sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ponta

61 articole
Politică

Cum explicau liderii USL susținerea pentru Oprescu

Cum explicau, în 2012, liderii USL susținerea pentru „independentul” Sorin Oprescu: „Unul din proiectele reuşite, despre care se vorbeşte puţin, dar e o mare reuşită, până acum, este asocierea între noi, USL, şi primarul general”, spunea Crin Antonescu, în octombrie 2012, când acesta era președinte al PNL. Citește și: Averea fantastică a familiei medicului bugetar Cătălin Cîrstoiu, pe care coaliția PSD-PNL l-ar putea propune candidat independent la primăria Capitalei În septembrie 2012, Oprescu, a fost pus sub urmărire penală pentru luare de mită și arestat preventiv pentru 30 de zile. Oprescu a fost prins primind 25.000 euro de la patru denunţători. În martie 2023, a fost condamnat la 128 de luni de închisoare, dar a fugit în Grecia. Cum explicau liderii USL susținerea pentru Sorin Oprescu Acum, surse politice susțin că PSD și PNL se pregătesc să susțină un independent la primăria Capitalei, numele cel mai vehiculat fiind al lui Cătălin Cîrstoiu, medic la spitalul universitar de urgență, la fel ca Oprescu. „USL îl sprijină pe Sorin Oprescu în calitate de candidat independent”, anunța, încă din august 2011, președintele Consiliului Național al PSD, Adrian Năstase. „Sunt convins că Sorin Oprescu, alături de un consiliu general care nu-l va bloca şi alături de un guvern care nu îl va sabota, ci ambele îl vor sprijini, va pune în practică toate proiectele pe care le are pentru Bucureşti”, spunea președintele PSD Victor Ponta, în 2012. Antonescu: „Un proiect care merge bine” „Mă bucur că, după ce Bucureştiul a avut doi primari care au furat, au minţit, au distrus Bucureştiul, alegerea, în 2008, a domnului Oprescu a reprezentat pentru noi o speranţă. Această speranţă s-a menţinut până în 2012, şi, acum, realegerea domniei sale ca primar general, dar într-o situaţie complet nouă, având alături de el un consiliu general care nu-l va bloca şi nu-l va sabota, ci îl va sprijini în continuare, şi având alături un guvern care nu îl va sabota, ci îl va sprijini în proiectele sale, sunt convins că toate acestea, strânse la un loc, reprezintă o oportunitate şi o şansă extraordinară pentru capitala ţării”, mai spunea Ponta, la acel moment și premier. „Unul din proiectele reuşite, despre care se vorbeşte puţin, dar e o mare reuşită, până acum, este asocierea între noi, USL, şi primarul general, pentru Primăria Capitalei, pentru că, repet, şi toata lumea o ştie, Sorin Oprescu a candidat ca independent la Primăria Capitalei, dar asociat într-un proiect care presupunea nu doar susţinerea electorală a USL, ci şi susţinerea, evident, în Consiliul General. Şi, iată, e un proiect care merge bine, aşa încât, chiar dacă unii doresc să moară de grija altora şi de grija noastră, noi nu avem, în privinţa aceasta, probleme”, arăta, în octombrie 2012, președintele PNL Crin Antonescu, într-o emisiune a Antenei 3, unde se afla alături de Ponta și Oprescu.

Cum explicau liderii USL susținerea pentru Sorin Oprescu Foto: Gov.ro
Cea mai cunoscută aberație spusă de Ponta despre Roșia Montana Foto: Realitatea.net
Eveniment

Cea mai cunoscută aberație spusă Ponta despre Roșia Montana

Cea mai cunoscuă aberație spusă de Ponta despre proiectul Roșia Montana a început cu „O să fiu sincer...”, iar la final acesta nu a făcut nimic din ceea ce a promis. Proiectul de lege privind Roșia Montana a fost inițiat chiar de guvernul Ponta și poartă semnătura acestuia atât pe expunerea de motive, cât și pe adresa detrimitere de la Guvern la Senat. Cea mai cunoscută aberație spusă de Ponta despre Roșia Montana Iată întreaga declarație a lui Ponta, la postul B1 TV, la 13 iunie 2013, potrivit transcrierii Agerpres: „O să fiu sincer şi o să vă spun că eu, ca deputat, o să votez împotrivă, dar pe de altă parte, ca prim ministru, nu am dreptul... (...) acum ştiu mult mai bine ce am de făcut: (...) în primul rând să fac o administraţie necoruptă şi mai performantă şi în al doilea rând să deschid România pentru tot ce înseamnă investiţii din toată lumea, fie că vorbim de energie. De Roşia Montană, sigur, s-a vorbit mai mult, pentru că e un proiect cunoscut, dar eu vreau să promovăm legea minelor”. Până și Liviu Dragnea, la acel moment ministru al Dezvoltării, l-a ironizat pe Ponta, care-i era șef pe linie de Guvern și de partid: „Eu am avizat proiectul de lege și nu am personalitate dublă, să vin în Parlament să votez împotrivă”. Însă, potrivit listei de vot la proiectul de lege „privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România”, Victor Ponta a absentat de la votul final, deci nu a votat nici pentru, nici contra. Declarațiile lui Ponta și Șova au inspirat Gabriel Resources Ministrul Dan Șova declara, în 12 septembrie 2013, că, în cazul în care proiectul Roșia Montană nu va fi adoptat, Gold Corporation poate emite pretenții la despăgubiri de 2 miliarde de dolari, care înseamnă 550 milioane dolari cheltuieli pe investiții realizate și 1,5 miliarde profitul estimat. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Ponta a confirmat aceste cifre într-o conferință de presă la Guvern, in 12 septembrie 2013, când a spus: „Guvernul se va apăra, însă am fost întrebat, repet, pe bună dreptate, de unde sunt aceste cifre. Vi le punem la dispoziţie, şi, în mod sigur, vom încerca să ne apărăm în faţa instanţelor internaţionale, pentru a nu plăti aceste despăgubiri, dar există un potenţial pericol”. „Am cerut premierului să nu mai pronunţe cuvântul despăgubiri. La câteva ore, compania Roşia Montană Gold Corporation a vorbit despre despăgubiri. E mai grav că ministrul Şova recidivează şi mai aruncă un colac de salvare companiei, vorbind de faptul că nu ştiu ce s-ar întâmpla dacă nu va fi adoptat proiectul”, a spus Cătălin Predoiu în septembrie 2013, la Digi 24.

Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montana Gold Corporation (sursa: Digi 24)
Politică

Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montană Gold Corporation să dea în judecată statul român. Explicațiile lui Predoiu, în 2013: „Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC”

Cum au ajutat fostul premier Victor Ponta și amicul său, Dan Șova, fost ministru al Infrastructurii, ca Roșia Montana Gold Corporation (RMGC) să dea în judecată statul român, în 2015: explicațiile vin de la Cătălin Predoiu, în 2013, când acesta era lider al PDL. Sentința din procesul pe care RMGC l-a deschis statului român urmează să fie anunțată în următoarele zile sau săptămâni, dar surse oficiale au arătat că ministerul de Finanțe pregătește deja plata unor despăgubiri de minimum un miliard de dolari. Citește și: Fabuloasele vacanțe și cumpărături ale baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, în Dubai, Maldive sau Courchevel: doar la Chanel a făcut shopping de peste 7.000 de euro Predoiu a sugerat că, prin declarațiile făcute, Ponta și Șova au invitat compania canadiană să acționeze, indicând și valoarea despăgubirilor. În 2014, actualul premier Marcel Ciolacu a votat împotriva proiectului de lege „privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România”. Azi, Ponta este consilierul său onorific pe probleme de comerț extern. Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montana Gold Corporation „Am cerut premierului să nu mai pronunţe cuvântul despăgubiri. La câteva ore, compania Roşia Montană Gold Corporation a vorbit despre despăgubiri. E mai grav că ministrul Şova recidivează şi mai aruncă un colac de salvare companiei, vorbind de faptul că nu ştiu ce s-ar întâmpla dacă nu va fi adoptat proiectul”, a spus Cătălin Predoiu în septembrie 2013, la Digi 24. „Nu vorbeşti, când eşti un înalt responsabil al statului român, de posibile despăgubiri, e ca şi cum te predai. Nu cred că îi e atât de simplu companiei să înceapă un proces. Îl încurajez pe Ponta: Fii tare, nu te înmuia în şoşoni, pentru că nu e atât de complicată situaţia”, a mai spus Predoiu. Citește și: Șefa PSD a CJ Botoșani, pentru a doua oară la DNA în decurs de două luni. Primarul PSD al municipiului Botoșani, și el la DNA, sub acuzația că „și-ar fi angajat amanta” – presa locală „Domnul Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC. Înţeleg că sunt nişte dedesubturi contractuale, dar unele lucruri trebuie spuse. Puterea de negociere a statului român este subminată”, a afirmat Cătălin Predoiu la Adevărul, în octombrie 2013. Ponta, despre RMGC: „Ei au îndeplinit toate condiţiile cerute de lege” Predoiu se referea, probabil, la o declarație din septembrie 2013 a lui Ponta: „Ei au îndeplinit toate condiţiile cerute de lege. Tocmai pentru că am considerat că nu e bine să fac acest lucru, am trimis legea în Parlament ca să fie o dezbatere reală. Asta e situaţia şi din acest motiv dacă nu făceam absolut nimic urma să plătesc nu ştiu câte miliarde despăgubiri firmei respective”. Ministrul Dan Șova declara, în 12 septembrie, că, în cazul în care proiectul Roșia Montană nu va fi adoptat, Gold Corporation poate emite pretenții la despăgubiri de 2 miliarde de dolari, care înseamnă 550 milioane dolari cheltuieli pe investiții realizate și 1,5 miliarde profitul estimat. Ponta a confirmat aceste cifre într-o conferință de presă la Guvern, in 12 septembrie 2013, când a spus: „Guvernul se va apăra, însă am fost întrebat, repet, pe bună dreptate, de unde sunt aceste cifre. Vi le punem la dispoziţie, şi, în mod sigur, vom încerca să ne apărăm în faţa instanţelor internaţionale, pentru a nu plăti aceste despăgubiri, dar există un potenţial pericol”.

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar Foto: Captură video
Eveniment

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar, poreclit în presă „trompeta PSD în CSM”: în anul fiscal 2022, el a încasat 473.519 de la CSM, unde a fost propus de PSD ca reprezentant al „societății civile”, și 86.875 de lei de la Scoala Nationala De Studii Politice Si Administrative. Citește și: Şefa Spitalelor Bucureşti: În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată din lipsă de personal. La Spitalul Gomoiu, doi medici preiau zilnic 170 de copii În medie, el câștiga, în 2022, peste 45.000 de lei pe lună, dar mandatul său în CSM a expirat în 2023, așa că, în decembrie 2023, a primit o nouă sinecură. Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar Informațiile apar într-o declarație de avere depusă în decembrie, în care Alistar arată că este „consilier la Inalta Curte De Casatie Si Justitie”. G4Media scrie că, de fapt, el a ajuns consilier al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Corina Corbu. „Alistar a sprijinit majoritatea anti-reformistă din Consiliu conturată în jurul judecătoarei Savonea, care pretindea că se luptă cu abuzurile din justiţie”, mai arată acest site. Corbu, fata unui primar PSD, a câștigat un proces în care DNA o acuza de corupție, dar a secretizat dosarul. În plus, ea a fost acuzată că și-a plagiat doctoratul. În anul fiscal 2022, pe lângă salariile de la stat, Alistar a încasat peste 75.000 delei de la un ONG, Asociația Română pentru Transparență. Pe vremea în care primarul Capitalei era Viorel Lis, Victor Alistar a fost acuzat că a primit ilegal un apartament din fondul locativ municipal. Era, la vremea aceea, şeful protocolului din primăria lui Lis. Ulterior, un control efectuat în mandatul de edil general al lui Traian Băsescu, a evidenţiat că şi mama lui Alistar primise un apartament, repartizat tot din fondul locativ, iar cei doi locuiau împreună. Potrivit relatărilor de presă, Alistar a renunţat în cele din urmă la apartament şi a pierdut şi un proces. Susținut de Ponta, preluat de Dragnea În 2012, în perioada de formare a Cabinetului condus de Victor Ponta, propunerea iniţială a acestuia pentru portofoliul Transparenţă Decizională, în persoana lui Victor Alistar, a picat înainte de nominalizarea oficială, după ce presa a descoperit că acesta pierduse un proces cu ANI și fusese declarat incompatibil. Însă regimul Ponta nu l-a abandonat și l-a trimis în CSM; ca reprezentant al societății civile. În 2017, susținut de PSD și ALDE, Alistar a ajuns din nou în CSM. În 2018, Ziarul de Vrancea scria: „Oprișan plătește 10.000 de euro ONG-ului condus de omul PSD din CSM”. Citește și: Salariul uriaș pe care-l va păstra fostul președinte al Universității Harvard, Claudine Gay, după ce a fost forțat să demisioneze. Avalanșă de ironii pe rețelele „Consiliul Județean plătește aproape 10.000 de euro unui ONG condus de avocatul Victor Alistar, reprezentantul societății civile propus de PSD în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), unul dintre susținătorii și promotorii legilor anti-justiție inițiate de comisia Iordache. Alistar a propus și susținut, în comisia Iordache, un amendament prin care președintele României pierde dreptul veto asupra propunerilor pentru șefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, arăta această publicație.

Legăturile subterane ale lui Ponta cu aliații Rusiei Foto: Guvernul României
Eveniment

Legăturile subterane ale lui Ponta cu aliații Rusiei

Legăturile subterane ale lui Ponta, consilier al premierului Ciolacu, cu aliații Rusiei, China comunistă, Turcia și Serbia socialistului Vucic, au fost construite în perioada în care fostul lider PSD conducea Guvernul României. Citește și: Ponta, acum consilier al premierului Ciolacu, încasează milioane de la oligarhii lui Erdoğan care au interese de afaceri și în România Acum, presa a arătat că Ponta încasează milioane de la oligarhii lui Erdoğan care au interese de afaceri și în România. Tranzacțiile firmei lui Ponta din ultimii doi ani arată conexiuni profitabile cu holdinguri mari din Turcia și China. Ponta are cetățenie sârbă În 2018, fostul premier se lăuda că este consilier onorific al președintelului socialist al Serbiei, Aleksandr Vucic - un apropiat al lui Putin și al Chinei comuniste - și că a primit cetățenie sârbă. Prietenul lui Victor Ponta, Sebastian Ghiță, a fugit în Serbia de justiția română. Ponta și Vucic, președintele pro-Kremlin și pro-China al Serbiei „Marea corporație turcească Cengiz Holding este client de bază la firma de consultanță privată înființată de Victor Ponta la începutul lui 2021 (VP Projects Advisers). Consilierul lui Ciolacu încasează neîntrerupt, de doi ani, câte o sută de mii de lei pe lună din acest parteneriat”, scrie Captura.ro. În plus, mai arată Captura.ro, „chinezii de la grupul Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din lume, au dat aproape 10 mii de euro pe expertiza lui Ponta în ultimii doi ani. Trei plăți efectuate prin două filiale locale (Smithfield România și producătorul de mezeluri Elit din Alba Iulia) reprezintă, de fapt, restul unui contract din 2021”. Citește și: O femeie de 81 de ani a murit blocată în liftul spitalului județean Slatina. Spitalul, fief al PSD Olt, nici măcar nu a anunțat poliția Legăturile subterane ale lui Ponta cu aliații Rusiei Ponta și-a construit însă relații privilegiate cu China și Turcia încă din perioada în care era premier: În 2015, Ponta a oferit un teren uriaș, de 11.000 de metri pătrați, într-o zonă extrem de scumpă a Bucureștiului, pentru construirea, de către Turcia, a unei moschei. „Statul român nu dă niciun leu, oferă un teren acolo unde a oferit şi pentru alte organizaţii”, a explicat fostul premier. În iunie 2015, Ponta a ales să se trateze la genunchi la o clinică din Turcia. În China, Ponta a fost, ca premier, în 2013 și 2014. „Am propus ridicarea relaţiei dintre România şi China la nivelul cel mai înalt pe care România îl are, acela de Parteneriat strategic”, spunea el, în iulie 2014. Însă el și-a manifestat constant admirația față de regimul comunist de la Beijing și s-a căsătorit cu Daciana Sârbu la ambasada României la Beijing. Unul din cele mai mari scandaluri din perioada în care Ponta era premier a vizat intenția acestuia de a acorda controversatei companii chinezești Huawei – considerată un risc de securitate în statele vestice, datorită legăturilor cu regimul de la Beijing – sarcina de a realiza, în România, Sistemul de informații și comunicații naționale, Rețeaua națională de bandă largă și Sistemul de monitorizare și supraveghere a traficului. Ponta dorea să cedeze Chinei construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă, o afacere prezentată drept o mare investiție, dar în care compania chinezească prelua controlul centralei și nu-și asuma aproape nici un risc, statul urmând să-i garanteze prețul de vânzare al energiei. Dacă acest preț cobora sub un nivel negociat, statul român subvenționa diferența. „Fostul prim-ministru al României, Victor Ponta, a declarat că el consideră că faptul că a primit cetățenia Serbiei este o «calitate onorifică şi onorantă». «Eu sunt consilier onorific al preşedintelui Vucic (preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, – n.r.) din anul 2016 şi susţin parteneriatul între Serbia şi România şi integrarea Serbiei în UE», a declarat vineri Ponta pentru agenția română AGERPRES.Agenţia menţionează că această declarație a venit în aceeași zi după ce cotidianul BLIC a scris că fostul prim-ministru al României a primit cetățenia Republicii Serbia. Ponta este actualul președinte al Comisiei pentru afaceri europene a parlamentului român și faptul că va avea şi un pașaport sârbesc a fost confirmat şi de Guvernul Serbiei”, arăta Rador, în ianuarie 2018. „Nu cunosc activitatea societății comerciale la care Victor Ponta este asociat. Știu de la domnul consilier onorific Victor Ponta că această firmă nu a avut și nu are contracte cu instituții publice sau cu societăți cu capital de stat”, spunea premierul Ciolacu, în august 2023.

Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii Foto: Comisarul
Justiție

Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii

Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii faptelor: ex-baronul PSD de Prahova, Mircea Cosma, și fiul său, fostul deputat PSD Vlad Cosma, amic cu Victor Ponta, au fost achitați. Tribunalul Prahova a dispus, azi, încetarea procesului penal ca urmare a prescripţiei faptelor, însă decizia nu este definitivă, relatează Agerpres. Instanţa a dispus confiscarea de la inculpaţi a unei sume totale de peste 10,6 milioane de lei. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale În dosarul de corupţie în care erau judecați, Mircea Cosma și Vlad Cosma primiseră iniţial opt, respectiv cinci ani de închisoare, cu executare. Mircea Cosma și Victor Ponta Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii Cum a decurs acuzarea și procesul, potrivit Agerpres: În 11 aprilie 2014, procurorii DNA i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Vlad Cosma, acuzat de trafic de influenţă, şi pe Mircea Cosma, pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Iniţial, în noiembrie 2016, un complet de trei judecători de la ÎCCJ a dat o primă sentinţă în acest caz. Fostul preşedinte al CJ Prahova Mircea Cosma a fost condamnat la opt ani de închisoare, în timp ce fiul său, Vlad Cosma, a primit cinci ani de închisoare. De asemenea, omul de afaceri Răzvan Alexe şi fostul şef al Direcţiei Patrimoniu din cadrul CJ Prahova Daniel Alixandrescu au primit doi ani şi şase luni şi, respectiv, şase ani de închisoare. Ulterior, în martie 2018, în apel, un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a decis rejudecarea dosarului, pe motiv că o parte dintre martori au dat declaraţii contradictorii în instanţă şi există suspiciuni legate de modul în care procurorii de la DNA Ploieşti au administrat probele. Dosarul a fost trimis atunci la Secţia penală a ÎCCJ. La rejudecare, procesul a fost amânat de mai multe ori, o parte dintre judecătorii din complet au fost schimbaţi, după care dosarul a fost trimis, în septembrie 2019, la Tribunalul Prahova, unde procesul trebuia să se rejudece de la zero. Pe 20 ianuarie 2020, Tribunalul Prahova a trimis dosarul înapoi la Instanţa supremă, susţinând că există un conflict negativ de competenţă între acest tribunal şi Instanţa supremă. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv că nu există un conflict negativ de competenţă, iar dosarul s-a întors la Tribunalul Prahova. Șpaga, pentru repararea drumurilor județene Potrivit DNA, în perioada 2012 - 2013, Răzvan Alexe (apropiat al familiei Cosma) şi fostul deputat Vlad Cosma au pretins şi primit de la trei reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, denunţători în cauză, suma totală de 4.410.149 lei, disimulată în contravaloarea unor lucrări subcontractate fictiv de aceste societăţi către două firme controlate în fapt de Alexe. Societăţile de la care se cerea șpagă urmau să obţină trei lucrări de modernizare/ întreţinere a drumurilor, dar şi pentru a deconta cu prioritate lucrări deja efectuate. Citește și: EXCLUSIV Brigada de epoleți a ministrului Alexandru Rafila: un general SRI, un fost șef al DGA și șeful Poliției Sector 5. Rafila, fiul unui șef al Securității Arad Pentru ca societăţile denunţătorilor să câştige cele trei lucrări, în cadrul CJ Prahova s-au desfăşurat, sub directa implicare a lui Mircea Cosma şi Daniel Alixandrescu, proceduri de achiziţie publică, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi prin care bugetul judeţului a fost prejudiciat cu suma totală de 6.077.273 lei, arăta parchetul anticorupție.

Autostrada lui Ponta, iar pe cale să se prăbușească
Economie

Autostrada lui Ponta, iar pe cale să se prăbușească

Autostrada lui Ponta, lotul III de pe ruta Sebeș-Deva, iar pe cale să se prăbușească: viaductul de la Aciliu, de pe A1, se află într-o stare avansată de degradare, fiind semnalate crăpături și desprinderi ale betonului la unul dintre piloni, scrie Ziarul Unirea, din Alba. Viaductul are o lungime de circa un kilometru și o înălțime de 74 metri, fiind cel mai înalt viaduct de autostradă din România. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Reporterii de la Ziarul Unirea au filmat viaductul și au descoperit fisuri la un pilon, precum și distrugerea aproape completă a sistemului de scurgere a apelor a cauzat crăpături imense, unele ajungând până la 2 metri adâncime de formă aproape circulară în zona pilonului fisurat. Viaductul Aciliu Autostrada lui Ponta, iar pe cale să se prăbușească Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu, a declarat, pentru News.ro, că este în pregătire o expertiză în ceea ce priveşte podul de pe A1, dând asigurări că nu sunt probleme în ceea ce priveşte stabilitatea construcţiei. „Ştiu că se pregăteşte acum o expertiză extinsă pe viaduct. Până la ora actuală, din ce ştiu, nu sunt probleme de stabilitate a viaductului. Dar trebuie sa vedem exact dacă şi ce probleme sunt în mod real ca sa putem interveni preventiv”, a spus Șerbănescu. Lotul trei al autostrăzii Sebeș-Deva, între Sălişte şi Cunţa, a fost inaugurat cu mare pompă de Victor Ponta şi Ioan Rus, în noiembrie 2014. Fostul Director al CNAIR Narcis Neaga a forțat deschiderea autostrăzii pentru ca Ponta să se poată mândri, în campanie electorală pentru președinția României, cu inaugurarea unor kilometri de autostradă. Neaga a deschis autostrada ignorând un document oficial care arăta că pe o porțiune există zeci de nereguli care trebuie remediate. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Autostrada a fost închisă în decembrie 2015 după apariția unor crăpături în asfalt. Reparațiile au fost făcute de CNAIR și au durat până în 2016. Între 2015 și 2016, o porțiune din autostrada inaugurată de Ponta a fost închisă, pentru reparații capitale Pe 24 decembrie 2015, Narcis Neaga a fost reținut de DNA în dosarul privind autostrada Sibiu-Orăştie, în care era acuzat de abuz în serviciu. Neaga a scăpat de acuzațiile DNA după ce Parlamentul a dezincriminat parțial abuzul în serviciu.

Minciună flagrantă a lui Ponta, consilierul premierului Ciolacu Foto: PSNews
Politică

Minciună flagrantă a lui Ponta, consilierul premierului

O nouă inciună flagrantă a lui Victor Ponta, consilierul onorific pe probleme de afaceri internaționale a premierului Ciolacu: medicii de la Floreasca încercau sa faca o sectie modernă pentru arși, dar i-au împiedicat liderii USR, a susținut fostul președinte al PSD, pe Facebook. Citește și: Șefa CNCIR, compania statului care putea să verifice la cerere stația ilegală GPL de la Crevedia, arestată 30 de zile pentru devalizare. Este nepoata fostului SRI Radu Timofte „Drula , Vlad Voiculescu , Ciolos si toata gasca lor de hoti si incompetenti ar trebui sa fie la inchisoare deja! Au venit la guvernare pe cadavrele tinerilor de la “Colectiv” si au facut ZERO paturi pentru arsi - ba chiar au facut plangeri penale contra doctorilor de la “Urgenta - Floreasca” care incercau sa faca o Sectie moderna!”, a scris Ponta pe Facebook. (Nota redacției: am păstrat ortografia autorului, Victor Ponta). Minciună flagrantă a lui Ponta, consilierul premierului Ciolacu Faptele sunt următoarele: Barocamera de la Floreasca, destinată chipurile, tratamentelor pentru arși, a fost inaugurată în aprilie 2015, în prezența ministrului Sănătății, Nicu Bănicioiu, și a primarului Sectorului 1, Andrei Chiliman. „Această unitate este organizată şi va funcţiona la nivelul standardelor şi criteriilor impuse de exigenţele internaţionale privind îngrijirea bolnavilor arşi grav. Se pot face operaţii pentru cei arşi din toată sfera de patologii chirurgicale. Poate fi o problemă de neurochirurgie, de chirurgie abdominală, ortopedie, chirurgie toracică, orice astfel de probleme se rezolvă aici apelând doar la colegii din spitalul nostru", a declarat dr. Ion Lascăr, şeful Clinicii de chirurgie reparatorie. În noiembrie 2015, imediat după incendiul de la Colectiv s-a descoperit că „unitatea” era nefuncțională. „Pe 30 octombrie 2015, cînd oamenii arși în clubul Colectiv au ajuns la Spitalul Floreasca, ei nu au fost duși în cele 6 saloane dedicate și în sala de operații care așteaptă în Unitatea modernă pentru arși. Pentru că Unitatea modernă pentru arși nu a funcționat. La scurt timp după inaugurarea festivă, probleme tehnice au împiedicat-o să devină operațională. Și nu a tratat nici un pacient”, scria, la 4 noiembrie, jurnalistul Cătălin Tolontan. Ministrul Sănătății, Nicu Bănicioiu, a recunosct, atunci, situația. Mai 2016: departamentul de control al ministerului Sănătății arăta că „unitatea de îngrijire a arșilor gravi de la Spitalul Clinic de Urgență (Floreasca) nu este încă funcțională, în ciuda celor declarate de conducerile anterioare ale spitalului și a inaugurărilor oficiale efectuate în ultimele luni”. În august 2016, o investigație Rise Project sesiza primele elemente de corupție, în această investiție de la Floreasca. Barocamera din dotarea așa-zisei uniotăți pentru marii arși fusese cumpărată cu 620.000 de euro, dar firma producătoare o oferea cu doar 185.000 de euro, plus circa 40.000 de euro pentru softul de operare. „Barocamera Secţiei de Arşi de la Spitalul Floreasca a costat 3,4 milioane de lei şi a fost achitată în 10 zile de livrare, nefiind nici funcţională, nici instalată, deşi există un proces-verbal de punere în funcţiune”, potrivit Raportului Corpului de Control al Ministerului Sănătăţii. În octombrie 2016, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, susținea că barocamera de la Spitalul Floreasca nu poate fi folosită pentru tratarea arsurilor grave, ci mai degrabă pentru tratamente antiîmbătrânire Noiembrie 2016, DNA începe urmărirea penală împotriva medicilor lăudați de Ponta: Ioan Lascăr, șeful Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București (Floreasca), este acuzat de abuz în serviciu, în formă continuată și cu consecințe grave. Prejudiciul estimat de DNA depășea șase milioane de lei. În 2017, Ion Lascăr a fost trimis în judecată. Ministerul Sănătății, deși condus la acel moment de pesedistul Florian Bodog, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 8.213.831 lei. Faptele s-au prescris, după zeci de înfățișări Au urmat obișnuitele tergiversări ale procesului. „La 7 ani de la Colectiv, s-a împlinit termenul 53 din dosarul de corupție al Unității de Mari Arși de la Spitalul Floreasca, inaugurată de politicieni, dar nefolosită”, scria, în octombrie 2022, Libertatea. Prima judecătoare a dosarului, Luminița Târțău, s-a pensionat la 48 de ani. Potrivit fostului ministru Vlad Voiculescu, faptele s-au prescris.

Declarație aurist-șoșocistă a lui Ponta, consilierul premierului
Eveniment

Declarație aurist-șoșocistă a lui Ponta

Declarație aurist-șoșocistă a lui Ponta, consilierul premierului: „Spitalele din străinătate se ocupă doar de pacienții care sunt în stare bună. Vor doar să trimită facturi uriașe către statul român”, a spus fostul premier la România TV, citat de Știri pe surse. Citește și: Marii arși de după incendiul de la Crevedia, trimiși în grabă la spitale din străinătate. În 2015, după Colectiv, Ponta, Bănicioiu, Arafat au tergiversat transferul, spunând că „au de toate” Practic, Ponta a acuzat spitalele care ajută marii arși din România că vor doar să jefuiască românii. Zece persoane arse în incendiul de la Crevedia, la stația GPL a unei beizadele PSD, au fost deja transferate în străinătate. Fostul premier PSD Victor Ponta, în prezent președinte al Pro România, a fost desemnat acum o săptămână consilier onorific al premierului PSD Marcel Ciolacu în domeniul relațiilor economice internaționale. Declarație aurist-șoșocistă a lui Ponta „Spitalele din străinătate se ocupă doar de pacienții care sunt în stare bună. Pacienții în stare rea sunt lăsați în România, să moară aici. Vor doar să trimită facturi uriașe către statul român, acesta este interesul lor. Guvernul a făcut foarte bine că i-a pus în avion și i-a trimis în străinătate pe cei care aveau nevoie de îngrijiri medicale de specialitate, dar e posibil ca românii să se întrebe: Noi nu plătim taxe? Pe noi de ce nu ne trimit în străinătate”, a spus Victor Ponta la România TV, potrivit Stiri pe surse. Însă fostul premier și-a apărat actualul șef, premierul Ciolacu: „Cred că domul Ciolacu și Guvernul au reacționat foarte bine, și-au făcut treaba cum, de altfel, am făcut și noi în 2015, doar că acum și nu sunt ironic, eu cred că domnul Iohannis face foarte bine că își vede în continuare de vacanță și nu s-a mai băgat peste Guvern, că nu a mai venit să spună imediat că corupția ucide. Nu a mai răspândit minciuni, i-a lăsat în pace pe Ciolacu și pe cei de la Guvern și lucrul ăsta se vede (…) Așa arată România lucrului binefăcut În 2015, după incendiul de la Colectiv, Ponta, ministrul Sănătății, Nicu Bănicioiu, și șeful DSU, Raed Arafat, s-au opus timp de mai multe zile ca marii arși să fie trimiși la tratament în străinătate, deși știau că nu sunt condiții adecvate. Însă, Arafat și Bănicioiu declarau public, după Colectiv, că România are tot ce este necesar pentru a trata un număr uriaș de arși.

Marii arși de după incendiul de la Crevedia, trimiși în grabă la spitale din străinătate Foto: Forțele aeriene
Eveniment

Marii arși incendiul Crevedia, trimiși spitale străinătate

Marii arși de după incendiul de la Crevedia sunt trimiși în grabă la spitale din străinătate: până acum au plecat spre clinici din afara țării nu mai puțin de 11 pacienți, dintre care primii patru în noaptea care a trecut. Doi au ajuns la Bruxelles și doi la Milano. Alți șapte vor fi transferați astfel: unul în Norvegia, 4 în Germania și doi în Austria. Citește și: FOTO & VIDEO Două explozii uriașe la Crevedia, la o stație GPL. A doua a avut loc în timp ce pompierii interveneau. Un mort și zeci de răniți. Populația din zonă, evacuată „Până acum am transferat patru (pacienţi - n.r.), sunt pe calea aerului, cu două avioane militare, transferaţi doi pompieri în stare critică şi care au plecat către Spitalul Militar de la Bruxelles şi alte două persoane civile care au plecat către un spital pentru arşi din Milano. Astăzi va fi cel puţin încă un transfer făcut”, a spus Raed Arafat, azi. România a activat Mecanismul de protecție civilă al UE la doar câteva ore după exploziile din Crevedia, dar în 2015 a făcut-o abia la câteva zile după drama de la Colectiv. Marii arși de după incendiul de la Crevedia, trimiși în grabă la spitale din străinătate În 2015, după incendiul de la Colectiv, premierul Victor Ponta, ministrul Sănătății, Nicu Bănicioiu și șeful DSU, Raed Arafat, au tergiversat transferul, spunând că „au de toate”. Discuțiile cu organismul de protecție civilă al Comisiei Europene au început să fie purtate abia din 3 noiembrie 2015, la trei zile de la dramă. „Arși sunt în fiecare săptămâna în România. Arși mari se tratează continuu în România, condițiile nu sunt cele mai bune, se știe, și pentru asta este un program al Băncii Mondiale […] de creare a mai multor centre de arși. În situația serii de vineri, dacă aș fi avut un copil l-aș fi dus la unul din spitalele din București, pentru că nu aveam în altă parte unde să îl duc", susținea Raed Arafat în noiembrie 2015. „Chiar mai devreme mă sună doamna ministru din Moldova, însă i-am comunicat că chiar nu avem nevoie de nimic în acest moment. Medicii noştri pot gestiona situaţia. Franţa şi din Germania - deci am primit din foarte multe părţi astfel de solicitări, încercăm... momentan noi ne descurcam foarte bine, ne descurcam foarte bine, iar medicii noştri pot face faţă cu brio oricărei situaţii. Nu este nicio diferenţă între medicii care au venit şi medicii de aici”, a declarat Nicolae Bănicioiu, după targedia de la Colectiv. Citește și: Stația ilegală GPL de la Crevedia, deținută de fiul unui primar PSD, nu putea funcționa fără protecție politică: condiții dure pentru deschiderea și funcționarea unei astfel de stații Abia la circa o săptămână după incendiu s-a format un pod aerian care să transfer marii arși în străinătate. Însă primele transferuri, către Viena, s-au făcut la câteva zile, iar oficialii români insistau că ele s-au făcut „la cererea familiei”.

Guvernul Ciolacu, tot mai favorabil Chinei comuniste Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu, tot mai favorabil Chinei comuniste

Guvernul Ciolacu este tot mai favorabil Chinei comuniste, deși pretinde că este atașat valorilor euro-atlantice. Citește și: Salarii uriașe și mii de angajați la spitalul unde o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri, așteptând un medic. Spitalul Județean Botoșani, condus de un lăcătuș mecanic din PSD Recent, acest Executiv a permis unei controversate companii chinezești, Lenovo, să participe la licitațiile penrtu realizarea infrastructurii 5G și l-a plasat pe fostul premier PSD Victor Ponta, cunoscut pentru relația sa afectivă cu Beijingul, unde s-a căsătorit cu Daciana Sârbu, în funcția de consilier onorific al premierului Ciolacu pentru afaceri economice internaționale. Guvernul Ciolacu, tot mai favorabil Chinei comuniste Care sunt faptele care arată că guvernul Ciolacu devine tot mai favorabil Chinei comuniste, într-o perioadă în care statele vestice consideră acest stat drept cea mai mare amenințare: Compania chineză Lenovo sa primit pe 19 iulie avizul Guvernului de a participa la dezvoltarea rețelei 5G din România. Această permisiune vine în condițiile în care România are din 2021 o lege special creată pentru a ține la distanță companiile chineze, din cauza suspiciunilor majore privind implicarea statului comunist chinez în activități de spionaj tehnologic. Noul ministru al Muncii, Simona Bucura Oprescu, a cerut ca Institutul Confucius să deschidă o filială la Pitești. Mai multe state vestice închid sau sunt pe cale să închidă aceste institute, suspectate că ar fi implicate în activități de spionaj în favoarea Beijingului. „Vă mulțumim pentru Drumul Mătăsii și pentru faptul că în acest program atât de important pe care dumneavoastră îl promovați, România în formatul 16+1 reprezintă în fapt poarta de intrare a Chinei în Uniunea Europeană”, mai spunea ea într-un discurs ținut în 2022 în fața ambasadorului Beijingului. Victor Ponta semnat, în calitate de premier, nu mai puțin de zece memorandumuri cu China comunistă și a vrut să ofere companiilor din acest stat comunist controlul asupra energiei nucleare și a unor comunicații strategice ale statului român. Adrian Câciu, ministru al Fondurilor Europene și fost ministru de Finanțe (poziție care i-a permis să fie membru în CSAT) a primit bani ca să apere interesele Chinei comuniste. În trei articole apărute în trei publicații în 2020, actualul ministru PSD de Finanțe, Adrian Câciu, pe atunci analist financiar, lua apărarea companiei chineze Huawei în fața unui proiect de lege care ar fi dus la excluderea acesteia din licitația pentru rețeaua 5G din România. În unul din aceste articole, el a atacat dur relația României cu SUA, comparând-o cu cea cu URSS-ul. Premierul Marcel Ciolacu nu a dat până acum nici o explicație pentru numirea lui Victor Ponta în funcția de consilier onorific.

Ponta dorea să cedeze Chinei comunicațiile strategice Foto: Guvernul României
Politică

Ponta dorea să cedeze Chinei comunicațiile strategice

Victor Ponta, noul consilier onorific pentru „afaceri economice internaționale” al lui Marcel Ciolacu, premier și președinte PSD, dorea să cedeze Chinei comunicațiile strategice și energia nucleară, în perioada în care el era șeful Guvernului. În plus, declarațiile din ultimul an al lui Ponta arată că acesta era admirator și sfătuitor al președintelui AUR, George Simion, și adversar declarat al președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski. Victor Ponta și Daciana Sârbu s-au căsătorit, potrivit revistei VIP, în mare secret la Ambasada României din capitală Chinei. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact În 2015, guvernul Ponta a acordat peste 11.000 de metri pătrați situați într-o zonă centrală și foarte scumpă a Bucureștiului pentru construirea, cu ajutorul statului turc, al unei uriașe moschei. Numirea lui Ponta în funcția de consilier onorific al premierului s-a produs exact în ziua în care premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, a venit la București, iar Ciolacu l-a îmbrățișat, în fața camerelor de luat vederi. Ciolacu și premierul Ucrainei, Shmyhal Foto: Inquam/ Sabin Cirstoveanu Ponta dorea să cedeze Chinei comunicațiile strategice Unul din cele mai mari scandaluri din perioada în care Ponta era premier a vizat intenția acestuia de a acorda controversatei companii chinezești Huawei - considerată un risc de securitate în statele vestice, datorită legăturilor cu regimul de la Beijing - sarcina de a realiza, în România, Sistemul de informații și comunicații naționale, Rețeaua națională de bandă largă și Sistemul de monitorizare și supraveghere a traficului. Un memorandumul semnat de Guvern cu compania chineză Huawei în noiembrie 2013 prevedea că Ministerul Societății Informaționale (MSI) „vine în întâmpinarea Huawei" în vederea participării acestei companii la construcția unor sisteme IT critice, respectiv Sistemul de informații și comunicații naționale, Rețeaua națională de bandă largă și Sistemul de monitorizare și supraveghere a traficului. Mai mult, MSI se obliga să ofere sprijin "în vederea inițierii proiectului de Rețea Integrată a Transelectrica al cărui memorandum de Înțelegere a fost semnat la Beijing la dată de 6 septembrie 2012". SRI și STS nu au fost solicitate să avizeze acest memorandum. După ce presa a publicat memorandumul, a izbucnit un scandal public, iar Guvernul a renunțat la implementarea sa. Energia nucleară, sub controlul Beijingului Tot Victor Ponta dorea să cedeze Chinei construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă, o afacere prezentată drept o mare investiție, dar în care compania chinezească prelua controlul centralei și nu-și asuma aproape nici un risc, statul urmând să-i garanteze prețul de vânzare al energiei. Dacă acest preț cobora sub un nivel negociat, statul român subvenționa diferența. Alte proiecte energetice la care Ponta a invitat companii chinezești erau: dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești o nouă centrală energetică pe cărbune, construită împreună cu CE Oltenia microhidrocentrale pe Prut hidrocentrala Turnu-Măgurele - Nicopele În plus, tot China urma să se ocupe de construcția cablului electric submarin spre Turcia. Companiile chinezești au refuzat să participe la licitații cu fonduri europene, ele doreau negocieri directe cu statul român. Abia în 2020, România a întrerupt negocierile cu o companie din China comunistă care dorea să preia Centrala Nucleară de la Cernavodă. Ponta consideră că Zelenski „vrea să ocupe Crimeea” În perioada de după invadarea Ucrainei de către Rusia, Ponta l-a atacat de mai multe ori pe președintele Ucrainei Vladimir Zelenski. „Zelenski își bate joc de noi! De ce nu îi lasă pe copii români să învețe limba română?”, spunea fostul premier în ianuarie 2023, când se discutau, în România, presupuse încălcări ale drepturilor românilor din Ucraina. „Nu mă mai lasă pe mine să gândesc cu capul meu, că Putin e rău. Și asta, că de trei ori pe zi în Parlament vorbește Zelenski. Poate mai ai și altă treabă!”, spunea Ponta în mai 2022. „Dacă zici «dom'ne mie nu-mi place de Putin, da mi se pare că și Zelenski parcă el vrea să ocupe Crimeea» – ești un trădător, un vânzător”, susținea el în august 2022. „Ne dă palme și Zelenski, pe bune! «Nu mai aveți voie să învățati de pe abecedar, folosiți caractere chirilice! Nu mai aveți voie cu preoți români în biserici, vă dăm noi ucraineni»” - Ponta, ianuarie 2023.

Ciolacu l-a numit consilier pe Victor Ponta
Politică

Ciolacu l-a numit consilier pe Victor Ponta

Premierul PSD Marcel Ciolacu l-a numit consilier onorific pe fostul premier și lider social-democrat Victor Ponta. Potrivit deciziei publicate în această seară în Monitorul Oficial, Ponta este consilier în domeniul relațiilor economice internaționale. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact Activitatea consilierilor onorifici este nerenumerată. Ciolacu l-a numit consilier pe Victor Ponta Este fără precedent ca un actual premier să-și ia drept consilier un fost premier și fost lider al partidului pe care-l conduce. Ponta a demsionat de la conducerea Guvernului după incendiul de la Colectiv. Ulterior a demisionat și din PSD și a format partidul Pro România. În iulie, Ponta și Ciolacu au fost văzuți la o terasă din Tulcea. Victor Ponta l-a însoțit pe actualul premier, Marcel Ciolacu, la o plimbare pe malul Dunării, după care s-au așezat la masa unei terase și au stat de vorbă. Foto: captură video Premierul Marcel Ciolacu și-a angajat la cabinet 20 de secretari de stat sau consilieri de stat, cu rang de ministru adjunct, care însă sunt plătiți. În perioada în care Florin Cîțu era premier, acesta avea 16 consilieri. Nici unul dintre cei 20 nu este specializat în finanțe sau în chestiuni bugetare. În plus, Ciolacu are cinci consilieri onorifici, printre care fostul fotbalist Gheorghe Popescu, care a ispășit o condamnare penală.

Anturajul discret al lui George Simion Foto: Twitter
Eveniment

Anturajul discret al lui George Simion

Anturajul discret al lui George Simion: nașul Dan Diaconescu, Victor Ponta, Marius Tucă sau afaceristul Mohammad Murad, acestea sunt personajele cu care liderul AUR se întâlnește frecvent și care, informal, îl consiliază, mai ales în ceea ce privește comunicarea. Anturajul discret al lui George Simion Dan Diaconescu, reținut acum pentru relații sexuale cu minore, a fost martor la cununia civilă a lui George Simion, la Măciuca, și, potrivit unor relatări din presă a fost chiar unul dintre nași, la cununia religioasă. Fostul patron al OTV Dan Diaconescu – încarcerat în martie 2015 după ce a fost condamnat la cinci ani şi jumătate de închisoare pentru şantaj – a fost pus în libertate în noiembrie 2017, după ce Tribunalul Ilfov a decis definitiv eliberarea sa condiţionată. Simion l-a definit drept „fratele nostru, al poporului AUR”. „Domnul Diaconescu ne-a dat un dar prețios: ne-a dat sfaturi cum să ne protejăm de sistemul mafiot care conduce România de 32 de ani”, mai spunea președintele AUR. În ianuarie, Victor Ponta a explicat că i-a oferit lui George Simion consiliere pe probleme guvernamentale și că liderul AUR i-a cerut ajutorul de mai multe ori. „M-a întrebat de câteva ori, mi s-a părut că a înțeles, că-l interesează”, a spus Victor Ponta, la România Tv. În februarie, cei doi s-au văzut la restaurantul Poesia, de pe Bulevardul Aviatorilor, din București. Foto: Politic Media Tucă oferă spațiu de emisie Întâplător sau nu, Marius Tucă este proprietarul restaurantului Poesia, unde Ponta s-a văzut cu George Simion. Liderul AUR este invitat periodic la emisiunile moderate de Marius Tucă. Emisiunile sale sunt extrem de critice cu Ucraina, printre invitații lui Tucă fiind Adrian Severin și Adrian Năstase. Surse politice susțin că Simion ar asculta sfaturile lui Tucă în materie de comunicare sau în ceea ce privește temele pe care să le abordeze. Omul de afaceri Mohammad Murad - întâmplător, deținătorul hotelului unde Dan Diaconescu le-ar fi cunoscut pe gemenele cu care ar fi avut relații sexuale - a avut mai multe discuții cu George Simion, după care presa tabloidă a scris, pe surse, că antreprenorul ar putea fi fie ministru al Turismului, fie al Agriculturii, într-un guvern AUR. Însă, la finalul anului trecut, relațiile par să se fi răcit. „Are vreo 20-30-50 de generali, unul îi spune la o ureche ceva, unul altceva”, a susținut Murad despre Simion. Foto: CanCan Citește și: VIDEO Liviu Mihaiu, fostul guvernator al Deltei pe banii lui SOV, ia partea AUR în problema Bîstroe: Să-i lăsăm pe ucraineni fără apă pe brațul Chilia Recent, la o dezbatere AUR a apărut și Liviu Mihaiu, jurnalist, activist de mediu şi fost guvernator al Deltei Dunării.

Mega-proiectele din străinătate ale Chinei comuniste se prăbușesc - analiză Wall Street Journal. Ponta și Dragnea visau să implice România în planuri asemănătoare Foto: Guvernul României
Economie

Mega-proiectele străinătate Chinei comuniste prăbușesc

Mega-proiectele din străinătate ale Chinei comuniste se prăbușesc, arată Wall Street Journal (WSJ), care începe analiza sa cu relatarea de la un baraj uriaș din Ecuador, construit cu ajutorul Beijingului și care azi are mii de fisuri. Mega-proiectele din străinătate ale Chinei comuniste se prăbușesc „În ultimul deceniu, China a acordat un trilion de dolari în împrumuturi internaționale ca parte a inițiativei Belt and Road a Beijingului, menită să dezvolte comerțul și să extindă influența Chinei în Asia, Africa și America Latină. Aceste împrumuturi au făcut din Beijing cel mai mare creditor guvernamental pentru lumea în curs de dezvoltare, împrumuturile sale totalizând aproape la fel de mult ca cele ale tuturor celorlalte guverne combinate, potrivit Băncii Mondiale (…) Acum, lucrările de calitate scăzută a unora dintre proiecte riscă să paralizeze infrastructura cheie și cresc costurile pentru anii următori, pe măsură ce încearcă să remedieze problemele. «Suferim astăzi din cauza calității proaste a echipamentelor și a pieselor» în proiectele construite în China, a declarat René Ortiz, fostul ministru al energiei din Ecuador și fost secretar general al Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol”, arată Wall Street Journal. Lucrări de proastă calitate Publicația face un inventar al proiectelor cu probleme: În Pakistan, oficialii au închis hidrocentrala Neelum-Jhelum anul trecut, după ce au detectat fisuri într-un tunel care transportă apa printr-un munte pentru a pune în mișcare o turbină. Închiderea costă 44 de milioane de dolari pe lună. Compania de producere a energiei din Uganda a declarat că a identificat peste 500 de defecte de construcție la o hidrocentrală de 183 de megawați construită în China pe râul Nil, care a suferit defecțiuni de când a intrat în funcțiune în 2019. China International Water & Electric Corp., care a condus construcția hidrocentralei Isimba, nu a reușit să construiască un braț plutitor pentru a proteja barajul de buruienile de apă și alte resturi, ceea ce a dus la turbine înfundate și întreruperi de curent, potrivit Uganda Electricity Generation Co., sau UEGC. Finalizarea unei alte hidrocentrale construite de China, tot pe Nil, proiectul Karuma Hydro Power, de 600 de megawați, are trei ani întârziere, o întârziere pe care oficialii ugandezi au pus-o pe seama defectelor de construcție, inclusiv pereți crăpați. În Angola, la 10 ani după ce primii chiriași s-au mutat în Kilamba Kiaxi, un vast proiect de locuințe sociale în afara capitalei Luanda, mulți localnici se plâng de pereți crăpați, tavane mucegăite și construcții proaste. Finanțarea unor proiecte lipsite de sens: exproprierea a mii de acri de teren agricol într-o vale andină pentru a construi o nouă metropolă numită Yachay City, care trebuia să transforme Ecuadorul într-o putere tehnologică regională. Banca Export-Import din China a oferit un împrumut de 200 de milioane de dolari pentru lucrările de infrastructură timpurii. Astăzi, proiectul a fost abandonat, cu un supercomputer de 6,3 milioane de dolari care ar fi trebuit să fie folosit de cercetători stând în aer liber și nefolosit. Muntenegru, salvat în ultima clipă Wall Street Journal nu oferă acest exemplu, dar în iulie 2021 Muntenegru a început să ramburseze un împrumut de aproape un miliard de dolari luat de la o bancă din China pentru construirea unei autostrăzi, o datorie care a dus statul la un pas de incapacitate de plată. Secțiunea de 44 de kilometri, care are un sfert din lungimea totală a autostrăzii, a costat 20 de milioane de euro pe kilometru, fiind una dintre cele mai scumpe autostrăzi din lume. Contractul a fost semnat de fostul guvern socialist al țării, care a fost demis în luna august a anului trecut, după 30 de ani la cârma țării. Asta deși două studii de fezabilitate, realizate în 2006 și 2012, arătau că șoseaua de mare viteză nu este viabilă din punct de vedere economic. România era la un pas să fie implicată de guvernările PSD controlate de Victor Ponta și Liviu Dragnea în proiecte asemănătoare. Cei doi doreau să ofere Chinei contracte pentru trenuri de mare viteză, autostrada Ploiești-Brașov sau construcția reactoarelor III și IV de la Cernavodă. Actualul ministru de Finanțe, Adrian Câciu (PSD), a luat bani de la o firmă de PR pentru a face reclamă Huawei și a critica un acord strategic cu SUA. Citește și: Germania nu se va opune ca Polonia să transfere tancuri Leopard către Ucraina, spune ministrul de Externe. Polonia: așteptăm confirmarea lui Scholz

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră