marți 15 iulie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: populatie

14 articole
Eveniment

Energia va fi mai scumpă cu până la 130% și va afecta masiv populația vulnerabilă

Scumpirea energiei va vulnerabiliza bugetele familiilor. Creșterea abruptă a prețului la energie, estimată la până la 130%, amenință stabilitatea financiară a multor gospodării din România. Scumpirea energiei va vulnerabiliza bugetele familiilor Potrivit companiei Kilowat, specializată în soluții de energie verde, această scumpire vine într-un context economic dificil, marcat de creșterea generalizată a costului vieții. Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică „Eliminarea plafonării energiei aduce multă incertitudine. Pentru mulţi români, povara scumpirilor va fi greu de dus”, avertizează compania. Plafonarea prețurilor se încheie la 1 iulie Kilowat atrage atenția că plafonarea prețurilor la energie, măsură temporară introdusă în perioada de criză, se va încheia de la 1 iulie. Acest moment marchează un punct de cotitură pentru consumatorii casnici, care ar putea resimți creșteri importante la facturi. „Ceea ce părea previzibil – o factură suportabilă – devine o variabilă riscantă”, a declarat Albert Soare, fondatorul companiei. Panourile fotovoltaice, soluție pentru independența energetică În acest context de incertitudine, panourile fotovoltaice nu mai sunt un moft, ci o decizie strategică. Ele permit gospodăriilor să reducă dependența de rețeaua națională și să își stabilizeze costurile la energie. „Cu cât produci mai mult din ce consumi, cu atât eşti mai puţin expus schimbărilor de pe piaţă”, subliniază fondatorul Kilowat. Creștere accelerată pe piața fotovoltaică în România Piața sistemelor fotovoltaice din România înregistrează cea mai intensă dezvoltare din ultimii ani, cu o creștere accelerată în primele șase luni ale anului. Tot mai multe familii se orientează către soluții de producție proprie a energiei electrice. Cine investește în panouri solare Conform Kilowat, familiile cu consum mediu și ridicat (300–500 kWh/lună), care plătesc lunar între 500 și 1.200 de lei pe energie electrică, sunt cele mai interesate de panouri solare. Cererea este mai mare în zonele urbane și periurbane, în special în București-Ilfov, Cluj, Iași, Brașov, Sibiu, Timișoara și Constanța. Cât costă și cât durează amortizarea Un sistem fotovoltaic de 5–6 kW cu baterie de stocare costă între 20.000 și 50.000 de lei (aproximativ 4.000–10.000 de euro), iar amortizarea investiției este estimată între 3 și 5 ani. „Un astfel de sistem poate recupera cel puțin 70% din factura lunară în câțiva ani. Panourile au o durată de viață de peste 25 de ani”, precizează compania. Kilowat: peste 3.000 de clienți instalați Kilowat, una dintre cele mai mari companii din domeniul energiei regenerabile din România, a instalat panouri solare pentru peste 3.000 de clienți, persoane fizice și juridice. Fondată de inițiatorii brandului SanoVita, compania promovează soluții sustenabile pentru independență energetică și stabilitate financiară.

Scumpirea energiei va vulnerabiliza bugetele familiilor (sursa: Pexels/Pixabay)
Planul aprovizionării de mobilizare/război, rutină (sursa: Facebook/Primăria Sectorului 1)
Eveniment

Planul de aprovizionare a populației în caz de mobilizare sau război, votat de Primăria Sectorului 1

Planul aprovizionării de mobilizare/război, rutină. Hotărârea adoptată de Consiliul Local al Sectorului 1 în ședința din 29 mai privind planul de aprovizionare a populației în caz de mobilizare sau război nu semnalează un pericol iminent, ci reprezintă o măsură administrativă prevăzută de legislația națională încă din 2003. Planul aprovizionării de mobilizare/război, rutină Reprezentanții Primăriei Sectorului 1 au transmis luni, printr-un mesaj publicat pe Facebook, că decizia nu are legătură cu vreo amenințare actuală. Citește și: Bolojan le spune contabililor de comune că ar trebui să gestioneze mai multe localități, ca să-și justifice salariul „În niciun caz nu este vorba despre o situație de criză, de mobilizare reală sau de un pericol iminent. Este o procedură administrativă standard.” Această măsură este reglementată de Ordinul nr. 109/2003, care stabilește normele privind elaborarea programelor de desfacere a produselor alimentare și nealimentare pe bază de rații și cartele, în cazuri excepționale. Planul, actualizat periodic, la nivel național Documentul aprobat este parte dintr-un proces de actualizare administrativă desfășurat în toate unitățile administrativ-teritoriale din țară, la un interval mediu de patru ani. El oferă doar cadrul legal pentru intervenții exclusiv în situații de mobilizare generală sau de război, declarate oficial de autoritățile competente. Autoritățile cer evitarea panicii și a interpretărilor alarmiste Primăria subliniază că planul nu reflectă existența unei amenințări reale și îi îndeamnă pe locuitori să evite interpretările alarmiste, să se informeze din surse oficiale și să înțeleagă că instituțiile publice lucrează în baza unor planuri preventive. „Este vorba despre responsabilitatea legală a autorităților locale de a fi pregătite, în mod preventiv, pentru scenarii de criză, indiferent de contextul geopolitic”, au explicat reprezentanții Primăriei Sectorului 1.

Comunele s-au "umflat" să permită păcănele (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Comunele s-au "umflat" să permită păcănele

Comunele s-au "umflat" să permită păcănele. Patru comune ieșene depășesc deja pragul minim de locuitori care permite derularea afacerilor cu jocuri de noroc. Comunele s-au "umflat" să permită păcănele Alte două comune au puțin sub 15 mii de locuitori. Păcănelele, însă, sunt prezente peste tot. Cum e posibil? Citește și: Băsescu amintește că a propus, în 2012, reforma Sănătății și spargerea monopolului CNAS, dar “baronii sănătății“ l-au învins și nu s-a schimbat nimic: “Doar morţii din spitale ar putea fi mai mulţi“ De exemplu, ultimul Recensământ al populației (2021) a găsit în Hârlău ceva mai puțin de 11 mii de locuitori. După domiciliu, însă, sunt aproape 17 mii – ba chiar peste 18 mii, după cum ne-a spus primarul Gheorghiță Curcă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Populația României, sub 22 de milioane (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Populația României, sub 22 de milioane

Populația României, sub 22 de milioane. România avea conform primelor date ale INS o populație de 21.833.227 de persoane după domiciliu la 1 ianuarie 2024. Populația României, sub 22 de milioane În scădere cu 176.569 persoane (0,8%) față de anul anterior. Și asta pentru că în 36 de județe (inclusiv București) populaţia a scăzut. Citește și: Rafila, acuzații insidioase împotriva celor care au construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer: „Eu acord prezumţia de bună credinţă”. Răspunsul dur al Oanei Gheorghiu Doar șase județe din România aveau la începutul anului o populație mai mare decât în anul anterior, iar județul Iași se numără printre acestea. Potrivit datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică, populația după domiciliu din Județul Iași era cu 373 de persoane mai mare la 1 ianuarie 2024 față de cea existentă în acest județ cu un an în urmă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Deputat AUR o acuză pe șefa Comisiei Europene că este adeptă a reducerii populaţiei Foto: Twitter
Politică

AUR acuză șefa Comisiei Europene reducerii populaţiei

Un deputat AUR, Mihail Albișteanu, o acuză pe șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că este „adeptă a reducerii populaţiei continentului”, fără să explice însă de ce ea ar promova o astfel de politică. În plus, politicianul creștin-democrat este căsătorit și are șapte copii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Deputat AUR o acuză pe șefa Comisiei Europene că este adeptă a reducerii populaţiei „Adeptă a reducerii populaţiei continentului (însă nu prin exemplu personal, căci domnia sa are 7 copii), doamna von der Leyen este, însă, o mare iubitoare de imigranţi, pe care îi doreşte aduşi în Europa, din Asia şi Africa, prin modificarea politicii de azil a Uniunii Europene”, se afirmă într-o declarație de presă a deputatului Albișteanu. „De asemenea, domnia sa cere reducerea cu două treimi, până în 2030, a consumului de carne la nivel european, în favoarea, probabil, a consumului de insecte şi de carne artificială”, mai susține parlamentarul. „Le atrag atenţia atât preşedintei Comisiei Europene, cât şi ministrului de externe al României, că România este un stat independent şi suveran, care aparţine naţiunii române, iar nu o feudă a Uniunii Europene, unde doamna Leyen poate să îşi impună politicile sale experimentale aberante”, este concluzia deputatului AUR. Citește și: Uniunea Europeană trece, oficial, la „economia de război”: începe achiziția centralizată de proiectile pentru Ucraina. Dezbateri despre valoarea achizițiilor și țara care le va livra Albișteanu a absolvit facultatea de istorie, dar nu precizează la ce universitate, și este profesor titular la Școala gimnazială Chicerea, unde, potrivit presei locale, era navetist. El este unul dintre cei doi parlamentari AUR din Iași.

Teleorman, județul cu cea mai vârstnică populație Foto: Facebook
Politică

Teleorman, județul cu cea mai vârstnică populație

Ultimele date ale recensământului din 2021, publicate în această dimineață, arată starea jalnică a fiefului lui Liviu Dragnea: Teleorman este județul cu cea mai vârstnică populație, cu o reducere-record a locuitorilor și cu cele mai multe văduve/ văduvi. Liviu Dragnea (PSD) a fost președinte al Consiliului Județean Teleorman din 2000 în 2012, iar succesorul său, Adrian Gâdea (PSD), care conduce instituția din 2013, era apropiatul său. Teleorman, județul cu cea mai vârstnică populație Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că județul Teleorman are cea mai vârstnică populație, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au și populațiile din județele Hunedoara (45,5 ani) și Brăila (45,3 ani). În județul Ilfov trăiește populație tânără, cu cea mai mică vârstă medie din țară, de 38,6 ani. Sub 40 ani, au și populațiile județelor Iași (39,2 ani) și Suceava (39,9 ani). În valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin), mai arată INS. Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de văduv/ă se regăsește în județul Teleorman (7,3%), iar cea mai mică în județul Ilfov (2,9%). Teleorman este pe locul patru de la coada clasamentului în ceea ce privește ponderea persoanelor cu studii superioare - circa 8-9%, potrivit graficului INS. În județele Vaslui, Călărași și Botoșani ponderea populației cu studii superioare este mai mică de 8% (7,2%, 7,4% și, respectiv, 7,9%). În Teleorman, circa 40% din populație are un nivel de educație scăzut. La acest capitol, județele Giurgiu și Vaslui cu mai mult de jumătate dintre locuitori cu nivel scăzut de educație, 51,6%, respectiv 50,3%, se află la coada clasamentului. Citește și: Fără milă: cecenii lui Kadîrov au violat o propagandistă rusă și i-au bătut cameramanul. Oficialii ruși încearcă să îngroape scandalul, ca să nu afecteze imaginea armatei

Orașele se depopulează, crește mediul rural (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Orașele se depopulează, crește mediul rural

Orașele se depopulează, crește mediul rural. Unde s-au dus orăşenii din România? Orașele se depopulează, crește mediul rural Creşterea populaţiei din mediul rural ar putea reflecta faptul că o parte a populaţiei din mediul urban s-a mutat la sat. De exemplu, în cazul Iașiului, într-unul din cele 418 sate câte are judeţul, arondate unui număr de 93 de comune. Citește și: Cutremurător: într-o singură oră, doctorița oncolog de la Suceava putea lua nouă șpăgi ca să elibereze rețete pentru bolnavii de cancer. Media: o șpagă la un sfert de oră Statisticile arată şi o depopulare accentuată a zonelor urbane, precum şi o tendinţă de creştere a populaţiei rurale, mai ales din primul an de pandemie, 2020. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Populaţia Chinei comuniste a scăzut în 2022 pentru prima dată Foto: Twitter
Internațional

Populaţia Chinei comuniste a scăzut pentru prima dată

Populaţia Chinei comuniste a scăzut în 2022 pentru prima dată după 60 de ani, arată Biroul Național de Statistică. Tot în 2022, China a înregistrat unul dintre cele mai slabe ritmuri de creştere în aproape o jumătate de secol. Pe ansamblul anului trecut, PIB-ul Chinei a înregistrat o creştere de 3%, în timp ce ţinta oficială era de aproximativ 5,5%, iar avansul din 2021 a fost de 8,4%. Excluzând expansiunea de 2,2% din 2020, când economia chineză era afectată de pandemie, creşterea de 3% din 2022 este cea mai slabă performanţă din 1976 - anul final al "Revoluţiei Culturale", care a deteriorat economia. China GDP Growth Fell to Near-Historic Lows https://t.co/Lh2o6Iew5r— Automation Workz (@AutomationWorkz) January 17, 2023 Populaţia Chinei comuniste a scăzut în 2022 pentru prima dată În total, anul trecut au fost înregistrate 9,56 milioane de naşteri, care nu au compensat cele 10,41 milioane de decese, a anunţat Biroul naţional de statistică (BNS) într-un raport. This topic will be making the rounds. China population decreases. Number of deceased in 2022 is 270,000 people more than in 2021 pic.twitter.com/GslbaIJk9n— Rafael Jimenez (@RafaJBuendia) January 17, 2023 Prin urmare, populaţia Chinei a scăzut cu aproximativ 850.000 de persoane în 2022. Această diminuare ar trebui să fie de durată, pe parcursul a mai multor decenii, potrivit multor demografi, ceea ce va avea consecinţe semnificative asupra economiei, societăţii şi sistemului de pensii. Scăderea populaţiei este o premieră din 1960-1961, când o foamete teribilă, care a început în 1959, a făcut zeci de milioane de morţi, în special în urma unor erori în politica economică a "Marelui salt înainte". Această descreştere din 2022 se explică în special prin costul vieţii care a crescut brusc, prin nivelul de educaţie mai înalt al femeilor care întârzie sarcinile sau chiar prin lipsa dorinţei generaţiilor tinere de a avea un copil. Rata fertilităţii a coborât la 1,15 copii per femeie în 2021 - mult sub nivelul de înlocuire (2,1). By2050, close to 30% of china population are grandparents pic.twitter.com/C7brTdsNsi— 劉定堅 (@lonelyman2023) January 15, 2023 Populația s-ar putea înjumătăți, până în 2100 Împreună cu îmbătrânirea, scăderea populaţiei, în special a numărului de persoane care lucrează, ar trebui să aibă repercusiuni profunde asupra economiei chineze timp de câteva decenii. Costul forţei de muncă este de aşteptat să crească, reducând competitivitatea forţei de muncă chineze, iar presiunea asupra populaţiei active pentru a avea grijă de persoanele în vârstă va creşte foarte semnificativ. Numeroase autorităţi locale au lansat deja măsuri pentru a încuraja cuplurile să procreeze. Metropola Shenzhen (sud) a oferit prime la naştere de până la 10.000 de yuani (1.370 de euro) şi alocaţii plătite până când copilul împlineşte trei ani. Provincia Shandong (est) acordă 158 de zile de concediu de maternitate (cu 60 mai mult decât norma naţională), de la primul copil. China ar putea avea doar 587 de milioane de locuitori în 2100, potrivit celor mai pesimiste proiecţii ale unui studiu al Academiei de Ştiinţe Sociale din Shanghai, actualizat anul trecut şi ale cărui date au fost transmise AFP. Citește și: ANALIZĂ Tandemul Ciucă-Ciolacu: momente-cheie care arată o relație privilegiată și posibile proiecte de viitor

Ce județe pierd populație, de ce (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ce județe pierd populație, de ce

Ce județe pierd populație, de ce. Dacă Bucureștiul și-a permis să piardă 350 de mii de locuitori din 1992 încoace, Hunedoara a rămas fără 185 de mii, Prahova, cu 180 de mii mai puțini, iar Teleormanul, minus 160 de mii în toți acești ani. Ce județe pierd populație, de ce Ultimele două ar avea scuza că sunt județe captive ale Bucureștiului, furnizoare de forță de muncă în căutarea unor condiții de muncă mai bune. Ceva mai departe, depopularea Galațiului s-a accelerat după restrângerea activității combinatului. Citește și: Escaladare gravă din partea Moscovei: Putin trimite rachete hipersonice Zircon imposibil de interceptat în Atlantic, la distanță mică de țărmurile SUA. Foarte probabil, sunt nucleare Cu 145 de mii de oameni care au ales să plece în ultimii 30 de ani, este cel mai afectat județ din Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Populația Kievului revine la nivelul de dinaintea războiului Foto: Facebook Vitali Kliciko
Eveniment

Populația Kievului revine nivelul de dinaintea războiului

Populația Kievului revine la nivelul de dinaintea războiului, susține primarul orașului, Vitali Kliciko, într-un interviu pentru revista Der Spiegel. El a susținut că că în capitala ucraineană locuiesc în prezent aproximativ 3,6 milioane de persoane, la fel de multe ca înainte de invazia rusă care a început în februarie. Printre aceștia se numără 300.000 de refugiați care au venit la Kiev din alte regiuni ale țării. Populația Kievului revine la nivelul de dinaintea războiului „Orașul este plin”, a spus Kliciko. Estimarea populației a fost realizată în principal cu ajutorul datelor privind utilizatorii activi de telefoane mobile din capitală. În martie, mai puțin de un milion de persoane au rămas în Kiev, potrivit lui Kliciko. În iulie, la trei luni după eliberarea regiunii ocupate a Kievului, inclusiv a suburbiilor Irpin și Bucea din apropierea capitalei, această cifră ajunsese la 2,5 milioane. În aceeași perioadă, cu un an în urmă, Kliciko declarase că în Kiev trăiau până la 4,6 milioane de persoane. Deși analiștii au anticipat că acesta era unul dintre obiectivele Moscovei, atacurile succesive în masă cu rachete și drone împotriva infrastructurii energetice ucrainene nu au produs noi fluxuri de refugiați din orașele ucrainene comparabile cu cele din primele săptămâni ale războiului de amploare. Primarul Kievului a susținut și că Occidentul pur și simplu subestimează ambițiile expansioniste ale președintelui rus. „Cea mai mare greșeală făcută de politicienii occidentali a fost să creadă că Putin va fi mulțumit de anexarea Crimeei, a Donețkului și a Luganskului”, a spus el în interviul pentru Der Spiegel. Citește și: Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia Putin merge „atât cât îi permitem să meargă”, a subliniat Kliciko. „Se prezintă ca recuperator al fostelor teritorii rusești și nu va accepta niciodată existența Ucrainei pentru că a fost cândva parte a Rusiei”, a mai explicat edilul-șef al Kievului.

Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic

Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic. Vânzările de antidepresive şi consultaţiile la psihologi au explodat în Rusia în perioada scursă de la începerea invaziei în Ucraina, o stare de anxietate punând stăpânire pe tot mai mulţi ruşi, din ce în ce mai îngrijoraţi de un conflict pe care iniţial s-au străduit să-l ignore, scrie joi AFP. Mobilizarea a agravat anxietatea Anunţul din luna septembrie al preşedintelui Vladimir Putin de mobilizare a sute de mii de rezervişti a adus acest conflict în viaţa cotidiană a numeroase familii în Rusia. Pe lângă şocul provocat de mobilizarea parţială, împotmolirea conflictului şi declaraţiile tot mai alarmiste ale Moscovei ce agită ameninţarea nucleară amplifică teama. După anunţarea începerii ofensivei în Ucraina, pe 24 februarie, "timp de două luni nu am mai plecat de acasă, nimic nu mai avea sens", spune o moscovită în vârstă de 22 de ani, studentă la Informatică, mărturisind că de atunci "nu supravieţuieşte decât cu antidepresive, la fel ca mulţi dintre prietenii" săi. Anxietatea sa a crescut şi mai mult după anunţul mobilizării, de teama că fratele sau tatăl ei ar putea fi chemaţi în armată. Nouă din zece ruși, "îngrijorați" La sfârşitul lunii septembrie, după anunţul mobilizării parţiale, 70% dintre ruşi recunoşteau că sunt "stresaţi", un procent record niciodată înregistrat înainte de institutul de sondare FOM, favorabil Kremlinului. O lună mai târziu, Centrul Levada, un institut independent, observa că aproape nouă ruşi din zece se declarau "îngrijoraţi" de situaţia legată de Ucraina. Iar ultimele declaraţii ale Kremlinului nu sunt de natură să liniştească populaţia. La sfârşitul lunii octombrie, când Putin a spus că lumea traversează "deceniul cel mai periculos, cel mai imprevizibil (...) după al Doilea Război Mondial", vecinii studentei menţionate mai sus au început să amenajeze un adăpost antiaerian în parcarea subterană a imobilului lor. Antidepresivele, vânzări uriașe În această ambianţă, cheltuielile pentru achiziţia de medicamente antidepresive au crescut cu 70% şi cele pentru calmante cu 56% în primele luni ale anului în curs, faţă de perioada similară a anului trecut. Au crescut şi adresările la psihologi, de pildă serviciul de consultaţii psihologice online YouTalk înregistrând o creştere a cererilor cu 40% după anunţul mobilizării parţiale. Citește și: VIDEO Atmosferă de înmormântare la Rossia-1 după retragerea din Herson. Fuga din fața ucrainenilor, „un act de un curaj extraordinar” Îngrijorarea se manifestă atât în rândul ruşilor ce resping ofensiva armatei ruse împotriva Ucrainei, cât şi în rândul celor care o susţin. Pentru că, pe lângă teama provocată de războiul în sine, apare şi depresia provocată de sentimentul de dezamăgire faţă de evoluţia nefavorabilă a acestui război pentru Rusia. "Ce poate fi mai rău decât un război lansat? Un război pierdut", spune preocupat un rus, care la începutul conflictului era "încântat şi mândru" de ţara sa. "Că sunt pentru sau împotriva operaţiunii (militare în Ucraina), toţi sunt îngrijoraţi pentru viitor", rezumă un neurolog din Moscova, care la rândul său a remarcat o creştere cu un sfert a numărului pacienţilor săi care au apelat la antidepresive după luna februarie. Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic Un celebru medicament antidepresiv a dispărut deja din farmaciile ruseşti, iar cetăţenii ruşi "s-au grăbit să-şi facă stocuri din alte medicamente încă disponibile, şi au făcut bine", întrucât sancţiunile occidentale ar putea afecta şi importul acestora, spune acelaşi neurolog. La sfârşitul lunii octombrie, 57% dintre ruşi se declarau "pentru negocieri cu Kievul", cu 9% mai mulţi faţă de luna precedentă, potrivit Centrului Levada. Dar, în timp ce conflictul pare că se eternizează, psihologii încep deja să fie preocupaţi de efectele pe termen lung. O psiholoagă de la o clinică privată din Moscova anticipează astfel că o parte din soldaţii care vor reveni de pe frontul ucrainean vor suferi "inevitabil de tulburări de stres post-traumatic şi de alcoolism". "Ţara întreagă va fi traumatizată pentru mult timp", concluzionează ea.

Putin maschează eșecul în consultări populare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin maschează eșecul în "consultări" populare

Putin maschează eșecul în "consultări" populare. Rusia va "consulta" populaţia pentru a stabili frontierele regiunilor anexate Herson şi Zaporojie, în sudul Ucrainei, a declarat luni presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit AFP. Putin maschează eșecul în "consultări" populare Totodată, Kremlinul a declarat că favorizează o "abordare echilibrată" a problemei armelor nucleare, nu bazată pe emoţii, după ce un aliat-cheie al preşedintelui Vladimir Putin a cerut în weekend ca Rusia să folosească o "armă nucleară de mică putere" în Ucraina, notează Reuters. "Vom continua să consultăm populaţia acestor regiuni", a declarat Peskov, întrebat dacă Rusia va anexa regiunile respective în totalitate sau doar părţile pe care le ocupă. Preşedintele rus Vladimir Putin a oficializat anexarea regiunilor Herson şi Zaporojie, precum şi Doneţk şi Lugansk, în estul Ucrainei, în cadrul unei ceremonii, vineri, la Kremlin. Este nevoie de "clarificarea" frontierelor Regiunile Doneţk şi Lugansk au fost anexate în totalitatea lor, Moscova recunoscând suveranitatea regimurilor separatiste proruse la sfârşitul lunii februarie, chiar înaintea declanşării ofensivei ruse în Ucraina. Dar Kremlinul a indicat săptămâna trecută că este nevoie de "clarificarea" frontierelor regiunilor Herson şi Zaporojie. Potrivit think tank-ului american ISW (Institute for the Study of War), Moscova controlează 72% din suprafaţa regiunii Zaporojie şi circa 88% din cea a Hersonului, inclusiv capitala sa omonimă. Rusia a organizat în grabă aşa-zise "referendumuri" în cele patru regiuni, consultări denunţate vehement de Kiev şi de aliaţii săi occidentali, pe fondul unei contraofensive ucrainene care a forţat armata rusă să cedeze mii de kilometri pătraţi din teren. Kadîrov, responsabil cu emoția la Kremlin Întrebat despre comentariile lui Ramzan Kadîrov, liderul Ceceniei, care a criticat conducerea militară rusă pentru eşecurile pe câmpul de luptă în Ucraina, Peskov a declarat că acesta are dreptul de a-şi exprima opinia, dar că abordarea militară a Rusiei nu ar trebui să fie condusă de emoţii, potrivit Reuters. "În momentele dificile, emoţiile trebuie excluse. Preferăm să facem evaluări echilibrate şi obiective (ale situaţiei)", a indicat Dmitri Peskov, întrebat despre aceste declaraţii, lăudând totuşi "contribuţia eroică" a lui Kadîrov la ofensiva armatei ruse în Ucraina. "Aşadar, preferăm să ne limităm la evaluări echilibrate şi obiective", a reiterat Peskov, adăugând că liderii regiunilor au dreptul de a-şi exprima punctul de vedere. Marele mister nuclear Dmitri Peskov a mai spus că baza pentru orice utilizare a armelor nucleare este stabilită în doctrina nucleară a Rusiei. Aceste principii directoare permit utilizarea armei nucleare - sau a unei alte arme de distrugere în masă - dacă astfel de arme sunt folosite împotriva Rusiei sau dacă statul rus se confruntă cu o ameninţare existenţială, fie aceasta şi cu arme convenţionale. "Nu pot exista alte considerente atunci când vine vorba despre aceasta", a declarat Peskov. Kremlinul a dat clar de înţeles că această protecţie nucleară se extinde şi la cele patru regiuni din Ucraina în curs de anexare oficială de către Moscova. Putin a avertizat Occidentul luna trecută că "nu blufează" atunci când a spus că Rusia este pregătită să folosească arme nucleare pentru a-şi proteja teritoriul. Vineri, el a declarat că SUA au creat un "precedent" prin lansarea de bombe nucleare asupra Japoniei la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Variabila "Ucraina în NATO" Kadîrov a fost instalat în funcţia de preşedinte cecen de către Putin în 2007 pentru a exercita controlul asupra unei regiuni autonome al cărei popor a luptat în războaie sângeroase cu Moscova de-a lungul anilor 1990 şi începutul anilor 2000 pentru independenţă. El a pus la dispoziţia Moscovei forţe cecene pentru a sprijini Rusia în campania militară în Ucraina, iar criticile sale la adresa conducerii militare, după ce Rusia s-a retras din bastionul său din Liman (regiunea Doneţk), au fost unele dintre cele mai tranşante de la începutul conflictului, care durează deja de şapte luni. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul În acelaşi timp, Kremlinul a declarat luni că "monitorizează îndeaproape" situaţia legată de dorinţa Ucrainei de a adera la NATO, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la o aderare rapidă la alianţă, transmite EFE. "Urmărim cu multă atenţie această decizie. Reamintim că tocmai orientarea Ucrainei către NATO şi confirmarea viitoarei apartenenţe la Alianţa Nord-Atlantică a fost unul dintre motivele operaţiunii militare speciale ruse", a declarat Dmitri Peskov, remarcând că ţările NATO au reacţionat "diferit" la recentele declaraţii ale Kievului. Binomul Finlanda - Suedia, caz unic? "Există ţări care susţin aderarea rapidă a acesteia, iar altele nu. În orice caz, toate evocă principiul consensului", a spus el. Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat săptămâna trecută că uşile NATO "rămân deschise" pentru Ucraina, dar a reamintit Kievului că există un proces de urmat pentru a deveni membru al alianţei. În plus, Blinken a evitat să răspundă la întrebarea dacă ţara sa ar susţine o procedură de urgenţă pentru aderarea Ucrainei la NATO, cum este cea urmată de Suedia şi Finlanda în acest an. Zelenski a solicitat aderarea la NATO la 30 septembrie, ca răspuns la anexarea de către Rusia a patru regiuni ucrainene.

Elvețienii, gaze mai puține la iarnă (sursa: oilprice.com)
Internațional

Elvețienii, gaze mai puține la iarnă

Elvețienii, gaze mai puține la iarnă. Companiile din Elveţia vor fi primele care se vor confrunta cu raţionalizarea energiei, în eventualitatea penuriei de aprovizionare, a declarat ministrul Energiei, Simonetta Sommaruga, avertizând că Executivul nu poate garanta că va exista întotdeauna o cantitate suficientă de gaze pentru toţi, transmite Reuters. Elvețienii, gaze mai puține la iarnă Elveţia primeşte gaze prin hub-urile de tranzacţionare din ţările vecine din UE, astfel încât perturbările în aprovizionare din blocul comunitar vor afecta şi Elveţia. În această ţară există o cerere relativ redusă pentru gaze, care acoperă aproximativ 15% din consumul total de energie. Aproximativ 42% din gaze sunt folosite pentru încălzirea locuinţelor, restul în industrie, servicii şi transporturi, conform datelor guvernamentale. Totuşi, ţara este dependentă de importurile de gaze şi petrol. "De aceea, nimeni nu poate garanta că va fi întotdeauna o cantitate suficientă de gaze pentru toţi", a declarat Sommaruga, pentru publicaţia elveţiană SonntagsZeitung. "Restricţii pentru scările rulante şi neoane" Recent, Guvernul a prezentat planuri de rezolvare a posibilei penurii de gaze naturale în această iarnă, informând că ar putea recurge la raţionalizare dacă alte măsuri se dovedesc insuficiente. În eventualitatea unei penurii de gaze şi electricitate în Elveţia, energia va fi în primul rând raţionalizată pentru companii. Sommaruga a explicat că "iniţial vor fi de exemplu restricţii pentru scările rulante şi neoane", iar Guvernul vrea să pună cât mai mult timp la dispoziţie energie pentru gospodării. Oficialul a cerut autorităţilor locale să investească mai mult în extinderea energiei hidroelectrice, solare, eoliene şi biogazului. Plan de urgență în Germania Vecina Germania a activat luna trecută cel de-al doilea nivel al planului de urgenţă destinat garantării aprovizionării cu gaze naturale, care aduce şi mai aproape ţara de măsura raţionalizării, după scăderea drastică a livrărilor de gaze ruseşti prin gazoductul Nord Stream. Planul de urgenţă are trei nivele: de alertă, de alarmă şi de urgenţă. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a activat deja primul nivel al planului de urgenţă la începutul lunii martie. Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Nivelul de alarmă înseamnă că există o perturbare în aprovizionarea cu gaze care a condus la o deteriorare semnificativă a situaţiei aprovizionării. Cu toate acestea, piaţa este în continuare capabilă să facă faţă perturbării şi nu este nevoie de intervenţia statului.

TVA redus la energie în Spania (sursa: elmundo.es)
Internațional

TVA redus la energie în Spania

TVA redus la energie în Spania. Guvernul spaniol va aproba sâmbătă o nouă scădere a Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) pe care o plătesc consumatorii de energie electrică, de la 10% la 5%, ca parte a unui viitor decret cu măsuri anticriză, relatează agenţia EFE. Şeful Executivului, Pedro Sanchez, a anunţat această măsură miercuri, în cadrul Congresului, şi a reamintit că în urmă cu un an TVA la electricitate a fost redusă de la 21% la 10%. TVA redus la energie în Spania "În acest fel, vom proteja familiile din ţara noastră", a argumentat Sanchez la şedinţa săptămânală de control parlamentar. Guvernul va proroga sâmbătă măsurile aprobate în urmă cu câteva luni pentru a contracara inflaţia ridicată, precum o reducere de 20 de eurocenţi pentru litrul de carburanţi, şi va încorpora şi altele, printre care şi reducerea menţionată de TVA. Citește și: Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă Recent, în Spania a început să fie aplicat un plafon la preţul gazelor utilizate pentru generarea de electricitate pentru a scădea factura plătită de consumatori, măsură aprobată de Comisia Europeană, potrivit Agerpres. Ministrul spaniol pentru Tranziţie Ecologică, Teresa Ribera, a declarat miercuri că beneficiarii acestei măsuri au economisit în ultima săptămână între 25 şi 30 euro/MWh.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră