duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: petrom

16 articole
Economie

Bursa de Valori București a căzut cu 5

Finalul unei săptămâni de haos politic: Bursa de Valori București a căzut cu 5%, ajungând la minimul din martie 2024, arată Ziarul Financiar. Acțiunile Băncii Transilvania au scăzut cu 6,4%, iar capitalizarea băncii a pierdut 1,7 miliarde de lei. „Toate fondurile de pensii private sunt acţionare ale băncii”, amintește ZF. Citește și: Un membru al Academiei îl laudă pe Călin Georgescu: „Pare să aibă știința zonelor obscure ale jocurilor pe care le fac puternicii lumii” Au căzut cu 5,8% acțiunile Romgaz, iar cele ale Petrom cu 3%. Pe de altă parte, Profit a arătat că Finanțele au împrumutat 500 de milioane de lei la cel mai ridicat randament de după mai 2023. Ratele ROBOR și cele la tranzacțiile interbancare au crescut abrupt în ultima săptămână pe fondul incertitudinii politice. Dobânzile plătite de stat la datoria publică au urcat abrupt în ultimele două săptămâni, înaintea și în timpul perioadei electorale. Titlurile la 10 ani au ajuns în piața secundară la o dobândă de 7,31% pe an, anunță Profit. Bursa de Valori București a căzut cu 5% „Indicele principal BET a pierdut 4,6% în această săptămână şi a ajuns la 16.344 de puncte, un minim din martie 2024. Capitalizarea companiilor listată a scăzut cu 10 miliarde de lei la 346,9 miliarde lei, potrivit datelor BVB (...) Bursa de la Bucureşti se îndepartează pe zi ce trece faţă de maximul anului (cel din iulie – de atunci încoace are minus 10%). De la începutul anului 2024 indicele BET a urcat cu 6,3%”, mai explică ZF. ROBOR la 3 luni, indicele folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele retail în lei contractate înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele curente corporate în lei, a început să crească brusc după o perioadă destul de lungă în care a staţionat la nivelul de 5,55%. Joi, indicele ROBOR la 3 luni a ajuns la 5,92%, startul creşterilor fiind corelat cu derularea primului tur al alegerilor prezidenţiale.

Bursa de Valori București a căzut cu 5% Foto: Facebook BVB
Probabil cel mai mare salariu din România: Christina Verchere Inquam Photos / George Călin
Eveniment

Probabil cel mai mare salariu din România

Probabil cel mai mare salariu din România: cât a câștigat șefa OMV Petrom, Christina Verchere, în anul fiscal 2022. Veniturile ei au avut două componente: un salariu de bază, plus bonusuri și acțiuni. Informațiile apar în raportul de remunerare pentru membrii Directoratului și ai Consiliului de Supraveghere, publicat pe site-ul companiei. Citește și: Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă. El are salariu uriaș, dar a dat statul în judecată pentru mai mult Probabil cel mai mare salariu din România Potrivit acestor date, remunerația totală acordată lui Verchere a fost de peste 1,9 milioane de euro. Salariul de bază a fost de 634.462 de euro, brut, iar bonusurile de peste 1,3 milioane de euro. În 2022, salariul ei de bază a fost de doar 498.360 de euro, brut. Însă, cu bonusuri și acțiuni, ea a beneficiat de ușor peste 2,05 milioane de euro. OMV Petrom a publicat și veniturile altor membrii ai conducerii: Alin Popa, CFO: 797.918 euro în 2023, față de 729.837 euro, în 2022 Radu Căprău, responsabil refining și marketing: 784.000 euro Cristian Hubati, responsabil, din 17 aprilie 2023, cu „exploration and production”: 294.738 Frank Albert Neel, responsabil „gas & power”: 824.697 euro „Anul trecut (2023) a adus de asemenea recunoaştere crescută pentru acţionarii OMV Petrom, prin plata unor dividende record, în valoare totală de 5,1 miliarde de lei. Tot în acest an financiar, conducerea a demonstrat un angajamentul sporit faţă de comunitatea internaţională de acţionari, pentru a le înţelege aşteptările şi pentru a se adapta mai bine la cerinţele acestora, printr-o serie de prezentări şi întâlniri periodice”, se arată în raportul semnat de Alfred Stern, Preşedintele Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare”, arată, în raport, Alfred Stern, Preşedintele Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare. Compania şi-a bugetat pentru anul 2024 un profit net de 5,2 mld. lei, în creştere cu 31% faţă de rezultatul înregistrat în anul 2023, în timp ce vânzările ar urma să se majoreze cu 1% la 33,3 mld. lei, scrie Ziarul Financiar.

Pe cine penalizează Ciolacu cu zăngănitul de arme Foto: Facebook
Eveniment

Pe cine penalizează Ciolacu cu zăngănitul de arme

Ana Otilia Nuțu, analist pe probleme de energie la Expert Forum (EFOR) arată că statul român deține 45% din proiectul Neptun Deep - denumirea perimetrului din Marea Neagră de unde OMV și Romgaz ar urma să extragă gaze - iar cel austriac sub 8%. „Să se determine: Pe cine penalizează dl Ciolacu cu zăngănitul de arme”, comentează Ana Otilia Nuțu. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Ea a arătat, într-o postare pe Facebook, care este structura acționariatului celor două firme care vor exploata gazele din offshore din perimetrul Neptun Deep și a sugerat că nu crede că amenințările la adresa OMV îl vor influența pe cancelarul Nehammer. La 22 iunie, Ciolacu a participat la evenimentul organizat prilejuit de anunţul companiilor OMV Petrom şi Romgaz de a dezvolta Neptun Deep. El spunea atunci: „Suntem astăzi martorii momentului în care România face pasul decisiv spre independenţa sa energetică! Gazul din Marea Neagră este chiar combustibilul care ne va duce către realizarea acestui obiectiv strategic. Milioane de familii şi sute de mii de firme româneşti aşteaptă asta de atâta vreme”. Foto: Guvernul României Pe cine penalizează Ciolacu cu zăngănitul de arme „Niște calcule pe hârtie. Din proiectul Neptun Deep, statul român are: 20% din Petrom, care are 50% din proiect 70% din Romgaz, care are 50% din proiect. În total, 45%. Din proiectul Neptun Deep, statul austriac are: 31,5% din OMV, care are 51% din Petrom, care are 50% din proiect 0% din Romgaz. În total, un pic sub 8%. Să se determine: 1. Pe cine penalizează dl Ciolacu cu zăngănitul de arme și pozițiile sale principiale și intransigente 2. Ce șansă există că dl Nehammer să fie impresionat de zăngănitul de arme de la București și să ne dea drumul în Schengen. LE, statul are 70, nu 60% din Romgaz cum am scris inițial. Adică statul are 45% din Neptun Deep”, a scris Nuțu, pe Facebook. Luni, presa a difuzat, „pe surse”, informația că premierul Marcel Ciolacu a refuzat în discuția de la guvern cererea șefului companiei OMV, Alfred Stern, de a clarifica un articol din legea offshore dedicată gazelor din Marea Neagră. Citește și: Avalanșă de minciuni: de la „nu vine nimeni cu taxe noi” la „greul trebuie să-l ducă mai întâi statul”. În realitate, reducerile de cheltuieli sunt de 5-6 ori mai mici decât creșterile de taxe Ciolacu ar fi transmis reprezentanților companiei austriece că ”este un subiect legitim”, dar că în acest moment nu poate discuta despre nici o modificare a legii offshore ”din cauza climatului creat de cancelarul austriac Karl Nehammer prin veto-ul față de intrarea României în Schengen”

OMV și Romgaz anunță oficial decizia de a exploata gazele Foto: ExxonMobile
Eveniment

OMV Romgaz anunță decizia exploata gazele

OMV și Romgaz anunță oficial, printr-un comunicat emis de Bursa de Valori, decizia de a exploata gazele din Marea Neagră. Investiția în faza de dezvoltare a proiectului este estimată la patru miliarde de euro și este estimată o producție de 100 de miliarde de metri cubi de gaze. Procuția ar urma să înceapă în 2027. OMV și Romgaz anunță oficial decizia de a exploata gazele „OMV Petrom, cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, și Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, au aprobat planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino și Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep. Acesta urmează să fie depus la Agenția Națională pentru Resurse Minerale pentru confirmare. OMV Petrom este operatorul, fiecare dintre companii având o participație de 50% în proiect. OMV Petrom și Romgaz vor investi până la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului, care va genera o producție de circa 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale”, se arată în comunicatul BVB. Neptun Deep, la 160 de kilometri de țărm Infrastructura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor offshore de gaze naturale Domino și Pelican Sud include 10 sonde, 3 sisteme de producție submarine și rețeaua de conducte colectoare asociate, o platformă offshore, conductă principală de gaze către Tuzla și o stație de măsurare a gazelor. Platforma își generează propria energie electrică, funcționând la cele mai înalte standarde de siguranță și protecție a mediului. Întreaga infrastructură va fi operată de la distanță, prin intermediul unei replici digitale (digital twin). Acesta permite optimizarea proceselor și va contribui la îmbunătățirea performanței de mediu, prin eficientizarea consumului energetic și reducerea emisiilor. Prima producție este estimată în 2027. Producția la platou va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual (~140,000 bep/zi), timp de circa 10 ani. Citește și: Averea uriașă a judecătoarei Adomniței, de la Curtea de Apel, unde magistrații fac grevă pentru pensii: 3,7 milioane lei doar în bănci și acțiuni Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră are o suprafață de 7.500 km2 și se află la o distanță de circa 160 km de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri. Explorarea perimetrului a fost accelerată în 2008 și a inclus două campanii de achiziție 3D și două campanii de foraj de explorare. Prima descoperire de gaze a avut loc în 2012.

OMV anunță „cea mai mare descoperire de țiței”
Economie

OMV anunță „cea mai mare descoperire de țiței

OMV Petrom anunță „cea mai mare descoperire de țiței din ultimele decenii”, în regiunile Oltenia şi Muntenia din sudul României, investiţia în campania de foraj de explorare ridicându-se la aproximativ 20 milioane euro. OMV anunță „cea mai mare descoperire de țiței” Cumulat, descoperirile se ridică la peste 30 milioane bep resurse recuperabile, echivalentul a trei pătrimi din producţia realizată de OMV Petrom în anul 2022. Conform sursei citate, forajul de explorare şi testare a acestor trei sonde a avut loc în perioada iunie 2022 - aprilie 2023. Compania a investit în forajul de explorare aproximativ 20 de milioane de euro. "Romania produce ţiţei şi gaze de peste 150 de ani, iar in aceste condiţii identificarea de noi resurse presupune un efort semnificativ. Noile descoperiri vor contribui la reducerea declinului producţiei noastre şi la continuitatea furnizării unor produse esenţiale pentru economie", a afirmat Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Explorare şi Producţie. Potrivit sursei citate, una dintre descoperirile făcute de OMV Petrom a fost în perimetrul de explorare Verguleasa, din regiunea Olteniei. "Compania a identificat resurse de ţiţei care se ridică la aproximativ 20 de milioane bep în total, aceasta reprezentând cea mai mare descoperire de ţiţei a OMV Petrom din ultimele decenii. Descoperirea se află în proximitatea unei alte zone de exploatare, ceea ce oferă sinergii care vor contribui la începerea mai rapidă a producţiei", se mai precizează în comunicat. Descoperiri și la Târgoviște și Târgu Jiu Totodată, o altă descoperire a avut loc în perimetrul de explorare Târgovişte, unde au fost identificate resurse de ţiţei în cantitate estimată de 6 milioane bep. Lucrările de testare au avut loc în aprilie 2023, iar cele premergătoare dezvoltării exploatării sunt în curs de pregătire. "O a treia descoperire a fost făcută în perimetrul de explorare Târgu Jiu şi au fost identificate resurse de gaze naturale de 7 milioane bep, echivalentul a aproape o treime din producţia de gaze naturale a României din anul 2022. O a doua sondă este deja planificată pentru anul viitor, iar pregătirile pentru conectare sunt în curs", precizează sursa citată. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Conform sursei citate, toate descoperirile sunt rezultatul strategiei de explorare a companiei, concentrată pe oportunităţile din apropierea zăcămintelor existente, ceea ce facilitează dezvoltarea rapidă, conectarea şi producţia timpurie a resurselor nou descoperite.

Petrom și Romgaz au rezervat o capacitate de 8,1 miliarde metri cubi Foto: Facebook OMV
Eveniment

Petrom Romgaz rezervat conducta Transgaz capacitate

Perimetrul Neptun Deep ar putea fi mai bogat decât se anunțase: Petrom și Romgaz au rezervat pe conducta Transgaz o capacitate anuală de 8,1 miliarde metri cubi, cu o treime peste ce se estimase inițial. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Petrom și Romgaz au rezervat o capacitate de 8,1 miliarde metri cubi Site-ul e-nergia.ro a consultat rezervarea Petrom și Romgaz pe conducta Tuzla-Podișor și scrie că „cei 9.800 MWh de gaze transportați orar înseamnă un volum anual de 8,1 miliarde de metri cubi de gaze care vor intra din Marea Neagră în rețeaua națională de transport”. „Asta în condițiile în care toate estimările despre care s-a vorbit până acum pomeneau despre o producție de doar șase miliarde de metru cubi de gaze pe an. Așadat, timp de zece ani, până în toamna lui 2036, cele două companii au estimat că ar putea extrage în fiecare an circa opt miliarde de metri cubi de gaze anual și au rezervat în consecință capacitate pe conductă. Volumele vor scădea în anii următori, dar zăcământul va rămâne productiv și în anul 2042, potrivit datelor referitoare la capacitatea rezervată”, arată e-nergia.ro. Cele două companii au constituit o garanție de 80 de milioane de dolari în favoarea Transgaz. OMV Petrom și Romgaz încep anul acesta investiții de 1,2 miliarde lei în exploatarea gazelor din offshore, în perimitrul Neptun Deep, anunța, în februarie, Profit. Investiții de 2,9 miliarde lei doar în 2023 „Compania a anunțat, pentru anul 2023, investiții în explorare și producție «de circa 2,9 miliarde lei, incluzând Neptun Deep». «Cheltuielile de capital în 2023 pentru Neptun Deep vor fi de aproximativ 600 de milioane de lei», a declarat recent CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere. Cum OMV Petrom deține doar jumătate din proiect, iar Romgaz cealaltă jumătate, rezultă că investițiile totale în Neptun Deep din 2023 vor fi de aproximativ 1,2 miliarde lei. În plus, oficiali ai Transgaz au confirmat pentru Profit.ro că cele 2 companii au depus cereri angajante de capacitate incrementală pentru punctul de intrare în sistemul național de transport (SNT) pentru viitoarele gaze care urmează a fi produse începând cu 2027, pentru punctul de intrare/ieșire în/din sistemul național de transport (SNT), preconizat a fi creat în zona localității Tuzla, județul Constanța”, arată Profit.

OMV Petrom și Romgaz încep investiții în exploatarea din offshore Foto: Facebook OMV
Economie

OMV Petrom Romgaz investiții exploatarea offshore

OMV Petrom și Romgaz încep anul acesta investiții de 1,2 miliarde lei în exploatarea gazelor din offshore, în perimitrul Neptun Deep, scrie Profit. OMV Petrom și Romgaz încep investiții în exploatarea din offshore „Compania a anunțat, pentru anul 2023, investiții în explorare și producție «de circa 2,9 miliarde lei, incluzând Neptun Deep». «Cheltuielile de capital în 2023 pentru Neptun Deep vor fi de aproximativ 600 de milioane de lei», a declarat recent CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere. Cum OMV Petrom deține doar jumătate din proiect, iar Romgaz cealaltă jumătate, rezultă că investițiile totale în Neptun Deep din 2023 vor fi de aproximativ 1,2 miliarde lei. În plus, oficiali ai Transgaz au confirmat pentru Profit.ro că cele 2 companii au depus cereri angajante de capacitate incrementală pentru punctul de intrare în sistemul național de transport (SNT) pentru viitoarele gaze care urmează a fi produse începând cu 2027, pentru punctul de intrare/ieșire în/din sistemul național de transport (SNT), preconizat a fi creat în zona localității Tuzla, județul Constanța”, arată Profit. Războiul din Ucraina face investiția atractivă Publicația Der Standard, din Austria, scria, în decembrie 2022, că OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia, așa că a amânat exploatarea gazelor din offshore-ul românesc. Ziarul austriac arăta și că, acum, pentru a demara exploatarea, ar fi nevoie de investiții de circa patru miliarde de euro. „Rusia, ca furnizor de gaze al Austriei de mulți ani, nu ar trebui să fie bruscată, motiv pentru care OMV (…) nu a urmărit proiectul Neptun Deep cu graba necesară. Acest lucru este negat de partea austriacă”, a scris Der Standard. Ziarul amintește că anunțul privind descoperirea zăcământului a fost făcut în 2012, iar OMV a fost entuziasmat. „Ceva de genul acesta se întâmplă de obicei o singură dată în viața unui manager”, a spus atunci Gerhard Roiss, care a condus OMV din 2011 în 2015. Exploatarea a fost înghețată și pe fondul intervenției statului român, care, printre altele, dorea taxe mai mari. În plus, prețul gazelor scăzuse puternic. Citește și: ANALIZĂ Ce făcea Ciolacu sub comanda lui Dragnea: l-a angajat pe penalul Vâlcov, a susținut atacul asupra pensiilor private, a votat legea offshore care a blocat investițiile Însă, odată cu invadarea Ucrainei, prețurile la gaze au crescut, iar proiectul a redevenit atractiv pentru OMV.

OMV, despre taxa de solidaritate: nu va plăti Foto: Facebook
Eveniment

OMV, despre taxa de solidaritate

OMV, sec, către statul român, despre taxa de solidaritate: „Nu datorăm această taxă”! Alina Popa, CFO OMV Petrom, a explicat, azi, într-o conferință de presă, de ce această companie consideră că nu se înscrie în prevederile ordonanței privind taxa de solidaritate. Tot azi, OMV Petrom a anunțat că în 2022 a înregistrat un profit record de 2,1 miliarde euro, de aproape două ori ai mare decât precedentul record, realizat în 2013, de 1,1 miliarde de euro. OMV, despre taxa de solidaritate „OMV Petrom are activități și în alte sectoare care au alte coduri CAEN, în special în zona de comercializare produse petroliere, gaze naturale și electricitate, dar și productie de electricitate. De aceea în baza ordonantei 186 și a regulamentului european, facând toate calculele am concluzionat că avem o cifra de afaceri în sectoarele respective sub 75%. Astfel, nu datorăm această taxă. În situatia in care, din motive pe care nu le putem vedea în acest moment, ANAF ar ajunge la o altă concluzie, bineînteles ca vom plati, așa cum plătim intotdeauna toate taxele și contribuțiile acolo unde suntem obligati si trebuie sa le platim”, a spus Alina Popa. Ea a arătat că ANAF a controlat compania, la începutul acestui an: „Pot sa confirm că am avut un control de la ANAF la inceputul acestui an, care a verificat în detaliu cifra de afaceri și structura cifrei de afaceri a OMV Petrom. Nu avem concluziile acestui raport. Nu avem un proces verbal de control”. Citește și: Miss Rusia s-a supărat: celelalte concurente de la concursul Miss Universe au fugit de ea. Pe rețelele sociale, ucrainenii au trolat-o fără milă Chiar și în situația în care veniturile obținute de companie din producția de energie electrică folosind în centrala de la Brazi gaze extrase din țară ar fi socotite în baza de calcul a taxei, Petrom tot nu se va califica să o plătească, a mai afirmat Popa, argumentând că, pe fondul activității din comercializare de electricitate, gaze și carburanți, tot nu se va ajunge la procentul de 75% din cifra de afaceri care ar genera plata taxei.

Petrom se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate Foto: Facebook
Economie

Petrom se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate

OMV Petrom anunţă că se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate pe 2022 întrucât veniturile din extracția hidrocarburilor și rafinare nu depășesc 75% din cifra de afaceri, așa cum cere ordonanța care a instituit această supraimpozitare. Cel mai important producător de hidrocarburi din România, OMV Petrom, susține că potrivit Regulamentului european, transpus în legislația autohtonă, prin care a fost introdusă contribuția de 60% din profitul contabil, nu este obligat să achite această taxă. Potrivit OUG 186/2022, „sunt contribuabili obligați la plata contribuției de solidaritate plătitorii de impozit pe profit și de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, cu codurile CAEN: 0610 - Extracția țițeiului, 0620 - Extracția gazelor naturale, 0510 - Extracția huilei, 1910 - Fabricarea produselor de cocserie și 1920 - Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului și care au ponderea acestor activități în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv.” UPDATE 12.11: Ministerul de Finanțe a reacționat printr-un comunicat care sugerează că, totuși, OMV Petrom ar trebui să plătească taxa de solidaritate. Petrom se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate „În T4/22, segmentul de afaceri G&E a fost semnificativ reglementat prin extinderea aplicabilităţii limitelor de preţ şi a taxării suplimentare, atât la gaze naturale, cât şi la electricitate. În consecinţă, estimăm că rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale în segmentul G&E va fi doar marginal pozitiv. Regulamentul UE 1854/2022, care a introdus o contribuţie de solidaritate cu caracter temporar, a fost transpus în legislaţia românească prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 186 publicată în data de 29 decembrie 2022. În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 şi a prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă, ne aşteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi fabricarea produselor obţinute din rafinarea petrolului”, se arată într-un anunţ al companiei, transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB) și citat de news.ro. Profitul net a crescut cu 446% Pentru primele 9 luni ale anului 2022, OMV Petrom precizează că a achitat deja către bugetul de stat al României redevenţe, impozite suplimentare şi alte contribuţii specifice industriei de aproximativ 5,2 miliarde lei, la care se adaugă aproximativ 1,6 miliarde lei impozit pe profit. În total, pentru primele 9 luni ale anului 2022, acestea reprezintă aproximativ 60% din profitul brut înainte de impozitare și au crescut de peste 6 ori față de aceeași perioada a anului precedent. Rezultatele financiare preliminare aferente anului 2022 şi trimestrului IV 2022 vor fi publicate pe 2 februarie 2023. Producţia de gaze a companiei a scăzut în primele nouă luni cu 8%, la 2,59 miliarde metri cubi. Producţia totală de hidrocarburi a scăzut cu 9% în primele nouă luni, la 32,63 milioane barili echivalent petrol. Profitul net al OMV Petrom a crescut cu 446%, la 9,156 miliarde lei, de la 1,676 miliarde lei la finalul lunii septembrie 2021, mai arată news.ro. Veniturile din vânzări au urcat cu 160%, la 44,24 miliarde lei. Numărul angajaţilor grupului a scăzut cu 5%, la finalul lunii septembrie, la 7.768 salariaţi. Citește și: Închisoare pentru o palmă peste posteriorul unei femei pe stradă. Decizie fără precedent în România Finanțele, comunicat ambiguu Ministerul Finanţelor precizează că a transpus prin Ordonanţa de Urgenţă aprobată în şedinţa de Guvern din 29 decembrie 2022 prevederile Regulamentului UE 2022/1854 care vizează toate statele membre şi are ca principal obiectiv protejarea categoriilor vulnerabile de populaţie împortiva efectelor creşterii preţurilor la energie şi finanţarea investiţiilor în proiecte energetice strategice. ”Transpunerea regulamentului în legislaţia naţionalã vizeazã întregul sector energetic şi, în speţã, toate companiile care activeazã în domeniu. Conform art. 1, alin. (1) din ordonanţa Guvernului, taxa de solidaritate se aplicã firmelor care au cifra de afaceri de peste 75 % inclusiv, din activitãţi desfãşurate în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cãrbunelui şi rafinãriilor, cu codurile CAEN: 0610 - «Extracţia ţiţeiului», 0620 - «Extracţia gazelor naturale», 0510 - «Extracţia huilei», 1910 - «Fabricarea produselor de cocserie» şi 1920- «Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului»”, subliniază Ministerul Finanţelor De asemenea, conform ministerului, codurile CAEN şi ponderea cifrei de afaceri au fost stabilite conform, Articolul 2 (Definiţii), punctul 17, din Regulamentul (UE) 2022/1854: ”societãţi din Uniune şi sedii permanente care desfãşoarã activitãţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cãrbunelui şi rafinãriilor” înseamnã societãţi din Uniune sau sedii permanente care generează cel puţin 75 % din cifra lor de afaceri din activităţi economice în domeniul extracţiei, mineritului, rafinării ţiţeiului sau fabricării produselor de cocserie, astfel cum se menţioneazã în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (10). Totodatã, contribuţia de solidaritate se datoreazã şi de cãtre pãrţile afiliate, potrivit ordonanţei Guvernului: “În aplicarea prevederilor alin. (2), persoana afiliată este cea definitã potrivit prevederilor art. 7 pct. 26 din Legea nr. 227/2015, cu modificãrile şi completările ulterioare, indiferent de obiectul de activitate şi care nu desfãşoarã activitãţile prevãzute la alin. (1).”, mai arată Finanţele, citate de news.ro.

Deputat PSD cere „tragerea pe roată a aroganței Austriei” Foto: facebook Sport.ro
Politică

Deputat PSD cere „tragerea pe roată a Austriei”

Un deputat PSD, rimis în Parlament cu susținerea famileiei Pandele-Firea, cere „tragerea pe roată a aroganței Austriei”: el vrea despăgubiri pentru ocuparea Transilvaniei, naționalizarea Petrom și „acoperirea” statuii baronului Bruckenthal. Deputat PSD cere „tragerea pe roată a aroganței Austriei” Într-o declarație politică prezentată în plenul Parlamentului, Daniel Ghiță, propune „anularea contractului de privatizare a PECO-PETROM pentru motive de obiect ilicit, de scop ilicit şi de dol, înşelăciune, prin nerespectarea unor clauze contractuale postprivatizare de către OMV Austria”. „Parlamentul României ar trebui să adopte de urgenţă şi o declaraţie prin care să solicităm Austriei scuze şi despăgubiri financiare substanţiale pentru ocuparea şi exploatarea, ca să nu zicem jefuirea, timp de peste două secole a Transilvaniei, Banatului şi Bucovinei de Nord de către Imperiul Habsburgic, respectiv Imperiul Dualist Austro-Ungar (1700- 1918), precum şi pentru pagubele cauzate statului român de către armata austro-ungară în primul război mondial şi de către armata Germaniei hitleriste, în care Austria a fost încorporată, în urma referendumului din 1938/Anschluss, în al Doilea Război Mondial, luând în acest sens exemplul Poloniei”, mai vrea Ghiță, care a ajuns deputat cu sprijinul declarat al primarului din Voluntari, Florentin Pandele. O altă solicitare a deputatului PSD, adresată primăriei Sibiu, este „să acopere de urgenţă statuia baronului Samuel von Bruckenthal din Piaţa Mare”. „O fi baronul Bruckenthal un iluminist pentru preşedintele predicator al României educate, dar pentru români a fost şi rămâne un criminal de neiertat”, a apreciat fostul luptător de kickboxing. Citește și: Agentul lui Putin, Dmitri Rogozin, rănit în timp ce petrecea într-un local din Donețk. Rogozin, rănit, printre altele, la fese Antena 3 a anunțat, în 2020, că primarul Florentin Pandele l-a convins să candideze: „Un luptător și pentru proiectele care vizează protejarea mediului, Daniel Ghiță s-a alăturat echipei PSD Ilfov după ce, la propunerea primarului Florentin Pandele, Consiliul Local Voluntari a adoptat în acest an un proiect de hotărâre privind demararea procedurilor legale pentru declararea tuturor pădurilor situate pe raza teritorial-administrativă a orașului arii naturale protejate“.

OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia Foto: Putin și șeful OMV, Rainer Seele, in 2017 Kremlin.ru
Eveniment

OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia

Publicația Der Standard, din Austria, scrie, într-o analiză publicată sâmbătă, că OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia, așa că a amânat exploatarea gazelor din offshore-ul românesc. Ziarul austriac arată și că, acum, pentru a demara exploatarea, ar fi nevoie de investiții de circa patru miliarde de euro. OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia „Rusia, ca furnizor de gaze al Austriei de mulți ani, nu ar trebui să fie bruscată, motiv pentru care OMV (…) nu a urmărit proiectul Neptun Deep cu graba necesară. Acest lucru este negat de partea austriacă”, a scris Der Standard. Ziarul amintește că anunțul privind descoperirea zăcământului a fost făcut în 2012, iar OMV a fost entuziasmat. „Ceva de genul acesta se întâmplă de obicei o singură dată în viața unui manager”, a spus atunci Gerhard Roiss, care a condus OMV din 2011 în 2015. Exploatarea a fost înghețată și pe fondul intervenției statului român, care, printre altele, dorea taxe mai mari. În plus, prețul gazelor scăzuse puternic. Însă, odată cu invadarea Ucrainei, prețurile la gaze au crescut, iar proiectul a rdevenit atractiv pentru OMV. „Pentru a extrage gazul ar trebui investite patru miliarde de euro, două miliarde doar de la OMV. Vechea lege offshore, care prevedea cea mai mare cotă de impozitare din UE, de 23 la sută, a fost între timp modificată de Parlamentul României și a devenit mai prietenoasă investitorilor. În unele puncte însă, se doresc încă îmbunătățiri, potrivit OMV. Primele gaze ar putea fi extrase în 2027, dacă (…) se va da undă verde pentru investiție în 2023”, mai arată Der Standard. Citește și: Japonia abandonează pacifismul și investește sute de miliarde de dolari în apărare, în fața amenințării Chinei comuniste Gazele din acest permietru, aflat la 170 de kilometri de Constanța, sunt la o adâncime de maxum 1.000 de metri.

Adrian Năstase apără privatizarea Petrom Foto: Facebook Adrian Nastase
Politică

Adrian Năstase apără privatizarea Petrom

Fostul premier Adrian Năstase apără, într-un articol publicat pe blogul său, privatizarea Petrom: compania avea, la momentul vânzării, datorii de 30.000 de miliarde de lei (vechi, adică trei miliarde lei noi), după ce Guvernul ștersese deja datorii din perioada 1998-2000 de circa 10 miliarde lei vechi. Adrian Năstase apără privatizarea Petrom Fostul premier arată că comisia de privatizare a Petrom a fost aprobată de Parlament și că prețul obținut de statul român a fost de 1,5 miliarde euro pentru 51% din acțiuni. Ce precizează Adrian Năstase: România nu avea confirmat de către UE statutul de economie de piată functională, statut conditionat de intelegerile cu Banca Mondială, FMI si UE. In “TO DO LIST-ul din iulie 2004, măsura 33 prevedea obligatiile legate de privatizarea Petrom, cu termene precise. Contractul de privatizare a fost aprobat prin legea 555/2 decembrie 2004 (...) Rezultatul votului a fost 173 voturi pentru, 20 impotrivă si 1 abtinere. Până in prezent OMV Petrom a contribuit la bugetul României cu 35 miliarde euro, in perioada 2005-2021 si a făcut investitii de 17 miliarde de euro, având in prezent 8000 de salariati. In ceea ce priveste profiturile pe primele luni ale anului, verificati cât au fost taxele plătite la stat in aceeasi perioadă. Fostul premier amintește că petrolul este al statului român, dar zăcămintele de petrol pot fi doar concesionate pe diferite perioade. „Un esec penibil legat de neacceptarea noastră in Spatiul Schengen (vă aduceti aminte cine a rezolvat prima fază a intrării in Spatiul Schengen, prin eliminarea vizelor pentru romăni, incepând cu 1 ianuarie 2002?) se translatează spre o componentă importantă a negocierilor noastre pentru aderarea la Uniunea europeană, aderare care ne-a adus importante beneficii directe si indirecte, inclusiv financiare”, mai scrie Năstase. Citește și: Putin, sfidat de Biden: Statele Unite, aproape să anunțe că vor trimite sisteme anti-rachetă Patriot în Ucraina. Rusia a amenințat că va riposta față de o astfel de „escaladare”

George Simion și oamenii săi au ocupat o benzinărie OMV timp de cel puțin 40 de minute Foto: Captură video Ziarul Incomod
Eveniment

George Simion și oamenii au ocupat o benzinărie OMV

George Simion și oamenii săi au ocupat o benzinărie OMV timp de cel puțin 40 de minute, arată imaginile filmate și postate pe pagina de Facebook a liderului AUR. În imagini se vede un grup de circa 40 de persoane, fluturând drapele tricolore și strigând lozinci. Și sâmbătă a avut loc un protest asemănător. George Simion și oamenii săi au ocupat o benzinărie OMV Benzinăria OMV ocupată azi se află în cartierul Albert din Ploeiști, scrie Ziarul Incomod din Prahova. Potrivit acestei publicații, protestarii au intrat și în incinta magazinului benzinăriei, unde au scandat: “PSD și PNL, slugile la OMV”, “Afară cu OMV din țară”, “Vrem Petromu’ înapoi” și “Jos Guvernul”. „Vrem Petromul recuperat”, a scris George Simion, pe pagina sa de Facebook. La mitingul susținut în incinta benzinăriei Petrom, el a susținut că Petrom a fost vândut OMV pentru ca România să fie primită în Uniunea Europeană. Sâmbătă, Simion și echipa sa au ocupat o benzinărie PMV din Pitești. ”Știți cum este? Politicienii români spun că nu mai trebuie să mergem în Austria la ski și la shopping. 99,9% dintre români nu merg la ski și la shopping în Austria. Le dau o veste: 99% dintre români sunt afectați de faptul că sunt prețuri mari la pompă, de faptul că nu avem gaze naturale extrase încă și nu există un plan concret de a extrage gazele naturale din Marea Neagră, în sensul ăsta Austria favorizând Rusia în mod clar. Și lemnele cu care ar trebui să se încălzească mare parte din populația rurală care există lângă păduri nu sunt accesibile pentru această populație pentru că anumite companii austriece taie aceste lemne și le duc direct în Ungaria, în Austria, se încălzesc austriecii, ungurii, iar noi nu avem voie”, a declarat George Simion la Antena 3. Citește și: George Simion, primit cu ostilitate la Târgul de carte Gaudeamus: „Nu aveţi ce căuta aici. Sunteţi o ruşine” Nici la evenimentul de sâmbătă poliția și jandarmeria nu au intervenit.

Petrom ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene Foto: Twitter
Eveniment

Petrom putea trece controlul companii norvegiene

Petrom OMV ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene, întrucât întregul consorțiu austriac ar putea fi preluat de scandinavi. Prin această tranzacție complicată, întrucât implică și un grup din Abu Dhabi, Austria speră să-și asigure necesarul de gaze, pentru a scăpa de dependența de Rusia. Petrom ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene „Pentru a înlocui lipsa livrărilor de gaze rusești, se pare că un consorțiu norvegian a oferit OMV-ului austriac să preia cel puțin 51% din divizia de petrol și gaze. În schimb, scandinavii se oferă să furnizeze 75 terawatt-oră (TWh) de gaz natural pe an, relatează „Kurier”. Consumul anual este în prezent de aproximativ 90 TWh. Austria deține în prezent un pachet de 31,5% din OMV. Alte 24,9% sunt deținute de Mubadala Group din Abu Dhabi. Potrivit „Kurier”, arabii sunt gata să renunțe la aceste acțiuni. Ziarul speculează că biletele de avion ale guvernului spre Abu Dhabi sunt „deja rezervate” în următoarele săptămâni”, scrie Der Standard. „Grupul OMV și guvernul de vârf au primit o ofertă explozivă din partea Norvegiei. Dacă o înțelegere rapidă reușește, s-ar putea să-și ia adio de la gazul rusesc și să se asigure totuși aprovizionarea (…) Pentru că anul acesta, dar mai ales anul viitor, pot fi la limită, guvernul și holdingul de stat ÖBAG au dat acum o sarcină OMV. Scopul: Austria ar putea deveni complet independentă de gazul rusesc în doar un an și ar putea asigura aprovizionarea industriei și gospodăriilor”, explică Der Standard. OMV trebuie să decidă ce face cu gazele din Marea Neagră Grupul austriac OMV deține 51% din OMV Petrom, statul român având o participație de 20,6%. OMV Petrom deține o participație de 50% din cel mai important zăcământ de gaze din Marea Neagră, Neptun Deep, alături de Romgaz. OMV Petrom şi Romgaz ar trebui să anunţe în acest an decizia de investiţii în extracţia gazelor din zăcământul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, având în vedere contextul actual de pe piaţa gazelor, a afirmat, la 21 septembrie, ministrul Energiei, Virgil Popescu. Petrom a raportat și în al treilea trimestru al anului o scădere a producției de hidrocarburi și a vânzărilor. Singura creștere a fost pe segmentul de generare de energie electrică. OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producție anuală de țiței și gaze la nivel de grup de aproximativ 47 milioane bep în 2021. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual și operează o centrală electrică de înaltă eficiență de 860 MW. Citește și: ANALIZĂ WSJ Sistemele HIMARS au transformat bătălia din Ucraina: au oprit avasnul rusesc și sunt responsabile pentru 70% din avansul din zona Herson Pe piața distribuției de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România și țările învecinate prin intermediul a aproximativ 790 benzinării, sub două branduri, OMV și Petrom.

Salariile conducerii Petrom sunt publice: șefa companiei, 1,5 milioane euro pe an, brut Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Pentru prima oară, salariile conducerii Petrom sunt publice

Pentru prima oară, salariile conducerii Petrom sunt publice, într-un raport OMV Petrom privind salarizarea. Șefa companiei, Christina Verchere, a beneficiat de 1,5 milioane de euro, brut. În document se arată că aceste salarii au crescut urmare a performaneței companiei. Salariile conducerii Petrom sunt publice Potrivit datelor din acest raport, ea are un salariu de bază de 414.000 de euro, iar în 2021 bonusurile şi acordarea de acţiuni i-au mai adus circa 1,1 mil. euro. Alina Popa, CFO şi membru al directoratului Petrom, are un salariu de bază de 263.800 de euro, plus un bonus de 143.000 de euro plus tranşa planului de stimulare pe termen lung (LTIP) de 179.000 de euro, în total 587.000 de euro. Radu Căprău, membru al directoratului responsabil pentru refining&marketing, are un salariu de bază de 273.000 de euro, un bonus de 137.000 de euro și tranşa LTIP de 165.000 de euro, adică 574.000 de euro în total. „În plus față de componentele remunerării indicate mai sus, membrii Directoratului primesc beneficii în natură, inclusiv mașină de serviciu și asigurare pentru accidente. Pentru angajați străini, au fost convenite indemnizații suplimentare (de ex. cazare). Pentru anul financiar 2021, au fost plătite următoarele beneficii în natură: Christina Verchere: 581 euro; Alina Popa: 363 euro; Radu Căprău: 363 euro; Franck Albert Neel: 366 euro; Christopher Veit: 348 euro. Membrii Directoratului angajați din străinătate primesc o compensație pentru planurile de pensie anterioare, în sumele următoare: Christina Verchere: 248.500 euro; Frank Albert Neel: 120.000 euro; și Christopher Veit: 193.843 euro. La toate aceste sume se adaugă o indemnizație de 20%, aplicabilă, cu titlu temporar, tuturor contractelor de muncă în vederea compensării transferului contribuțiilor de asigurări sociale de la angajator către angajat pe baza modificărilor fiscale introduse prin OUG nr. 79/2017”, se arată în documentul publicat de OMV Petrom. Directorii nu sunt implicați în stabilirea propriilor salarii În raport se prezintă și o comparație între performanța financiară a companiei și renumerațiile conducerii. „Este important de subliniat că, în conformitate cu bunele practici de guvernanță, niciunul dintre membrii Directoratului nu este implicat în stabilirea propriei remunerări. CPN analizează și ia decizii cu privire la toate aspectele legate de remunerarea membrilor Directoratului, după revizuirea unui vast set de informații, inclusiv informații și trenduri relevante ale pieței, informații din partea acționarilor și informații interne” se mai arată în „Scrisoarea către acționari”, semnată de Alfred Stern, președintele Comitetului Prezidențial și de Nominalizare (CPN). Citește și: Ucraina acuză: de la începutul războiului, statele UE au transferat Rusiei peste 19 miliarde de euro, plata importurilor de energie

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră