sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: populism

5 articole
Eveniment

UDMR critică populismul PSD și PNL

UDMR critică populismul PSD și PNL. Senatorul Tanczos Barna a declarat, luni, că este nevoie de mult mai multă concentrare pe problemele curente, decât pe campania electorală, exprimându-şi speranţa ca UDMR să revină la guvernare după alegerile din decembrie, pentru a aduce "mai multă raţiune" şi "statul român mai aproape de cetăţeni". UDMR critică populismul PSD și PNL Potrivit senatorului, actuala coaliţie de guvernare este o structură construită din lipsa unei alte alternative. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat "Din păcate, nu e voinţa nici a PSD, nici a PNL să lucreze împreună, dar n-au avut altă alternativă după ce au scos UDMR de la guvernare. Odată cu plecarea noastră a plecat foarte multă raţiune, a plecat vocea raţiunii din acest Guvern şi trebuie readusă raţiunea în deciziile politice. Politica, statul, Guvernul trebuie să fie mai aproape de oameni, nu să se îndepărteze de oameni. Ceea ce vedem astăzi este o politizare a activităţii guvernamentale, fără doar şi poate, este şi campanie electorală, miza este uriaşă pentru ambele partide. Şi, din păcate, în următoarele luni, o să vedem mult mai multe decizii, mult mai multe declaraţii pur politice, pur propagandistice şi mai puţină raţiune. Sperăm că din decembrie, după alegerile din 1 decembrie, să putem reveni în Guvern pentru a aduce mai multă raţiune şi pentru a aduce statul român mai aproape de cetăţeni", a susţinut senatorul UDMR, la Parlament. Măsuri economice "iraționale" În opinia sa, măsurile economice sunt "tipice" unui an electoral, "nu sunt raţionale, stagnează investiţiile, se plătesc foarte greu acele fonduri care sunt disponibile din PNNR şi ajung foarte greu la beneficiari, ajung foarte greu la companiile româneşti care lucrează în aceste proiecte". "Sunt întârzieri foarte mari, acolo ar trebui mult mai multă atenţie şi mai puţin efort, mai puţină energie pe partea politică şi cu siguranţă economia s-ar mişca mult mai bine. Riscăm să falimentăm firme, companii româneşti dacă nu se plătesc fondurile, dacă banii din PNRR stau degeaba la BNR, dacă nu ştim unde sunt banii aceia care au venit de la Bruxelles. Deci, este nevoie de mult mai multă concentrare pe problemele curente, decât pe campanie", a evidenţiat parlamentarul UDMR. Campania electorală Întrebat dacă UDMR mai are încredere să intre la guvernare alături de foştii parteneri, Tanczos Barna a menţionat că trebuie aşteptate alegerile. "Trebuie să aşteptăm data de 1 decembrie", a explicat el. "Lucrurile sunt foarte complicate, vedem ce se întâmplă acum în politică, avem mulţi candidaţi cu şanse reale de a intra în turul doi, acest lucru va influenţa în mod hotărâtor soarta alegerilor prezidenţiale şi parlamentare. Eu zic să aşteptăm data de 1 decembrie. Scopul nostru este de a strânge zilele acestea toate semnăturile, de a intra în campanie electorală, de a face un scor bun împreună cu comunitatea maghiară din România, după care să ne aşezăm la masa de discuţiilor cu cei care vor fi aleşi de poporul român, de cei care vor veni la vot pe 1 decembrie", a transmis senatorul. Referitor la posibilitatea constituirii unei alianţe de dreapta, el a arătat că "orice este posibil în actuala conjunctură politică, orice combinaţie orice alianţă cu oricine". "Acest lucru se discută în toate partidele, deci trebuie să fim noi, cel puţin comunitatea maghiară, focusaţi pe ce avem de făcut în următoarele două luni şi după 1 decembrie să vedem cine cu cine doreşte să se asocieze, să facă echipă, pentru că declaraţiile sunt declaraţii, iar votul, numărul de voturi o să fie un lucru total diferit, dacă nu se concentrează toată lumea pe ce are de făcut şi vine doar cu mesaje politice", a afirmat parlamentarul.

UDMR critică populismul PSD și PNL (sursa: Facebook/Tánczos Barna)
Marcel Ciolacu mizează pe populismul electoral (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Marcel Ciolacu mizează pe populismul electoral

Marcel Ciolacu mizează pe populismul electoral. Premierul Marcel Ciolacu anunţă că luni va fi pus în transparenţă publică actul normativ în baza căruia vor fi anulate dobânzile şi penalităţile celor cu datorii la stat, dacă plătesc aceste restanţe până la data de 25 noiembrie. Marcel Ciolacu mizează pe populismul electoral De asemenea, contribuabilii care îşi achită la zi taxele vor primi de luna următoare o bonificaţie de 3%. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj "Azi va fi pus în transparenţă publică şi actul normativ prin care luăm o serie de măsuri pentru a aduce venituri în plus la buget. Anulăm dobânzile şi penalităţile celor cu datorii la stat dacă plătesc aceste restanţe până la data de 25 noiembrie. Luăm însă şi o măsură în premieră după Revoluţie: răsplătim şi contribuabilii corecţi, cu taxele la zi. Astfel, de luna următoare ei primesc o bonificaţie de 3%, deci plătesc mai puţin către stat. Considerăm că este o formă cât mai firească prin care arătăm un semn de apreciere pentru toţi contribuabilii oneşti din această ţară", a spus premierul, în debutul şedinţei de guvern.

Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită (sursa: euronews.com)
Internațional

Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită

Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită. Nemulțumirile fermierilor și transportatorilor cresc în Europa. După Germania și România, protestele au început și în Franța. Se pregătește Spania. În ciuda faptului că bugetul european destinat agriculturii reprezintă aproape o treime din bugetul total, multe nemulțumiri sunt îndreptate contra politicii agricole a UE. Și sunt contabilizate de partidele extremiste, anti-UE. Citește și: Roșiile „românești” de pe vremea lui Ceaușescu: atât de încărcate de chimicale, încât agricultorii purtau mască de gaze pe față Fondurile PAC (Politica agricolă europeană comună) pentru 2021-2027 sunt de 387 de miliarde de euro, aproximativ o treime din bugetul UE. Fondurile sunt alocate în funcție de suprafețe agricole. Bugetele cele mai mari sunt destinate Franței, Spaniei și Germaniei. AfD, aliatul fermierilor nemți Subvențiile naționale germane se ridică la aproximativ două miliarde de euro. Guvernul federal cheltuiește încă patru miliarde pentru pensii agricole și asigurări de sănătate. În perioada 2023-2027, fondurile PAC pentru Germania se ridică la 30,7 miliarde de euro, aproape 50% din venitul anual al fermierilor germani. Protestele fermierilor au fost declanșate de decizia de reducere a subvențiilor, în special de eliminarea subvenției pentru motorina agricolă. Deși guvernul a făcut concesii, declarând că subvențiile pentru motorină vor fi reduse treptat (în primă fază 40% în 2024, apoi câte 30% în 2025 și 2026), acestea nu au fost suficiente pentru a mulțumi fermierii. Protestele fermierilor germani continuă. Aceștia denunță și majorarea impozitelor și taxelor pentru poluare. În acest week-end este planificată o demonstrație în Berlin cu 10.000 de tractoare. Partidul de extremă dreaptă AfD, care duce o campanie pe față anti-UE, susține fermierii germani. AfD a cerut declanșarea unei greve generale și o dublare a subvențiilor pentru motorina agricolă. În realitate, însă, nici un alt partid nu vrea să reducă ajutorul financiar pentru fermieri mai mult decât AfD. În programul său de partid, AfD respinge ferm intervențiile statului pentru susținerea agriculturii. În ceea ce privește subvențiile UE, AfD menționează, în același program, că va "reduce subvențiile UE" pentru a reda fermierului "libertatea de alegere". Subvenția la motorină, problemă europeană Bugetul alocat prin PAC Franței este de 45,6 de miliarde de euro pentru perioada 2023-2027. În Franța, nemulțumirile fermierilor s-au manifestat încă din luna noiembrie, 2023, mai ales în Gironde. Sindicatele au denunțat "inconsecvențele" politicilor naționale și europene. Printre acestea: creșterea taxei la apă și la produsele fitosanitare, teama de consecințele acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Mercosur (piața comună a Americii de Sud), ridicarea treptată a scutirii taxei pentru motorina agricolă, creșterea importurilor. Un alt motiv de nemulțumire: refuzul Bruxelles-ului de a permite până în 2024 cultivarea terenurilor care ar trebui lăsate pârloagă. Pe 16 ianuarie 2024 au avut loc primele proteste de amploare ale fermierilor, în Toulouse, și Avignon. În centrul orașului Toulouse au pătruns 400 de tractoare și peste o mie de protestatari. De vină, tranziția ecologică Potrivit lui Christiane Lambert, președintele Comitetului Organizațiilor Profesionale Agricole din Uniunea Europeană, fermierii francezi sunt "exasperați de cerințele UE". "Au sentimentul că li se impun măsuri prea drastice, mai ales în contextul tranziției ecologice", a declarat acesta. 80 de tractoare au mers în coloană pe centura orașului Avignon. Fermierii au aruncat legume în fața prefecturii și au pus deșeuri agricole în parcarea Auchan. Sindicatele agricole cer, în prezent, asistență financiară pentru fluxul de numerar al fermierilor, ajustări la plata contribuțiilor mutualității sociale agricole, un an fără dobândă pentru împrumuturile bancare și acces simplificat la asistență socială. Fermierii francezi sunt sprijiniți de Jordan Bardella, președintele Adunării Naționale. Acesta a anunțat, pe 15 februarie, că prima sa deplasare din 2024 va fi în Gironde. Bardella a declarat că vrea să-și arate sprijinul față nemulțumirile fermierilor. Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită Bugetul alocat prin PAC Spaniei este de 31,5 de miliarde de euro pentru perioada 2023-2027. În luna septembrie 2023, partidul de extremă dreapta VOX a cerut ca fermierii să fie protejați "împotriva agendei ideologice a Guvernului și a Bruxelles-ului". Purtătorul de cuvânt al Vox, Pepa Millán, a afirmat că guvernul spaniol "impune o agendă ideologică care sufocă mediul rural". Asociația agrară Unión de Uniones a anunțat un protest de amploare pe 21 februarie. Fermierii spanioli denunță "situația critică" în care se află "din cauza recoltelor slabe, a prețurilor mici și a costurilor mari de producție". De asemenea, fermierii spanioli sunt chemați să protesteze împotriva acordurilor internaționale semnate de Guvern prin care se retrage subvenția pentru motorina agricolă, se sacrifică animale "pentru planuri de sănătate iraționale", și se "aprobă constant noi cerințe de mediu". Apelul sindicatului dă exemplul fermierilor germani, chemând la solidaritate.

Extremiștii europeni de dreapta, în top (sursa: Facebook/European Parliament)
Eveniment

Extremiștii europeni de dreapta, în top

Extremiștii europeni de dreapta, în top. Alegerile europene din 2024 atrag mai mulți votanți ca în trecut. Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat în decembrie, 57% dintre alegători sunt interesați de alegeri europene, cu șase puncte mai mult decât în perioada premergătoare alegerilor europene anterioare din 2019, iar 68% intenționează să voteze, o creștere de nouă puncte. Citește și: EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă „amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării” România se situează printre țările cele mai dornice să voteze: 60%. Comparativ: în Germania, dorința de vot a fost exprimată de 65%, în Austria, 61%, iar în Franța, 43%. Polonia și Olanda se situează pe primele locuri: 68 și 69%. Extremiștii europeni de dreapta, în top În aproape o duzină de state membre ale UE, inclusiv Franța și Germania, partidele de extremă dreaptă sunt ori la guvernare, și/ori ocupă primele locuri în sondaje, pentru alegerile europene. În Austria, FPÖ are în sondaje 30%, iar în Germania, AfD, 22%. În Franța, Adunarea Națională (RN) este cu zece puncte deasupra alianței centriste a lui Emmanuel Macron. În Italia, partidul de extremă dreaptă al Giorgiei Meloni, Frații Italiei, rămâne în fruntea sondajelor: 29%. Sondajele sugerează, de asemenea, că partidul anti-Islam al olandezului Geert Wilders este printre cele favorite la alegerile europene. Franța: Jordan Bardella (Adunarea Națională) Potrivit unui sondaj din decembrie, 2023, Adunarea Națională (RN) se află în topul preferințelor alegătorilor francezi: 30%. În 2019, partidul era cotat cu 19,53% RN este condus în prezent de Jordan Bardella, 28 de ani, economist. În septembrie, Bardella a confirmat că este principalul candidat la alegerile europene din 2024. În decembrie, potrivit unui sondaj, Bardella a devenit a șasea personalitate politică favorită a francezilor. În timpul campaniei sale pentru alegerile europene din 2019, Bardella a evocat, în timpul unei emisiuni la BFM, teoria conspiraționistă emisă de Renaud Camus, eseist francez și politician de extremă dreapta, "Marea înlocuire". Potrivit acestei teorii ar exista o elită globală care urmărește înlocuirea populației albe din Europa cu popoare non-europene. În 2021, după ce Ali Rabeh, un musulman, a fost reales ca primar al orașului Trappes, Bardella a descris orașul drept o "republică islamică" la postul de radio Europa 1. După ce a fost inculpat pentru această declarație, Bardella a declarat: "Sunt dezamăgit de faptul că sistemul de justiție francez urmărește astăzi același obiectiv ca și islamiștii, de a-i reduce la tăcere pe cei care denunță probleme reale și pe cei care se opun transformării nenumăratelor cartiere din Franța". Tot în 2021, el a postat pe Facebook declarații de susținere pentru Génération Identitaire, o organizație de extremă dreaptă care fusese dizolvată de guvernul francez pentru incitarea la ură și violență rasială. Germania: Maximilian Krah (AfD) Maximilian Krah este avocat, are 46 de ani și e membru al Parlamentului European pentru Alternativa pentru Germania (AfD) AfD este un partid politic populist de dreapta, cunoscut pentru euroscepticism și opunerea imigrării în Germania. Majoritatea oficialilor AfD pledează fie ca UE să fie redusă la o uniune economică, fie ca Germania să părăsească Uniunea Europeană. Modelul de urmat declarat al candidaților AfD la alegerile europene: premierul Ungariei, Viktor Orbán. În februarie 2023, Maximilian Krah a fost suspendat din grupul parlamentar "Identitate și democrație" (ID), de care aparține AfD în Parlamentul UE, din cauza unor acuzații de fraudă. În iulie 2023, AfD l-a desemnat cel mai important candidat al la alegerile pentru Parlamentul European din 2024. Krah a sprijinit public partidul extremistului de dreapta Éric Zemmour în campania electorală pentru prezidențiale din Franța. Krah susține și apropierea de China, jucând un rol cheie în poziția partidului, din ce în ce mai prietenoasă cu China. Companiile Huawei și Petroleum China i-au cofinanțat mai multe călătorii în Republica Populară. La sfârșitul anului 2019, în timpul unei asemenea vizite, Krah a declarat presei de stat chineze că Huawei trebuie să fie implicată în extinderea rețelei 5G în Germania, altfel "suveranitatea germană ar fi în pericol". Întrebat de încălcările drepturilor omului din China, Krah s-a plâns în mass media germane că există o campanie masivă de dezinformare cu privire la China. În viziunea lui Krah, dictatura din China nu ar trebui să mai joace un rol în politica externă și economică a Germaniei. În schimb, Germania ar trebui să folosească banii chinezi pentru a se consolida într-o zonă de liber schimb cu Rusia, pentru a putea face față SUA. Austria: Harald Vilimsky (FPÖ) Popularitatea FPÖ a scăzut drastic înaintea alegerilor europene din 2019. Cauza: scandalul provocat de o înregistrare video din 2017, în care liderul partidului, Heinz-Christian Strache, și Johann Gudenus, un alt politician FPÖ, au propus contracte guvernamentale unei presupuse nepoate a unui oligarh rus. Aceasta pretindea că vrea să investească în Austria, propunând să cumpere un pachet de 50% din ziarul austriac Kronen Zeitung pentru a-i schimbe poziția editorială în sprijinul FPÖ. În schimb, Strache îi oferea contractele publice, cerând de asemenea înlăturarea câtorva jurnaliști. După izbucnirea scandalului, FPÖ a căzut în sondaje pentru alegerile europene la 17%. Apropierea politicienilor FPÖ de Rusia s-a manifestat însă și cu alte ocazii. În 2018, Karin Kneissl, nominalizată de FPÖ pentru funcția de ministru de Externe, l-a invitat pe Vladimir Putin la nunta ei. Kneissl a fost fotografiată îngenunchind în fața liderului de la Kremlin. În 2023, aceasta s-a mutat în Rusia. În prezent, FPÖ ocupă primul loc în sondajele pentru alegerile europene, ajungând la cel puțin 30%. SPÖ și ÖVP au ajuns pe locurile doi și, respectiv, trei. Social-democrații ar avea aproximativ 24%, iar Partidul Popular, 23%. Principalul candidat al FPÖ este Harald Vilimsky, un critic frecvent al Uniunii Europene. Harald Vilimsky are 58 de ani și este economist. Anul trecut, în iulie, Vilimsky susținea vehement veto-ului dat de Austria intrării României și Bulgariei în Schengen: "Un NU clar expansiunii Schengen în România și Bulgaria!". Potrivit lui Vilimsky, dorința EU de a extinde Schengen avea legătură doar cu "protecția climei”": "Argumentul pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen sunt motoarele cu ardere ale acelor autovehicule care trebuie să aștepte la graniță". La sfârșitul lunii decembrie, după ce România și Bulgaria obținuseră acordul pentru Schengen aerian, Harald Vilimsky, a susținut că aceasta este "o decizie greșită și precară". "Ceea ce este vândut oamenilor drept aderare treptată la Schengen nu e altceva decât deschiderea ușii pentru migrația ilegală nestăpânită în Austria și, prin urmare, un risc clar de securitate pentru țara noastră", a declarat Vilimsky, care a adăugat: "Decizia duce la o nouă pierdere a controlului și oferă oportunități suplimentare pentru traficanții și migranții ilegali de a-și îndrepta drumul spre Austria".

Ciolacu, avalanșă de ieșiri populiste Foto: Facebook
Eveniment

Ciolacu, avalanșă de ieșiri populiste

În doar două săptămâni de la numirea în fruntea Guvernului, Marcel Ciolacu a avut o avalanșă de ieșiri populiste care arată că vrea să ajungă la Cotroceni, în 2024: plagiază mesajele AUR și descoperă bucuria de a circula cu metroul, în secret, dar atent fotografiat și mediatizat. Oficial, președintele PSD nu și-a anunțat candidatura. Mai mult, până acum sugera că nu-l interesează funcția de șef al statului. „„Când avem discuţia despre candidaturi, tot timpul ne gândim numai la oameni politici. De data aceasta PSD nu va veni neapărat cu un om politic. Va veni în schimb cu un intelectual”, spunea el, în ianuarie 2023. Marți, de la Berlin, premierul a dat un mesaj de președinte, vorbind pe teme de politică externă și apărare: „Sper ca, cât de curând, pe teritoriul României să avem militari germani staționați permanent”. Ciolacu, avalanșă de ieșiri populiste Care sunt semnele campaniei populiste duse de Ciolacu, deși mai sunt circa 17 luni până la alegerile prezidențiale: Mesajele economice sunt plagiate după cele ale AUR și ale senatoarei Șoșoacă: „Luptăm ca românii să nu mai fie «sclavii moderni” ai Europei, cu cele mai mici câștiguri din UE», se afirmă în programul PSD de guvernare. „Patriotismul economic” despre care vorbește liderul PSD țintește tot electoratul AUR. La 20 iunie, Ciolacu a mers la ministerul Transporturilor cu metroul. A fost imediat „surprins de public”, care l-a fotografiat și a postat imaginile pe rețelele sociale. S-a dovedit ulterior că fotografiile au fost distribuite de asistenta senatoarei PSD Diana Tușa, soția lui Iosif Bubble, cel care deține site-ul stiripesurse.ro. La 4 iulie 2023, Ciolacu a mers la Berlin cu avionul, la economy class. Gestul său este un atac non-verbal la președintele Iohannis, criticat pentru o serie de deplasări în care a închiriat avioane extrem de scumpe. „Nu am făcut un exerciţiu de imagine, nu am făcut un exerciţiu de imagine când m-am dus la Sorin Grindeanu cu metroul. Aşa sunt eu. Acum nu mă pot schimba doar pentru că sunt vremelnic prim-ministru, voi continua să rămân la fel. Nu e nici exerciţiu de imagine, nici că îmi doresc să candidez să fiu preşedintele României, am o provocare în acest moment şi îmi ocupă tot timpul, dar nu vreau nici să mă schimb. (…) Este pariul vieţii mele de a nu mă schimba. Este ceva normal”, a susținut Ciolacu. În martie 2023, el spunea că România trebuie să aibă o aeronavă prezidențială: „Eu cred că un stat de mărimea, de pretenţiile României şi de poziţia României în interiorul UE şi NATO merită să aibă o aeronavă prezidenţială şi această discuţie să fie închisă odată pentru totdeauna”. Citește și: VIDEO Incredibil: s-a dus cu Porsche de 150.000 de euro să șterpelească o găleată și un mop de la o spălătorie de mașini

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră