanților actuali ai Școlii Naționale de Grefieri. În egală măsură, la nivelul sistemului judiciar nu va mai fi posibilă organizarea concursurilor de promovare efectivă la instanțele și parchetele superioare, fiind blocată ascensiunea firească în carieră a magistraților. De asemenea, „anularea” posturilor vacante face imposibilă exercitarea atribuțiilor legale ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor, precum și cariera magistraților, nemaifiind posibile măsuri precum transferul, detașarea, delegarea acestora. În același context, nu poate fi ignorată nici situația gravă a Inspecției Judiciare, unde numărul mare de posturi vacante de inspector judiciar creează deja dificultăți majore, care în niciun caz nu ar putea fi permanentizate printr-o măsură legislativă de natura celei preconizate. Tot astfel, afectarea, prin măsuri de natura celei preconizate, a activității Institutului National al Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri se va repercuta asupra capacității acestor instituții de a asigura derularea procesului de formare profesională a personalului din sistemul justiției la standardele de calitate pe care le reclamă desfășurarea corespunzătoare a activității judiciare. Nu în ultimul rând, afectarea structurii de personal a Consiliului Superior al Magistraturii s-ar repercuta asupra capacității acestei autorități publice de a-și îndeplini atribuțiile complexe în domeniul carierei judecătorilor și procurorilor și al organizării și funcționării instanțelor și parchetelor, prevăzute de lege în considerarea rolului constituțional de garant al independenței justiției. În considerarea tuturor celor de mai sus, atragem atenția că posturile vacante în prezent în sistemul judiciar nu reprezintă un surplus dispensabil, ci constituie expresia unei situații de criză cu care sistemul judiciar se confruntă de mult timp, soluția firească pentru atenuarea acestei situații fiind nu aceea de eliminare a posturilor vacante, ci, dimpotrivă, aceea de ocupare a lor în cel mai scurt timp, pentru a atenua gravele dificultăți cu care autoritatea judecătorească se confruntă ca urmare a lipsei de personal”, afirmă CSM. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră