sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: portugalia

8 articole
Politică

Portugalia a raportat un excedent bugetar de 1% din PIB

Portugalia a raportat un excedent bugetar de 1% din PIB pentru perioada septembrie 2023 - septembrie 2024, în scădere față de surplusul de 1,2% din PIB înregistrat în anul anterior, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INE), transmite Reuters. Ciește și: Noi probe că Ciolacu și-ar fi falsificat așa-zisele facturi pentru plimbările cu Nordis: „Nu au fost emise în 2022, an în care acesta a călătorit cu avioane private” De asemenea, INE a anunțat că cheltuielile publice au crescut cu 2,1%, depășind astfel creșterea veniturilor, care a fost de 1,5%. Portugalia a raportat un excedent bugetar de 1% din PIB După preluarea puterii în aprilie, noul guvern portughez a majorat pensiile și salariile din sectorul public, reducând, în același timp, impozitele pe venit pentru clasa de mijloc, tineri și companii, cu scopul de a stimula economia. Executivul preconizează un excedent bugetar de 0,4% din PIB pentru acest an, comparativ cu 1,2% din PIB în 2023. În plus, se anticipează ca excedentul bugetar să scadă la 0,3% din PIB în 2025. Banca Centrală a Portugaliei estimează un excedent bugetar de 0,6% din PIB pentru anul curent, urmat de un deficit bugetar de 0,1% din PIB în 2025 și de 1% din PIB în 2026, toate fiind sub pragul UE de 3% din PIB. Deficitele anticipate "se datorează măsurilor permanente deja adoptate de Guvern, care vor avea un impact asupra cheltuielilor publice și veniturilor fiscale", precum și creditelor obținute din fondurile de redresare și majorării cheltuielilor necesare pentru continuitatea proiectelor finanțate. "Dinamica cheltuielilor publice este un motiv de îngrijorare", a declarat guvernatorul Băncii Centrale a Portugaliei, Mario Centeno. Guvernul estimează o creștere economică de 1,8% în acest an și de 2,1% anul viitor. Banca Centrală a Portugaliei prezice o expansiune de 1,7% pentru acest an, cu o accelerare la 2,2% în 2025 și 2026, urmată de o încetinire la 1,7% în 2027. "Dinamismul ridicat al activității economice în următorii doi ani reflectă îmbunătățirea condițiilor financiare, așteptata creștere a cererii externe și fondurile europene. Cu toate acestea, riscurile sunt orientate în jos, în special în cazul unei încetiniri semnificative în zona euro și a creșterii dezechilibrelor, în special cele bugetare; de aceea, sunt necesare măsuri preventive", a subliniat guvernatorul Mario Centeno.

Portugalia a raportat un excedent bugetar de 1% din PIB Foto: Twitter Banco de Portugal
Un șantier din România va construi primul portavion de drone Foto: Monitorul de Galați
Economie

Un șantier din România va construi primul portavion de drone

Un șantier din România va construi primul portavion de drone, o premieră în UE: Damen Galați a început punerea chiliei pentru o nouă navă de război care va fi achiziționată de Portugalia. Statul român nu a cumpărat nici o navă de la acest șantier, care însă exportă masiv. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună În plus, Șantierul Naval Mangalia, preluat de statul român în 2018, este în insolvență și are datorii de circa un milird de lei. Un număr de 692 de angajaţi din cei 1.453 au intrat în şomaj tehnic. Un șantier din România va construi primul portavion de drone Contractul pentru navă a fost semnat de Damen și guvernul de la Lisabona în noiembrie 2023. Proiectul este finanţat de Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (RRF) a Uniunii Europene, care face parte din NextGenerationEU. Portavionul de drone are 107 metri lungime și va avea o rampă pentru UUV (vehicule subacvatice fără pilot) şi USV (vehicule de suprafaţă fără pilot), precum şi o punte de zbor de 94x11 metri şi hangare pentru UAV (vehicule aeriene fără pilot). Pentru a facilita explorarea oceanelor şi cercetarea, nava va fi dotată cu facilităţi de laborator şi cazare pentru personalul ştiinţific. Portavionul de drone va fi denumit Dom Joao II și ar trebui să fie gata pentru livrare în 2026. Marina portugheză mai are două nave construite de Damen, fregate multifuncţionale cu o lungime de 122 de metri. Ambele nave au servit iniţial în Marina Regală Olandeză, iar apoi au fost modernizate de către Damen şi agenţia olandeză COMMIT (Command Materiel and IT). România nu e interesată de navele de la Galați Șantierul Damen din Galați a produs peste 30 de nave militare, dar pentru alte țări. Printre altele, Damen Galați a produs sau va produce: o navă de tip Combat Support Ship (CSS) pentru marina olandeză se pregătește construcția a patru corvete anti-submarin pentru armata olandeză un portavion de drone pentru marina portugheză În 2023, guvernul Ciolacu a alocat pentru Apărare doar 1,6% din PIB, față de 2% cât se angajase.

Românii din străinătate au trimis acasă o sumă imensă Foto: Knomad.org
Economie

Românii din străinătate au trimis acasă o sumă imensă

Românii din străinătate au trimis acasă o sumă imensă, puțin sub 9,7 miliarde de dolari, echivalentul a 2,8% din PIB, arată datele de pe siteul Knomad.org. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Acest site, finanțat de Banca Mondială, se recomandă ca fiind „un grup de experți pentru comunitatea mondială a migrației. Este un parteneriat deschis, incluziv și multidisciplinar care apelează la experți pentru a crea și sintetiza cunoștințe destinate factorilor de decizie din țările de origine, de destinație și de tranzit”. Românii din străinătate au trimis acasă o sumă imensă În spațiul UE, doar în Croația și Portugalia sumele trimise de emigrație au acoperit un procent mai mare din PIB. În Portugalia, aceste remiteri au reprezentat 3,9% din PIB, iar în Croația - 7,4%. „Costul mediu al trimiterii a 200 de dolari în Europa și Asia Centrală a crescut cu 26 de puncte de bază, ajungând la 6,7% în al patrulea trimestru din 2023, de la 6,4% cu un an înainte, reflectând în mare parte o creștere accentuată a costurilor pe coridorul Turciei către Bulgaria. Pe fondul războiului în curs, costul mediu pentru regiune exclude datele privind coridoarele care au originea în Rusia, care obișnuia să fie unul dintre cei mai ieftini expeditori de remitențe la nivel global. Diferențele de cost între coridoarele din regiune, precum și modificările acestora în timp, sunt substanțiale. Costul cel mai ridicat pentru trimiterea de remitențe este din Turcia în Bulgaria, unde costurile au fost ridicate și au crescut de la 36,7% la 47,6% între 2022Q4 și 2023Q4 din cauza comisioanelor ridicate de tranzacționare pentru transferurile din conturi bancare, în timp ce costul cel mai scăzut este din Germania în Ucraina. În special, costul trimiterii de bani în Ucraina în al patrulea trimestru din 2023 a rămas mai mic decât nivelul de dinainte de război, variind de la 3,3% în Germania și 3,7% în Statele Unite la 4,8% în Republica Cehă și 4,8% în Italia”, arată studiul Knomad.

România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE Foto: Facebook
Economie

România are cel mai mare deficit bugetar din UE

România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE, arată datele Eurostat publicate azi. Astfel, potrivit Eurostat, deficitul bugetar al României a fost, în trimestrul II din 2023 de 6,3% din PIB. Citește și: VIDEO Scene halucinante într-un supermarket din Suceava: clienții se calcă în picioare pentru cașcaval la preț redus România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE Doar Ungaria, condusă de guvernul Viktor Orban, are un deficit mai mare, de 6,6%. Însă Eurostat oferă o privire comparativă și arată că în trimestrul II din 2021 erau țări cu deficite mai mari decât România, dar au reușit să le diminueze. Astfel, deficitul României era de 7,8% în trimestrul II din 2021 și, după doi ani de evoluție sinuoasă, a ajuns la 6,3%. Franța avea, în trimestrul II din 2021, un deficit de 8%, dar a ajuns la doar 4,6%. Malta a coborât de la 7,8% la 3,1%. Letonia a plecat de la un deficit de 8,1% la un excedent de 0,1%! Portugalia, de la deficit de 4,5% din PIB a ajuns la un excedent de 2,3%. Ciolacu dă vina pe alții Deşi în perioada aprilie-iunie 2023 ponderea deficitului în PIB în zona euro s-a menţinut stabil comparativ cu primul trimestru din 2023, în UE s-a observat o uşoară creştere. În trimestrul doi din 2023, deficitul guvernamental s-a situat la 3,2% din PIB în Uniunea Europeană, faţă de un nivel de 3,1% din PIB în precedentele trei luni. Măsurile adoptate de guverne pentru a atenua impactul preţurilor ridicate la energie au avut un impact puternic asupra finanţelor publice în semestrul doi din 2022 şi în trimestrul doi din 2023, iar majoritatea statelor membre UE continuă să înregistreze deficit guvernamental. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut „A venit un prim-ministru de la ciuma roşie, de la PSD, şi în trei luni de zile este un dezastru că nu închidem deficitul cum şi l-a asumat un ipocrit şi un accident al României în funcţia de prim-ministru de la 4,4% şi sperăm să închidem cu 5,5% - 5,7%. Deodată a devenit o problemă extraordinară. România este stabilă economic”, spunea premierul Marcel Ciolacu la 18 octombrie.

Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar, anunță premierul Antonio Costa Foto: Facebook Antonio Costa
Internațional

Guvernul Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar

În Portugalia se poate: guvernul socialist de la Lisabona estimează că va încheia anul cu excedent bugetar, a doua oară în ultimii 50 de ani. Citește și: O pesedistă calificată ca reporter la Antene conduce compania de servicii medicale a Complexului Energetic Oltenia. CA-ul companiei, bidon de sinecuri pentru PSD În România, guvernul condus de pesedistul Marcel Ciolacu speră să nu încheie anul 2023 cu un deficit mai mare de 5,5% - cu circa 25% mai mult decât se angajase în fața Uniunii Europene. Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar, al doilea în aproape cinci decenii, faţă de un deficit echivalent cu 0,4% din PIB, previzionat în urmă cu două săptămâni, a anunţat premierul Antonio Costa, transmite Reuters. Executivul lucrează la finalizarea proiectului de buget pe 2024, care va fi trimis Parlamentului în 10 octombrie. Proiectul include noile ţinte bugetare pentru 2023 şi 2024. Anul trecut, Portugalia a raportat un deficit de 0,4% din PIB. „Anul acesta vom avea din nou excedent bugetar, chiar dacă am obţinut cu un miliard de euro mai puţin din impozitarea veniturilor persoanelor fizice şi am adoptat TVA zero la alimentele de primă necesitate”, a declarat Costa într-un interviu acordat postului de televiziune TVI. Înaintea pandemiei, în 2019, Portugalia înregistrase un uşor excedent, de 0,1% din PIB, primul în cei 45 de ani de istorie democratică a ţării. Institutul Naţional de Statistică raportase la Bruxelles, în urmă cu două săptămâni, că Portugalia îşi menţine estimarea privind un deficit de 0,4% din PIB în 2023, chiar dacă a înregistrat excedent în primele şapte luni ale anului. Costa a explicat că veniturile suplimentare de pe urma inflaţiei au fost extraordinare dar Portugalia trebuie să menţină o politică bugetară „prudentă” şi să continue reducerea datoriei ridicate, mai ales în actualul context al dobânzilor ridicate. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Guvernul Portugaliei estimează că ponderea datoriei ca procent din PIB va scădea la 106,1% în 2023, de la 112,4% în 2022

Studiu pe varianta portugheză a variolei maimuței (sursa: india.com)
Internațional

Studiu pe varianta portugheză a variolei maimuței

Studiu pe varianta portugheză a variolei maimuței. Virusul variolei maimuţei care circulă în Portugalia aparţine unei variante mai puţin agresive din Africa de Vest, a declarat marţi Institutul Naţional de Sănătate Doutor Ricardo Jorge (INSA), informează agenţia Xinhua. O echipă de oameni de ştiinţă, condusă de Joao Paulo Gomes, directorul Unităţii de Bioinformatică a Departamentului de Boli Infecţioase din cadrul institutului, a finalizat secvenţierea genomică a virusului variolei maimuţei care se răspândeşte în Portugalia, a declarat cercetătorul pentru agenţia de presă Lusa. Studiu pe varianta portugheză a variolei maimuței Virusul din Portugalia "este mai apropiat de virusul variolei maimuţei din Nigeria", care a fost detectat în 2018 şi 2019 în mai multe ţări, inclusiv în Marea Britanie, Israel şi Singapore, a spus expertul, menţionând că există o altă variantă mai agresivă a variolei maimuţei, care circulă în Africa Centrală. "În teorie, evoluează mai mult decât ne aşteptam. În cele din urmă, vom putea să vedem că aceste trăsături genomice pot fi asociate cu o transmisibilitate mai mare; nu ştim încă", a spus el. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat Deşi "nu există niciun motiv de îngrijorare", microbiologul a făcut apel la celelalte state "să acţioneze, să blocheze lanţurile de transmitere, să realizeze o monitorizare intensă" şi să lămurească "rapid" cazurile suspecte, potrivit Agerpres. Variola maimuţei este o boală rară, care se poate răspândi prin contactul direct cu fluidele corporale sau prin contactul cu haine ori aşternuturi contaminate. Portugalia a confirmat până în prezent 39 de cazuri, toate la pacienţi cu vârste cuprinse între 27 şi 61 de ani, majoritatea sub 40 de ani. Până marţi, au fost înregistrate 131 de cazuri de variola maimuţei şi 106 cazuri suspecte în 19 ţări din afara Africii, de la raportarea primului caz, la data de 7 mai, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Premierul Portugaliei vizită de lucru la București (sursa: Facebook/GuvernulRomâniei)
Eveniment

Premierul Portugaliei, vizită de lucru la București

Premierul Portugaliei, vizită de lucru la București. Prim-ministrul Republicii Portugheze, Antonio Costa, aflat în vizită de lucru în România, a fost primit, joi dimineaţa, la Palatul Victoria, de premierul Nicolae Ciucă. Costa şi Ciucă au programată o întrevedere tete-a-tete, urmată de discuţii în plenul celor două delegaţii. Premierul Portugaliei, vizită de lucru la București Ulterior, ei vor participa la semnarea unui acord între România şi Republica Portugheză privind cooperarea în domeniul Apărării, după care vor susţine o conferinţă de presă. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul Prim-ministrul portughez va fi primit şi la Palatul Cotroceni de preşedintele Klaus Iohannis şi va avea o întrevedere cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, potrivit Agerpres. Joi după-amiază, şeful Guvernului portughez va vizita, alături de preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Ciucă, Batalionul 1 Instrucţie "Olt" din Caracal.

Portugalia a primit prima tranșă din PNRR Foto: euagenda.eu
Eveniment

Portugalia a primit prima tranșă din PNRR

Portugalia a primit, la 9 mai, prima tranșă de bani din PNRR: 1,16 miliarde de euro, arată site-ul Comisiei Europene care monitorizează evoluția acestui program. În schimb, România nici măcar nu a depus cerere pentru prima tranșă din PNRR - aprobarea poate dura săptămâni sau luni - și nu a îndeplinit nici un obiectiv. Portugalia a primit prima tranșă din PNRR Până acum, au mai primit prima tranșă de bani din PNRR: Italia, 21 de miliarde de euro, din care 10 miliarde granturi și 11 miliarde împrumuturiGrecia, 3,6 miliarde de euro, din care 1,71 miliarde granturi (sume nerambursabile) și peste 1,8 miliarde împrumuturiFranța, 7,4 miliarde euro, granturiSpania, 10 miliarde euro, granturiPortugalia, 1,16 miliarde euro, din care 555 de milioane de euro pentru granturi și 609 milioane euro - împrumuturi. Portugalia este prima țară care a depus planul de redresare și reziliență. Spania și Italia, cele mai performante Spania a primit această primă tranșă - diferită de pre-finanțarea inițială, obținută de toate țările a căror PNRR a fost aprobat și din care România a primit 1,9 miliarde de euro la 13 ianuarie - la finalul lunii decembrie. Această țară a mai trimis o cerere de plată, la 30 aprilie, pentru 12 miliarde de euro. Datele Comisiei Europene arată că Spania a îndeplinit deja 13% din țintele asumate prin acest program. Italia a îndeplinit 10% din obiective. Franța - 22% Grecia - 5% din obiective au fost îndeplinite. România nu a îndeplinit până acum nici un obiectiv, arată datele Comisiei Europene, și nici nu a trimis cerere de finanțare pentru prima tranșă. Fostul comisar european Corina Crețu, acum europarlamentar, a criticat, acum câteva zile, ritmul de implementare al PNRR. „Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă, cumva, o şansă istorică pentru că vine în plus faţă de alocaţiile pe care România oricum le avea ca membră a Uniunii Europene, care sunt de peste 30 de miliarde de euro. Cu ambele programe, România este foarte întârziată, inclusiv în ceea ce priveşte absorbţia 2014-2020. Deci avem 29 de miliarde de euro PNRR, avem o alocaţie de peste 30 de miliarde de euro pentru 2021-2027 (…) dar încă România nu a început să implementeze 2021-2027, nu are încheiate acordurile de parteneriat”, a spus Crețu. Europarlamentarul a arătat că deși România are în plan peste 200 de investiții și peste 200 de reforme, nici până acum nu a realizat primul jalon din PNRR. „Aşa era şi cu programele operaţionale, tot timpul spuneau: Comisia ne cere, Comisia ne cere. Comisia cere să îndeplineşti ceea ce tu însuţi te-ai angajat să faci. Deci România are planificată îndeplinirea a peste 200 de investiţii, 215 reforme şi nu s-a realizat până acuma niciun jalon de PNRR”, a mai spus Creţu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră