vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: petrol

71 articole
Eveniment

China evită noile tranzacții cu petrol rusesc

China evită noile tranzacții cu petrol rusesc. Rafinăriile de stat din China onorează contractele de petrol rusesc existente, dar evită să încheie noi contracte, în ciuda reducerilor mari, ținând cont de apelul Beijingului la prudență, în contextul în care sancțiunile occidentale împotriva Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina, transmite Reuters. China evită noile tranzacții cu petrol rusesc Compania de stat Sinopec, cea mai mare rafinărie din Asia, CNOOC, PetroChina și Sinochem au rămas pe margine în tranzacționarea de noi încărcături rusești pentru încărcările din luna mai, au declarat persoanele, care au toate cunoștințe în acest sens, dar au vorbit sub rezerva anonimatului, având în vedere sensibilitatea subiectului. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Firmele chineze de stat nu doresc să fie văzute ca sprijinind în mod deschis Moscova prin cumpărarea unor volume suplimentare de petrol, au declarat două dintre persoane, după ce Washingtonul a interzis petrolul rusesc luna trecută, iar Uniunea Europeană a aplicat sancțiuni asupra principalului exportator rus Rosneft și Gazprom Neft. "Companiile de stat sunt prudente, deoarece acțiunile lor ar putea fi considerate ca reprezentând guvernul chinez și niciuna dintre ele nu vrea să fie evidențiată ca fiind un cumpărător de petrol rusesc", a declarat una dintre persoane. Sinopec și Petrochina au refuzat să comenteze. CNOOC și Sinochem nu au răspuns imediat la o solicitare de comentarii. China și Rusia au dezvoltat legături din ce în ce mai strânse în ultimii ani, iar recent, în februarie, au anunțat un parteneriat "fără limite", iar China a refuzat să condamne acțiunea Rusiei în Ucraina sau să o numească invazie. citeste mai departe China a criticat în mod repetat sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, deși un diplomat de rang înalt a declarat sâmbătă că Beijingul nu ocolește în mod deliberat sancțiunile impuse Rusiei. China, cel mai mare importator de petrol din lume, este principalul cumpărător de țiței rusesc, cu 1,6 milioane de barili pe zi, jumătate din această cantitate fiind furnizată prin conducte în cadrul unor contracte de la guvern la guvern. Sursele se așteaptă ca firmele de stat din China să își onoreze contractele existente și pe termen lung pentru petrolul rusesc, dar să se ferească de noi contracte spot. O scădere a importurilor de petrol rusesc din China ar putea determina giganții săi rafinării de stat să se orienteze către surse alternative, ceea ce se adaugă la îngrijorările legate de aprovizionarea globală care au dus prețul de referință al petrolului Brent la maximele ultimilor 14 ani, aproape de 140 de dolari pe baril, la începutul lunii martie, după ce Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie. De atunci, cotațiile petrolului Brent au scăzut, la sub 110 dolari, după ce Statele Unite și aliații au anunțat planuri de eliberare a stocurilor din rezervele strategice. citiți mai departe

Rusia spune că nu va fi afectată de sancțiunile UE (sursa: Forbes)
CE ia în calcul interzicerea importurilor din Rusia (sursa: ft.com)
Internațional

CE ia în calcul interzicerea importurilor din Rusia

CE ia în calcul interzicerea importurilor din Rusia. Comisia Europeană a anunţat marţi că interzicerea importurilor de petrol şi cărbune din Rusia este "cu siguranţă o opţiune" pentru a răspunde la atrocităţile trupelor ruse în Ucraina şi a subliniat că este nevoie să se ajungă la un consens în rândul statelor membre pentru a adopta această măsură, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres. CE ia în calcul interzicerea importurilor din Rusia "În ceea ce priveşte Comisia Europeană, este clar o opţiune, dar trebuie să ajungem la un consens în această privinţă în rândul statelor membre. Discuţiile sunt în curs şi vor continua şi astăzi", a dat asigurări vicepreşedintele Executivului comunitar, responsabil pentru Economie, Valdis Dombrovskis, întrebat de presă, la Luxemburg, despre această posibilitate. Citește și: Presiunea internațională ca Putin să fie judecat pentru crime de război crește: UE, gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina. În ce condiții poate fi Putin anchetat penal Letonul a făcut aceste declaraţii înainte de a participa la reuniunea miniştrilor de Finanţe din UE (Ecofin), în cadrul căreia se va dezbate cum să fie întărite sancţiunile impuse Moscovei, şedinţă la care va participa, online, şi omologul său ucrainean, Sergiy Marchenko. "Nu vreau să anticipez, dar sunt dezbateri legate de ce se poate face în domeniul energiei, precum şi cu petrolul şi cărbunele, pe latura comercială. Dar important în această situaţie este să avem un pachet de măsuri puternic şi credibil în contextul atrocităţilor pe care armata rusă le-a comis în Ucraina", a spus Dombrovskis. La rândul său, ministrul francez al Finanţelor, Bruno Le Maire, în numele ţării care deţine preşedinţia rotativă a UE, a subliniat că "principiul cheie" al sancţiunilor "este unitatea" statelor membre, pentru că este cea care garantează "eficienţa şi valoarea" represaliilor. "Cred că există o determinare a tuturor statelor membre pentru a consolida sancţiunile şi acesta este punctul cheie. Păstrarea unităţii celor 27 în momentul deciziei privind sancţiunile este absolut esenţială", a afirmat el. Oricum, francezul a subliniat că Guvernul său "este deschis" la extinderea sancţiunilor prin includerea unui "veto" privind petrolul şi cărbunele de la Moscova, atâta timp cât va fi o decizie unanimă.

Războiul e la porțile României (sursa: facebook/emmanuelmacron)
Eveniment

Macron cere blocarea importurilor de cărbune și petrol din Rusia

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că este "dorința sa" să vadă un blocaj total al exporturilor rusești de cărbune și petrol către Uniunea Europeană "în această săptămână", după descoperirea a ceea ce el a descris drept "crime de război" în orașul ucrainean Bucha, potrivit CNN. Macron cere blocarea importurilor de cărbune și petrol Vorbind luni la postul francez de televiziune France Inter, Macron a declarat că există "semne foarte clare" că au fost comise crime de război în Bucha și, "este destul de stabilit că armata rusă" este responsabilă pentru acestea. Citește și: Șoc în cancelariile occidentale după difuzarea imaginilor de la Bucha. Zelenski acuză un „genocid”. Rusia, cinism extrem: Imaginile sunt fabricate de Kiev "Nu putem lăsa să treacă neobservat. Trebuie să avem sancțiuni care să disuadeze cu ceea ce s-a întâmplat acolo (la Bucha), ceea ce se întâmplă la Mariupol", a spus el. Macron a precizat că va avea discuții cu partenerii săi europeni în această săptămână cu privire la noi sancțiuni. "Cei care se află în spatele acestor crime trebuie să răspundă pentru ele", a spus el. "Trebuie să trimitem un semnal foarte clar că este vorba de demnitatea noastră colectivă și de valorile noastre pe care le apărăm", a adăugat el. "Nu există pace fără dreptate". Franța este pregătită să ajute Ucraina în ancheta sa privind evenimentele de la Bucarest, a declarat Macron, însă a refuzat să declare dacă președintele rus Vladimir Putin ar trebui să fie judecat pentru ceea ce s-a întâmplat acolo.

Valentin Ionescu
Opinii

Rusia trebuie învinsă economic: sancțiuni mai dure, pe ramuri economice, și deblocarea rezervelor de petrol din Arabia Saudită și Iran

Văd că în presă a apărut informația că rubla și-a "revenit". Rubla nu și-a "revenit". Banca Centrală a Rusiei fixează cursul în fiecare zi pentru rublă în raport cu US$ (dolarul SUA) și EUR. Prin urmare, Banca Centrală a abandonat cursul flotant și a trecut la un curs fix/pe cale administrativă. De asemenea, în Rusia sunt comisioane mari la schimbul valutar pentru a descuraja vânzările de monedă locală și achizitia de EUR sau US$. Guvernul rus a aprobat importurile paralele. În sine, "importurile paralele" se practică mai cu seamă la medicamente generice. De pildă, dacă într-o țară nu se mai produc (sau se produc, dar prețul este mare), se caută achiziția lor de pe alte piețe la prețuri mai scăzute. Acesta este mecanismul. Guvernul rus probabil vrea să importe produse ieftine de pe piața asiatică, pentru care să nu dea mulți bani în dolari, mai cu seamă din China și India, unde drepturile de autor/copyright nu prea se respectă. Asta înseamnă că rușii vor cumpăra produse ieftine (eventual în barter? nu știu), din care un număr nespecificat de produse e posibil să fie piratate. Separat de asta, rușii au început să practice exportul de petrol la "negru", în sensul că opresc semnalul pe vasele lor ca să nu se identifice corect ruta acestora. Evident, acest lucru se face cu complicitatea cumpărătorilor, care de multe ori sunt chinezi sau indieni. Sunt curios câte nave rusești sunt acum la Shanghai, oraș aflat în lockdown și unde presa nu are acces. Ar trebui ca presa internațională să urmărească intrările de vase rusești în India și China. Rușii caută să-și conserve rezervele valutare, pe care eu le apreciez la jumătate din total (aprox. 630 mld US$) că ar fi la dispoziția lor. Asta îi ajută să supraviețuiască pe termen mediu, dar la alți parametri decât până acum. Și Uniunea Sovietică a supraviețuit, decenii chiar, având relații comerciale cu Occidentul la un nivel modest. Nu aș paria pe o prăbușire economică mai mare de 11-15% anul acesta. Din petrolul și gazele pe care le exportă în Uniunea Europeană, eu am estimat că rușii încasează zilnic între 310 și 320 de milioane de EUR. Aproximativ 71% sunt din petrol. Este posibil ca factura să fi fost mai mare în februarie și începutul lunii martie, când au fost zile cu temeperaturi scăzute. Eu am estimat valoarea facturii de mai sus ca medie aritmetică, luând în calcul prin comparație exporturile totale de anul trecut (aproximativ 98,9 miliarde de EUR). Sigur că o zi din februarie contează în bani mai mult decât o zi din luna iunie. Asta înseamnă că, într-o lună de război, rușii au încasat intre zece și 12 miliarde de EUR. Destul. Trebuie urmărite și livrările zilnice pe cele trei trasee de gaz spre vestul Europei. Pe de altă parte, cu excepția sectorului metalurgic, nici un sector economic rusesc nu este sub embargo, ceea ce este surprinzător, ținând cont de ce scrie în presa occidentală și la noi. Sancțiunile se aplică individual pe firme și persoane, nu pe ramuri economice. De aceea, sancțiunile mi se par soft. Rușii mai exportă în țările UE metale și pietre prețioase, lemn, celuloză și hârtie, produse alimentare și materii prime agricole, maşini, echipamente şi mijloace de transport , textile şi încălţăminte. Nu am văzut sancțiuni la clasele de produse menționate mai sus. De asemenea, porturile sunt deschise. Numai britanicii le-au închis. O parte din bănci sunt scoase din SWIFT, dar nu am auzit ca și din Target 2. O altă parte din bănci nu sunt scoase din SWIFT. Deocamdată, observ că americanii aplică sancțiuni mai dure decât vest-europenii. Rușii forțează nota și vor ca gazele să fie plătite în ruble. Atenție, nu petrolul exportat, unde rușii știu că au concurenți si apare efectul de substituție, ci doar la gaze, unde europenii sunt vulnerabili. Șmecherie de cartier. Vest-europenii nu acceptă șantajul și nu intră pe piața rusă să cumpere ruble, deși ar putea să o facă. Mai ales că au bănci care au rămas în Rusia. Măsura vine într-un moment în care consumul are o tendință de scadere. Dar depozitele cu gaz ale vest-europenilor sunt pline între 29 și 33%. Dacă cererea totală de gaz se menține, mai cu seamă în sectorul industrial, prețul la gaz (la pret TTf la Amsterdam și la Viena) va înregistra o creștere bruscă la un punct nesustenabil. Multe firme pot ajunge în stare de faliment, din cauza cheltuielilor de exploatare. Prin urmare, va fi nevoie de noi măsuri guvernamentale pentru a menține prețul la un nivel suportabil. În iunie, apreciez că prețul va începe să se stabilizeze, iar efectul urmărit de ruși va începe ușor să se estompeze. Prețul va tinde spre un punct de echilibru, deși va fi mai sus decât în prezent. Ceea ce rușii nu au luat în calcul este că, în ipoteza in care economia Uniunii Europene intră în recesiune, repetând situația din 2020, de exemplu, cererea la toate produsele rusești va scădea, nu doar la petrol și gaze, indiferent de sancțiuni. Apreciez că România trebuie să renunțe la prețul de referință de la Viena, care avantajează numai OMV. Industria care folosește gaz (îngrăsăminte, materiale de construcții, sticlă) trebuie salvată. Până la sfârșitul anului va fi o cursă contracronometru pentru umplerea depozitelor de gaz în subteran peste tot în Europa. De fapt, situația asta va menține cererea la un nivel ceva mai ridicat. Europa va conta pe un supliment de livrări din Qatar, dar nu prea mult, și pe livrări modeste din SUA (15 miliarde de metri cubi, aproximativ 10% din 155 de miliarde de metri cubi importați din Rusia). Ca rușii să cedeze, occidentalii va trebui să întrerupă achizițiile de petrol de la ei, pentru că acesta este sursa lor principală de venit, și să sancționeze toate ramurile economice rusești. Cheia este Arabia Saudită, care nu vrea să majoreze extracțiile, întrucât se opune negocierilor americane cu Iranul și pentru că prințul moștenitor are deschis un proces penal în SUA. De asemenea, Arabia Saudită este nemulțumită de SUA că nu îi acordă suport în războiul din Yemen. Până la urmă, cred că saudiții vor ceda. În acel moment, rușii nu mai au cum să joace în forță. Vor conta exporturile de gaze azere prin Turcia, prin Balcani, dacă bulgarii se mișcă repede și realizează interconectorul cu grecii. De asemenea, pe termen lung este important ca Iranul să fie scos din zona de influență a Rusiei. Iranul este a doua țară din lume ca zăcăminte de gaz natural. Intrarea Iranului pe piața internațională va prăbuși monopolul Rusiei. O să vedem când și cum. Deocamdată, războiul este asimetric, iar prețul este ridicat. Frontul din Ucraina este sprijinit de sancțiuni economice, dar și invers este valabil. Dacă rușii sunt înfrânți, sancțiunile lor asupra Occidentului se reduc, pentru că nu mai au resurse. Valentin Ionescu este invitat al rubricii de opinii.

Germania vrea să renunțe la toate importurile de cărbune și petrol din Rusia până la finalul anului Foto: Facebook Bundesministerium für Wirtschaft und Klimaschutz
Internațional

Germania vrea să renunțe la toate importurile de cărbune și petrol din Rusia până la finalul anului

Germania vrea să renunțe la toate importurile de cărbune și petrol din Rusia până la finalul anului, a anunțat, vineri, ministrul economiei Robert Habeck. Însă dependența de gazele rusești se va menține până în 2024, a mai apreciat Habeck. El este membru al Partidului Verzilor. Germania vrea să renunțe la importurile din Rusia „Companiile finalizează contractele cu furnizorii ruși, nu le reînnoiesc și trec la alți furnizori într-un ritm nebunesc”, a spus Habeck, la Berlin, în timp ce prezenta un raport despre securitatea energetică a Germaniei. Această țară importă 55% din gazele naturale, 52% din cărbune și 34% din petrol din Rusia. În consecință, dependența Germaniei de petrolul rusesc se va reduce cu aproximativ 25% în săptămânile următoare, a arătat ministrul german al Economiei. Ar trebui apoi redusă cu 50% în timpul verii și încheiată aproape în întregime până la sfârșitul anului. În ceea ce privește cărbunele, importurile se vor înjumătăți în următoarele săptămâni și se vor încheia aproape complet până în toamnă. „Până la sfârșitul anului, ne propunem să fim aproape independenți”, a spus Habeck. El a spus că reducerea dependenței de gazul rusesc va dura cel puțin până în 2024. „Primele etape importante au fost atinse pentru a ne elibera de sub strânsoarea importurilor rusești. Fiecare contract de furnizare reziliat îl doare pe Putin”, a spus Habeck. În ultimii ani, ponderea importuruilor din Rusia în livrările de gaze naturale către Germania și Europa a fost de aproximativ 50%. Potrivit estimărilor din Frankfurter Allgemeine Zeitung, ele au a scăzut la aproximativ 40% în Germania în primele trei luni ale acestui an, deoarece au crescut importurile din alte țări. Germania se grăbește acum să construiască trei terminale pentru gaze lichefiate. Până acum, Germania nu avea nici un astfel de terminal și depindea de cel din Olanda. Citește și: Un soldat rus, enervat de pierderile suferite, a trecut cu tancul peste comandantul său

Germania lovește în economia Rusiei (sursa: euractiv.com)
Internațional

Germania lovește în economia Rusiei

Germania lovește în economia Rusiei. Ministerul german al Economiei vrea să reducă la jumătate dependența țării de petrolul rusesc până în vară și să nu mai importe cărbune rusesc până în toamnă, a declarat vineri în cotidianul Der Spiegel citând un document elaborat de Ministerul Economiei de la Berlin, transmite Reuters. Germania lovește în economia Rusiei Măsura vine în contextul în care națiunile occidentale urmăresc să prezinte un front unit împotriva invaziei Rusiei în Ucraina vecină, care durează de o lună și pe care a numit-o "operațiune specială". Citește și: România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră "Până la jumătatea anului, se așteaptă ca importurile de petrol rusesc în Germania să fie înjumătățite", se arată în nota citată de Spiegel. "Până la sfârșitul anului, ne propunem să fim aproape independenți. "Până în toamnă, Germania poate fi independentă de cărbunele rusesc." Spiegel a citat, de asemenea, surse din minister care au declarat: "În ciuda progreselor, un embargo imediat ar avea încă consecințe economice și sociale prea grave". Oficialii ministerului au "optat" pentru trei terminale plutitoare de gaz natural lichefiat, a adăugat revista. "Guvernul german examinează în prezent posibile locații din Marea Nordului și Marea Baltică unde acestea pot fi utilizate pe termen scurt - în unele cazuri deja pentru iarna 2022/23", a precizat publicația, citând nota.

Prețul barilului de petrol a căzut sub 100 USD Foto: Coadă la benzină, Europa FM
Eveniment

Prețul barilului de petrol a căzut

Prețul barilului de petrol a căzut sub 100 de dolari, anunță CNN. Petrolul a scăzut cu peste 8%, atingând un minim de 99,76 dolari pe baril, arată acest post de televiziune. Prețul barilului de petrol a căzut sub 100 de dolari Barilul a pierdut aproape un sfert din valoare de la momentul în care a atins un maxim al ultimilor 14 ani, 130,50 dolari barilul, la 6 martie. Este prima dată când petrolul s-a tranzacționat sub 100 de dolari, de la 1 martie 2022. Acest preț ar trebui să atenueze temerile legate de o recesiune în Statele Unite și, dacă prețul va rezista, ar trebui să aducă o oarecare ușurare șoferilor care se confruntă cu prețuri record. Țițeiul Brent, punctul de referință mondial, a scăzut cu peste 7%, ajungând la 104,35 dolari pe baril, în tranzacțiile recente. Aceasta marchează o retragere bruscă față de vârful de aproape 140 de dolari pe baril, atins recent. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși Benzinăriile, verificate la ordinul premierului Ciucă „Nu există motive reale pentru creşteri accelerate de preţuri in România. Ţara noastră are stocuri suficiente de carburant. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a dispus începerea de controale ample la staţiile de alimentare cu carburant. Guvernul României nu va permite niciun derapaj, nicio tentativă de speculă”, a declarat Dan Cărbunaru. Anterior, într-o postare pe pagina sa de Facebook, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a afirmat că România nu are nicio problemă cu aprovizionarea cu carburanţi în benzinării, iar românii nu trebuie să intre în panică şi să stea la cozi, pentru că stocurile sunt suficiente.

George Simion cere naționalizarea petrolului Foto: Facebook
Eveniment

George Simion cere naționalizarea petrolului

Liderul AUR consideră că o posibilă creștere a prețurilor la carburanți și cozile formate în această seară în fața stațiilor de benzină se pot rezolva prin intervenția statului. În consecință, George Simion cere naționalizarea petrolului. El susține și că românii nu au pentru ce lupta, câtă vreme „noi, românii, nu avem nimic”. George Simion cere naționalizarea petrolului „Vă place cât e benzina la pompe? Acuma veniți la protest? 40% din petrol e din România! NAȚIONALIZARE”, este un mesaj, pe Facebook, a lui Simion. Al doilea mesaj este mai clar: „Cine deține petrolul și restul bogățiilor Țării să angajeze și armate. Noi, românii, nu avem nimic deci nu avem pentru ce lupta Cc: OMV, MOL, LUKOIL”. Într-un răspuns la propria postare, liderul AUR își explică viziunea economică. „Resursele naturale ale României trebuie fie nationalizate fie impozitate corect. La fel și companiile strategice (cum sunt distribuitorii de energie)”. Însă resursele naturale sunt ale statului, potrivit articolului 136, alineatul 3, din Constituție: „Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice”, La alineatul 4 al aceluiași articol se spune că ele pot fi concesionate sau închiriate. Citește și: Conspirația MiG-urilor poloneze care ar trebui să ajungă în Ucraina: nesincronizare între aliați sau joc de imagine O jurnalistă îi răspunde lui Simion, la apelurile la naționalizare: „Așteptăm postarea asta când o crește prețul la săpun și pastă de dinți! Doamne-ajută!”. Președintele AUR revine furios: „Sper să vă taie Soros de la plata in curand, din cauza crizei economice”.

SUA interzic importurile de petrol, gaze şi cărbune din Rusia Foto: News.ro
Eveniment

SUA interzic importurile de petrol din Rusia

SUA interzic importurile de petrol, gaze şi cărbune din Rusia: Preşedintele Statelor Unite Joe Biden a confirmat interzicerea lor completă în cadrul unei conferinţe de presă cu privire la sancţiunile economice impuse ca urmare a invadării Ucrainei, scrie news.ro. SUA interzic importurile de petrol, gaze şi cărbune din Rusia ”Interzicem toate importurile petrol, gaze şi cărbune din Rusia. Gazele ruseşti nu vor mai fi acceptate în porturile SUA. SUA au decis să sprijine poporul ucrainean şi am clarificat faptul că nu vom susţine invazia rusă asupra Ucrainei. Am luat această decizie împreună cu partenerii noştri din întreaga lume, în special cu statele europene”, a subliniat Biden. ”Principala preocupare a SUA este să ofere un răspuns unit la agresiunea lui Putin, alături de NATO, UE şi toţi Aliaţii noştri. Înţelegem că partenerii din Europa nu ni se pot alătura. SUA produce de două ori mai multă energie decât toate statele UE la un loc, însă lucrăm împreună ca să dezvoltăm o strategie de lungă durată pentru a reduce dependenţa UE de energia Rusiei”, a afirmat Biden. ”Rămânem uniţi în scopul nostru pentru a exercita presiune asupra preşedintelui Putin. Acesta e un pas pe care îl facem pentru a cauza şi mai multă suferinţă lui Putin. Vor fi costuri şi pentru SUA... Apărarea libertăţii ne va costa şi pe noi”, a adăugat el. ”Am discutat de mai multe ori cu preşedintele Zelenski în ultima săptămână şi m-am consultat cu mai mulţi lideri europeni, continuăm să ne consultăm. Până acum, am oferit peste 1 miliard de dolari Ucrainei pentru asistenţa de securitate. Transporturi de arme ale SUA ajung zilnic în Ucraina. SUA a coordonat livrarea de echipament militar din partea Aliaţilor, precum Germania, Finlanda, Olanda”, a mai declarat Biden. ”Oferim sprijin umanitar poporului ucrainean, atât celor din Ucraina, cât şi celor care au plecat din ţară. L-am trimis pe secretarul general Antony Blinken în weekend la graniţa dintre Polonia şi Ucraina şi în Moldova pentru a evalua situaţia şi ne informa de la faţa locului”, a mai precizat şeful statului SUA.”Vicepreşedintele Harris se va întâlni cu aliaţii noştri din Polonia şi România la sfârşitul acestei săptămâni. SUA va împărtăşi responsabilitatea de a gestiona situaţia refugiaţilor astfel încât ţările vecine cu Ucraina să nu poarte întreaga povară”, a subliniat preşedintele american. Citește și: Efectele războiului, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic. Majoritate zdrobitoare pentru sancționarea Rusiei

America interzice importurile de petrol rusesc. ANunțul va fi făcut de președintele Biden. Sursă: Facebook The White House
Internațional

America interzice importurile de petrol rusescAmerica interzice importurile de petrol rusesc. Biden urmează să facă anunțul marți

America interzice importurile de petrol rusesc. Președintele SUA, Joe Biden, ar urma să facă anunțul marți, relatează The New York Times. Citește și: România, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, scrie New York Times. Ungaria a refuzat să permită tranzitarea echipamentului militar America interzice importurile de petrol rusesc Președintele Joe Biden este așteptat să anunțe marți interzicerea importurilor de petrol rusesc în Statele Unite ale Americii, a declarat un oficial din administrație. Anunțul ar veni ca urmare a presiunii partidelor politice pentru a pedepsi Rusia pentru invadarea Ucrainei, scrie The New York Times. Casa Albă a anunțat, într-un comunicat, că vor fi anunțate „acțiuni care să continue să tragă la răspundere Rusia pentru războiul neprovocat și nejustificat în Ucraina”. Citește și: Marile companii petroliere fug din Rusia, cu riscul de a pierde: după BP, și Shell se retrage din toate operaţiunile sale în Rusia Mișcarea ar opri importul de petrol în SUA, care primesc mai puțin de 10 la sută din resursele energetice din Rusia. Republicanii și democrații din Congres i-au cerut însă președintelui să se asigure că președintele rus Vladimir Putin nu va mai profita de pe achizițiilor SUA.

Preţul ţiţeiului a depăşit 90 de dolari pe baril (sursă: Pexels.com)
Eveniment

Preţul ţiţeiului a depăşit 90 de dolari pe baril

Preţul ţiţeiului a depăşit 90 de dolari pe baril, după ce vineri a atins cel mai ridicat nivel din octombrie 2014, în urma escaladării tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia şi a limitării producţiei, transmite Reuters. La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat cu 0,66 dolari, sau 0,70%, la valoarea de 90,60 dolari. La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol 'light sweet crude' a crescut cu 0,51 dolari, sau 0,60%, la 87,33 dolari. Vineri, ambele cotaţii atinsese cel mai ridicat nivel din octombrie 2014, şi se îndreaptă spre un avans de aproximativ 17% luna aceasta, cel mai mult din februarie 2021. "Pieţele sunt îngrijorate de întreruperea livrărilor legate de criza din Ucraina, care ar putea majora şi mai mult preţurile", a apreciat analistul Carsten Fritsch, de la Commerzbank. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Duminică, şeful NATO a declarat că Europa trebuie să-şi diversifice sursele de aprovizionare cu energie, în condiţiile în care Marea Britanie a avertizat că "este foarte probabil" ca Rusia să caute să invadeze Ucraina. Giovanni Staunovo, analist la UBS, crede că "actualele tensiuni geopolitice, planurile privind ridicarea restricţiile din multe ţări europene şi problemele din Ecuador sprijină preţul ţiţeiului la începutul săptămânii". De asemenea, piaţa este în alertă din cauza situaţiei din Orientul Mijlociu, după ce Emiratele Arabe Unite (EAU) au anunţat că au interceptat o rachetă balistică lansată de rebelii houthi din Yemen, în condiţiile în care statul din Golf găzduieşte vizita istorică a preşedintelui israelian Isaac Herzog. Investitorii aşteaptă şedinţa din 2 februarie a grupului OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători), care ar putea lua în considerare o altă majorare a producţiei. Preţul ţiţeiului a depăşit 90 de dolari pe baril, la bursă Preţurile ţiţeiului au crescut cu 50% anul trecut, pe fondul deficitului de cărbune şi gaze, iar tendinţa va continua şi anul acesta, conform aprecierilor analiştilor, iar lipsa capacităţilor de producţie şi investiţiile limitate din sector ar putea duce cotaţia barilului de ţiţei Brent peste nivelul de 100 de dolari. Deşi varianta Omicron a coronavirusului a dus la creşterea semnificativă a umărului de cazuri de COVID-19, analiştii susţin că preţurile petrolului vor fi sprijinite de reticenţa multor guverne de a impune restricţii severe, de tipul celor care au afectat economia mondială în 2020. Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la Mogoșoaia OPEC+ relaxează gradual reducerile de producţie implementate în 2020, când cererea de petrol s-a prăbuşit. Totuşi, mulţi producători mici nu pot majora livrările şi alţii sunt îngrijoraţi că ar putea pompa prea mult ţiţei în cazul reducerii activităţii economice ca efect al pandemiei. "Nu vrem să vedem o cotaţie a barilului de ţiţei Brent peste nivelul de 100 de dolari, lumea nu este pregătită pentru asta", declara recent ministrul Petrolului din Oman, Mohammed Al Rumhi. OPEC se aşteaptă în 2022 la o creştere a cererii globale de petrol cu 4,15 milioane de barili pe zi, până la 100,8 milioane bpd, peste nivelul din 2019. Preţul barilului de petrol Brent, de referinţă în Europa, s-a apreciat în 2021 cu 52% şi a încheiat anul la 77,78 dolari, în timp ce preţul petrolului intermediar Texas a crescut cu 55%, la 75,21 dolari.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră