miercuri 21 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

pnl

714 articole
Opinii

Nu mă deranjează că Rareș et. co sunt agenții PSD în PNL, dar e nesimțire să spună că-s „conservatori” și „liberali”

Toți știm că Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Thuma și toată gașca lor sunt niște pesediști. Între 2021 și 2024 au slujit cu zel interesul lui Ciolacu. De ce să le reproșez acum că slujesc interesul G.I.O. numit PSD? Sunt consecvenți. Acolo e viitorul lor, nu cu Bolojan.  Nu mă deranjează, deci, că și-au înființat o zisă platformă prin care vor să readucă PNL în slujba PSD.  Ce mi se pare revoltător este că aceste ciori vopsite se pretind a fi liberal-conservatoare. Ce valori liberal-conservatoare a promovat la viața ei Alina Gorghiu? Familia tradițională, poate? Privatizări? Debirocratizare? Dânsa nici nu știe ce înseamnă aceste cuvinte, e o mediocritate găunoasă, o rușine pentru toți cei care susținem promovarea - pe merite - a femeilor în politică.  Rareș Bogdan, definiția vie a „papițoiului” - verificați în DeX, „om ușuratic, cu pretenții de eleganță vestimentară și bune maniere” - a făcut carieră în PNL fiindcă Iohannis știa că, dacă îi spune „Sari!”, omul se va strădui să sară și mai sus decât i se cere.  Toată turma cu care sunt asociați e la fel: baronași care-și țin fieful în subdezvoltare, ctitori de stadioane și aeroporturi pustii, și lachei de partid, indivizi fără nici un fel de proiect politic, în afară de propria lor bunăstare. Ce nu vreau să accept este că se prezintă drept „liberal-conservatori”. Eu mă consider, ideologic, un liberal. Vreau un stat minimal, scos din economie, și taxe mici. Cred în libertate, de la cea de expresie la cea care îți permite să-ți alegi asiguratorul din sănătate. Nu întâmplător am ales acest exemplu: PNL este partidul care susține monopolul corupt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, monopol care finanțează dezastruosul sistem al spitalelor de stat. Și-au pus omul la CNAS - racolat din Umefistan - și țin cu dinții de această vacă de muls. Orice liberal decent cerea spargerea monopolului CNAS - pe modelele care funcțioenază foarte bine îm Germania, Olanda sau Elveția - și lăsa asiguraților libertatea de a alege. PNL nici măcar nu vorbește despre asta.  Gruparea din PNL grupată pe platforma „conservator-liberală” a lui Tișe este liberală așa cum sunt cei de la AUR patrioți - pionii Moscovei - sau cum e Grindeanu „social-democrat”, mai ales când petrece la Monaco cu famiglia Nordis.  Nu au decât să rupă PNL-ul, să se bată cu Bolojan, să-l dea jos, să guverneze iar cu PSD, dar eu unul n-o să fiu de acord ca niște oportuniști corupți să confiște un cuvânt în care cred, liberalism.   

Nu mă deranjează că Rareș et. co sunt agenții PSD în PNL, dar e nesimțire să spună că-s „conservatori” și „liberali”
Rareș Bogdan se crede Charlie Kirk și vrea să bată țara ca să convingă că e liberal-conservator
Politică

Rareș Bogdan se crede Charlie Kirk și vrea să bată țara ca să convingă că e liberal-conservator

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, care în 2024 se afișa pe panouri electorale cu Olguța Vasilescu, va organiza o caravană care va cutreiera țara și va promova mesajele platformei zis liberal-conservatoare din PNL, de fapt opoziția la Bolojan.  Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare „Ați văzut discuțiile lui Charlie Kirk, Dumnezeu să-l odihnească, cu tinerii americani? Simplu, va putea sta de vorbă cu noi oricine. Oricine va putea sta de vorbă cu noi”, a spus Rareș Bogdan. Charlie Kirk (14 octombrie 1993 – 10 septembrie 2025) a fost un activist politic conservator american, autor și personalitate media, recunoscut la nivel național ca o voce majoră a mișcării MAGA. El a fost împușcat mortal la vârsta de 31 de ani, pe 10 septembrie 2025, în timp ce susținea un discurs la Utah Valley University din Orem, Utah.  Europarlamentarul se crede liberal-conservator Întâlniri ar urma să aibă loc la Iași, Cluj-Napoca, Constanța și Timișoara. Ele vor consta în discuții cu primarii, membrii, activiștii și militanții liberali.  „În județele noastre, în mijlocul votanților și, mai ales, al activiștilor și militanților noștri, ne arătăm derapajele economice și doctrinar-ideologice. Îi întrebăm dacă ei vor, pentru că nu au fost întrebați dacă vor cu USR pe listă”, a afirmat Rareș Bogdan, într-o emisiune la Gândul.  „Arătăm că Partidul Național Liberal, în momentul acesta, a derapat de la linia clasică, liberală, conservatoare, că s-a dus într-o zonă progresistă, neomarxistă, prin această apropiere de USR și că ar trebui să ne reîntoarcem la ceea ce înseamnă electoratul nostru tradițional și istoria Brătienilor, istoria celor 150 de ani”, a mai afirmat europarlamentarul. „Sunt foarte curios cum se vor simți colegii mei din țară în momentul în care vor fi nevoiți să-și împartă pozițiile de viceprimari, candidații la primării, listele de deputați și pozițiile politice cu cei de la USR. Și dacă se simt apropiați de domniile lor”, a amenințat el. 

Tribunalul București nu se grăbește să clarifice situația legală a PNL, după ce a suspendat deciziile Congresului
Politică

Tribunalul București nu se grăbește să clarifice situația legală a PNL, după ce a suspendat deciziile Congresului

Tribunalul Bucureşti a amânat dezbaterile în cazul cererii PNL privind aprobarea noului statut al partidului aprobat la Congresul Extraordinar din 21 iunie, după ce două judecătoare au făcut pe rând cerere de abţinere. Citește și: Medicul Marius Uscatu relatează cum a plătit fiica sa de 3 ori o amendă, dar are conturile blocate Neaprobarea noului statut de către instanţă a fost principalul motiv pentru care tribunalul a suspendat pe 8 iulie toate hotărârile luate la Congres.Pe 16 iulie, tribunalul a aprobat cererea de abţinere formulată de judecătoarea Mihaela Luciani, dosarul fiind repartizat judecătoarei Evelina Vîlcu.La rândul ei, Evelina Vîlcu a formulat o cerere de abţinere, admisă luni de Tribunalul Bucureşti, urmând ca dosarul să fie înaintat altui magistrat. Doi din șase s-au recuzat La două zile de la Congresul PNL, conducerea Tribunalului București a decis să desemneze doar șase magistrați „specializați” pentru judecarea cauzelor ce țin de partidele politice.Pe 8 iulie, judecătoarea Mihaela Luciani a suspendat toate hotărârile Congresului Extraordinar al PNL, după ce a constatat că deciziile de la Congres au fost adoptate în baza unui Statut modificat al partidului, care nu era aprobat de către instanţă.Concret, judecătoarea explica faptul că PNL trebuia să înregistreze noul statut în registrul partidelor politice înainte de a lua decizii la Congres.Ea a admis atunci o solicitare introdusă de "puciştii" din PNL, care au reclamat faptul că întreaga procedură a Congresului Extraordinar, incluzând depunerea candidaturilor, alegerea organelor de conducere, aprobarea modificărilor statutare şi adoptarea măsurilor cu caracter sancţionator îndreptate împotriva reclamanţilor, s-a desfăşurat în temeiul unor dispoziţii cuprinse într-un proiect de modificare a Statutului care, la data adoptării acestor acte, nu intrase în vigoare şi, potrivit mecanismului statutar de adoptare, era lipsit de aptitudinea de a produce efecte juridice.Printre reclamanţi se află Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuţ Stroe, Adrian Veştea şi Hubert Thuma.Tribunalul a suspendat atunci Hotărârile Congresului prin care Ilie Bolojan a fost reales în funcţia de preşedinte al partidului; era reconfirmată poziţia PNL de a nu mai face coaliţie cu PSD; se stabilea excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susţine sau participa la crearea unui guvern cu PSD; se solicita demisia din partid a unor membri importanţi din tabăra "puciştilor", respectiv Lucian Bode, Rareş Bogdan, Adrian Veştea, Hubert Thuma şi Alina Gorghiu. Totodată, a fost aprobată modificarea Statutului PNL, pentru a se introduce formula moţiunilor în privinţa candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Naţional ca principală structură internă de conducere a PNL şi pentru a se întări disciplina de partid. În total, sunt opt procese intentate Partidului Național Liberal de către opoziția internă, patru se judecă la Tribunalul Ilfov și patru la Tribunalul București.

Fostul viitor premier Veștea se alătură platformei liberal-conservatoare a lui Tișe
Politică

Fostul viitor premier Veștea se alătură platformei liberal-conservatoare a lui Tișe

Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, care a fost a doua propunere de premier a preşedintelui Nicuşor Dan, după ce Eugen Tomac şi-a depus mandatul, şi-a anunţat duminică susţinerea pentru Platforma Liberal-Conservatoare din interiorul PNL. Și Alina Gorghiu, fost președinte al PNL, și-a exprimat susținerea pentru platforma lui Tișe. Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” „Este momentul ca Partidul Naţional Liberal să se întoarcă la valorile şi principiile care i-au definit identitatea” „Astăzi, România traversează o perioadă complicată, cu provocări economice, sociale şi politice majore. Este momentul ca Partidul Naţional Liberal să se întoarcă la valorile şi principiile care i-au definit identitatea şi care l-au făcut relevant în istoria acestei ţări. Să demonstreze încă o dată că este un partid care pune România pe primul loc şi care este capabil să ofere soluţii. La fel de important este ca PNL să redevină un spaţiu al dialogului autentic, în care fiecare membru este ascultat şi respectat. Diversitatea opiniilor nu este o slăbiciune, ci o resursă. Sunt convins că foarte mulţi colegi liberali gândesc astfel. Vocea aleşilor locali trebuie să conteze mai mult în procesul de decizie, deoarece ei sunt cei care reprezintă partidul în comunităţi, cunosc realităţile din teren şi poartă, zi de zi, responsabilitatea în faţa cetăţenilor. Din aceste motive susţin Platforma Liberal-Conservatoare din interiorul Partidului Naţional Liberal. Este un demers care îşi propune să reafirme identitatea doctrinară a partidului, să promoveze valorile liberal-conservatoare care au definit dintotdeauna PNL şi să ofere un cadru pentru o dezbatere deschisă, onestă şi responsabilă despre viitorul nostru”, a scris Veștea, pe Facebook.  „Alin Tişe exprimă astăzi o nevoie colectivă: aceea de a dezbate serios lucrurile care contează pentru PNL şi pentru ţară”, a afirmat și Alina Gorghiu, acum câteva zile. Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a anunțat că a înființat, în interiorul PNL o platformă liberal-conservatoare. El a susținut că nu se simte reprezentat de "greii" partidului, "care confundă încăpăţânarea cu forţa şi orgoliul cu leadershipul" şi a anunţat că lansează o Platformă Liberal-Conservatoare în interiorul formaţiunii.

Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul”
Politică

Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul”

Șeful Cadastrului - instituția a cărui site, în Wordpress, a fost spart de hackeri - este Laurențiu Blaga, despre care presa scrie că este un apropiat al lui Florin Roman, recent ales vicepreședinte al PNL și că el și familia sa sunt abonați la contracte cu statul. Citește și: Primul lider PSD care îi contrazice pe Grindeanu și Olguța Vasilescu și respinge guvernarea cu AUR În ultima declarație de interese depusă de Blaga, din iunie 2024, mama sa apare cu zeci de contracte cu primării, obținute prin achiziție directă, în valoare de circa 3,5 milioane de lei.  Principala firmă prin care mama sa derulează aceste afaceri cu primăriile, Larry CoryVermessungen, a avut în 2024 un profit de 168.000 lei, la o cifră de afaceri de aproape 1,6 milioane de lei, iar în 2025 a avut profit de puțin sub 626.000 lei, la o cifră de afaceri de 2,67 milioane lei, poitrivit Termene.ro.  El este licențiat în inginerie geodezică la Universitatea Politehnică din Timișoara (2002-2007). În anul 2012, după o contribuție de 10.000 lei la campania electorală a PDL, a fost numit în Consiliul de Administrație al Societății Drumuri și Poduri Locale SA, din Alba Iulia.  Blaga a fost numit prima oară la șefia Cadastrului de premierul PNL Ludovic Orban, în 2020, a fost demis fiindcă postul a revenit UDMR, iar ulterior a revenit, în 2023. Contributor la campania PDL, preluat de PNL/Florin Roman „Blaga a fost candidat la Consiliul Local Alba Iulia şi este apropiat al parlamentarului Florin Roman”, scria Ziarul Unirea.  În 2020, USR Alba susține că Laurențiu Blaga controlează firmele SC LARRY VERMESSUNGEN și SC LARRY & CORY VERMESSUNGEN, ambele având ca domeniu de activitate documentațiile cadastrale. Potrivit USR Alba, citat de G4Media, din iulie 2016, imediat după alegerile locale, firma SC Larry Vermessungen a începâut să câștige contracte cu bani publici: șapte contracte în 2016, în sumă totală de 77.652 lei. În 2018, firma LARRY VERMESSUNGEN a primit prin atribuire directă patru contracte, în valoare de 258.274 lei. A doua firmă controlată de noul șef al Cadastrului, SC Larry & Cory Vermessungen SRL, a început să primească contracte cu bani publici din ianuarie 2017. În 2017 a avut contracte primite prin încredințare direct în sumă totală de 504.016 lei, iar în 2018 au mai fost alte 26 de contracte de achiziții directe în sumă totală de 259.912 lei și o singură licitație câștigată, în valoare de 66.677 lei. În 2019, firma a primit 13 contracte în sumă totală de 720.000 de lei, potrivit USR. „Laurențiu-Alexandru Blaga a fost numit șef al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară de fostul premier premier Ludovic Orban, la propunerea și susținerea liderului PNL Alba, deputatul Florin Roman.  Laurențiu-Alexandru Blaga este un personaj controversat, care din datele SEAP, reiese că este obsedat de contractele cu statul, derulând prin intermediul celor două firme ale sale-Larry Vermessungen și Larry &Cory Vermessungen, zeci de contracte. Potrivit informațiilor noastre, ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea, a vrut să-și impună, fără succes, omul său la șefia ANCPI, adică pe actualul director general adjunct Mircea Viorel Popa. Numai că Laurențiu-Alexandru Blaga este susținut de PNL Alba, dar mai ales de către deputatul Florin Roman și de un europarlamentar din zona Alba”, relata Puterea, în 2023. Fanatik scria în martie 2024: „În anul 2020, înainte de a fi numit în fruntea ANCPI, se retrage din acționariatul firmei sale, LARRY-VERMESSUNGEN – S.R.L, cedându-i mamei sale toate acțiunile. Același lucru se întâmplă și cu firma LARRY & CORY VERMESSUNGEN – S.R.L, firmă în care Laurențiu Blaga a fost inițial administrator, iar apoi acționar, firma trecând treptat sub controlul familiei Blaga. Ce urmează este o explozie de contracte publice, marea majoritate obținute prin încredințare directă către firmele mamei lui Laurențiu Blaga. Doar în declarațiile de interese depuse de directorul ANCPI în anii 2022 și 2023 apar trecute nu mai puțin de 50 de contracte publice cu primării locale. Dintre acestea, 18 contracte au o valoare de peste 150.000 lei, iar alte opt au o valoare medie de peste 300.000 lei (...)  În anul 2022, firma a înregistrat un profit brut de 1,8 milioane lei, la o cifră de afaceri de puțin peste trei milioane. Față de anul precedent, profitul societății LARRY & CORY VERMESSUNGEN – S.R.L s-a triplat. În anul 2017, profitul anual al firmei era de sub 100.000 lei”.     

Alina Gorghiu susține platforma liberal-conservatoare a lui Tișe, anti-Bolojan
Politică

Alina Gorghiu susține platforma liberal-conservatoare a lui Tișe, anti-Bolojan

Fosta președintă a PNL Alina Gorghiu a declarat, azi, pentru news.ro, că „Alin Tişe exprimă astăzi o nevoie colectivă: aceea de a dezbate serios lucrurile care contează pentru PNL şi pentru ţară”. Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a anunțat că a înființat, în interiorul PNL o platformă liberal-conservatoare. Ea l-a acuzat pe Bolojan - deși nu i-a menționat numele - de „userizarea” PNL. Citește și: AUR anunță oficial că va tăia finanțarea pentru Republica Moldova și Ucraina, atacă SAFE și cere reorientarea României spre Turcia lui Erdogan „Mulţi dintre noi cerem de luni bune stop USR-izării PNL” „Despre polul de dreapta cu USR am aflat de la televizor. Că partidul va merge pe liste comune cu USR ni s-a comunicat public, ca un fapt împlinit - fără nicio dezbatere internă, fără o decizie a organismelor statutare, fără o consultare cu organizaţiile judeţene, cu primarii, cu membrii”, s-a plâns Gorghiu. „Mulţi dintre noi cerem de luni bune stop USR-izării PNL. Este un proiect care nu a fost niciodată dezbătut în interiorul partidului, iar eu trăiesc cu tristeţea că, uneori, PNL pare captiv USR. Nu poţi reface unitatea unui partid liberal împrumutând discursul, metodele şi agresivitatea altcuiva. Nu poţi vorbi despre "identitate liberal-conservatoare" chiar în propoziţia în care anunţi liste comune cu USR”, a mai spus ea. Gorghiu a fost ministru al Justiției în guvernarea Ciolacu și nu s-a plâns de pesedizarea PNL. Acum, ea îl atacă pe Bolojan și pe recrutările din POT sau SOS. „Cu ce izvor de identitate liberală vin parlamentarii aduşi de la SOS, de la POT sau de la PSD? Avem nevoie să scoatem în faţă resursa noastră - oameni crescuţi în partid, cu vechime şi cu rezultate -, nu să importăm oameni de la partide pe care le contestăm public. Când ataci un partid dimineaţa şi seara îi primeşti parlamentarii în funcţii, nu îţi întăreşti identitatea. Ţi-o pierzi. Un partid nu se conduce în nume propriu. PNL nu este proprietatea nimănui - nu e al unui om şi al cercului său. Este al zecilor de mii de membri, al primarilor şi consilierilor care fac treabă în comunităţile lor. Iar când lucrurile nu merg bine pentru partid tocmai fiindcă un lider construieşte totul pe persoana fizică, a spune asta deschis nu este trădare. Este un gest de asumare şi de responsabilitate", a arătat Alina Gorghiu.

Noua strategie a PSD anti-PNL: împinge la greve ale bugetarilor, nemulțumiți de noua lege a salarizării. Sindicatele, negocieri cu PSD-AUR
Politică

Noua strategie a PSD anti-PNL: împinge la greve ale bugetarilor, nemulțumiți de noua lege a salarizării. Sindicatele, negocieri cu PSD-AUR

Federația Sanitas, controlată de unul dintre cei mai vechi și bogați lideri sindicali, Leonard Bărăscu, a anunțat că va declanșa o grevă de avertisment, luni, 20 iulie. Greva va fi de două ore, între 9 și 11, și se vor primi doar urgențele. Va fi prima acțiune de acest fel din ultimii 20 de ani. Citește și: AUR anunță oficial că va tăia finanțarea pentru Republica Moldova și Ucraina, atacă SAFE și cere reorientarea României spre Turcia lui Erdogan După greva de avertisment, ar urma greva generală din 28 iulie. AUR și PSD încurajează sindicatele bugetarilor să ceară mai mulți bani În ultima declarație de avere disponibilă, Bărăscu, vicepreședinte SANITAS și șeful Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România, declara venituri de circa 16.000 de euro pe lună. Antena 3, tot mai critică față de guvernul Bolojan, a mediatizat puternic această grevă: „Peste 540 de spitale vor fi în grevă de avertisment luni. Mesajul medicilor pentru pacienți: Dacă nu aveți urgență, nu veniți la spital”. Însă în România sunt circa 370 de spitale de stat - controlate fie de ministerul Sănătății, fie de autoritățile locale.  Și Realitatea TV, care primește bani de la PSD, prin subvenția de la stat, a mediatizat puternic greva Sanitas. În plus, site-ul acestui post a publicat o reclamă plătită de AUR în care era citat deputatul AUR Sorin Muncaciu, vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților: „Greva din Sănătate este strigătul de disperare al celor care salvează vieți, după tăierile impuse de actualul Guvern”.  În ultimele zile, și PSD, și AUR, s-au întâlnit cu lideri ai sindicatelor și au promis noi majorări de salarii în sectorul bugetar, prin noua lege a salarizării. PSD ar fi promis o majorare cu 12 miliarde a fondului de salarii din 2027, față de opt miliarde, cât propunea guvernul Bolojan. Reprezentanții AUR s-au întâlnit miercuri cu principalele sindicate pentru a discuta despre noua lege a salarizării. În urma întâlnirii, Alianța a anunțat că a fost încheiat un acord de colaborare, iar aleșii partidului nu vor susține noua lege fără consultări publice.  La 13 iulie, și angajații de la ANAF și Direcția de Antifraudă au amenințat cu blocarea activității și intrarea în grevă generală prin declanșarea unui conflict oficial de muncă dacă legea salarizării trece în forma actuală. În mai, au anunțat că trâng semnături pentru declanșarea grevei generale și funcționarii din Parlament.

Apare, oficial, prima facțiune în PNL: Alin Tișe, președintele CJ Cluj, înființează o „platformă” liberal-conservatoare, cu mesaj anti-Bolojan
Politică

Apare, oficial, prima facțiune în PNL: Alin Tișe, președintele CJ Cluj, înființează o „platformă” liberal-conservatoare, cu mesaj anti-Bolojan

„Începând de astăzi, voi activa în interiorul PNL o 𝐏𝐥𝐚𝐭𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐋𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚𝐥-𝐂𝐨𝐧𝐬𝐞𝐫𝐯𝐚𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞”, a anunțat, pe Facebook, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe. Acesat critică de multă vreme actuala conducere a PNL, în frunte cu Ilie Bolojan, dar nu pare a acționa sincronizat cu cealaltă grupare anti-Bolojan, condusă de Hubert Thuma. Citește și: Olguța Vasilescu, nou atac la Pilonul II de pensii. Ea s-a retras din acest pilon În mesajul de pe Facebook, Tișe preia însă mesajele taberei anti-Bolojan, explicând de ce PNL ar trebui să revină la guvernare. Însă el nu face nici o referire la un acord cu PSD. „Nu pentru a dezbina, ci pentru a reda PNL identitatea pe care prea mulți au abandonat-o” „Scriu aceste rânduri ca un om care a fost făcut, pe rând, trădător de PNL, pesedist, userist și chiar aurist. Dacă a pune România înaintea intereselor de partid înseamnă trădare, atunci fiecare să judece singur cine sunt adevărații trădători. De peste 70 de zile, România stă blocată. Am cerut guvern stabil și am procedat drept și corect față de țară. Nimic din explicațiile acestor iresponsabili nu poate fi acceptat în fața interesului de stabilitate a acestei țări. Absolut nimic!   Iresponsabilitatea decidenților va avea consecințe de neimaginat pentru români.   Statul este blocat, economia suferă, mediul privat este împins spre faliment, oamenii își pierd locurile de muncă, iar liderii decidenți din PNL își consumă energia în orgolii, răzbunări și calcule de putere. Este inadmisibil.   Nu mă interesează cine a început. Nu mă interesează cine are ultimul cuvânt. Nu mă interesează acum vinovații. Judecata va fi a electoratului, nu a liderilor închipuiți nelegitimați prin vot. Mă interesează un singur lucru: România nu are voie să mai piardă nici măcar o zi.   În PNL există oameni competenți, capabili să construiască, alături de partidele proeuropene, un guvern stabil.   Lăsați orgoliile. Lăsați veninul. Puneți țara pe primul loc. România trebuie să fie mai importantă decât orice funcție, orice ambiție și orice răfuială internă.   Nu mă simt reprezentat de “greii” PNL, care confundă încăpățânarea cu forța și orgoliul cu leadershipul. Ei nu reprezintă singuri spiritul liberal și nici valorile pe care acest partid a fost construit.   PNL nu este proprietatea câtorva oameni.   PNL aparține fiecărui membru care crede în libertate, responsabilitate și patriotism. Deci, îmi aparține și mie și multor colegi care gândesc diferit decât cei care acum au confiscat partidul într-un jenant cult al personalității, uitând care este scopul și rolul acestui partid istoric.   De aceea, începând de astăzi, voi activa în interiorul PNL o 𝐏𝐥𝐚𝐭𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐋𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚𝐥-𝐂𝐨𝐧𝐬𝐞𝐫𝐯𝐚𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞. Nu în afara lui, pentru că nu eu sunt trădător. Nu eu m-am dezis de principiile și valorile liberalismului conservator.   Nu împotriva partidului, ci pentru regăsirea lui pe calea dreaptă. Nu pentru a dezbina, ci pentru a reda PNL identitatea pe care prea mulți au abandonat-o din interese personale.   Nu pentru că dețin adevarul absolut, ci pentru că după cinci mandate (20 de ani) de ales uninominal al PNL, cu rezultate si proiecte unice în țară - județ pe primul loc în România - sunt îndreptățit să gândesc și să mă manifest liber într-un partid liberal.   Valorile acestei platforme, abandonate în prezent de o parte din conducerea partidului, sunt simple și ferme: ​●​Național - iubire de țară, nu naționalism. ​●​Liberal - libertate, inițiativă, dreaptă productivă, antreprenoriat /mediu de afaceri, economie puternică, reforma țării și respect pentru muncă. ​●​Conservator -credință în familie, tradiție, responsabilitate și continuitate. Nu progresism și neomarxism.   Fac acestă încercare și îi invit pe toți colegii care încă mai cred în PNL - liberal conservator - să se manifeste în acest crez, pentru un PNL regăsit.   Fac asta cu buna credință că merg pe calea dreaptă.   Nu pentru un om. Nu pentru o funcție. Nu pentru dezbinare. Ci pentru un ideal!   Țara înaintea partidului!   Partidul înaintea orgoliilor șefilor trecători!   România înaintea tuturor!”, a scris Tișe. 

Sondajul comandat de PSD ridică AUR la 40% și plasează partidul lui Grindeanu peste PNL. Majoritatea îi dă premierului notă de trecere
Politică

Sondajul comandat de PSD ridică AUR la 40% și plasează partidul lui Grindeanu peste PNL. Majoritatea îi dă premierului notă de trecere

Un sondaj comandat de PSD la IRES, publicat de stiripesurse.ro, site-ul controlat de soțul unei deputate PSD, arată că intenția de vot pentru AUR este la 40%. În plus, spre deosebire de alte sondaje, PSD ar fi pe locul II, peste PNL. Citește și: Cumpărarea vechimii pentru pensie în 2026: cine poate încheia contractul, cât costă și ce acte sunt necesare Sondajul mai arată că peste 90% dintre cei chestionați consideră că țara este într-o criză politică de proporții, iar vinovatul principal este indicat Ilie Bolojan (16%), urmat de PSD (14%) și Nicușor Dan (14%). Majoritatea îi dă premierului Bolojan notă de trecere În ceea ce privește intenția de vot, clasamentul este: AUR - 40%, urmat de PSD - 21%, PNL - 17% şi USR - 10%. Alte partide nu ar trece de pragul de 5%: UDMR - 3%, SENS - 2%, Partidul SOS România - 2% și POT - 1%. Potrivit IRES, 80% dintre respondenți declară că direcția în care se îndreaptă România este greșită, în timp ce doar 18% o consideră bună. Între Sorin Grindeanu (președintele PSD) și Ilie Bolojan (președintele PNL), 41% consideră că liderul PSD gestionează mai bine actuala situație politică, comparativ cu 38% care îl preferă pe premierul PNL - susține sondajul comandat de PSD. Mai mult, activitatea premierului Ilie Bolojan la conducerea Guvernului primește o notă medie de doar 4,71. Cea mai frecventă notă acordată este 1 (29%) din opțiuni. Pe de altă parte, 25% dintre cei chestionați îi dau note între opt și zece. 57% îi au note peste cinci (6% - zece, 8% - 0, 11% - nota opt, 9% - 7, 8% - 6, 12% - 5, 7% - 4, 3% - 3, 6% - 2). Circa 66% dintre cei chestionați consideră că acesta nu ar trebui să mai ocupe funcția de prim-ministru. Sondajul a fost realizat de IRES la comanda Partidului Social Democrat în perioada 29 iunie - 2 iulie 2026. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice) pe un eșantion de 1.002 respondenți adulți (18+ ani), reprezentativ la nivel național. Eroarea maximă tolerată este de ±3,1%. Structura eșantionului include o repartizare pe genuri (52% femei, 48% bărbați), medii de rezidență (53% urban, 47% rural), educație și regiuni istorice (45% Sud/București/Dobrogea, 34% Transilvania/Banat, 20% Moldova) . Datele ARP, diferite de cele ale PSD Un sondaj al Agenției de Rating Politic (ARP), efectuat între 30 iunie și 3 iulie, arăta că, din aprilie până acum, intenția de vot pentru PNL a crescut puternic, cu peste opt procente. PSD a rămas la același nivel, dar a fost depășit de liberalii conduși de Ilie Bolojan.  Ce arăta sondajul ARP în ceea ce privește intenția de vot: AUR este pe primul loc, a crescut puțin, de la 35,8% în aprilie la 36,4% în iunie-iulie PNL a sărit de la 14,2% la 22,4% - locul doi PSD, relativ constant, intenție de vot de 17,9% USR, tendință de scădere ușoară, de la 11,2% la 10,5%. USR simte deja amenințarea de a-și pierde alegătorii în fața efectului „Bolojan”, comentează directorul ARP, sociologul Cristian Andrei.  SOS a ajuns la 2,9%, iar POT la 1,3%.  “PNL este câștigătorul net al ultimelor luni în intenția de vot, atrăgând mai ales votanți nehotărâți, dar și de la partidele mai mici precum USR sau REPER (...) PSD își păstrează capitalul electoral, însă are publicul cel mai dezinteresat de alegeri. Invers, votanții PNL și AUR sunt cei mai mobilizați - în caz de alegeri, ele ar fi mai avantajate de momentul politic“, aprecia, pe Facebook, sociologul Cristian Andrei. 

Sociologul Ștefureac estimează care ar fi rezultatul anticipatelor: AUR se dublează, PNL crește
Politică

Sociologul Ștefureac estimează care ar fi rezultatul anticipatelor: AUR se dublează, PNL crește

Sociologul Remus Ștefureac avertizează, într-o postare pe Facebook, că AUR va fi principalul câștigător al alegerilor anticipate. „Ne putem trezi însă și cu partide noi în Parlament în condițiile nemulțumirilor cronice ale populației față de clasa politică, respectiv a incertitudinii legate de conduita publică/politică a lui Călin Georgescu”, a scris Ștefureac. Citește și: PSD pregătește, împreună cu sindicatele, o lege a salarizării care aruncă în aer cheltuielile Remus Ștefureac conduce institul de sondaje INSCOP. El a fost consilier al directorului SRI George Maior, în perioada în care acesta era ambasadorul României în SUA. Azi, președintele Nicușor Dan a spus, la Pro TV, că nu exclude anticipatele: „Nu exclud, nu e ceva ce-mi doresc și cred că este foarte puțin probabil în momentul ăsta, pentru că nu ar avea niciun fel de logică. Vom fi cam tot în această situație, plus încă trei-patru luni de alegeri în care partidele, în mod logic, legitim, se vor ataca unele pe altele și după aceea o să-i rugăm să guverneze împreună”. „Fragmentarea reprezentării în Parlamentul României se va păstra” „În urmă cu două luni, în mai 2026, 41% dintre români erau de părere ca alegerile anticipate sunt soluția pentru depășirea crizei politice (26% dintre votantii PSD, 25% dintre votantii PNL, 39% dintre votantii USR și 63% dintre votantii AUR). Acum, după două luni de blocaje si nuanțarea discursului politic pe marginea acestui subiect, percepțiile probabil ca s-au modificat și ele. Întoarcerea la popor este, în situații de criză și blocaj total, un mecanism legitim, democratic, mai ales atunci când reprezentanții aleși ai poporului nu mai sunt dispuși la compromis politic. Poate ca alegerile anticipate ar putea duce la o deblocare a situației. Poate ca nu, așa cum au demostrat-o în mod repetat bulgarii. Cert este ca daca ele ar fi organizare duminica viitoare, ele ar duce la dublarea scorului AUR, la o creștere la PNL, la o stagnare în acel mai bun caz a PSD, USR și UDMR, respectiv la o dispariția din viața politică parlamentară a SOS și POT. Ne putem trezi însă și cu partide noi în Parlament în condițiile nemulțumirilor cronice ale populației față de clasa politică, respectiv a incertitudinii legate de conduita publică/politică a lui Călin Georgescu.   La fel de adevărat este ca orice campanie electorală mai poate schimba peisajul politic, mai cresc unii, mai scad alții, în funcție de gafe, atacuri sau comportamente excepționale. O certitudine avem însă. Fragmentarea reprezentării în Parlamentul României se va păstra, cu toate consecințele ei asupra capacității de formare a unei majorități în condițiile evaporării compromisului politic”, a scris sociologul. 

Simion îi cere lui Grindeanu să arate că s-a rupt de PNL: să pună un aurist președintele Senatului
Politică

Simion îi cere lui Grindeanu să arate că s-a rupt de PNL: să pună un aurist președintele Senatului

George Simion i-a cerut lui Sorin Grindeanu să dovedească faptul că este în opoziție votând pentru demiterea penelistului Mircea Abrudean din funcția de președinte al Senatului. Abrudean este un apropiat al lui Bolojan. Citește și: Vasile Dîncu arată care este premierul de compromis pe care l-ar putea accepta PSD: „Este un om care poate să ducă mai departe, să piloteze” În locul său ar urma să fie numit un lider AUR, a cerut Simion. Dacă președintele României este suspendat sau funcția devine vacantă (cum s-a petrecut în 2025, după demisia lui Iohannis), președintele Senatului - numărul doi în ierarhia Constituțională - devine președinte interimar. „Dacă PSD, în vreun fel, își dorește o colaborare cu noi și să scape de Ilie Bolojan” „Ar fi normal pentru al doilea partid, dacă PSD are președinția Camerei Deputaților, ca AUR, ca al doilea partid al țării, să dea președinția Senatului”, a spus George Simion la un podcast Gândul.  „Dacă PSD, în vreun fel, își dorește o colaborare cu noi și să scape de Ilie Bolojan, soluția primă, un prim pas dacă se dorește deblocarea – așa am auzit de la domnul Grindeanu, că era foarte maleabil astăzi, ar fi ca al doilea partid din Parlament să primească conducerea uneia dintre cele două Camere”, a mai explicat președintele AUR. „Și să nu îl mai lase pe Mircea Abrudean, omul lui Ilie Bolojan, președinte la Senat. Printr-un vot al majorității parlamentare, majoritate care poate fi constituită din parlamentarii AUR și parlamentarii PSD, putem desemna un alt președinte la conducerea Senatului. În mod normal, dacă președinte la Camera Deputaților rămâne reprezentantul PSD, Sorin Grindeanu, președintele Senatului trebuie să fie dat de AUR, și nu de Mircea Abrudean, dacă într-adevăr această coaliție și-a dat obștescul sfârșit”, a teoretizat Simion. 

Grindeanu atacă PNL înaintea consultărilor de la Cotroceni: toate minciunile liderului PSD
Politică

Grindeanu atacă PNL înaintea consultărilor de la Cotroceni: toate minciunile liderului PSD

Sorin Grindeanu a lansat, înaintea noilor consultări politice de la Palatul Cotroceni, unul dintre cele mai dure atacuri la adresa PNL și a Guvernului demis condus de Ilie Bolojan. Liderul PSD a invocat împrumuturile statului, pierderea locurilor de muncă, falimentele, reducerile de personal din Educație, contractele atribuite unei firme fondate de Dragoș Pîslaru și presupusa pregătire a vânzării unor participații la companii strategice, inclusiv Hidroelectrica. O verificare a principalelor acuzații arată însă că discursul liderului PSD combină fapte reale, cifre scoase din context și acuzații care depășesc ceea ce demonstrează documentele publice. „Brătienii second-hand” Mesajul liderului social-democrat începe cu o critică directă la adresa conducerii PNL, pe care o ironizează folosind expresia „Brătienii second-hand”. Citește și: Viorel Pașca, apărat de avocatul lui Cătălin Cherecheș, ex-primarul PSD șpăgar de Baia Mare Potrivit acestuia, liberalii încearcă să își construiască profilul politic exclusiv prin opoziția față de PSD, în timp ce rămân „legați de scaune”, în frunte cu un premier demis de Parlament. Grindeanu susține că Guvernul Bolojan va îndatora România în 2026 cu 25 de miliarde de lei mai mult decât a făcut-o Guvernul Ciolacu în 2024. Liderul PSD invocă mai multe cifre, afirmând că România se împrumută cu „900 de euro pe oră”, că „165 de locuri de muncă se pierd zilnic” și că „70 de firme intră în faliment în fiecare zi”. „Brătienii second-hand s-au trezit brusc în conștiință și luptă cu PSD. Asta în timp ce se țin legați de scaune în frunte cu un premier demis cu 281 de voturi care va îndatora România cu 25 de miliarde lei mai mult în acest an decât a făcut-o Marcel Ciolacu în 2024. 900 de euro împrumutați pe oră. 165 de locuri de muncă pierdute în fiecare zi. Și 70 de firme care dau zilnic faliment”, scrie Grindeanu în postarea sa. Calcul posibil, interpretare incompletă Comparația are o bază numerică: împrumuturile totale contractate în 2024 au ajuns la aproximativ 252 de miliarde de lei, iar necesarul brut de finanțare estimat pentru 2026 este cuprins între 275 și 285 de miliarde de lei. Diferența poate fi, așadar, de aproximativ 23-33 de miliarde de lei. Problema este că necesarul brut de finanțare nu reprezintă doar datorie nouă făcută pentru cheltuielile curente. El include atât deficitul bugetar din anul respectiv, cât și sumele necesare pentru refinanțarea datoriilor mai vechi ajunse la scadență. În 2026, numai datoria care trebuie rostogolită depășește 150 de miliarde de lei, față de aproximativ 99 de miliarde în 2025. O parte importantă a creșterii necesarului de finanțare provine, așadar, din obligații acumulate anterior. În același timp, estimarea pentru deficitul bugetar din 2026 este de aproximativ 6-6,5% din PIB, sensibil mai mică decât deficitul de 9,3% înregistrat în 2024. Cu alte cuvinte, statul poate contracta împrumuturi brute mai mari, deși deficitul anual scade, deoarece trebuie să refinanțeze un volum tot mai mare de datorii vechi. Comparația lui Grindeanu este deci aritmetic plauzibilă, dar induce ideea că întreaga diferență reprezintă cheltuieli suplimentare generate exclusiv de actualul Guvern. Datele nu permit o asemenea concluzie. Mai există și o vulnerabilitate politică, la care liderul PSD nu a fost atent: recordul de 252 de miliarde de lei din 2024 a fost înregistrat de Guvernul PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu, pe fondul unui deficit care a ieșit puternic de sub control. PSD nu poate fi scos din ecuația care a produs actualul volum al datoriei și al refinanțărilor. „900 de euro împrumutați pe oră”: cifra nu trece testul aritmetic Afirmația potrivit căreia România s-ar împrumuta cu 900 de euro pe oră este incompatibilă chiar cu celelalte cifre invocate în mesaj. La 900 de euro pe oră, suma anuală ar fi de aproximativ 7,9 milioane de euro, echivalentul a circa 40 de milioane de lei. Or, necesarul brut de finanțare al României se măsoară în sute de miliarde de lei. Prin urmare, fie suma, fie unitatea de timp a fost indicată greșit. „Combinațiile” guvernului Bolojan, nedovedite Sorin Grindeanu susține și că reprezentanții Guvernului ar fi făcut „multe combinații pe multe milioane de euro cu tot felul de firme străine”. Însă liderul PSD nu precizează firmele, contractele, sumele, procedurile de achiziție sau persoanele care ar fi intervenit în atribuirea lor. În lipsa unor exemple și documente concrete, formularea este o acuzație politică. Pentru a putea fi tratată ca informație factuală ar fi necesare rapoarte ale instituțiilor de control, investigații ale autorităților sau dovezi privind încălcarea legislației. Acuzații la adresa ministrului Dragoș Pîslaru Grindeanu formulează și acuzații la adresa fostului ministru Dragoș Pîslaru, despre care afirmă că, înainte de plecarea din funcție, ar fi atribuit contracte în valoare de milioane de lei unor firme apropiate. Însă, din punct de vedere strict legal, Pîslaru a ieșit din acționariatul firmei (fosta GEA Strategy & Consulting, actuala Civitta) înainte de a ocupa funcțiile de demnitate publică. În actele oficiale de la Registrul Comerțului, el nu mai figura ca administrator sau asociat în momentul în care ministerul acorda acele contracte. Într-o postare publicată pe Facebook, Dragoș Pîslaru respinge acuzațiile potrivit cărora ar fi favorizat firma de consultanță pe care a cofondat-o în 2006, susținând că aceasta a fost vândută unei multinaționale în 2017 și că el a părăsit complet compania în 2019, odată cu alegerea sa ca europarlamentar. Ministrul afirmă că societatea a câștigat ulterior două licitații publice organizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene fără implicarea sa, subliniind că nu a avut niciun rol în procedurile de atribuire și că responsabilitatea sa a fost doar aceea de a se asigura că legislația este respectată. PSD revendică reforma companiilor de stat În aceeși postare, liderul PSD critică și declarațiile Oanei Gheorghiu, fără a o numi explicit, care susținuse că tensiunile din coaliție au apărut în momentul în care s-a discutat despre reformarea companiilor de stat. Potrivit lui Sorin Grindeanu, măsurile privind reducerea indemnizațiilor și diminuarea numărului de membri din consiliile de administrație ale companiilor de stat au fost elaborate de PSD, prin cel de-al doilea pachet de reforme. El susține că aceste măsuri au fost pregătite de fostul ministru Radu Oprea și afirmă că adversarii politici nu au contribuit la reformarea sectorului public. „Măsurile pe companiile de stat, reducerile de indemnizații și de membri în CA-uri, s-au luat prin pachetul doi și au fost lucrate de Radu Oprea de la PSD”, afirmă Sorin Grindenu. Demistificarea „reformei” PSD De fapt, reforma a fost impusă de PNRR, nu inițiată de PSD. Modificările privind guvernanța corporativă în companiile de stat (Legea 187/2023 pentru modificarea OUG 109/2011) au fost jaloane obligatorii în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru ca România să nu piardă miliarde de euro. Nu a fost o inițiativă voluntară a PSD, ci o condiție strictă a Comisiei Europene. În realitate, în ciuda textului legii, numirile în Consiliile de Administrație ale marilor companii de stat (din energie, transporturi etc.) au continuat să fie profund politizate, fiind folosite mandate provizorii succesive pentru a ocoli concursurile transparente. Radu Oprea, eroul reformelor cu dosar de evaziune fiscală Imaginea de „reformator” pe care Sorin Grindeanu i-o construiește lui Radu Oprea este vulnerabilă și din perspectiva trecutului său judiciar. DeFapt.ro a arătat că Radu Oprea a fost cercetat într-un dosar de evaziune fiscală și că a scăpat cu amendă după achitarea prejudiciului. Potrivit investigației, acesta deținea zece case, șapte terenuri și 13 firme, iar după deschiderea dosarului pentru evaziune fiscală și spălare de bani a renunțat la aceste bunuri. Oprea a negat că ar fi fost amendat, însă DeFapt.ro a publicat documente care contrazic această afirmație. Tot DeFapt.ro a documentat și influența pe care acesta ar exercita-o asupra companiei Romarm prin intermediul unor apropiați și foști clienți. Argumentul „vânzării Hidroelectrica la super-discount” Grindeanu acuză, în aceeași postare, că au existat încercări de privatizare netransparentă a unor companii strategice, precum Hidroelectrica, despre care afirmă că ar fi urmat să fie vândută unor fonduri de investiții străine la prețuri subevaluate. De asemenea, liderul social-democrat vorbește despre existența unor contracte de milioane de euro încheiate cu firme din afara țării, fără a prezenta însă exemple concrete în cadrul postării. Listarea la bursă nu este „vânzare către străini” Listarea Hidroelectrica pe Bursa de Valori București (BVB) a fost cel mai mare succes de piață din istoria României. Statul român nu a vândut nicio acțiune din pachetul său majoritar (a rămas cu 80,06%). Fondul Proprietatea a fost cel care și-a vândut participația de 19,94%. Acțiunile au fost cumpărate în proporție majoritară de fondurile de pensii private din România (Pilonul II). Prin urmare, beneficiarii acestei listări sunt milioanele de români care cotizează la pensie, nu „fonduri străine de investiții selectate netransparent”. În plus, o listare pe bursă este cel mai transparent mecanism economic posibil, prețul fiind stabilit strict de piață, fiind imposibil de realizat „pe repede înainte” sau „la super-discount”. Grindeanu acuză PNL că a deținut puterea În finalul mesajului, Grindeanu amintește că liberalii au fost „de șapte ani sunteți la putere”. „De șapte ani sunteți la putere, cu patru premieri liberali, deși n-ați câștigat niciodată alegeri. Ați devenit obositori și o sursă permanentă de blocaj.” Este adevărat că, din noiembrie 2019, România i-a avut ca premieri liberali pe Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă și Ilie Bolojan. Argumentul liderului PSD omite însă formulele succesive de guvernare și rolul PSD. Din 2021, social-democrații au fost parteneri în coaliția cu PNL, iar între 2023 și 2025 Guvernul a fost condus de Marcel Ciolacu. Recordul împrumuturilor și deficitul de 9,3% din PIB din 2024 au fost înregistrate în timpul unui executiv condus de PSD. În încheiere, liderul PSD afirmă că consultările programate la Palatul Cotroceni vor demonstra „cine vrea să găsească o soluție rațională și rezonabilă” pentru depășirea crizei politice și cine urmărește, în opinia sa, doar menținerea propriilor privilegii. Grindeanu își încheie mesajul susținând că formațiunile care nu au un program pentru economie și pentru cetățeni recurg exclusiv la ceea ce numește „programul anti-PSD”, pe care îl consideră insuficient pentru rezolvarea problemelor României.

Siegfried Mureșan anunță că PSD nu mai este principalul partid și nu își va recăpăta influența
Politică

Siegfried Mureșan anunță că PSD nu mai este principalul partid și nu își va recăpăta influența

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a scris pe Facebook că PSD este incapabil să mai influențeze deciziile în Parlament, ceea ce arată că nu mai este principala formațiune a României. Mai mult, “PSD nu va mai recâștiga influența pe care a avut-o timp de peste 3 decenii în România“. Citește și: EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă Potrivit lui Mureșan, confruntarea, la viitoarele alegeri, va fi între AUR și PNL-ul condus de Ilie Bolojan. “PSD nu va mai recâștiga influența pe care a avut-o timp de peste 3 decenii în România“ “PSD este acum dezorientat pentru că vede că și-a pierdut, pentru totdeauna, rolul de principal partid din România. De la Revoluție încoace, PSD a fost, până de curând, partidul care influența cel mai mult jocul politic din România, chiar și când era în opoziție.   Ne amintim perioada CDR 1996–2000, când PSD (pe atunci PDSR), deși în opoziție, era în continuare principala forță politică din țară, cu cei mai mulți oameni în administrație și cu cei mai mulți lideri în teritoriu. Perioada 1996–2000 a fost o perioadă de instabilitate și pentru că PSD sabota pe toate căile încercările de reformare ale CDR.   Tot PSD este partidul care, din opoziție, a ținut în funcție Guvernul minoritar Tăriceanu.   Iar, în 2016, în timpul guvernului tehnocrat al lui Cioloș, tot PSD deținea cele mai multe funcții în eșalonul 2 și conducea, de facto, țara.   Acum, pentru prima dată, PSD vede că este incapabil să mai influențeze deciziile în Parlamentul României. Deși au existat doi premieri desemnați care au fost pe placul lor, pesediștii nu au reușit să construiască o majoritate în Parlament.   PSD nu va mai recâștiga influența pe care a avut-o timp de peste 3 decenii în România. Confruntarea, la următoarele alegeri, va fi între partidul extremist, populist, antieuropean AUR și forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan“, a explicat Mureșan. 

Mihai Tudose, doctor al Academiei SRI, scrie că PNL-ul lui Bolojan a tras în țărani și mineri
Politică

Mihai Tudose, doctor al Academiei SRI, scrie că PNL-ul lui Bolojan a tras în țărani și mineri

Fostul premier PSD Mihai Tudose, cunoscut pentru faptul că se lăuda că nu are cont bancar,. a scris, pe Facebook, că “PSD a închis negocierile pentru intrarea în UE și NATO“, în timp ce PNL “a tras“ în țărani și în mineri. Probabil că el se referă la răscoala din 1907 și greva de la Lupeni, din 1929.  Citește și: EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă În plus, Tudose reproșează PNL și alungarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în 1866. Mihai Tudose deține un doctorat în Științe Militare și Informații, obținut în 2010 la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV) din cadrul SRI. Titlul a fost marcat de acuzații de plagiat, ceea ce l-a determinat pe Tudose să depună cereri de renunțare la acesta și să deschidă procese în instanță pentru a bloca o decizie oficială. Tudose scrie că Siegfried Mureșan suferă de “febra micilor rumegătoare“ “De când a fost el ,,desemnat” ca posibilă desemnare ( ! ), numitu’ Siegfried Vasile Mureșan a pățit ceva. Nu știu exact ce... dar ceva s-a dereglat brusc. Nu că înainte totul îi funcționa impecabil… dar măcar era liniar! Azi a postat el, din nou, cum nu se poate cu PSD. Că PSD e antieuropean. Că e creația lui Iliescu. Că ordonanța 13. Că PNL (adică și el sau mai ales el, liberal din naștere) nu are cum să se asocieze cu PSD.   Că el a avut ,,revelația” liberalismului muuult după ce a fost înțărcat este o altă poveste. Cu capitole de pe la PMP-Băsescu etc..   Dar dacă tot invocă recursuri istorice: PSD a închis negocierile pentru intrarea în UE și NATO. Cu Ion Iliescu Președintele României.   Pe listele cu PSD a ajuns el europarlamentar.   Vrea istorie ,,liberală”?   Cine a tras în țărani? Dar în mineri? Dar episodul cu A. I. Cuza?   Bine, ei continuă să ,,tragă” în români și astăzi. Doar că o fac un pic mai sofisticat: cu taxe și impozite. Cu scăderea puterii de cumpărare. Cu inflația, cu prețul la carburanți…. Lista este îngrozitor de lungă!   Cu un guvern ilegitim, demis de Parlament. Cu un Bolojan care stă în funcția de prim-ministru lipsit de legitimitatea susținerii parlamentare.   Cu miniștri interimari cu mandat depășit care practic sunt în situația de uzurpare de calități oficiale.   Revenind, această desemnare a unei eventuale posibile desemnări a numitului Mureșan să fie cauza delirului zilnic din ultima perioadă? Sau febra micilor rumegătoare?“, a  scris Tudose, pe Facebook.   

Tribunalul București suspendă hotărârile Congresului extraordinar al PNL. Decizia este executorie
Politică

Tribunalul București suspendă hotărârile Congresului extraordinar al PNL. Decizia este executorie

Tribunalul București a admis miercuri o nouă acțiune introdusă de gruparea anti-Bolojan din PNL și a dispus suspendarea hotărârilor adoptate la Congresul extraordinar din 21 iunie 2026, inclusiv a noului Statut și a alegerii noii conduceri a partidului. Hotărârea nu este definitivă, însă este executorie, ceea ce înseamnă că efectele deciziilor luate la congres sunt suspendate până la soluționarea definitivă a procesului. PNL, conflict intern Suspendarea hotărârilor Congresului extraordinar din 21 iunie reprezintă cel mai recent episod al conflictului intern care a izbucnit în PNL după ce conducerea partidului, în frunte cu Ilie Bolojan, a decis să excludă orice colaborare cu PSD și să îi sancționeze pe liberalii dispuși să susțină Guvernul Veștea. Citește și: Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici Gruparea contestatară, din care fac parte mai mulți lideri importanți ai partidului, a atacat în instanță succesiv deciziile adoptate de conducerea PNL. Sunt suspendate statutul, conducerea și deciziile adoptate după Congres Instanța a suspendat provizoriu executarea Hotărârii Congresului Extraordinar nr. 01/2026, a Hotărârii nr. 02/2026, precum și deciziile prin care au fost validate alegerea noilor organe de conducere ale PNL și modificarea Statutului partidului. Măsura va rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarului aflat pe rolul Tribunalului București. Judecătorii au dispus, de asemenea, suspendarea tuturor actelor adoptate ulterior în baza hotărârilor Congresului, inclusiv a celor 13 decizii emise de Biroul Permanent Național în perioada 21-23 iunie. Potrivit instanței, hotărârea este executorie de drept și poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile. PNL a contestat imparțialitatea judecătoarei Dosarul a fost repartizat judecătoarei Mihaela Luciani, una dintre magistratele specializate în litigii privind partidele politice. Conducerea PNL a susținut că aceasta ar fi trebuit să se abțină de la judecarea cauzei, invocând faptul că a lucrat în perioada 2023-2025 la Ministerul Justiției, când instituția era condusă de Alina Gorghiu, unul dintre reclamanți. În timpul ședinței de judecată, avocatul PNL, Valeriu Stoica, a formulat o cerere de recuzare a judecătoarei. Solicitarea a fost analizată de un alt complet și respinsă, după care Mihaela Luciani a continuat judecarea cauzei și a admis cererea formulată de reclamanți. „Puciștii” au contestat legalitatea Congresului și a noii conduceri Avocatul grupării anti-Bolojan a susținut în instanță că hotărârea Congresului prin care PNL și-a reconfirmat decizia de a nu mai face coaliție cu PSD și de a nu susține Guvernul Veștea este nelegală. Acesta a contestat și hotărârea prin care congresul a cerut demisia unor lideri din tabăra adversă, apreciind că aceasta încalcă dreptul la apărare al celor vizați. Totodată, reprezentanții reclamanților au susținut că alegerea noii conduceri a PNL s-a făcut în baza unor prevederi din noul Statut, deși acesta nu fusese încă aprobat în mod legal la momentul desfășurării votului. Al treilea succes în instanță pentru tabăra anti-Bolojan Este al treilea proces câștigat de gruparea anti-Bolojan, din care fac parte, printre alții, Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma. Pe 18 iunie, Tribunalul Ilfov a suspendat deciziile Biroului Permanent Național din 15 iunie privind sancționarea parlamentarilor PNL care ar fi votat pentru învestirea Guvernului Veștea, hotărârea fiind pronunțată chiar în ziua înregistrării acțiunii. Ulterior, pe 1 iulie, Tribunalul București a suspendat executarea hotărârii Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie prin care fusese convocat Congresul extraordinar al PNL din 21 iunie. Ce a decis Congresul extraordinar din 21 iunie La Congresul extraordinar din 21 iunie, Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, fiind singurul candidat înscris în cursă. Delegații au adoptat două hotărâri politice importante. Prima a reconfirmat poziția partidului de a nu mai forma o coaliție cu PSD și de a exclude membrii care ar susține sau ar participa la constituirea unui guvern împreună cu social-democrații. A doua hotărâre a solicitat demisia unor lideri ai taberei anti-Bolojan, printre care Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu, cu avertismentul că, în lipsa demisiilor, urmau să fie declanșate procedurile de excludere din partid. În cadrul aceluiași congres a fost aprobat și noul Statut al PNL, care introduce sistemul moțiunilor pentru candidaturile la conducerea partidului, reorganizează structura de conducere prin consolidarea rolului Biroului Permanent Național și prevede măsuri pentru întărirea disciplinei interne.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră