Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară țepe PSD-Ponta
Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, a fost o sinecuristă promovată de Victor Ponta în poziții pentru care nu avea nici o calificare și beneficiară indirectă a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, uitata afacere Petromidia. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță În perioada în care se făcea aranjamentul dintre guvernul Ponta și Rompetrol, din mai 2012 la final de 2015, Anca Alexandrescu a lucrat pentru acest guvern, cu rang de secretar de stat, pentru comunicare. Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta Anca Alexandrescu, care de facto a lucrat pentru PSD din 1996 în 2019, a absolvit o așa numită „Școală superioară de jurnalistică”, în 1995, când avea circa 22 de ani, și Dreptul, la Universitatea Ecologică, când avea circa 30 de ani. Cu aceste calificări, PSD a plasat-o în diverse consilii de administrație ale unor structuri de stat. Anca Alexandrescu a făcut parte din: în 2019, a făcut parte din consiliul de administrație al Romaero - compania a minsiterului Economiei, parte a industriei aviației - unde încasa circa 2.500 de lei pe lună din 2016 a fost plasată în Fondul Român de Contragarantare, de unde lua 7.200 de lei/lună în 2015 l-a înlocuit pe Cristian Socol din consiliul de administrație al IOR în 2016 făcea parte din consiliul de administrație al companiei de înzestrare cu armament, Romarm Însă cea mai mare lovitură a fost plasarea ei ca PR al KazMunayGas între iunie 2016 și mai 2017, unde a câștigat 10.000 de euro pe lună, potrivit Newsweek România. „Niciun șef de PR de pe piața din România nu câștigă această sumă netă lunar de la o singură companie, salariul pentru o astfel de poziție fiind în jurul sumei de 5.000 de euro net”, scria atunci această publicație. Afacerea KazMunaiGas a fost una din cele mai scandaloase afaceri ale guvernării Ponta: prin memorandumul încheiat la 22 ianuarie 2014, statul român se retrăgea din procesul cu KazMunaiGaz şi renunţa la o creanţă de aproape 600 milioane dolari în schimbul unei plăţi de 200 de milioane USD, plus înfiinţarea unui utopic fond de investiţii de un miliard. Acest fond de investiții nu pare să fi funcționat vreodată.
