luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: petroliere

8 articole
Internațional

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz: două milioane de dolari. Însă navele SUA sau israeliene sunt complet interzise la trecerea spre sau dinspre Golful Persic.  Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” Datele de azi arată că traficul prin strâmtoare este în creștere.  Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz „Traficul prin Strâmtoarea Hormuz este deviat din ce în ce mai mult către apele teritoriale iraniene, spre așa-numita «Cabina de taxare a Teheranului», unde se pare că Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice verifică detaliile navelor și, în unele cazuri, percepe o taxă de trecere. Peste 20 de nave de peste 10.000 de tone au urmat acest traseu, care trece între insulele Qeshm și Larak din Iran. Printre acestea s-au numărat două petroliere «zombie» care au tranzitat în timp ce își asumau identitatea unor nave decedate. Se pare că cel puțin două nave care au tranzitat strâmtoarea au plătit, una dintre plăți fiind estimată a fi în jur de 2 milioane de dolari”, scrie Lloydslist.  Plata s-ar face în yuani chinezești.  Parlamentarul iranian Alaeddin Boroujerdi a susținut la televiziunea de stat că Teheranul percepe taxe de aproximativ 2 milioane de dolari anumitor nave pentru „servicii de securitate” și un nou „regim suveran” în strâmtoare – prezentând acest lucru ca acoperind „costurile războiului” și demonstrând puterea Iranului. Cu toate acestea, ambasada Iranului în India a replicat vehement, numind rapoartele „nefondate” și afirmând că comentariile lui Boroujerdi sunt doar opinii personale, nu politici oficiale.

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz Foto: Facebook USS Abraham Lincoln
Atac ucrainean asupra Primorsk și Ust-Luga (sursa: Planet Labs/Radio Svoboda)
Internațional

Dronele ucrainene au făcut prăpăd la terminalele petroliere rusești din Primorsk și Ust-Luga

Un atac masiv cu drone lansat de Ucraina asupra portului petrolier Primorsk, situat la Marea Baltică, a provocat incendii majore și a dus la suspendarea exporturilor de petrol din două terminale strategice ale Rusiei. Este cea mai amplă ofensivă aeriană asupra regiunii Leningrad de la începutul războiului și amplifică tensiunile deja existente pe piețele globale de energie. Imagini din satelit contrazic autoritățile ruse Imagini din satelit realizate de Planet Labs arată că cel puțin patru rezervoare de combustibil au fost cuprinse de flăcări, în contradicție cu declarațiile inițiale ale guvernatorului regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, care susținuse că doar un singur rezervor a fost afectat. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Incendiile au fost vizibile sub forma unor puncte intense de culoare portocalie, însoțite de coloane dense de fum care s-au extins deasupra instalațiilor petroliere. Exporturile de petrol, suspendate la Primorsk și Ust-Luga În urma atacului, activitatea porturilor Primorsk și Ust-Luga, aflat la aproximativ 80 de kilometri distanță, a fost suspendată. Cele două terminale gestionează împreună aproximativ 1,7 milioane de barili de petrol pe zi, iar oprirea operațiunilor vine într-un moment extrem de sensibil pentru piața globală, deja destabilizată de închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. Nu este clar, deocamdată, dacă portul Ust-Luga a suferit daune directe în urma atacului. Ucraina confirmă atacul asupra infrastructurii energetice ruse Statul Major ucrainean a confirmat lovitura, precizând că au fost vizate atât rezervoarele de combustibil, cât și infrastructura de încărcare operată de compania Transneft. Datele furnizate de NASA indică faptul că incendiul a afectat un terminal de produse petroliere rafinate, inclusiv benzină, motorină și combustibil pentru avioane, ceea ce ar putea avea consecințe semnificative nu doar asupra exporturilor, ci și asupra logisticii militare ruse. Portul Primorsk reprezintă un nod esențial al sistemului Baltic Pipeline System și este utilizat inclusiv de așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei pentru a evita sancțiunile internaționale. Cel mai mare atac cu drone asupra regiunii Leningrad Peste 60 de drone au fost lansate asupra regiunii Leningrad în mai puțin de 24 de ore, depășind recordul anterior stabilit în iulie 2025. Autoritățile ruse susțin că au interceptat 249 de drone în mai multe regiuni, însă impactul asupra infrastructurii a fost semnificativ. Aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg a fost închis timp de 15 ore, iar zeci de zboruri au fost anulate sau redirecționate. În plus, o dronă căzută a avariat o linie electrică în apropierea localității Ermilovo, iar un sistem de apărare antiaeriană a explodat în apropierea unei fabrici de armament din Gatchina. Rafinării și infrastructură strategică, ținte repetate Atacul nu s-a limitat la Primorsk. O rafinărie importantă din Ufa, Bashneft-Ufaneftekhim, a fost de asemenea vizată. Aceasta are o capacitate anuală de 6–8 milioane de tone și este considerată o sursă esențială de combustibil pentru armata rusă. Nu este pentru prima dată când portul Primorsk este atacat: un incident similar a avut loc în septembrie 2025, afectând temporar exporturile. Impact asupra pieței globale și strategiei Rusiei Atacurile repetate asupra infrastructurii energetice ruse vin într-un moment în care Moscova se confruntă deja cu dificultăți în valorificarea prețurilor ridicate ale petrolului. Exporturile din principalele porturi vestice ale Rusiei erau deja estimate să scadă în martie la aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi, față de 1,8 milioane anterior. Loviturile asupra unor puncte-cheie precum Primorsk reduc capacitatea Rusiei de a redirecționa fluxurile de petrol și afectează direct veniturile din export — o componentă esențială pentru finanțarea războiului.

Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug Foto: Facebook Lloyds Maritime Institute
Internațional

Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug

Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: petrolierele care fug din Golful Persic opresc transponderul, dispozitivul electronic care transmite și primește automat date în timp real despre navă, respectiv identitate (MMSI), poziție GPS, viteză, curs și destinație. Dar oprirea transponderului nu este singurul truc cu care marinarii păcălesc blocajul iranian: unele nave se declară ca fiind ale Chinei comuniste - cu care Iranul întreține relații strânse - iar altele susțin că sunt turcești/musulmane.  Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea Iranul a blocat strâmtoarea pe 28 februarie și a atacat cel puțin zece vase care încercau să o tranziteze. Însă Iranul nu poate folosi radare pentru a detecta navele din zonă, fiindcă orice semnal electronic ar atrage aviația SUA.  UPDATE: Prețurile la petrol, care săriseră la aproape 110 dolari barilul, au scăzut dramatic în această seară. La ora redactării acestei știri prețul era de 84 USD/baril.  Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug „O navă care transporta un milion de barili de țiței saudit a traversat Strâmtoarea Hormuz în ultimele zile, fiind unul dintre primele petroliere mari care au părăsit Golful Persic de când traficul prin acest punct de trecere a fost practic oprit.  Tankerul Shenlong, operat de compania greacă Dynacom Tankers Management Ltd., și-a oprit transponderul în Golful Persic pe 4 martie, în timp ce naviga spre Hormuz, și a început să emită semnale în apropierea coastei Indiei luni dimineață, potrivit datelor de urmărire a navelor compilate de Bloomberg”, a relatat, azi, Bloomberg.  „Luni, nava de marfă Guan Yuan Fu Xing, sub pavilionul Panama, a fost ultima care a traversat în siguranță Strâmtoarea Hormuz, la două zile după ce și-a schimbat destinația în „CHINA OWNER” prin intermediul transponderului AIS. Similar semnalelor aviatice, sistemul de siguranță AIS permite navelor să transmită detalii, poziții și destinații către porturi și alte nave. Aceste semnale sunt colectate de dispozitive de urmărire, inclusiv Marine Traffic. În ultima săptămână, aproximativ 30 de alte nave din Golf sau care tranzitau Strâmtoarea Hormuz au efectuat manevre similare, unele mai îndrăznețe decât altele. Nava Iron Maiden, înregistrată în Insulele Marshall, și nava Sino Ocean, sub pavilionul Liberiei, au afișat legături cu China în timp ce navigau prin strâmtoare, apoi le-au îndepărtat odată ce au ieșit din strâmtoare. Alte nave au transmis mesaje similare, uneori doar pentru câteva minute, în timp ce staționau. Cel puțin două nave au transmis semnale care indicau că sunt deținute de Turcia și au echipaj turc, iar într-un caz, în ziua izbucnirii războiului, s-au declarat „musulmane”. De luni trecută, peste 20 de nave comerciale au fost detectate traversând strâmtoarea, potrivit analizei AFP a datelor Marine Traffic”, arată France 24. 

Kazahstanul înființează școală militară pentru drone (sursa: gov.kz)
Internațional

Kazahstan intră în războiul dronelor după ce i-au fost atacate terminalele și petrolierele

Kazahstanul a decis să înființeze o școală de formare a operatorilor de drone militare, în urma atacurilor recente atribuite Ucrainei asupra terminalelor petroliere din Marea Neagră și asupra petrolierelor închiriate de statul kazah. Decizia marchează un pas important în adaptarea capacităților sale militare, în contextul conflictului ruso-ucrainean, în care Kazahstanul a încercat până acum să își mențină neutralitatea. Peste 300 de cadeți instruiți pentru operarea dronelor FPV Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării din Kazahstan, peste 300 de cadeți aflați în ultimul an de studii la Institutul Militar al Forțelor Terestre „General al Armatei Sagadat Nurmagambetov” participă la cursuri de operare a dronelor FPV (first-person view). Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „În acest scop, instituția a creat Școala de formare a specialiștilor în drone”, precizează oficialii ministerului. Armata kazahă mizează pe sisteme fără pilot Comandamentul militar a subliniat că, prin sprijinul instructorilor cu experiență, cadeții dobândesc competențe avansate în utilizarea sistemelor aeriene fără pilot, tehnologii care au schimbat fundamental tacticile moderne de luptă. „Prin stăpânirea acestor tehnologii moderne, cadeții obțin cunoștințe practice despre operarea dronelor, utilizate astăzi într-o varietate de domenii”, a declarat directorul școlii, locotenent-colonelul Daniar Dilbadaiev. Ce presupune pregătirea viitorilor operatori de drone În cadrul centrului de instruire, viitorii ofițeri studiază: - caracteristicile tehnice și construcția dronelor - modul de utilizare și întreținere - măsurile de siguranță - utilizarea dronelor în diverse condiții operaționale Programul de pregătire este completat de exerciții practice intensive, desfășurate atât în simulatoare computerizate, cât și în condiții reale. Simulatoare, zboruri reale și misiuni de recunoaștere O atenție deosebită este acordată instruirii în simulatoare digitale, unde cadeții execută misiuni de zbor și învață să reacționeze la situații neprevăzute, fără a pune în pericol echipamentele sau trupele. De asemenea, sunt organizate zboruri reale, care includ manevre cu obstacole și misiuni de recunoaștere. Școala dispune și de o pistă specială pentru drone FPV, destinată inclusiv competițiilor între cadeți. Neutralitate sub presiune, în contextul conflictului ruso-ucrainean „Instruirea specialiștilor în domeniul sistemelor aeriene fără pilot are ca scop asigurarea forțelor armate cu personal înalt calificat, capabil să utilizeze tehnologii moderne în interesul securității și apărării țării”, se arată în comunicatul Ministerului Apărării. Kazahstanul, stat din Asia Centrală care a încercat să rămână neutru în războiul dintre Rusia și Ucraina, a raportat atacuri repetate cu drone asupra terminalelor maritime ale Consorțiului Conductei Caspice (KTK) din Marea Neagră, precum și asupra petrolierelor închiriate de statul kazah. Aceste incidente par să fi accelerat decizia autorităților de a investi în capacități militare bazate pe drone, considerate esențiale în conflictele contemporane.

Kazahstan, petroliere distruse de drone ucrainene (sursa: X/Jack Prandelli)
Internațional

Kazahstan începe să simtă colaborarea cu rușii: petrolierele, distruse de drone ucrainene

Ministerul Afacerilor Externe al Kazahstanului a transmis miercuri o declarație oficială privind incidentul de la terminalul maritim CPC din Marea Neagră, după ce mai multe petroliere aflate în tranzit au fost vizate de atacuri cu drone.  Atacuri cu drone asupra petrolierelelor care se îndreptau spre terminalul CPC Potrivit reprezentantului oficial al MAE kazah, Yerlan Zhetybayev, ministerul își exprimă „îngrijorarea profundă” în legătură cu atacurile din 13 ianuarie asupra a trei petroliere care se îndreptau către terminalul maritim CPC din Marea Neagră. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Ministerul Afacerilor Externe a precizat că a organizat întâlniri de urgență cu ambasadori din mai multe state europene, precum și cu reprezentanți ai Statelor Unite și alți parteneri internaționali. În cadrul acestor discuții, oficialii au subliniat necesitatea adoptării unor măsuri eficiente pentru garantarea siguranței transportului de hidrocarburi, inclusiv pe rutele maritime, în strictă conformitate cu dreptul internațional. Kazahstanul subliniază statutul său de stat neimplicat în conflicte armate Yerlan Zhetybayev a reamintit că Republica Kazahstan nu este parte la niciun conflict armat și joacă un rol important în consolidarea securității energetice globale și europene. Oficialul a subliniat că statul kazah asigură livrarea neîntreruptă de energie, în deplină conformitate cu standardele internaționale. Totodată, acesta a precizat că petrolierele implicate în incidente dețineau toate autorizațiile necesare și erau dotate cu echipamentele de identificare cerute de legislația internațională. Creșterea riscurilor pentru infrastructura energetică internațională Ministerul Afacerilor Externe a atras atenția asupra faptului că numărul tot mai mare de incidente similare indică riscuri crescute pentru funcționarea infrastructurii energetice internaționale. În acest context, autoritățile de la Astana au făcut apel la partenerii internaționali pentru o cooperare mai strânsă, în vederea prevenirii unor situații similare în viitor. Petrolierul Matilda, atacat de o dronă pe 13 ianuarie În data de 13 ianuarie, petrolierul Matilda, aflat sub pavilion maltez și închiriat de o filială a companiei KazMunayGas, a fost atacat de o dronă. La bordul navei a fost detectată o explozie, fără izbucnirea unui incendiu ulterior. Potrivit autorităților, nu au existat victime sau răniți în rândul echipajului. Evaluările preliminare ale serviciilor tehnice arată că nava rămâne navigabilă, iar până în prezent nu au fost identificate avarii critice ale corpului navei. Incident și pe petrolierul Delta Harmony, sub pavilion liberian Un alt incident a vizat petrolierul Delta Harmony, sub pavilion liberian, care a fost atacat de o dronă în timp ce aștepta încărcarea. Atacul a provocat un incendiu, care a fost stins rapid, fără a exista victime în rândul echipajului. Potrivit grupului de lucru, nava nu fusese încărcată cu petrol la momentul incidentului, iar rezervoarele de marfă erau goale. În consecință, autoritățile kazahstaneze au precizat că nu au existat pagube asupra resurselor de export ale Kazahstanului.

„Flota fantomă” a Rusiei atacată de drone ucrainene (sursa: Kyiv Independent)
Internațional

Kievul revendică atacul asupra a doua petroliere rusești "fantomă" în Marea Neagră

Ucraina a revendicat sâmbătă un atac asupra a două petroliere aflate în Marea Neagră, susținând că navele aparțineau „flotei fantomă ruse”, folosită de Moscova pentru a evita sancțiunile occidentale. Potrivit unei surse din Serviciul de Securitate Ucrainean (SBU), petrolierele Kairo și Virat au fost lovite cu drone maritime Sea Baby, în cadrul unei operațiuni comune între SBU și marina ucraineană. Nave avariate critic, impact asupra transportului de petrol rusesc Cele două petroliere erau goale în momentul atacului și se îndreptau către portul rusesc Novorossiisk pentru realimentare. Citește și: Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 militari ruși morți/zi, în medie Potrivit sursei citate, ambele nave au suferit avarii critice și au fost scoase aproape complet din funcțiune. Oficialul ucrainean a subliniat că acest atac va afecta semnificativ capacitatea Rusiei de transport al petrolului. Operațiune reușită pentru stabilizarea orașului Pokrovsk Pe frontul terestru, Forțele Armate Ucrainene au raportat o operațiune de succes în direcția orașului Dobropilia, pentru stabilizarea situației din Pokrovsk. Orașul este scena unor lupte intense și prelungite cu trupele rusești, însă, potrivit Kievului, Pokrovsk rămâne sub control ucrainean. Kievul respinge încercările Rusiei de izolare a regiunii Donețk Comandantul Forțelor de Asalt Aeriene, Oleg Apostol, a explicat că Rusia intenționa să avanseze spre Barvinkove din direcția Dobropilia, cu scopul de a izola complet regiunea Donețk. Cu toate acestea, operațiunea ucraineană ar fi împiedicat planurile invadatorilor. „Pokrovsk rezistă. Avem unități în oraș, iar anumite zone sunt deja sub controlul nostru”, a declarat Apostol. Potrivit autorităților ucrainene, trupele ruse încearcă să cucerească Pokrovskul infiltrând mici unități de infanterie printre liniile ucrainene și încearcă să încercuiască apărătorii orașului, inclusiv pe cei care protejează localitatea vecină Mirnograd.

Stare de urgență ecologică în Crimeea (sursa: crimea.kp.ru)
Mediu

Stare de urgență ecologică în Crimeea

Stare de urgență ecologică în Crimeea. Rusia a instituit starea de urgență regională în Crimeea, peninsula ucraineană anexată în 2014, după ce curățarea țărmurilor Mării Negre continuă în urma unei deversări masive de păcură. Incidentul a fost cauzat de naufragiul a două petroliere în strâmtoarea Kerci luna trecută. Stare de urgență ecologică în Crimeea Guvernatorul instalat de Rusia în Sevastopol, Mihail Razvojaev, a declarat starea de urgență pentru a accelera intervențiile necesare, inclusiv evacuarea cetățenilor în cazuri extreme. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Această măsură oferă autorităților locale mai multă flexibilitate în luarea deciziilor. Ministerul rus pentru Situații de Urgență a raportat că echipele de intervenție și voluntarii au evacuat până acum peste 86.000 de tone de nisip și sol contaminat. Mobilizarea implică peste 10.000 de persoane care curăță manual păcura vâscoasă și mirositoare de pe plajele afectate. Naufragiul petrolierelor Cele două nave petroliere, ambele construite acum mai bine de 50 de ani, au naufragiat pe 15 decembrie în timpul unei furtuni puternice. Volgoneft-212 s-a rupt în două și s-a scufundat, în timp ce Volgoneft-239 a eșuat pe țărm. Împreună, transportau aproximativ 9.000 de tone de păcură. Fauna marină, grav afectată Deversarea a avut un impact devastator asupra mediului, ONG-urile de mediu raportând numeroși delfini și pescăruși morți. Autoritățile estimează că între 2.400 și 3.000 de tone de păcură grea M100 s-au scurs, această substanță fiind dificil de gestionat deoarece se solidifică la temperaturi sub 25°C și se scufundă în apă. Operațiuni de curățare Intervențiile continuă atât pe plajele din Anapa, o stațiune populară, cât și în alte zone afectate. Ministerul rus al Transporturilor a revizuit estimările inițiale, stabilind cantitatea de păcură deversată la 2.400 de tone. În urma incidentului, un membru al echipajului a murit, iar 26 au fost salvați. Riscurile flotei învechite Criza ecologică din Crimeea scoate în evidență riscurile asociate navelor vechi și vulnerabile. În timp ce autoritățile încearcă să gestioneze dezastrul, impactul asupra mediului și viețuitoarelor marine rămâne o problemă majoră. Mobilizarea masivă a resurselor continuă, dar situația subliniază necesitatea unor măsuri preventive stricte în transportul maritim.

Rusia dezvoltă o flotă-fantomă pentru a păcăli sancțiunile Foto: Twitter
Eveniment

Rusia dezvoltă o flotă-fantomă pentru păcăli sancțiunile

Rusia își dezvoltă o flotă-fantomă de zeci de petroliere pentru a păcăli sancțiunile occidentale, scrie The Times. Țările vestice au impus, de la 5 decembrie, un embargou asupra livrărilor rusești de petrol pe cale maritimă. În plus, țările vestice au interzis companiilor lor să mai asigure vapoarele care transportă petrol rusesc. Rusia dezvoltă o flotă-fantomă pentru a păcăli sancțiunile Și Financial Times a scris, acum câteva zile, despre această flotă „din umbră”. FT remarcă faptul că Rusia a cumpărat vase învechite. „Am văzut un număr destul de mare de vânzări către cumpărători anonimi în ultimele luni și, la câteva săptămâni după vânzare, multe dintre aceste tancuri petroliere apar în Rusia pentru a lua prima lor încărcătură de țiței”, a arătat, pentru FT, Craig Kennedy, expert în probleme rusești la Davis Center din cadrul Universității Harvard, care a urmărit navele. FT preciează că sunt 103 tancuri petroliere cumpărate de Rusia în acest an. Russia has quietly amassed a fleet of over 100 ageing tankers to help circumvent western restrictions on Russian oil sales following its invasion of Ukraine — by ⁦@OilSheppard⁩ ⁦@xtophercook⁩ https://t.co/EAUZ3k08Mc— Polina Ivanova (@polinaivanovva) December 2, 2022 În condițiile embargoului din UE, Rusia trebuie să vândă petrol la un preț redus către Turcia, India și China. „Rusia a achiziționat peste 100 de petroliere noi în acest an, adesea în mod anonim, deoarece pare să se concentreze pe piața asiatică, arată analizele. Andrei Kostin, un înalt oficial al unei bănci ruse, a declarat recent că Moscova va trebui să cheltuiască un trilion de ruble (12,9 miliarde de lire sterline) pentru a-și extinde flota de petroliere. Piața europeană absorbea aproximativ patru milioane și jumătate de barili de petrol pe zi dinspre Moscova, a declarat Chris Weafer, director executiv și analist pe zona Rusiei la Macro-Advisory, o firmă de consultanță. «Va putea transfera aproximativ două milioane și jumătate de barili pe piețele asiatice», a adăugat el”, explică The Times. Citește și: Firea toacă 500.000 de euro/an pe chiria pentru imobilul care vă găzdui sinecura pe care o conduce, ministerul Familiei. Ministerul își va majora numărul de angajați „Unii analiști din Rusia au avertizat că țările asiatice dețin acum toate cărțile în relațiile lor energetice cu Kremlinul. «Nu este nevoie să ne facem iluzii despre China, India sau chiar Turcia. Ei își vor urmări interesele naționale. Limita de preț înseamnă că așa-numitele țări prietene vor cere din ce în ce mai multe reduceri», a declarat Konstantin Selyanin, economist rus, pentru site-ul Uralpolit. «Rusia este un vânzător disperat”, a spus Weafer. „Trebuie să-și vândă petrolul și aceștia sunt singurii cumpărători»”, mai arată publicația britanică.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră