sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: plati

14 articole
Eveniment

Ciolacu va reuși cea mai mare suspendare de fonduri PNRR

Siegfried Mureșan arată cum face Ciolacu performanță: Guvernul României va reuși cea mai mare suspendare de fonduri din PNRR din toată Uniunea Europeană. Italia a avut parte de o suspendare de fonduri de 500 de milioane de euro, dar este sub jumătate din sancțiunea care va fi aplicată României, probabil de 1,1 miliarde de euro. Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, arată din cele 50 de plăți efectuate de către UE către diferite state, în cadrul PNRR-urilor, doar șase au fost parțiale. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri Ciolacu va reuși cea mai mare suspendare de fonduri PNRR „Prim-ministrul Ciolacu riscă cea mai mare suspendare a plăților PNRR din toată Uniunea Europeană Propunerea Comisiei Europene de a suspenda aproximativ 1,1 miliarde de euro din cele 2,7 miliarde de euro pe care România trebuie să-i primească în cadrul celei de-a treia plăți reprezintă cea mai mare suspendare de acest fel până în prezent la nivelul Uniunii Europene. Comisia Europeană a efectuat deja peste 50 de plăți în cadrul mecanismului european care finanțează Planului Național de Redresare și Reziliență. Dintre acestea, 6 au fost plăți parțiale, cu sume de bani suspendate. Niciuna dintre aceste plăți parțiale, însă, nu se apropie de suma record de 1,1 miliarde de euro pe care o riscă România din cauza prim-ministrului Marcel Ciolacu. Italia a avut, până acum, cea mai mare sumă suspendată aferentă unei singure plăți. Este vorba de 500 de milioane de euro, dar care a reprezentat doar 2,6% din valoarea totală a cererii de plată, de 19 miliarde de euro. Prin comparație, cele 1,1 miliarde de euro din cazul României reprezintă 40% din suma totală a cererii de plată. Asigurarea prim-ministrului Ciolacu cum că România va primi toți banii suspendați este doar o declarație politicianistă și nu se bazează pe date concrete. Regulamentul Uniunii Europene oferă țărilor membre șase luni la dispoziție să convingă Comisia Europeană că au îndeplinit țintele și jaloanele care fac obiectul plăților suspendate. Or știm că România încă mai are aproximativ 50 de milioane de euro suspendate din cadrul celei de-a doua plăți. Țara noastră avea la dispoziție șase luni să îndeplinească cerințele pentru restul plății. Cum diferența de plată nu a fost achitată nici până acum, după un an, șansele de a obține acești bani se reduce pe zi ce trece. Aceste fapte demonstrează clar că suspendarea de 1,1 miliarde de euro pe care o riscă prim-ministrul Ciolacu este îngrijorătoare și poate duce la pierderea totală a acestor bani. Prim-ministrul României trebuie să înceapă să trateze serios absorbția banilor din PNRR. Guvernul nu are nicio scuză dacă pierde aceste fonduri alocate de Uniunea Europeană în beneficiul oamenilor din România”, a scris, pe Facebook, Mureșan.

Ciolacu va reuși cea mai mare suspendare de fonduri PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Profitul OMV s-a triplat, dar plățile la buget au scăzut Foto: Facebook
Economie

Profitul OMV s-a triplat, dar plățile la buget au scăzut

Profitul OMV aproape că s-a triplat în primul semestru din 2024, dar plățile la buget au scăzut ușor, arată un comunicat al acestei companii. Citește și: Feminista Mihaela Miroiu, acuzată de o fostă studentă că știa că Marius Pieleanu este un prădător sexual, dar l-a protejat Potrivit acestui comunicat, OMV a avut un profit de 2,6 miliarde de lei în primul semestru din 2024, față de 0,9 miliarde de lei, în perioada similară din 2023. Profitul OMV s-a triplat, dar plățile la buget au scăzut “Contribuție la Bugetul de Stat de ~8,3 mld lei, ușor sub nivelul de 8,8 mld lei, din 1-6/23“, se mai precizează în comunicat. Investițiile au fost de 2,4 mld lei, mai mari cu 1% față de același interval de timp din 2023. “În această perioadă, am contribuit cu circa 8 miliarde de lei la bugetul de stat al României, inclusiv dividende și am investit aproximativ 2,4 miliarde de lei. Rolul nostru principal este să asigurăm energie și am făcut acest lucru cu succes: noile sonde și reparațiile capitale au contribuit semnificativ la producția de hidrocarburi, am înmagazinat cantități ridicate de gaze, îndeplinind obligația legală, rafinăria a continuat să funcționeze peste media UE , iar centrala electrică Brazi are o contribuție importantă la stabilitatea pieței de energie electrică din România. În paralel, am continuat dezvoltarea Neptun Deep, am avansat cu proiectele de energie regenerabilă și de electro-mobilitate și am luat decizia finală de investiție pentru o unitate de producție SAF/HVO. Cu acest progres și cu investiții de până la 8 miliarde lei planificate pentru 2024, suntem bine poziționați pentru a fi lideri ai tranziției energetice în România și Europa de Sud-Est”, a declarat, potrivit comunicatului OMV, Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Rusia a plătit mai mulți europarlamentari (sursa: Facebook/European Parliament)
Internațional

Rusia a plătit mai mulți europarlamentari

Rusia a plătit mai mulți europarlamentari. Partidul Popular European (PPE) a cerut sâmbătă desfăşurarea unei dezbateri urgente în Parlamentul European după ce această instituţie a anunţat că studiază acuzaţii despre existenţa unor presupuse plăţi ruseşti către unii eurodeputaţi pentru a răspândi propagandă favorabilă Rusiei şi a influenţa alegerile europarlamentare din 9 iunie, o cerere privind o astfel de dezbatere venind anterior şi din partea grupului liberal Renew. Se cere o dezbatere urgentă "După dezvăluirile despre ingerinţa rusă în Europa, grupul PPE cere o dezbatere urgentă în Parlamentul European", afirmă într-un comunicat acest grup politic, adăugând că se "opune ferm dezinformării şi propagandei" pe care, potrivit PPE, o lansează preşedintele rus Vladimir Putin. Citește și: Averea uriașă a nepoțicii pesedistei Aura Vasile, plasată de Ciolacu șefă peste Inspectoratul în Construcții: salarii mediocre, dar cu trei vile imense și două BMW-uri Un purtător de cuvânt al preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat vineri că aceasta "examinează acuzaţiile specifice". Toate acestea se întâmplă după ce Republica Cehă, una dintre ţările cu guvernele cele mai active în susţinerea politică şi militară a Ucrainei în războiul cu Rusia, a susţinut miercuri că a descoperit o reţea de propagandă favorabilă Kremlinului care încearcă să influenţeze Parlamentul European şi alegerile europene cu mesaje contrare integrităţii teritoriale a Ucrainei, dar fără a oferi detalii sau nume concrete. Rusia a plătit mai mulți europarlamentari Despre existenţa unei astfel de reţele a vorbit şi premierul belgian Alexander De Croo, însă nici acesta nu a dat detalii. Publicaţii din Republica Cehă care au relatat despre această presupusă reţea afirmă, făcând referire la surse neprecizate din serviciile de informaţii cehe, că ar fi vorba despre eurodeputaţi din Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Belgia şi Ungaria care ar fi încasat prin intermediul website-ului "Vocea Europei" (Voice of Europe) sume de bani provenite din Rusia. Şi grupul liberal Renew a cerut o dezbatere pe acest subiect care să se desfăşoare la reuniunea plenară a Parlamentului European din aprilie. Letona Zdanoka, primul caz cunoscut O astfel de dezbatere a avut loc şi în februarie, după ce o eurodeputată letonă, Tatiana Zdanoka, în vârstă de 73 de ani, a fost acuzată de un website rus anti-Kremlin stabilit în Letonia, The Insider, că a colaborat cu serviciul rus de informaţii externe FSB. Acel website, care şi-a formulat acuzaţia după ce a consultat e-mailuri despre care susţine că le-a obţinut printr-o "investigaţie jurnalistică", evidenţiază că Zdanoka a apărat deschis poziţiile Moscovei şi a urmărit să creeze o atmosferă favorabilă Rusiei în statele baltice. Eurodeputata letonă este în prezent anchetată penal în ţara sa pentru o presupusă colaborare cu serviciile secrete ruse, caz descris de Kremlin ca făcând parte dintr-o vânătoare de vrăjitoare anti-rusească, comparabilă cu "macartismul" anilor '50 în SUA, când persoanele bănuite de legături cu fosta Uniune Sovietică erau persecutate.

Primăria Iaşi nu plătește rablele locale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Primăria Iaşi nu plătește rablele locale

Primăria Iaşi nu plătește rablele locale. Instituția ţine blocaţi banii ieşenilor care au fost acceptaţi anul trecut în programul "Rabla Local". Primăria Iaşi nu plătește rablele locale Oamenii trebuiau să primească încă de la începutul acestui an câte 3.000 de lei după ce şi-au dus la casat maşinile vechi, dar nici până astăzi nu au văzut prima de casare. Citește și: Cine este și de unde vine fostul ospătar Piedone: părinții au lucrat la ambasada României în Egipt, posibil securiști; a terminat liceul la 32 de ani și și-a luat ilegal carnetul de conducere Primăria Municipiului Iaşi a încasat banii de la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), instituţia prin care Ministerul Mediului susţine programul "Rabla Local", încă din luna decembrie 2023. În sesiunea trecută a programului s-au înscris 1.024 de ieşeni, în condiţiile în care Primăria Iaşi a estimat 2.000 de locuri în program. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Falimentul spitalelor de stat Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Falimentul spitalelor de stat

Falimentul spitalelor de stat: CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată, acesta fiind efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget, anunță Euronews România. Informația a fost confirmată de managerul spitalului Colțea din București. Citește și: Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți – calcul Claudiu Năsui. Diferența imensă față de pensia oferită de stat Încă de acum patru zile, spitalele de stat anunțau falimente în serie: la Bagdasar-Arseni nu mai sunt nici bani de salarii, SJU Arad mai are 50.000 lei în cont, iar spitalul Colţea are o alocare de 100 de lei de la CNAS, pentru decembrie. Falimentul spitalelor de stat „În ceea ce privește plata furnizorilor și spitalelor de către Casa de Asigurări de Sănătate, vă dați seama că și noi managerii accesăm și telefonăm către reprezentanții Casei de Asigurări de Sănătate. Am informația că într-adevăr nu s-a făcut nicio plată către niciun furnizor de servicii medicale, ba mai mult, nici măcar deschiderile bugetare nu s-au făcut până la acest moment, adică Casa Națională nu a transmis către casa, casele județene încă banii pentru furnizori”, a declarat, la Euronews, Ioan Bogdan Furtună, managerul spitalului Colțea. Citește și: Sinecuristul ministrului Grindeanu: absolvent de geografie, de neînlocuit la Transporturi – șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării. Plus încă vreo două sinecuri „Eu sper să se rezolve astăzi încât să se reia activitatea normală, pentru că aici este vorba numai de sistarea plăților, e vorba și de alte activități curente ale Casei de Asigurări de Sănătate care țin de avizarea unor dosare pentru plata unor furnizori de servicii medicale și materiale sanitare. Activitatea Casei Naționale, mult mai complexă, nu numai cea a plăților. Eu sper să am să facă cât mamai rapid pentru că este nevoie în primul rând o repaartizare a corectă a sumelor primite, acel un miliard și 70 de milioane de lei, să fie repartizat pe case județene, ca apoi fiecare casă județeană să repartizeze pe furnizori. Banii sunt insuficienți, știm cu toții, și vor trebui priorități”, a afirmat Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.

Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene

Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene. Comisia Europeană avertizează că există riscul ca României să-i fie suspendată plata banilor europeni, dacă reforma administrativă promovată de premierul Marcel Ciolacu afectează instituțile acreditate la nivel european pentru gestionarea fondurilor europene. Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene Defapt.ro a obținut în exclusivitate un document transmis de Comisia Europenă în atenția ministrului Fondurilor Europene, pesedistul Adrian Câciu, în care i se spune negru pe alb că "modificările preconizate nu ar trebui să afecteze eficiența și eficacitatea funcționării sistemelor de management și control și stabilitatea structurilor care implementează fondurile". Citește și: Fără precedent: Ciolacu își asumă răspunderea pe un pachet fiscal ținut la secret. Mediul de afaceri cere o perioadă de minimum șase luni pentru a se adapta unui regim fiscal nou În caz contrar, se poate ajunge la suspendarea plăților de către Comisia Europeană. Cu toate acestea, premierul Marcel Ciolacu pare că ignoră avertismentul Comisiei Europene și a anunțat că își va asuma răspunderea în Parlament pe pachetul de reformă a aparatului administrativ și măsurile fiscale cu demisia pe masă. Va risca premierul Marcel Ciolacu să riște suspendarea fondurilor europene alocate României, doar de dragul de a-și pune oamenii în funcții publice începând cu 1 iulie 2024? Reforma administrativă, pretext pentru angajări politice Defapt.ro a dezvăluit că reforma administrativă promovată de premierul Marcel Ciolacu a fost inițiată sub pretextul de a face rost de bani la bugetul public. În realitate, șeful PSD vrea să se scape de angajații statului care nu au sprijin politic pentru a angaja alții, începând cu 1 iulie 2024. Adică în preajma alegerilor locale din 2024. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Ordonanța lui Ciolacu, fumigenă electorală: se desființează posturi la stat, dar se pot înființa altele de la 1 iulie 2024, în preajma alegerilor locale Proiectul de OUG prevede, la articolul VI, alin. 8, că începând cu data de 1 iulie 2024 se pot înființa posturi noi doar cu aprobare specială. "Posturile nou înființate în cadrul structurilor organizatorice se pot înființa începând cu data de 1 iulie 2024 numai pentru cazuri temeinic justificate și cu memorandum aprobat în Guvernul României sau după caz la nivel local numai cu aprobarea autorităților publice locale prin hotărâre a consiliilor locale/județene", se menționează în proiectul de OUG. CE: Atenție la structurile care gestionează bani europeni Comisia Europeană a analizat proiectul de Ordonanță de Urgență "privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea/regionalizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative". Proiect care stă la baza reformei anunțate de premierul Marcel Ciolacu. Citește și: De ce crește Ciolacu taxele? Ca să finanțăm polițiști care protejează drogați și spitale unde mamele mor în chinuri? Nici un leu pentru acest stat corupt și putred! Comisia Europeană este de acord cu necesitatea unei reforme administrative, dar atrage atenția că aceasta ar putea ducea la incapacitatea statului român de a mai atrage fonduri europene. "Deși eforturile atât de necesare de reducere a deficitului fiscal sunt binevenite, am dori prin prezenta să ne exprimăm îngrijorarea legată de schimbările care pot avea impact asupra structurilor care gestionează implementarea fondurilor politicii europene de coeziune", spune Comisia Europeană în documentul transmis ministrului Adrian Câciu. Documentul de la Comisia Europeană, îngrijorător (sursa: Defapt.ro) "O obligație legală a oricărui stat membru" În acest sens, Comisia Europeană avertizează că "asigurarea resurselor suficiente pentru a închide perioada 2014-2020 și pentru a garanta punerea în aplicare a programelor 2021-2027 este o obligație legală a oricărui stat membru aflat în gestiune partajată. Citește și: Avocata PSD Constanța îl reprezintă pe tânărul șofer drogat care a ucis doi pietoni la 2 Mai. Luminița Popescu este și sora subprefectului PSD al Constanței, Marilena Dragnea Alocarea resurselor diferitelor funcții ale autorităților de management și ale celorlalte instituții relevante ar trebui să se bazeze pe o analiză a volumului de muncă, așa cum prevede legislația politicii de coeziune, și să nu fie limitată de lege. Provocările identificate legate de funcționarea eficientă a implementării programului în perioada 2021 -2027 au fost deja recunoscute și reflectate în descrierea sistemelor de management și control.". Fără dubiu: risc de suspendare a plăților Comisia Europeană îi atrage atenția ministrului Adrian Câciu că "orice modificare semnificativă ar declanșa necesitatea reevaluării dacă toate criteriile cheie sunt încă în vigoare, în conformitate cu reglementările aplicabile. Dacă se constată că există o deficiență gravă în funcționarea efectivă a programului, aceasta ar duce la suspendarea plăților.". Citește și: Ipoteza protecției asigurate de șefii Poliției șoferului drogat de la 2 Mai prinde contur: dispeceratul IPJ Constanța a dat asigurări agenților din teren că „totul e ok”, chiar dacă tânărul nu avea actele mașinii și nici RCA Totodată, se mai arată că "prevederile acestei ordonanțe de urgență a Guvernului nu ar trebui să conducă la întârzieri sau riscuri de subexecuție în implementarea programelor finanțate de UE. Modificările preconizate nu ar trebui să afecteze eficiența și eficacitatea funcționării sistemelor de management și control și stabilitatea structurilor care implementează fondurile. Ca urmare, vă invităm să asigurați o analiză generală a impactului Ordonanței de Urgență a Guvernului asupra gestionării sănătoase a fondurilor politicilor de coeziune a UE și să ne informați.". Cele mai importante vehicule pentru banii UE În România sunt mai multe instituții care gestionează fonduri europene. Principala instituție este Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, urmată de Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale sau agențiile de dezvoltare regională. Deși a primit avertismentul Comisiei Europene, guvernul Ciolacu vrea să pună pe butuci mai multe instituții care gestionează fonduri europene, inclusiv APIA, instituție care are o absorbție de 98% a fondurilor europene. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” De la aderarea României la Uniunea Europeană, APIA a derulat fonduri europene și naționale destinate susținerii agriculturii românești și fermierilor români de peste 35 de miliarde de euro, respectiv 19,90 miliarde euro din FEGA, 6,44 miliarde de euro din FEADR și 9,57 miliarde euro din bugetul național. Desființări de birouri fără studiu de impact "Reorganizarea administrativă preconizată va afecta din punct de vedere administrativ derularea calendarului de activități privind acordarea sprijinului financiar fermierilor, în considerarea faptului că în anul de cerere 2023 s-au depus 759.976 cereri unice de plată, pentru o suprafață de peste 9,98 milioane de ha, care trebuie gestionate pentru a demara plata avansului începând cu data de 16.10.2023 și plata regulară, începând cu data de 01.12.2023", se menționează într-un document transmis premierului Marcel Ciolacu. Elena Constantinescu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor APIA, a declarat publicației agrointel.ro că "Acreditarea a fost luată pe o singură instituție, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu cele 42 de centre județene și 250 de centre locale, conduse de câte un șef birou. Prin desființarea funcției de șef birou, se desființează și centrele locale. Noi gestionăm cererile fermierilor până la 50 de hectare. Un șef birou, prin decizia directorului APIA de la județ, autorizează plăți de până la 500.000 de euro.".

Semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR Foto: Guvernul României
Politică

Semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR

Primele semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR: Guvernul, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), are datorii de 800 de milioane de euro către autoritățile locale. În consecință, firmele de construcții amenință cu rezilieri ale contractelor. Avertismentul a venit dinspre doi primari din coaliția aflată la putere. Constantin Toma, primarul PSD al Buzăului, și Emil Boc, primarul PNL din Cluj. Guvernul nu a menționat această situație după întâlnirea lui Marcel Ciolacu cu cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România. „Eu și colegii mei din Guvern le-am răspuns tuturor solicitărilor care vizează măsuri pentru a susține finalizarea rapidă a acestor proiecte care vor îmbunătăți viața a milioane de români. Sunt un adept al descentralizării fondurilor europene către administrația locală, iar în săptămânile următoare vom lua decizii concrete care să producă efecte vizibile în acest sens!”, a scris Guvernul, pe Facebook, citându-l pe premier. Semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR „Am fost însărcinat de colegi, primarii de municipii din România, să ridic la această întâlnire problema datoriilor pe care MIPE, acest minister, le are pe proiectele finanţate din fonduri europene. Sunt întârzieri foarte mari, de peste 800 de milioane de euro, care ne pun în pericol", a spus Constantin Toma, citat de Rador. El a anunţat că firmele de construcţii "ne fac deja facturi de întârziere şi ne ameninţă că vor rezilia contractele, dacă nu vor fi plătiţi, pe bună dreptate". Rezilierea contractelor ar duce la întârzierea certă a proiectelor şi, în cazul unor proceduri îndelungate, la pierderea fondurilor europene. Emil Boc, preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, a afirmat că premierul Marcel Ciolacu şi ministrul de resort au promis că MIPE va achita până la 1 septembrie toate restanţele menţionate. „E corect să spunem că domnul ministru Câciu a fost foarte receptiv pe această temă şi ne-a dat asigurări că până la 1 septembrie facturile restante vor fi achitate şi, evident, va face un mecanism mult mai rapid de achitare a acestor facturi. Deci, avem, deja, un orizont de timp cu care putem vorbi cu constructorii. (...) Riscul este următorul: constructorii ne notifică cu privire la faptul că reziliază sau ne cer penalităţi de întârziere, noi trebuie să dăm în judecată Guvernul că nu ne vin bani din fonduri. Avem acum un calendar previzibil, 1 septembrie, de achitare a restanţelor, ceea ce ne dă nouă o gură de oxigen în relaţia cu constructorii", a declarat Emil Boc. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu

Aveți grijă cu asigurarea RCA Euroins (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Aveți grijă cu asigurarea RCA Euroins

Aveți grijă cu asigurarea RCA Euroins. După falimentele Astra, Carpatica şi City Insurance, încă o firmă de asigurări dă semne de oboseală. Aveți grijă cu asigurarea RCA Euroins Un service ieşean a dat în judecată Euroins SA, reclamând faptul că societatea decontează cu întârziere şi parţial lucrările de reparaţii efectuate la maşinile cu asigurare RCA. Problema pleacă de la faptul că Euroins acceptă doar plata devizului estimativ realizat imediat după accident, nu şi a celui final. Citește și: Îngrijorare în Ucraina: Rusia pregătește o ofensivă masivă. Putin are 320.000 de soldați pe front, dublu față de forța inițială. „Cred că a început”, spune un comandant ucrainean În unele cazuri, diferenţele sunt de doar câteva sute de lei, iar totalul sumelor cerute în cele 14 dosare deschise de service abia depăşeşte 4.000 de euro, dar situaţia ridică un nou semn de întrebare pentru liderul pieţei româneşti de asigurări. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Suplimentarea bugetului pentru familiile militarilor uciși Foto: kremlin.ru
Eveniment

Suplimentarea bugetului pentru familiile militarilor uciși

Ministerul rus de Finanțe cere suplimentarea bugetului pentru plăți către familiile militarilor uciși în Ucraina, arată un document publicat pe Twitter de Igor Șușko, un influencer ucrainean cu peste 120.00 de urmăritori pe această rețea socială. Oficial, Rusia nu prezintă date privind numărul celor morți în invazie. Însă ministerul de Finanțe de la Moscova pare că se pregătește pentru 134.000 de decese, până la finalul lui 2023. Acum câteva zile, tot pe rețelele sociale a fost postat un alt document al ministerului rus de Finanțe, care arăta că s-ar fi plătit, până la 28 august, 361,4 miliarde de ruble către familiile celor uciși în Ucraina. Dintr-un calcul care estima suma acordată pe familie la 7,4 milioane de ruble reieșea că numărul celor uciși era de peste 48.000. The document leaked from RUS MinFin says that by AUG 28, 361.4B RUB has been paid to families of KIA soldiers, 7.4M per one. Dividing would give 48838 confirmed dead. This does not include those MIA, killed separatists and WIA. Thus, UKR estimate may well be an UNDERSTATEMENT. pic.twitter.com/zDn1pqkyav— MTÜ Vaba Ukraina (@SvenSalumets) September 7, 2022 Aceste plăți nu includ răniții sau pe cei dispăruți în luptă. Mercenarii Wagner nu sunt incluși în statisticile privind decesele din Ucraina. ?#Russia budgeting for additional 134,000 soldier deaths:RU Finance Ministry is asking for supplementary 271.5 billion RUB for 2022 & 724.1 billion RUB for 2023 for KIA soldier family payouts. 7.4 million RUB for each dead soldier. This budget anticipates 134k more KIA payouts. pic.twitter.com/nkkP5jcTAT— Igor Sushko (@igorsushko) September 16, 2022 Suplimentarea bugetului pentru familiile militarilor uciși Acum, Finanțele de la Moscova cer suplimentarea cu 271,5 miliarde ruble pentru 2022 și 724,1 miliarde ruble pentru 2023 a sumelor acordate drept plată pentru familiile celor uciși în Ucraina. La 7,4 milioane ruble pentru fiecare soldat mort, acest buget anticipează circa 134.000 de victime. La 6 septembrie, armata ucraineană susținea că a ucis 50.150 de soldați ruși. La 24 august, ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, aprecia că Rusia a pierdut circa 80.000 de soldați în Ucraina – morți și răniți – mult peste ceea ce a pierdut în Afganistan, în ani de război. În iulie, Richard Moore, şeful Serviciului britanic de Informaţii Externe (MI6), a declarat că un bilanţ de 15.000 de morţi în rândul militarilor ruşilor este „probabil o estimare prudentă”. Directorul CIA, William Burns, estimase și el, în iulie, la 15.000 numărul militarilor ruși morți în Ucraina de la lansarea invaziei, adăugând că numărul celor răniți e poate de trei ori mare.

Răniții ruși din Ucraina: dați afară din spitale Foto: Twitter
Eveniment

Răniții ruși din Ucraina: dați afară din spitale

Răniții ruși din Ucraina sunt dați afară din spitale și trimiși acasă cu transportul în comun, arată un memoriu publicat pe canalul rusesc de Telegram „Comunitatea rusă ZOV”. Memoriul a fost trimis către minsiterul rus al Apărării. Semnatarii fac apel și la procurorul general al Rusiei, cerându-i să analizeze situația. Citește și: Declarații fierbinți ale diplomației chineze înaintea întâlnirii Xi – Putin: Relațiile noastre, mereu pe calea cea bună Răniții ruși din Ucraina: dați afară din spitale Iată ce semnalează memoriul soldaților ruși răniți în Ucraina: Militarilor cu contract care au fost răniți în Ucraina nu li se plătesc toate sumele datorate, stabilite prin contract: asigurări și plățile stabilite suplimentar de Președintele Rusiei. Această încălcare este larg răspândită, confirmată de conturile personale ale membrilor serviciului și de fotocopiile documentelor disponibile.Spitalele militare refuză să înregistreze rănile militarilor cu contract pentru a emite „Certificate de Formular 100”. Adesea ele reduc prejudiciul cauzat de răni prin transferarea lor în categoria bolilor cronice legate de vârstă sau prin înlocuirea gradului de severitate al acestora. De exemplu, spitalele consemnează răni închise în loc de fracturi sau osteocondroză în loc de comoție. Comoțiile au devenit cea mai neînregistrată leziune – certificatele pentru contuzii sunt refuzate practic tuturor militarilor.Cazurile de răniți netratați, externați din spitale fără documente sau bani pentru a merge în localitatea de reședință au devenit larg răspândite! Oamenii sunt nevoiți să petreacă noaptea în stațiile de transport în comun, gări și cunoscuți întâmplători, cerșind și cerând bani pentru a se deplasa în localitatea de reședință și tratament suplimentar.Militarilor cu contract care au fost răniți în Ucraina și au ajuns în localitatea de reședință li se refuză tratament suplimentar în spitalele militare din localitatea de reședință, întrucât nu mai sunt militari. Autorii memoriului spun că au ezitat să facă publice aceste fapte, pentru a nu afecta „operațiunea specială” din Ucraina, dar situația a devenit intolerabilă. Ei cer acum pedepsirea penală a celor care au încălcat contractele cu militarii. The pro-Russian telegram channel "Russian Community ZOV" published their letter to the Ministry of Defense. They describe their concern about how fighters participating in the "Special operation" are treated.Also available at @wartranslated:https://t.co/ftDabf8Vid— Volodymyr Tretyak ?? (@VolodyaTretyak) September 14, 2022 Presa occidentală relatează de mai multe zile că Rusia își plătește cu întârziere soldații de pe front. Majoritatea celor prezenți în Ucraina sunt înrolați din regiuni sărace și au ajuns militari cu contract datorită ofertei financiare.

Document cu plățile făcute către familiile militarilor uciși Foto: Twitter
Eveniment

Document plățile familiile militarilor uciși

Un presupus document al ministerului rus de Finanțe, cu plățile făcute către familiile militarilor uciși în Ucraina, arată un dezastru peste estimări. Documentul arată suma brută plătită până la 28 august către familiile celor morți. Împărțind această suma la cea oferită de regimul de la Kremlin fiecărei familii reiese un număr de morți care depășește chiar și cele mai dure predicții. Moscova nu a precizat niciodată câți soldați a pierdut în Ucraina. Pierderile suferite de armata rusă le depășesc, după circa șase luni de război, cu mult pe cele din Afganistan, unde conflictul a durat zece ani. Circa 15.000 de soldați sovietici au murit în Afganistan, iar peste 50.000 au fost răniți - susține partea sovietică. Alte surse apreciază numărul morților între 18.000 și 26.000. Document cu plățile făcute către familiile militarilor uciși Potrivit documentului postat pe rețelele sociale, s-ar fi plătit, până la 28 august, 361,4 miliarde de ruble. Plata pe familie a fost de 7,4 milioane de ruble. Prin împărțire, rezultă că s-au făcut plăți către 48.838 de familii. Aceste plăți nu includ răniții sau pe cei dispăruți în luptă. The document leaked from RUS MinFin says that by AUG 28, 361.4B RUB has been paid to families of KIA soldiers, 7.4M per one. Dividing would give 48838 confirmed dead. This does not include those MIA, killed separatists and WIA. Thus, UKR estimate may well be an UNDERSTATEMENT. pic.twitter.com/zDn1pqkyav— MTÜ Vaba Ukraina (@SvenSalumets) September 7, 2022 La 6 septembrie, armata ucraineană susținea că a ucis 50.150 de soldați ruși. Documentul tradus Foto: Twitter La 24 august, ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, aprecia că Rusia a pierdut circa 80.000 de soldați în Ucraina - morți și răniți - mult peste ceea ce a pierdut în Afganistan, în ani de război. Citește și: Blue Air: guvernarea Orban a împrumutat-o, demnitari PSD și UDMR au torpilat-o, contribuabilii ar putea plăti o gaură uriașă. Plus: ministrul Tanczos îl ignoră pe premier În iulie, Richard Moore, şeful Serviciului britanic de Informaţii Externe (MI6), a declarat că un bilanţ de 15.000 de morţi în rândul militarilor ruşilor este „probabil o estimare prudentă". Directorul CIA, William Burns, estimase și el, în iulie, la 15.000 numărul militarilor ruși morți în Ucraina de la lansarea invaziei, adăugând că numărul celor răniți e poate de trei ori mare.

Prahova: deszăpezire fictivă de 25.000 euro (sursa: Facebook/Iulian Dumitrescu)
Investigații

Prahova: deszăpezire fictivă de 25.000 euro

Prahova: deszăpezire fictivă de 25.000 euro. Consiliul Județean Prahova a plătit aproape 25.000 de euro pentru servicii de deszăpezire neefectuate. Într-un alt caz, pentru o altă lucrare fictivă s-au plătit chiar și penalități de întârziere a achitării banilor. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile unui raport al Camerei de Conturi Prahova, care a constatat mai multe nereguli și ilegalități în gestionarea banilor publici. Venituri neîncasate, contabilitate varză Camera de Conturi (CC) Prahova a finalizat în urmă cu o lună un raport privind modul de cheltuire a banilor publici la nivel de județ. De exemplu, echipa de control a constatat că CJ Prahova a raportat la finalul anului 2021 că are de încasat creanțe de 2,365 milioane de lei de la o firmă radiată din evidențele Registrului Comerțului. Culmea ironiei, firma era deținută integral chiar de CJ Prahova. În această speță, potrivit CC, s-a încălcat Legea contabilității și un Ordin al Ministrului de Finanțe. Nu au fost înregistrate în contabilitate nici veniturile din redevența minieră obținută prin concesionare, bani cuveniți bugetului județean. "S-a constatat neînregistrarea veniturilor de încasat din redevența minieră în valoare de 3.201.011,96 lei pentru anul 2021, din care 3.147205,72 lei redevență minieră de recuperat de la bugetul statului și 53.806,24 lei constatată suplimentar în timpul auditului și 70.468,02 lei redevența nedeclarată, neînregistrată și neîncasată aferentă anului 2022”, se menționează în raport. Potrivit Camerei, s-au încălcat mai multe legi, inclusiv Codul Administrativ și Legea finanțelor publice. Prahova: deszăpezire fictivă de 25.000 euro Consiliul Județean Prahova, sub conducerea liberalului Iulian Dumitrescu, a înregistrat în 2021 și „cheltuieli nejustificate și (...) plăți nedatorate către mai multe societăți comerciale, în sumă totală de 123.719,35 lei, ca urmare a decontării unor servicii de deszăpezire neefectuate potrivit datelor prezentate în foile de parcurs în extrasele foilor aparatelor tahograf sau în buletinele meteo”. Practic, CJ Prahova a plătit în jur de 25.000 de euro pe zăpadă care nu a căzut în județ. Camera de Conturi Prahova a constatat că instituția condusă de liberalul Iulian Dumitrescu a încălcat mai multe articole din Legea Finanțelor Publice, un Ordin de Ministru al Finanțelor și ordonanța 19/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv. Penalități la plata unor lucrări nefăcute În timpul misiunii de audit la Centrul Școlar de Educație Inclusivă, o unitate de învățământ special din Vălenii de Munte, s-a constatat că au fost decontate lucrări fictive în valoare de aproximativ 3.300 de lei. Culmea incompetenței, pentru această plată nedatorată s-au cerut penalități de întârziere de aproape 300 de lei. Citește și: Septembrie, lună crucială pentru Ucraina: Zelenski trebuie să demonstreze Vestului că nu pierde, încet, războiul. Trupele rusești din Herson, izolate – analiză The Times "(…) a decontat contravaloarea unor cantități neexecutate în sumă totală de 3.292,43 lei reprezentând lucrări de reparații curente efectuate în anul 2021. Pentru plățile nedatorate au fost calculate majorări de întârziere în valoare de 296,31 lei", se menționează în raportul Camerei de Conturi.

Zece țări europene plătesc ruble Gazpromului (sursa: Twitter/Gazprom)
Internațional

Zece țări europene plătesc ruble Gazpromului

Zece țări europene plătesc ruble Gazpromului. Acești cumpărători europeni de gaz rusesc şi-au deschis conturi speciale în ruble la Gazprombank, iar patru au efectuat deja plăţi în moneda rusă, a dezvăluit miercuri agenţia Bloomberg, care citează surse apropiate Gazprom, transmite EFE. Zece țări europene plătesc ruble Gazpromului Gigantul rus a anunţat miercuri că a sistat livrările de gaz către Polonia şi Bulgaria după ce aceste două ţări au respins mecanismul propus de preşedintele rus Vladimir Putin, de a plăti în ruble pentru gazul rusesc pe fondul sancţiunilor occidentale asupra tranzacţiilor în valută cu Rusia, ca urmare a campaniei militare a acestei ţări în Ucraina. Sursa, care a solicitat să vorbească sub protecţia anonimatului, a declarat că nu sunt prevăzute noi sistări ale livrărilor de gaz până în a doua jumătate a lunii mai, când trebuie să intre alte plăţi în ruble pentru combustibilul rusesc. Bulgaria și Polonia, primele victime Gazprom a explicat miercuri că a suspendat complet furnizarea de gaz către Bulgargaz (Bulgaria) şi PGNiG (Polonia) pentru că nu a primit până la sfârşitul zilei de marţi plăţile în ruble pentru livrările aferente lunii aprilie, aşa cum a stabilit Putin în decretul său din 31 de martie pentru ţările "neprietenoase". Preşedintele rus a ordonat în acea zi ca ţările "neprietenoase", între care SUA, Canada, Regatul Unit şi toate statele membre ale UE - unde gazul rusesc reprezintă 40% din consum - să plătească în ruble livrările de gaz rusesc. Mecanismul conceput de Rusia stabileşte că aceste ţări considerate ostile trebuie să deschidă un cont special în ruble şi un altul în valută la Gazprombank. Înțelegere misterioasă între OMV și Gazprom Separat, cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat miercuri că Austria va continua să plătească pentru gazul rusesc în euro, nu în ruble, aşa cum relatase anterior agenţia TASS, transmite dpa. Calificând drept "fake news" (informaţii false - n.r.) relatarea TASS cum că Viena a plătit în ruble pentru gazul rusesc, Nehammer a scris pe Twitter că "Austria respectă strict sancţiunile UE convenite de comun acord". Citește și: Putin trece la o nouă fază a ofensivei anti-europene: Gazprom oprește complet livrările de gaz către Bulgaria și Polonia începând de miercuri. Care sunt riscurile pentru România Miercuri, într-o intervenţie pe marginea unei reuniuni guvernamentale pe tema condiţiilor de plată dintre compania de energie austriacă OMV şi furnizorul rus de gaz Gazprom, Nehammer a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus în urmă cu două săptămâni că plăţile în euro vor continua să fie acceptate şi că acest lucru rămâne neschimbat. Informaţii primite de dpa sugerează că un acord între OMV şi Gazprom, potrivit căruia OMV va face plăţi în euro, iar Gazprom le va converti în ruble, nu a fost finalizat. În Austria, se estimează că 80% din gazul importat provine din Rusia.

Statele UE au transferat Rusiei peste 19 miliarde de euro (sursa: NordStream)
Eveniment

Statele UE au transferat Rusiei peste 19 miliarde de euro

De la începutul războiului, statele UE au transferat Rusiei peste 19 miliarde de euro drept plată pentru importurile de energie, arată ministerul ucrainean al Apărării, într-o postare pe Twitter. „Oprirea livrării petrolului şi gazului ar însemna că familiile maghiare vor trebui să plătească preţul războiului. 85% din gospodăriile ungare sunt încălzite cu gaz, iar 64% din importul de petrol al Ungariei provine tot din Rusia”, a arătat, acum două zile, Bertalan Havasi, şeful Biroului de Presă al Prim-ministrului ungar. Ungaria se opune propunerii ca UE să renunțe la aceste importuri. Statele UE au transferat Rusiei peste 19 miliarde de euro „Bancherii morții De la invazia din 24 februarie, țările UE au transferat 19.630.675.827 de euro (N.Red. - plata) pentru resurse energetice către bugetul Rusiei. Aceasta sumă este de aproape 20 de ori mai mare decât costul tuturor rachetelor lansate de acest stat terorist asupra orașelor ucrainene”, afirmă ministerul ucrainean al Apărării. Bankers of deathSince the invasion on February 24, EU countries have transferred €19,630,675,827 for energy resources to the russian budget. This is almost 20 times more than the cost of all missiles fired by the terrorist state at Ukrainian cities.#StopSponsoringTerrorism— Defence of Ukraine (@DefenceU) March 26, 2022 "Niciun euro pentru ocupanţi, închideţi toate uşile, nu le mai trimiteţi bunuri, refuzaţi resursele energetice. Fără comerţ cu voi, fără companiile şi băncile voastre Rusia nu ar mai avea bani pentru acest război. Vă rog, nu mai sponsorizaţi armele de război ale acestei ţări, Rusia. Aveţi forţă, Europa are forţă", a cerut, încă de acum cinci zile, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj pe canalul Telegram. Germania oprește treptat importurile de energie Germania vrea să renunțe la toate importurile de cărbune și petrol din Rusia până la finalul anului, a anunțat, vineri, ministrul economiei Robert Habeck. Însă dependența de gazele rusești se va menține până în 2024, a mai apreciat Habeck. El este membru al Partidului Verzilor. „Companiile finalizează contractele cu furnizorii ruși, nu le reînnoiesc și trec la alți furnizori într-un ritm nebunesc”, a spus Habeck, la Berlin, în timp ce prezenta un raport despre securitatea energetică a Germaniei. Această țară importă 55% din gazele naturale, 52% din cărbune și 34% din petrol din Rusia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră