vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pod

58 articole
Eveniment

Continuă coșmarul de pe podul suspendat de la Brăila: circulația, pe o singură bandă, pentru lucrări de asfaltare

Circulația gâtuită pe podul suspendat (Brăila). Circulaţia pe Podul suspendat peste Dunăre a fost deviată marţi, începând cu ora 9,00, pe banda 1 derulare pentru ambele sensuri, în vederea efectuării lucrărilor de reasfaltare, informează Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Buzău. Primele probleme, după inaugurare Podul peste Dunăre de la Brăila este cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România și al treilea ca dimensiune din Europa. Citește și: Scandalul Pieleanu – SNSPA i-a fost prezentat încă din 2001 ministrului PSD Ecaterina Andronescu, dar a fost îngropat cu complicitatea socialistului Claudiu Crăciun A fost inaugurat pe 6 iulie 2023, iar la scurt timp după inaugurare au apărut primele probleme legate de asfalt, care s-a "vălurit". Deşi circulaţia pe pod a fost deschisă pe 6 iulie 2023, lucrarea nu a fost recepţionată de autorităţile române şi, potrivit ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, nici nu va fi recepţionată, până când constructorul nu va repara toate problemele. Podul peste Dunăre a intrat din nou în reparaţii, de data aceasta pe banda 2 de circulaţie, după ce, luna trecută, banda 1 de circulaţie a fost decopertată şi a fost turnat un nou strat de asfalt. Între timp, au apărut probleme şi pe banda 2, unde asfaltul are valuri. Circulația gâtuită pe podul suspendat (Brăila) În martie 2024, rampa de acces spre viaductul care duce spre Podul peste Dunăre prezenta din nou tasări pe malul din Brăila. În septembrie 2023, CNAIR a mai semnalat o astfel de problemă, iar constructorul WeBuild a luat în calcul pentru stoparea tasării forarea a 40 de stâlpi. Potrivit lui Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR anul trecut, prin septembrie, a apărut această tasare. "La momentul respectiv, le-am transmis o notificare celor de la WeBuild, prin care le-am solicitat să remedieze tasarea. Ei au făcut o lucrare punctuală, ca să nu spun de mântuială, adică au încărcat cu asfalt zona tasată, încercând să o aducă la cotă. Tasarea a continuat şi iată că, anul acesta, s-au adăugat încă 10-15 centimetri faţă de tasarea astupată de ei anul trecut. Ca atare, le-am mai făcut o notificare, în care le-am zis că trebuie să intervină cu o soluţie permanentă de stopare a tasării, iar în acest moment soluţia identificată de ei este forarea unor stâlpi pe lângă această rampă a viaductului. Deocamdată sunt în faza de experimentare a soluţiei, după care vor trece la faza de aplicare a soluţiei definitive. Cred că sunt 40 de piloţi, pe care îi vor fora pentru a stopa această tasare. Au termen 3-4 luni pentru a remedia această problemă, iar totul se va face pe banii şi pe timpul lor, intră în contract, nu este o lucrare aparte, nu pot avea scuze că întârzie anumite lucrări din contract. Ei trebuie să meargă în paralel şi cu finalizarea obiectivelor din contract şi cu această neconformitate pe care trebuie să o rezolve". Reprezentantul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a precizat că tasarea apărută la rampa de acces pe Podul peste Dunăre nu afectează stabilitatea podului, dar creează deservicii în ceea ce priveşte circulaţia pe pod, din cauza denivelării apărute, şi poate duce la costuri suplimentare în perioada de întreţinere a podului. WeBuild depășește termenele Potrivit lui Alin Şerbănescu, constructorul WeBuild a depăşit toate termenele în ceea ce priveşte realizarea obiectivului Pod Suspendat peste Dunăre. "Ca termene, WeBuild a depăşit tot ce se putea depăşi. Iniţial, contractul semnat în 2018 avea dată de finalizare decembrie 2021, care a fost depăşită. Au venit cu o extensie de timp câştigată în instanţă, până în iulie 2022, care a fost şi ea depăşită. Suntem în martie 2024, când nu am finalizat drumul de legătură până la Jijila, nu am demontate macaralele, nu am rezolvată problema neconformităţilor, nu am recepţionat până la acest moment pasajul peste calea ferată de pe malul Brăila - deşi, din punctul nostru de vedere este finalizat, WeBuild nu cere recepţia acolo. Plus că ne-au rămas datori cu o soluţie permanentă pentru asfaltul de pe pod, pentru că tot ceea ce au făcut ei acolo, după deformaţiile acelea ale asfaltului, considerăm că este o soluţie provizorie, nu avem o soluţie prezentată pentru asfaltul de pe pod. În ansamblu, ei au ajuns cu contractul undeva la 98%, dar aici vorbim de mobilizare şi de ritmul de lucru, care sunt neconforme din punctul nostru de vedere. Drumul spre Jijila este finalizat în procent de 94%, mai au şanţuri de făcut, asfalt de pus şi nişte racorduri de făcut, dar pe şantier mobilizarea este foarte scăzută, iar în ritmul acesta, nu ştiu când vor termina, ultimul termen asumat de ei este octombrie 2024", a mai spus Şerbănescu. Reprezentantul CNAIR a mai declarat că toate problemele pe care constructorul WeBuild le are în ceea ce priveşte realizarea Podului peste Dunăre de la Brăila i-ar putea aduce deservicii în ceea ce priveşte credibilitatea la nivel internaţional. Valoarea iniţială a proiectului Podului peste Dunăre, a fost de 1,996 miliarde de lei, fără TVA, fonduri externe nerambursabile, iar constructorul Asocierea Astaldi S.P.A. - IHI Infrastructure System Co. Ltd.,

Circulația gâtuită pe podul suspendat (Brăila)(sursa: Facebook/Compania Națională de Administrație a infrastructurii Rutiere
Conturile Metrorex, blocate de despăgubirile Webuild (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Economie

Grindeanu a acuzat compania constructoare a podului de la Brăila de "șantaj", dar îi cere lui Ciolacu, din Fondul de rezervă al Guvernului, zeci de milioane de euro pentru aceeași companie

Conturile Metrorex, blocate de despăgubirile Webuild. 31,5 milioane de euro a cerut pesedistul Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, din fondul de urgență al Guvernului, pentru plata datoriilor pe care le are Metrorex către compania italiană Webuild, fosta Astaldi. Citește și: Feminista Mihaela Miroiu, acuzată de o fostă studentă că știa că Marius Pieleanu este un prădător sexual, dar l-a protejat Peste 2,7 milioane de euro din suma totală reprezintă dobânzi și penalități. Culmea, cererea ministrului Sorin Grindeanu vine la o lună după ce i-a acuzat de șantaj pe italienii de la Webuild. Datoria de 34 de milioane de euro rezultă dintr-un contract atribuit companiei Astaldi de către Metrorex pentru construcția magistralei de metrou Drumul Taberei – Pantelimon. O afacere roasă de corupție în care procurorii DNA au găsit o șpagă de 1.000.000 de euro, tranzacție în care au fost implicați Pier Luca Canino, șeful Astaldi România, afaceristul Dragoș Dobrescu și avocatul Doru Boștină. Primul contract cu adiționale: peste un miliard de lei Compania Metrorex, deținută de Ministerul Transporturilor, a atribuit un contract de aproape 919 milioane lei fără TVA unei asocieri de firme formată din Astaldi, FCC Construccion, Delta Antrepriză de Construcții și Montaj '93 și AB Costruct SRL pentru contrucția primului lot din Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon. Prin actul adițional nr. 2, contractul a fost majorat cu 69 de milioane de lei pentru lucrări suplimentare. Au urmat alte două acte adiționale, nr. 4 și nr. 5, prin care valoarea lucrărilor a fost crescută pentru alte lucrări suplimentare cu 54,4 milioane lei, respectiv 20,5 milioane lei. În total, valoarea contractului inițial a ajuns la 1,063 miliarde lei. Al doilea contract: 793 de milioane de lei Ulterior, în anul 2015, Metrorex a semnat un nou contract cu asocierea dintre firmele Astaldi, FCC Construccion, UTI Grup și Activ Group Management pentru lucrări de cale de rulare, șina a treia și fir aerian de contact, plus finisaje și sisteme de instalații. Valoarea noului contract a fost de 793,38 milioane lei fără TVA. Cumulat, valoarea celor două contracte a fost de 1,856 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 380 de milioane de euro. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că Metrorex a aplicat penalități de 429.354,45 lei în timpul derulării primului contract câștigat de compania italiană Astaldi, actuala Webuild, și asociații ei. Principalele nereguli au fost următoarele: "executantul nu a transmis programul de execuție; executantul nu și-a îndeplinit obligațiile privind proiectarea; prezentarea incompletă sau neprezentarea raportului lunar". Cum s-a ajuns la șpaga de un milion de euro Lucrările la Magistrala 5, zona Drumul Taberei, au fost tergiversate atât din cauza statului, cât și din a constructorului italian. Pe de-o parte, Primăria Sectorului 6, condusă în perioada 2012 -2016 de primarul liberal Rareș Mănescu, a emis cu întârziere avizele și autorizațiile de construcție. Pe de altă parte, locuitorii din Sectorul 6 au depus nenumărate reclamații la Primăria Sectorului 6 pentru disconfortul pricinuit de Astaldi. Atunci și-a făcut intrarea în scenă afaceristul Dragoș Dobrescu, un apropiat al primarului Rareș Mănescu. Acesta i-ar fi cerut lui Pier Luca Canino, șeful Astaldi România, suma de 1.000.000 de euro pentru a facilita obținerea avizelor și autorizațiilor pentru compania italiană, dar și pentru a scăpa de reclamațiile cetățenilor. Circuitul mitei, explicat de DNA Informațiile apar în dosarul 481/P/2017 al procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, care au decis la data de 4 octombrie 2022 să îl acuze pe Dragoș Dobrescu de trafic de influență. În același dosar este acuzat de complicitate la cumpărare de influență avocatul Doru Boștină, iar italianul Pier Luca Canino, de cumpărare de influență. "În contextul desfășurării unor lucrări în București la Magistrala 5 de metrou (Drumul Taberei), în perioada 20-26 iunie 2013, unul dintre oamenii de afaceri (nr. - Dragoș Dobrescu) ar fi pretins de la celălalt om de afaceri, ambii inculpați în cauză, suma de 1.000.000 euro (plătibili în decursul a patru ani), în schimbul exercitării influenței pe care a pretins că o are asupra unui primar de sector din București, pentru obținerea cu ușurință a avizelor necesare execuției lucrărilor respective", se menționează în comunicatul de presă al DNA. Banii urma să fie remiși printr-o firmă controlată de avocatul Dorul Boștină, sub forma unor servicii fictive de "mentenanță". Prima plată a fost în cuantum de 547.000 lei, bani retrași în numerar. Conturile Metrorex, blocate de despăgubirile Webuild Compania Webuild, fosta Astaldi, a deschis în paralel mai multe procese împotriva Metrorex pentru a obține plata unor daune pentru lucrările și întârzierile neprevăzute. În total, 154,9 milioane lei, echivalentul a 31,5 de milioane de euro. De exemplu, 63,7 milioane lei a câștigat prin sentința civilă nr. 7178/22.12.2020. Alte 86,4 milioane lei au fost obținute prin hotărârea instanței nr. 19/23.01.2024. Încă două decizii ale instanțelor de judecată au stabilit că Webuild trebuie să mai primească încă 4,7 milioane lei. La sume de bani câștigate în instanță, Metrorex, respectiv Ministerul Transporturilor, trebuie să plătească dobânzi și penalități în cuantum de 13,4 milioane lei, echivalentul a 2,7 milioane de euro. Dobânzi și penalități care vor crește până la momentul în care se va efectua plata integral a acestor sume de bani. Pentru toate aceste sume de bani există "instituită poprire pe conturile curente ale Metrorex S.A și blocarea activității, cu repercusiuni directe în asigurarea serviciului de transport public de călători cu metroul". Scandalul podului de la Brăila Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a acuzat de șantaj compania italiană Webuild pentru că ar cere niște bani suplimentari pentru podul de la Brăila. Mai mult, i-a cerut ambasadorului italian în funcție la București, Alfredo Maria Durante Mangoni, să nu se mai amestece în afacerile companiilor din Italia, respectiv Webuild, cu statul român. Tot scandalul, declanșat atât de ministrul Sorin Grindeanu, cât și de italienii de la Webuild, a început în urmă cu o lună de zile. Grindeanu vorbește de "șantaj" "Nu vom fi de acord nici la minister, nici la CNAIR cu acest tip de şantaj, iar măsurile pe care noi le vom lua, nu doar pe această lucrare, o să le vedeţi în săptămânile şi lunile viitoare", declara ministrul Sorin Grindeanu la Brăila. Ce a făcut ministrul Sorin Grindeanu ulterior acestei declarații? A pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern prin care îi cere prim-ministrului Marcel Ciolacu să aloce "din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii" suma de 180 de milioane lei pentru majorarea capitalului social al Metrorex. Bani care vor fi folosiți pentru plata celor 154,9 milioane lei către compania italiană Webuild. Diferența de bani va fi folosită pentru plata altor datorii ale companiei Metrorex.

Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre (sursa: Facebook/România Actualități)
Eveniment

GALERIE VIDEO-FOTO Imagini stupefiante de pe noul pod peste Dunăre de la Brăila: tranșee și "valuri" în asfalt, crevase de câțiva centimetri adâncime. Se circulă cu cel mult 15 km/h

Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre: asfaltul este aproape impracticabil, s-au format șleauri, crevase, circulația este un sport periculos. Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre "Covorul asfaltic de pe Podul Brăilei, cel care traveresează Dunărea până la Tulcea, a cedat din nou! Citește și: VIDEO EXCLUSIV Șeful CNAIR admite că podul de la Brăila, deschis circulației, are infiltrații pluviale grave care pot afecta structura de rezistență, dar se ascunde după lipsa recepției În carosabil sunt șanțuri și asfaltul este sfărâmat. În aceste condiții, constructorii au fost nevoiți sa reasfalteze, lucrările au început de câteva zile, aceasta fiind de la începutul anului a patra reabilitare după ultima în luna aprilie. Din 15 Iulie sunt si restricții circulație din cauza caniculei.", arată Radio România Actualități într-o postare pe Facebook. Așa arată azi asfaltul pe noul pod peste Dunăre de la Brăila (sursa: Facebook/România Actualități)

Grindeanu face praf vacanțele celor care se deplasează cu mașina Foto: Facebook
Eveniment

Grindeanu face praf vacanțele celor care se deplasează cu mașina: Valea Oltului, complet blocată, podul Giurgiu-Ruse, cel puțin parțial închis, pe Valea Prahovei se lucrează

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, face praf vacanțele celor care se deplasează cu mașina: Valea Oltului va fi complet blocată, podul Giurgiu-Ruse urmează să fie închis cel puțin parțial închis, iar pe Valea Prahovei se lucrează la podurile de la Posada şi Azuga de pe DN1 Bucureşti-Braşov. Citește și: George Simion mi-a oferit “casă“ de 35.000 de euro, dar cu o condiție: să semnez pentru susținerea “planului“ său. Cum funcționează escrocheria candidatului AUR În august 2023, Sorin Grindeanu afirma, întrebat fiind de ce a mers cu elicopterul SRI pentru a inspecta șantierele. "Este elicopterul statului român, piloții sunt ai statului român". Grindeanu face praf vacanțele celor care se deplasează cu mașina Valea Oltului se închide pe perioada zilei în perioada 8 iulie – 9 august pentru defrișări necesare la construcția autostrăzii Sibiu – Pitești. Economedia scrie că poliția rutieră nu ar fi fost de acord cu închiderea DN 7, pe Valea Oltului, însă ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a insistat. “Nu există altă variantă. Am încercat să găsim variante. Vorbim de înălțimi foarte înainte care ajung până la 70 de metri unde trebuie tăiați acești arbori care riscă în mare măsură să ajungă pe carosabil și să pună în pericol siguranța circulației. Circulația va fi închisă pe perioada zilei. Colegii de la CNAIR împreună cu Poliția Română vor transmite rutele alternative”, a declarat Sorin Grindeanu. Însă pe una din rutele alternative, Valea Prahovei, se lucrează din iunie la podurile de la Posada și Azuga și deja sunt restricții numeroase. În plus, CNAIR vrea să închidă, cel puțin parțial, podul Giurgiu-Ruse, folosit de cei care merg în vacanță în nordul Greciei. Compania de drumuri dă însă vina pe partea bulgară. CNAIR dă vina pe bulgari “Podul de la Giurgiu-Ruse este administrat dual, pe jumătatea românească de către CNAIR, iar pe jumătatea bulgărească de compania lor de drumuri. Noi am avut mai multe discuţii cu partenerii bulgari. Dânşii consideră necesar să înceapă închiderea totală a zonei administrate de ei începând cu 9 iulie, lucru care creează un mare inconvenient traficului de marfă şi turistic care se realizează între România şi Bulgaria. Am încercat să decalăm, să schimbăm perioada în care se va închide podul, dar partea bulgară nu a agreat o astfel de abordare. Sunt alte rute alternative, inclusiv cu bacul, celălalt pod de la Calafat-Vidin - şi mai avem legăturile din Călăraşi, tot cu bacul. Podul va fi închis complet, nu se va folosi timp de două luni, aşa cum a anunţat partea bulgară, însă vom vedea cât vor dura aceste lucrări”, a afirmat Cristian Pistol, directorul CNAIR. Ulterior, el a susținut că circulația s-ar închide doar pe un fir al podului.

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027 Foto: gov.ro
Economie

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027, finanțat parțial cu banii UE care pregătesc infrastructura pentru un război cu Rusia

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027, finanțat parțial cu banii UE care pregătesc infrastructura pentru un război cu Rusia, se arată într-u răspuns al ministerului Transporturilor la o interpelare a deputatului AUR Ciprian Ciubuc. Citește și: Nicușor Dan, reorganizare dură a primăriei București: desființează instituții și direcții, dispar o treime din posturile de conducere Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027 Potrivit acestui răspuns, CNAIR a finalizat deja documentația pentru licitarea unui studiu de fezabilitate. Acesta apare pe lista de proiecte finanțate de UE prin fondurile de mobilitate militară, dar Transporturile scriu că banii vor veni prin CEF - Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility). Pentru acest studiu, UE alocă puțin sub șapte milioane de euro. Ulterior, podul va fi finanțat din Programul Transporturi 2021-2027. Podul Giurgiu – Ruse II va fi lung de doi kilometri și va avea, de asemenea, cale ferată. Coordonatorul proiectului studiului de fezabilitate este Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). „Noi am finanţat cu 570 de milioane de euro legătura feroviară Bucureşti - Giurgiu. Atenţie, nu aşa că ne-a venit nouă ideea, ci pentru că acesta era un proiect al României, care făcea parte dintr-un coridor şi care trebuie să aibă continuitate spre sud. Deci, este puţin de neînţeles în momentul de faţă pentru Comisia Europeană faptul că nu avem un proiect mai solid pentru un nou pod feroviar la Bucureşti - Giurgiu, dar avem asigurări că există această intenţie şi că acest nou pod Giurgiu Ruse va fi gândit să aibă şi o componentă feroviară”, spunea în decembrie 2023 comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, acum aleasă europarlamentar PNL.

Ruta București - Giurgiu, străbătută cu 50% mai lent decât în 1869
Eveniment

CFR reintroduce trenul de pe ruta București Nord - Giurgiu. Ruta, străbătută cu 50% mai lent decât în 1869

CFR reintroduce trenul de pe ruta București Nord - Giurgiu: călătoria va dura 130 de minute pe traseul București Nord - București Progresu - Giurgiu. Între Gara de Nord și Giurgiu viteza medie va fi de 43 km/h, iar între București Progresu și Giurgiu, viteza medie va fi de 46 km/h. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei Punerea în circulație a liniei feroviare București – Giurgiu, inaugurată de peste 15 decenii, ar fi trebuit să fie în luna martie, potrivit termenului estimat inițial de autorități. Ruta, străbătută cu 50% mai lent decât în 1869 Linia de tren București-Giurgiu se redeschide pe 1 iunie, iar CFR Călători va asigura 7 perechi de trenuri/zi, conform unui abubț pe care Autoritatea pentru Reformă Feroviară l-a publicat marți, pe Facebook. Linia de tren București-Giurgiu, inaugurată în 1869 este închisă din august 2005 după prăbușirea Podului peste Argeș de la Grădiștea. Mai sunt zone unde este de lucru, există și restricții de viteză, iar pe linia directă nu vor circula trenuri cu locomotivă și vagoane, ci doar automotoare, din cauză că terenul este slăbit în zona Daia, la 8 km de Giurgiu. Citește și: Muncitorii români, taxați de guvernul social-democratului Ciolacu cu peste 20% în plus peste media statelor dezvoltate din OECD – Claudiu Năsui În anul 1869, când a fost inaugurată oficial linia de cale ferată Bucureşti - Giurgiu, precum şi prima gară a Bucureştilor, Gara Filaret, ruta de 67 kilometri a fost străbătut în 90 de minute.

PSD dă startul campaniei electorale la podul de la Brăila Foto: DeBraila.ro
Politică

Ciolacu anunță că PSD dă startul campaniei electorale la podul de la Brăila. Podul, simbol al unui eșec de proporții, fiind reasfaltat de trei ori doar pe o porțiune de 150 de metri

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, anunță că PSD dă startul campaniei electorale pe 10 mai, la podul de la Brăila. Însă podul este simbol al unui eșec de proporții al guvernării PSD, fiind reasfaltat de trei ori doar pe o porțiune de 150 de metri. În plus, presa a sesizat nenumărate alte probleme, de la infiltrații la tasări semnificative. Citește și: O știre bună din campanie: Șoșoacă și Simion se dezumflă. Să nu-i deranjăm! „N-a căzut podul”, a fost argumentul de azi al premierului Ciolacu. „Proiectul de 700 de milioane de euro s-a transformat într-un eșec al pesedistului Sorin Grindeanu, actualul ministrul al Transporturilor, și al subalternului său, liberalul Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. După ce podul suspendat a fost inaugurat în prezența președintelui Klaus Iohannis, au ieșit la iveală o serie de lucrări prost făcute, folosirea de materiale slab calitative, ba chiar și infiltrații de apă în structura de rezistență”, a arătat DeFapt.ro în februarie 2024. PSD dă startul campaniei electorale la podul de la Brăila „O să începem campania electorală în Brăila, pe data de 10, după Ziua Europei, unde a fost cea mai mare investiţie din Europa la un moment dat, celebrul «pod al lui Tudose», unde iarăşi am vorbit foarte mult de cum s-au găsit şuruburile căzute, de parcă cineva trebuia neapărat să le strângă sau să le desfacă. Dar funcţionează, n-a căzut podul. Cred că trebuie să ne schimbăm, din punctul meu de vedere, abordarea în această campanie electorală, astfel încât românii să iasă cât mai mulţi la vot. Fiindcă dacă vom continua să avem ceartă, minciuni, dezbinare, în acel moment, eu merg la vot fiindcă sunt implicat şi sunt om politic, dar restul de români pot spune «Mai lăsaţi-ne în pace!» şi ce-i mai rău, nu vor afla lucrurile care s-au făcut în fiecare comunitate", a afirmat, azi, Ciolacu. Asfaltul de pe pod a început să se deniveleze chiar din prima lună. Apoi, s-a constatat că cel puțin 400 de șuruburi din parapetul lateral nu erau strânse. Controalele ulterioare au arătat că deficiențe mai grave. DeFapt.ro a obținut un raport din care rezulta că blocurile de ancoraj sunt pline de fisuri și infiltrații care vor afecta pe termen lung durabilitatea și stabilitatea structurale.

Teoriile conspiraționiste despre podul din Baltimore (sursa: Maryland National Guard)
Internațional

Căpitanul navei care a lovit podul Francis Scott Key din Baltimore nu este ucrainean, ci indian. Cum accidentul a declanșat o frenezie a teoriilor conspiraționiste, inclusiv în România

Teoriile conspiraționiste despre podul din Baltimore. Oficialii au negat până în prezent un atac terorist care să fi cauzat prăbușirea podului Francis Scott Key, din Baltimore. Inginerii au remarcat lipsa standardelor de protecție. Iar conspiraționiștii au găsit vinovații: de la suspecții de serviciu, agenți străini, Ucraina, Israel și Statul Islamic, până la politicile de diversitate și cultura woke. Podul are 47 de ani, proiectat pentru nave mici Podul Key, finalizat în 1977, nu a fost proiectat pentru a permite trecerea navele de mare tonaj, precum Dali. La vremea respectivă, inginerii nu au prevăzut dimensiunile uriașe pe care le au azi navele de containere. Citește și: Încă o dronă care a căzut în interiorul României, descoperită de localnici: în ianuarie, șeful Armatei a cerut să i se dea măcar o lege ca să poată doborî drone, politicienii i-au cerut să tacă Cea mai mare navă din lume, la vremea respectivă, avea un sfert din dimensiunea lui Dali. În 2024, dimensiunea medie a unei nave este de șase ori mai mare decât cea de la sfârșitul anilor '70. Din 1990, toate podurile nou construite trebuie să respecte procedura "apărătoarelor standard". Acestea sunt instalate în jurul grinzilor de susținere pentru a reduce impactul potențial al navelor de marfă, de dimenisuni mari, precum Dali. Reglementările de protecție au doar 30 de ani În 1994, grupul care stabilește standardele pentru construcția de drumuri și poduri, Asociația Americană a Oficialilor de Autostrăzi și Transporturi de Stat, a emis noi reglementări care impun dispozitive de protecție, precum apărătoarele, podurilor care nu sunt "proiectate să reziste forțelor de coliziune a navelor". Podul nu a beneficiat, însă, de acest tip de analiză. În urma prăbușirii, mai mulți ingineri și profesori de inginerie din SUA au identificat o lipsă majoră în sistemul de protecției al podului. Aceștia au susținut că mare parte a structurii de susținere a fost "total neprotejată". Până în prezent, Departamentul de Transport din Maryland nu a răspuns la nici una dintre multiple solicitări de comentarii cu privire la standardele sale de protecție a podului sau dacă podul a fost vreodată luat în considerare pentru modernizarea apărătoarelor. Teoriile conspiraționiste despre podul din Baltimore La mai puțin de șase ore după prăbușirea podului, Andrew Tate a postat pe X, fără dovezi, că nava a fost atacată cibernetic și îndreptată, în mod deliberat, spre pod. "Agenții străini din SUA atacă infrastructurile digitale", a scris acesta. Într-o singură zi, postarea lui Tate a fost văzută de peste 18,5 milioane de ori pe X. La două ore după postarea lui Tate, un alt influencer, conspiraționistul Alex Jones, a postat videoclipul prăbușirii podului și a comentat: "Mi se pare deliberat. Este probabil un atac cibernetic. Cel de-al treilea război mondial a început deja". Jones încearcă de ani de zile să-și convingă publicul că lumea este în pragul catastrofei și că trebuie să se pregătească, cumpărând alimente liofilizate și truse de supraviețuire. Toate acestea sunt comercializate de Alex Jones, prin rețeaua sa de magazine online, InfoWars. Căpitanul e indian, nu ucrainean Site-ul web ZeroHedge a distribuit o captură de ecran potrivit căreia căpitanul navei Dali era un bărbat din Ucraina. Ideea lansată de ZeroHedge a devenit virală și a născut zeci de teorii ale conspirației, preluate inclusiv în România de un pseudo-jurnalist precum Liviu Alexa. Compania s-a văzut nevoită să publice un comunicat de presă. Potrivit acestuia, nava avea un echipaj de 22 de oameni și toți erau din India. Nava Dali a avut, într-adevăr, un căpitan ucrainean, timp de aproximativ cinci luni, dar asta s-a întâmplat în 2016. Conspirația Gaza - Israel Prăbușirea podului a avut loc a doua zi după ce Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție prin care a cerut "Armistițiu imediat" în Gaza. În timpul votului, SUA s-a abținut. Pe rețelele sociale, legătura a fost imediat făcută. Pe de o parte, Gaza sau Statul Islamic ar fi lovit SUA, pentru că SUA nu a votat pentru armistițiu. Pe de alta, Israelul ar fi lovit SUA, pentru că SUA nu a votat contra armistițiului. Cu Obama ce-ați avut? Într-o postare pe X, Matt Wallace, un alt adept al teoriilor conspirației și influencer american, a sugerat că prăbușirea podului are de-a face cu Obama. "În 2023, familia Obama a produs un film intitulat Leave the World Behind, în care un atac cibernetic provoacă o pană de curent unei nave masive de containere. Câteva luni mai târziu, o astfel de navă suferă de o pană de curent și se izbește de podul Francis Scott Key din Baltimore, provocând un colaps mortal". Postarea a avut aproape o sută de mii de like-uri. Opus DEI Altă teorie răspândită mai ales printre susținătorii partidului Republican: politicile de diversitate, echitate și incluziune (DEI) au fost cauza prăbușirii podului. Potrivit conspiraționiștilor, oameni cu adevărat calificați n-au mai fost angajați pentru întreținerea și monitorizarea podului, fiind preferați cei care îndeplineau criteriile de diversitate și incluziune. Programele DEI, care promovează includerea persoanelor din grupuri subreprezentate sau discriminate, au devenit cel mai recent front în războaiele culturale ale Americii - cu state republicane precum Florida și Texas semnând proiecte de lege care restricționează aceste inițiative. Versurile imnului SUA Washington Post a insinuat chiar că prăbușiriea podului are legătură cu numele său. Podul a fost numit Francis Scott Key după poetul care a scris versurile imnului SUA. Însă poetul a fost demascat de cultura woke ca fiind rasist. "Incidentul a zguduit Baltimore și a adus din nou discuția despre Key în prim-plan", a scris The Post, care a continuat: "Înainte ca Podul Key (...) să se prăbușească parțial, amintirea poetului american a fost zdruncinată de o serie controverse. Mulți au susținut că el nu ar trebui celebrat, din cauza relației sale conflictuale cu sclavia.". The Post amintește că mai multe monumente construite în onoarea lui Key au fost vandalizate, iar cererile de a redenumi instituțiile care îi poartă numele lui au crescut. "În 2017, Monumentul Francis Scott Key din Baltimore a fost stropit cu vopsea roșie și inscripționat cu mesaje precum «Imnul Rasist» și «Sângele pe mâinile lui». Chiar anul trecut, sistemul de școli publice din comitatul Montgomery, cel mai mare din Maryland, a declarat că va lua în considerare redenumirea mai multor școli care poartă numele celor care au avut sclavi, inclusiv Școala medie Francis Scott Key", a adăugat The Post.

Mama dă contractul, compania angajează fiul (sursa: Inquam Photos/George Calin)
Investigații

EXCLUSIV Fiul unei membre din comisia CNAIR de licitație pentru podul de la Brăila, angajat la terminarea facultății de constructorul podului ca responsabil de calitatea lucrării

Mama dă contractul, compania angajează fiul. Ruxandra Nechita, o șefă de serviciu din cadrul CNAIR, a făcut parte din comisia de atribuire a contractului pentru construcția podului suspendat de la Brăila. Apoi, fiul ei a fost angajat de compania italiană Webuild, fosta Astaldi, care a construit podul, ca inginer responsabil cu calitatea chiar la lucrările de la podul suspendat de la Brăila. Citește și: EXCLUSIV Șeful CNAIR admite că podul de la Brăila, deschis circulației, are infiltrații grave de apă pluvială care pot afecta structura de rezistență, dar se ascunde după lipsa recepției Liberalul Cristian Pistol, șeful CNAIR, a declarat pentru DeFapt.ro că nu are competență de a comenta eventualele grade de rudenie dintre cei implicați în derularea obiectivelor de investiții, deși conflictul de interese este evident. Ruxandra Nechita, șefă de proiect Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat în aprilie 2017 organizarea licitației pentru proiectul "Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila". Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV În Caietul de Sarcini, la capitolul patru, a fost făcută publică o listă cu "persoane cu funcții de decizie din cadrul Autorității Contractante, precum și persoanele din cadrul Autorității Contractante ce pot influența conținutul documentației de atribuire și/sau desfășurarea procedurii de atribuire". Printre acestea, și Ruxandra Nicoleta Nechita, șef proiect la Unitatea de Implementare a Proiectelor. Mama dă contractul, compania angajează fiul Contractul, în valoare de aproape două miliarde de lei, a fost atribuit la data de 15 ianuarie 2018 asocierii formate din Astaldi Spa, actuala Webuild, și IHI Infrastructure Systems. Ulterior, au început să apară problemele la construcția podului suspendat de la Brăila. Inițial, a fost vorba despre tergiversarea lucrării, generată de ritmul de lucru și slaba mobilizare a constructorului. În noiembrie 2021, italienii de la Webuild au decis să îl angajeze pe tânărul Octav Nechita, atunci proaspăt absolvent al Universității Tehnice de Construcții București și fiul Ruxandrei Nechita, pe funcția de inginer responsabil cu calitatea controlului. Unde? Tocmai la podul suspendat de la Brăila, confom informațiilor făcute publice de Octav Nechita pe contul său de Linkedin. Șeful CNAIR zice că nu e competent pe rudenie DeFapt.ro i-a solicitat directorului Cristian Pistol, actual șef al CNAIR, să explice dacă în acest caz este sau nu un conflict de interese. Pistol a evitat să răspundă. Totuși, a ținut să transmită că "CNAIR nu are competența de a comenta eventualele grade de rudenie dintre cei implicați în derularea obiectivelor de investiții". Ruxandra Nechita, șefă de serviciu în cadrul CNAIR, a recunoscut că a făcut parte din comisia de licitație, dar că nu poate da oficial nici un punct de vedere fără acordul conducerii companiei de stat. "Trebuie să discutați la noi, la Presă (Biroul de presă al CNAIR - n.r.), să vă răspundă. Nu pot să vă dau relații conform procedurilor interne. Numai Presa vă poate răspunde la toate întrebările. Eu nu pot să dau relații, nu am voie, am semnat niște acte. Avem și noi un cod intern, un regulament de organizare și funcționare și nu pot să vă dau relații decât prin Serviciul de Presă. Orice solicitare aveți adresați-o oficial companiei”, a declarat Ruxandra Nechita. Nechita: "Nu mă bag, avem un regulament intern" După ce i s-a comunicat că s-a făcut o solicitare în acest sens către CNAIR, Ruxandra Nechita a rămas pe poziție: "Nu m-a întrebat nimeni nimic. Nu mă pricep". Întrebată dacă, totuși, consideră că este un conflict de interese între calitatea ei de membră a comisiei de licitație și angajarea fiului ei de către italienii de la Webuild ca inginer pentru proiectul podului suspendat de la Brăila, Ruxandra Nechita a pus aceeași placă. "Da, vă înțeleg. Nu mi-au adus la cunoștință. Nu mă bag, avem un regulament intern, nu am voie să dau relații", a spus Ruxandra Nechita.

Podul de la Brăila, infiltrații grave (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

VIDEO EXCLUSIV Șeful CNAIR admite că podul de la Brăila, deschis circulației, are infiltrații pluviale grave care pot afecta structura de rezistență, dar se ascunde după lipsa recepției

Podul de la Brăila, infiltrații grave. Proiectul de 700 de milioane de euro s-a transformat într-un eșec al pesedistului Sorin Grindeanu, actualul ministrul al Transporturilor, și al subalternului său, liberalul Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. După ce podul suspendat a fost inaugurat în prezența președintelui Klaus Iohannis, au ieșit la iveală o serie de lucrări prost făcute, folosirea de materiale slab calitative, ba chiar și infiltrații de apă în structura de rezistență. Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV La solicitarea DeFapt.ro, directorul Cristian Pistol a aruncat vina exclusiv pe constructorii italieni de la Webuild, fosta Astaldi, și pe japonezii de la IHI Infrastructure Systems, deși lucrările și calitatea materialelor folosite în construcția podului au fost supervizate de reprezentanții CNAIR. Nefinalizat și fără recepție, dar inaugurat cu președinte și premier Podul suspendat de la Brăila a fost inaugurat oficial la data de 6 iulie 2023 în prezența președintelui Klaus Iohannis, a premierului Marcel Ciolacu, a ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu, dar și a altor 300 de invitați. Culmea, întregul eveniment a avut loc în contextul în care lucrarea nu era finalizată integral. Mai mult, podul nici măcar nu avea recepția făcută de către beneficiar. Adică de către CNAIR. Apoi au apărut problemele. Asfaltul a început să se deniveleze chiar din prima lună. Apoi, s-a constatat că cel puțin 400 de șuruburi din parapetul lateral nu erau strânse. Controalele ulterioare au arătat că deficiențele sunt mult mai grave. CNAIR: Traficul, deschis "la propunerea antreprenorului" DeFapt.ro a obținut un raport din care rezulta că blocurile de ancoraj sunt pline de fisuri și infiltrații care vor afecta pe termen lung durabilitatea și stabilitatea structurale. Citește și: EXCLUSIV: VIDEO & DOCUMENTE Dezastru: podul de la Brăila, plin de fisuri și infiltrații de apă care afectează structura de rezistență (raport oficial). Podul a costat 700 milioane EUR DeFapt.ro l-a întrebat pe directorul Cristian Pistol cine a decis inaugurarea și deschiderea traficului pe Podul de la Brăila în contextul în care lucrările nu au fost recepționate de către CNAIR. Acesta a aruncat vina pe constructorii Webuild și IHI Infrastructure Systems. "Deschiderea traficului pe Podul de la Brăila s-a realizat cu respectarea HG 845 din 2018, cât și a Planului de management al traficului realizat de către antreprenor și avizat de autoritățile abilitate", a spus Cristian Pistol. Mai mult, spune directorul CNAIR, deschiderea traficului pe pod "a fost realizată la propunerea antreprenorului în vederea finalizării tuturor lucrărilor la acest obiectiv". Asfaltul a crăpat în prima lună Asfaltul turnat pe Podul de la Brăila a avut nevoie de doar o lună pentru a se fisura. Inițial, directorul Cristian Pistol s-a comportat ca un avocat al constructorului Webuild și a dat vina pe șoferii care tranzitau podul. Întrebat câte mașini au tranzitat podul, Cristian Pistol nu a știu să răspundă, deși există echipamente de monitorizare continuă a traficului. "Acest proiect este prevăzut cu sisteme de monitorizare a traficului, care sunt în gestiunea antreprenorului, acestea nefiind recepționate și predate beneficiarului", a spus Cristian Pistol. De abia în noiembrie 2023, în urma expertizelor, s-a constatat că societatea Webuild este responsabilă pentru distrugerea asfaltului: constructorul nu respectase rețeta mixturilor bituminoase și nici tehnologia de aplicare a acestora. Cu toate acestea, directorul Pistol a spus că antreprenorul a acționat în vederea remedierii acestora. Mai mult, având calitatea de Proiectant și Executant, constructorul a demarat procedurile în vederea realizării unei expertize tehnice, care să stabilească soluția tehnică a mixturii, ținând cont de experiența acestuia în construcția de poduri suspendate. Podul de la Brăila, infiltrații grave DeFapt.ro a prezentat în exclusivitate cum se acumulează apa în tablierul podului suspendat de la Brăila. Directorul Cristian Pistol susține acum că tablierul metalic casetat "a fost prevăzut cu un sistem complex de colectare și evacuare a apelor de pe partea carosabilă, sistem care a fost prevăzut în interiorul tablierului metalic. Ținând cont că lucrările nu au fost recepționate, orice defecțiune se realizează de antreprenor, acesta asigurând la momentul recepției condițiile și funcționalitatea sistemului la parametrii din proiect". Ceea ce nu spune, însă, directorul Cristian Pistol este că podul de la Brăila nu putea fi dat în circulație fără să fie asigurată scurgerea apelor de pe partea carosabilă. Mai mult, șeful CNAIR recunoaște că în interiorul tablierului metalic "există riscul apariției de apă din motive tehnice, însă, ținând cont că lucrarea nu a fost recepționată, întreaga responsabilitate cu privire la finalizarea și menținerea sistemului de colectare și evacuare a apelor la parametrii din proiect este a antreprenorului". Pietonii și bicicliștii, eliminați de pe pod Podul suspendat de la Brăila era prevăzut inițial cu pistă pentru bicicliști și trotuare pentru pietoni. Dar s-a renunțat la ele din motive de securitate, deși erau prevăzute în Studiul de Fezabilitate. Șeful CNAIR susține că antreprenorul a prezentat în cadrul Proiectului Tehnic realizarea trotuarelor doar pentru mentenanță și întreținere în urma studiilor și încercărilor în tunelul de vânt. "Trebuie menționat faptul că, în cazul podurilor suspendate, orice măsură suplimentară (chiar și parapete metalic de înălțime redusă) prezintă un risc potențial de reducere a performanței stabilității la vânt a podului și, uneori, poate avea consecințe fatale. Instalarea unor astfel de măsuri suplimentare, cum ar fi plasă/gard împotriva sinuciderii, gard anti-vandalism, se poate realiza cel puțin după studii atente privind siguranța structurală, siguranță care ar putea fi afectată de aceste măsuri suplimentare”, a transmis Cristian Pistol. Șeful CNAIR susține că, în conformitate cu legislația națională, accesul bicicliștilor și al pietonilor pe drumurile de clasa tehnică II nu este permisă, în vederea evitării accidentelor. În acest caz, întrebarea este de ce trotuarul pentru pietoni și pista pentru bicicliști au fost trecute în proiect.

Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre Foto: BTA
Economie

Bani de la UE, prin fondul de mobilitate militară, pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre la Giurgiu-Ruse

Bani de la UE, prin fondul de mobilitate militară, pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre la Giurgiu-Ruse: Comisia Europeană a aprobat proiectul de finanțare al acestei noi lucrări de infrastructură. Citește și: VIDEO Șoc la Antena 3: un telespectator i-a spus, în direct, lui Gâdea că vinovate de dezastrul din România sunt televiziunile care primesc bani de la partide Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre „Comisia Europeană a dat undă verde pentru finanțarea unui studiu de fezabilitate pentru un nou pod peste Dunăre la Ruse-Giurgiu, în valoare de 6,9 milioane de euro, a anunțat joi centrul de presă al Ministerului Transporturilor (N.red: din Bulgaria). Bugetul total al proiectului este de 13,7 milioane de euro, restul fondurilor urmând să fie asigurate de cele două țări. Se așteaptă ca Bulgaria și România să semneze un acord cu Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu până cel târziu la jumătatea anului pentru a asigura finanțarea. Până în 2026, ar trebui clarificați parametrii tehnici, financiari, juridici și de mediu ai proiectului pentru o nouă facilitate. Proiectul prevede construirea unui pod combinat rutier și feroviar, cu o lungime de aproximativ 2 km. Proiectul acoperă, de asemenea, construcția infrastructurii de legătură pe o porțiune de 15 km pe teritoriul fiecărei părți. Podul va avea, de asemenea, o legătură directă cu autostrada Ruse - Veliko Târnovo, aflată în prezent în construcție”, arată agenția bulgară de presă BTA. Proiectul este finanțat prin programul Connecting Europe Facility, componenta de mobilitate militară, anunță Rador. Deocamdată, România este legată de Bulgaria prin doar două poduri: Giurgiu – Ruse (Podul Prieteniei – inaugurat în 1954) și Calafat – Vidin (deschis în 2013).

Podul Brăila, structura de rezistență afectată (sursa: Facebook/Irinel Ionel Scrioșteanu)
Investigații

EXCLUSIV: VIDEO & DOCUMENTE Dezastru: podul de la Brăila, plin de fisuri și infiltrații de apă care afectează structura de rezistență (raport oficial). Podul a costat 700 milioane EUR

Podul Brăila, structura de rezistență afectată. 700 de milioane de euro au investit România (prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) și Uniunea Europeană pentru construcția podului suspendat peste Dunăre de la Brăila. O lucrare care se dovedește putredă și roasă de rugină. Grave probleme de durabilitate și stabilitate structurală Dar care a fost inaugurată cu mare fast de președintele României, Klaus Iohannis, însoțit de premier și alți demnitari, deși lucrarea nu a fost recepționată. Citește și: Fost director adjunct al CNAIR desființează lucrările de la podul de la Brăila: tot asfaltul și hidroizolația trebuie înlocuite DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un raport ținut la secret de liberalul Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care arată că blocurile de ancoraj ale podului de Brăila sunt pline de fisuri și infiltrații care vor genera grave probleme de durabilitate și stabilitate structurală. Mai mult, inaugurarea și deschiderea traficului pe podul suspendat înainte de recepția lucrării poate duce la plata unor daune de zeci de milioane de euro către constructorul italian Webuild, așa cum s-a întâmplat în cazul altor lucrări inaugurate de foștii premieri Victor Ponta și Emil Boc. 700 de milioane de euro, în final Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), condusă în prezent de liberalul Cristian Pistol, a atribuit constructorului italian Webuild, fosta Astaldi, și firmei japoneze IHI Infrastructure un contract de aproape 500 de milioane de euro pentru construcția podului peste Dunăre de la Brăila. 85% din valoarea acestei lucrări, adică în jur de 340 de milioane de euro, a fost asigurată Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Contractul a fost majorat ulterior la aproape 700 de milioane de euro, diferență plătită din banii românilor. Însă proiectul a fost întârziat atât din cauza mobilizării insuficiente a italienilor WeBuild, cât și a statului român, care nu a făcut la timp exproprierile. Motiv pentru care italienii au profitat în instanță de fiecare eroare a CNAIR. Iohannis, Ciolacu, Ciucă, Grindeanu, Tudose La data de 6 iulie 2023, podul de la Brăila a fost inaugurat în prezența președintelui României, Klaus Iohannis, a șefului liberarilor, Nicolae Ciucă, a premierului, Marcel Ciolacu, a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, a europarlamentarului Miha Tudose și a altor demnitari de rang. Din poză nu a lipsit nici Cristian Pistol, șeful CNAIR, care se pregătește să candideze din partea liberalilor pentru un post de senator de Argeș. Președintele Klaus Iohannis declara la inaugurarea podului că lucrarea „este una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România”. Șeful Senatului, Nicolae Ciucă, a spus la evenimentul cu pricina că podul este „un motiv de mândrie națională”. Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a profitat de ocazie să se laude și el cu această lucrarea de anvergură" „Astăzi trăim un moment special pentru infrastructura din România. În 2014 puţini credeau în reuşita acestui proiect. Iată că la șase ani distanţă suntem aici împreună să deschidem circulaţia pe acest pod care leagă cele trei regiuni istorice. Este un pod pe care l-aş numi un pod al speranţei, un pod al unirii, al speranţelor pentru toţii românii, pe care şi le-au pus locuitorii în această lucrare de infrastructură unică în România şi în sud estul Europei”. Asfaltul, turnat greșit. Peste 400 de șuruburi, nestrânse De la aplauze și laude până la dezastru nu a fost decât un singur pas. După ce podul a fost deschis traficului, au început să iasă la iveală mai multe nereguli. Într-o primă fază, asfaltul de pe pod s-a ondulat, de parcă erau valurile Dunării. În timp ce șoferii erau nemulțumiți din cauza lucrării prost făcute, director Cristian Pistol dădea vina pe aceștia pentru că nu respectă restricțiile de tonaj. La scurt timp după problemele cu asfaltul s-a constatat că nu mai puțin de 401 șuruburi de la pod sunt slăbite. Ghinionul constructorului WeBuild a continuat: asfaltul proaspăt turnat s-a fisurat din nou, motiv pentru care a necesitat alte lucrări de reparații. De abia după a doua asfaltare, directorul Cristian Pistol a recunoscut că asfaltul este de proastă calitate și a fost turnat greșit. „Concluziile raportului sunt clare: nu au fost respectate rețeta și tehnologia. E clar că rețeta folosită de ei la mixturile bituminoase nu a fost una corectă”, a declarat Cristian Pistol, citat de Digi24. Un raport secret al CNAIR dă verdictul: dezastru DeFapt.ro a intrat în posesia unui raport realizat în perioada 3 – 6 noiembrie 2023 de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Buzău, document care a fost transmis șefilor CNAIR. Date și imagini din raportul secret al CNAIR (sursa: defapt.ro) Raportul arată că inspecția tehnică s-a făcut doar pe tronsonul de drum DN 2S Km 6 + 640 – Km 7+300 și în tablierul podului. Din acest document rezultă că inginerii au constatat că „rigolele executate pentru asigurarea scurgerii apelor din zona drumului nu sunt finalizate, existând discontinuități de turnare ce au condus la eroziuni ale taluzului”. În plus, rigolele prezintă „colmatări accentuate datorate eroziunilor locale a (sic) taluzului, cu încercări locale de curățare, materialul aluvional (sic) fiind depozitat la marginea rigolei”. Podul Brăila, structura de rezistență afectată S-au mai constatat discontinuități de betonare a șanțului de la bazinul de retenție, erodări accentuate ale casiurilor de pe taluz și erodări sub rigola triunghiulară situată sub bermă. Mai mult, erodările casiurilor au dus la dizlocări și prăbușiri din taluzul drumului formând gropi cu adâncime de trei metri. Cea mai gravă neregulă constatată de ingineri este legată de rețeau pluvială principală, din țeava corugată, care prezintă discontinuități în zona lirei orizontale din segmentul de tablier SJ14. „Discontinuitatea a condus la acumularea de apă în tablier, segment SJ01 – mal Jijila și segmentul MB-21 – zon turn Brăila”, potrivit raportului ținut secret de directorul Cristian Pistol. Un inginer specialist din cadrul CNAIR a spus sub protecția anonimatului că din pozele atașate la raport rezultă că „în interiorul tablierului metalic, există și la această oră, estimăm noi din pozele analizate undeva între 200 – 600 de mc de apă, echivalentul a 200 - 600 de tone încărcare din apa de ploaie evacuată de partea carosabila a podului direct în casetă”. Apă care generează probleme grave de durabilitate și stabilitate structurală.

Fost director CNAIR desființează podul de la Brăila Foto: Guvernul României
Eveniment

Fost director adjunct al CNAIR desființează lucrările de la podul de la Brăila: tot asfaltul și hidroizolația trebuie înlocuite

Un fost director adjunct al CNAIR, Ovidiu Marian Barbier, desființează lucrările de la podul peste Dunăre de la Brăila: tot asfaltul și hidroizolația trebuie înlocuite. El a scris, pe Facebook, că încă din 2022 erau „semnale” că bitumul folosit este la standarde minime. În plus, Barbier arată că, dela început, proiectul podului a fost aprobat de CNAIR fără „ștampila verificatorilor”. Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Podul de la Brăila a costat jumătate de miliard de euro și a fost inaugurat în vară în prezența președintelui, a premierului, a ministrului și a comisarului european pentru Transporturi. „Sunt onorat să celebrăm astăzi munca serioasă şi de bună calitate. Prin inaugurarea acestui pod, spectaculos de altfel, România transmite Europei și lumii întregi un mesaj clar, iar acest mesaj este că vrem, știm și, mai ales, putem să ne construim destinul ca o națiune europeană puternică și mândră”, spunea premierul Ciolacu la inaugurarea podului, la 6 iulie 2023. Fost director CNAIR desființează podul de la Brăila „Indiferent de măsura adoptată, în niciun caz PROIECTUL NU SE PUTEA AVIZA FĂRĂ ȘTAMPILELE VERIFICATORILOR! Dar, ce să vezi, s-a avizat! Ștampilele de verificatori au venit foarte târziu și cu mari ,,eforturi" și insistențe din partea conducerii CNAIR.... ACEST CAZ ESTE UNICAT ÎN ISTORIA CNAIR și sper să nu se mai repete!!!!”, a arătat fostul director adjunct al CNAIR. Ovidiu Barbier Barbier desființează afirmațiile din vară, când antreprenorul podului a susținut că asfaltul s-a vălurit datprită căldurii și a TIR-urilor. Citește și: Minciună patriotic-șoșocistă a unei primărițe din Ardeal: „Contract datat 1267, scris în limba română”! În realitate, documentul este în latină și, probabil, un fals Asfaltul, complet necorespunzător „Principala problema în acest moment este cea legată de asfaltul de pe podul principal. În 2022, pe când lucrăm la IBB, s-a primit comandă de la antreprenorul general pentru analiză în laborator a 9-10 rețete de asfalt cu surse de agregate și bitum...După analiză s-a constatat că una dintre rețete s-ar apropia de nivelul minim admis din standarde....Deci, un prim semnal era primit. ,«Problema» la această structura este legată de faptul că este o structura metalică integrală, suportă temperaturi mari și deformații elastice foarte mari date fie de ecartul de temperatura fie de încărcări fie de vânt etc.....Acest aspect trebuie să ducă la elaborarea de rețete speciale de asfalt, de așternerea în condiții foarte bune, cu o amorsă corespunzătoare etc. În deja celebrul raport CESTRIN de care s-a făcut atâta vâlvă ieri, constatările sunt dezastruoase!!!! S-au prelevat 4 carote și s-a făcut o diagnoză cu echipamentul georadar. Citez din memorie după ce am citit aceste concluzii: conținut de bitum necorespunzător, calitatea bitumului necorespunzătoare, grosimile straturilor de asfalt, aderența primului strat la hidroizolație, structura etc....toate necorespunzătoare! Și, ,,bomboană pe colivă"....ornierajul (popular spus rezistență la făgașe ) este DUBLU față de prescripțiile admisibile (11,2 în loc de 5,6). Și traficul greu pe temperaturi f mari are o influență, dar, să fim serioși, asfaltul este NECORESPUNZĂTOR!!!!! În concluzie, măsura de luat în această situație este ÎNLOCUIREA INTEGRALĂ A ASFALTULUI și refacerea hidroizolației ( care se va degrada odată cu frezarea asfaltului din statul de baza) și adoptarea unei soluții de hidroizolație pe care să aibă o bună aderența primul strat de asfalt”, a explicat fostul director adjunct al CNAIR.

Celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență Foto: Gov.ro
Eveniment

Dezastru al propagandei Tudose-Grindeanu: celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență. CNAIR refuză să semneze recepția

Dezastru al propagandei Tudose-Grindeanu: celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență, relatează Pro TV. Podul a fost inaugurat cu mare fast, la 6 iulie, și a costat circa o jumătate de miliard de euro. „Sunt onorat să celebrăm astăzi munca serioasă şi de bună calitate. Prin inaugurarea acestui pod spectaculos, de altfel, România transmite Europei şi lumii întregi un mesaj clar. Iar acest mesaj este că vrem, ştim şi mai ales putem să ne construim destinul ca o naţiune europeană puternică şi mândră!”, spunea premierul PSD Marcel Ciolacu, la 6 iulie, la inaugurarea podului. În august, la pod au fost găsite peste 400 de şuruburi slăbite şi zone cu asfalt denivelat. Citește și: Judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava boteza, împreună cu amantul ei Cotoară, copiii interlopilor din Rădăuți. Tovarășii iubitului ei, scăpați de arest de judecătoare Acum, Pro TV, dar și presa din Galați, arată că podul are probleme mult mai mari. Celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență „Au fost descoperite infiltraţii în structura de rezistenţă subacvatică a podului, la 12 metri adâncime, mai exact la blocul de ancoraj. Infiltraţiile sunt prezente în blocul de ancoraj, care ajunge până pe fundul Dunării. Acesta ajunge până la o adâncime de 31 de metri are un diametru de 47 de metri şi susţine, în apropierea malului de pe partea Bărilei, structura podului, pe celălalt mal, blocul de ancoraj fiind amplasat pe pământ şi nu în apă. Potrivit experţilor din cadrul CNAIR, lucrările de eliminare a infiltraţiilor ar putea pune în pericol integritatea structurală a podului (...) Pentru a putea fi rezolvate aceste probleme, ar fi nevoie de săpături paralele cu blocurile de ancoraj, ceea ce ar putea slăbi sistemul de prindere al pilonilor podului”, scrie Monitorul de Galați. Mihai Tudose, cel care a pornit, pe vremea când era premier, constructia acestui pod Foto: Facebook „Blocurile de ancoraj de pe cele două maluri, acolo unde au apărut fisurile, sunt punctele în care firele care susțin podul sunt prinse de sol, esențiale în structura de rezistență a întregii construcții”, explică Pro TV. Citește și: Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar: nu va mai plăti drepturile salariale câștigate în instanță, taie consultanța și toate investițiile, cu excepția celor din fonduri UE „La un obiectiv de această categorie și de această talie, și la un constructor care se pretinde profesionist, nu ar trebui să apară astfel de greșeli de începător. Asta este problema. Și normal că, până nu vor remedia situația și nu vor face lucrurile așa cum scrie în contract – pentru că în contract nu prevede scurgeri sau infiltrații în camerele blocurilor de ancoraj, noi nu le vom face recepția”, a declarat, pentru Pro TV, Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt Ministerul Transporturilor.

Un nou pod peste Dunăre, spre Ucraina Foto: Facebook Ionel Scrioșteanu
Economie

România ar putea construi un nou pod peste Dunăre, la Isaccea, spre Ucraina. Podul va face legătura Odessa-Constanța

România ar putea construi un nou pod peste Dunăre, la Isaccea, spre Ucraina, a scris, pe Facebook, secretarul de stat din ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu. Podul ar urma să facă legătura între Odessa și Constanța și ar putea finanțat din fonduri europene. România si Ucraina vor beneficia de o finanțare europeană de 1,2 miliarde euro pentru investiții în punctele de trecere a frontierei de la granița comuna prin modernizarea a șase puncte de trecere a frontierei și amenajarea a altor opt puncte noi. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Scrioșteanu a participat la ședința comună a guvernelor de la București și Kiev. Un nou pod peste Dunăre, spre Ucraina „?????????? ?? ?????????? ????? ???????? ???????? ?? ???????? ???????? ??????? ???????????? ?????????? ?????? ?????????? ??????????? ?????????? ?????????: (???? ???????) ????? – ????????? ??????? ??????????? ????????? ?? ??????? ? ?????????? ???????-??????? ?? ? ????a?????????? ??????? ?????? Scopul acestui document constă în asigurarea unui tranzit facil și sigur al mărfurilor ucrainene, în dezvoltarea infrastructurii de transport, dar și pentru a crea o platformă eficientă pentru schimbul de experiență și bune practici în proiectele de dezvoltare a infrastructurii de transport din România și Ucraina; România si Ucraina vor beneficia de o finanțare europeană de 1,2 miliarde euro pentru investiții în punctele de trecere a frontierei de la granița comuna prin modernizarea a 6 puncte de trecere a frontierei și amenajarea a altor 8 puncte noi; Aceste investiții vor contribui la creșterea și eficientizarea fluxurilor de mărfuri la trecerea frontierei între România și Ucraina, iar această strategie pune bazele creșterii conectivității, competitivității, dar și a rezilienței României și Ucrainei; Strategia anexată acestui Memorandum prevede inclusiv construirea unui nou pod peste Dunăre la Isaccea - Orlivka, deschizând astfel calea unui coridor de transport european care va face legătura între Odessa și Portul Constanța; Este prima strategie pentru punctele de trecere a frontierei elaborată între un stat membru al Uniunii Europene și Ucraina și a fost realizată pe durata a mai multor luni în cadru trilateral România - Comisia Europeană - Ucraina”, a scris, pe Facebook, secretarul de stat. Citește și: Medicii șpăgari care au fost prinși luând mită de sute de ori scapă pe bandă rulantă, prin prescrierea faptelor El a arătat că, la ședința comună a celor două guverne s-a semnat și una cord pentru un pod feroviar peste Tisa, în zona localităților Sighetu Marmației (RO) și Bila Tservka (UA).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră