vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: personal

18 articole
Politică

Reforma administrației locale, din nou pe masa coaliției: două scenarii discutate

Reforma administrației locale, dispute în coaliție. Liderii coaliţiei de guvernare s-au reunit miercuri la Palatul Victoria pentru o nouă rundă de discuţii privind reforma administraţiei locale. Reforma administrației locale, dispute în coaliție La întâlnire au participat premierul Ilie Bolojan, preşedintele PNL, vicepremierul Marian Neacşu, primarul Craiovei Lia Olguţa Vasilescu (PSD), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor și Cseke Attila (UDMR), dar și Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor naţionale din Parlament. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că în prezent sunt analizate două variante principale: reducerea posturilor ocupate din administrațiile locale; un mix de măsuri care include tăieri de cheltuieli la bunuri, servicii și personal. „Scenariile sunt cele prezentate și de dumneavoastră: reducerea de personal pe posturi ocupate, reducerea cheltuielilor la personal și servicii sau o combinație a acestora pentru a găsi un compromis”, a declarat Cseke Attila la Digi24. Impactul reducerilor în administrațiile locale Ministrul a precizat că mecanismul propus nu va aduce reduceri semnificative acolo unde primarii au eficientizat deja structurile de personal. La peste 700 de unități administrativ-teritoriale (UAT), nu ar fi nevoie de reduceri efective. În celelalte 2.400-2.500 de UAT-uri, reducerile ar fi diferențiate, în funcție de gradul de ocupare al organigramelor. „Acolo unde toate posturile sunt ocupate, reducerea ar putea fi mai consistentă. Aplicarea procentului de 30% va duce, în final, la o reducere de 10% a posturilor ocupate”, a explicat ministrul Dezvoltării. Critici privind discuțiile din coaliție Cseke Attila s-a arătat nemulțumit că discuțiile din coaliție se concentrează aproape exclusiv pe numărul de posturi ce urmează a fi reduse. „Acest pachet are 50 de pagini cu multe măsuri utile pentru autoritățile locale, care pun în ordine mecanisme financiare și sprijină comunitățile. Totuși, se vorbește doar despre reducerile de personal”, a subliniat oficialul UDMR. Riscul blocajului politic Ministrul a avertizat că lipsa unui acord în următoarele săptămâni ar transmite un semnal negativ în ceea ce privește stabilitatea coaliției. „UDMR și Ministerul Dezvoltării consideră că prima variantă trebuie reglementată urgent. Apoi trebuie vizată și reducerea aparatului de la administrația centrală, unde birocrația este la fel de mare. Acolo, programul de guvernare prevede o reducere de 20%, dar nu există încă un mecanism clar pentru aplicarea acesteia”, a adăugat Cseke Attila.

Reforma administrației locale, dispute în coaliție (sursa: Facebook/Lia Olguta Vasilescu)
Reduceri de personal în administrația locală (sursa: Facebook/Lia Olguta Vasilescu)
Politică

Reducerile de personal din administrația locală, în ceață: partidele din coaliție nu se înțeleg

Reduceri de personal în administrația locală. Guvernul analizează două scenarii pentru reducerea cheltuielilor în administrația publică locală, a anunțat președintele Asociației Municipiilor din România (AMR), Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei. Discuțiile au avut loc cu vicepremierul Marian Neacșu și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Reduceri de personal în administrația locală Potrivit Liei Olguța Vasilescu, în prezent sunt luate în calcul două variante. Citește și: Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas de la ICCJ, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță Prima, reducerea cu 10% a cheltuielilor de salarizare pentru fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT); A doua, reducerea cu 40% din totalul posturilor, dar cu un plafon de maximum 20% din cele ocupate deja. „Nu este corect ca acele primării care au deja puțini angajați să fie obligate să reducă la fel ca cele cu personal mai numeros”, a subliniat Vasilescu. Întrebată despre câți angajați ar putea fi afectați, Vasilescu a menționat estimările Guvernului: aproximativ 13.000 de persoane ar putea fi disponibilizate dacă se aplică reducerea de 20% din posturile ocupate. Poziția AMR și propunerea PSD Președintele AMR a precizat că PSD propune o reducere graduală, în funcție de numărul de locuitori și de capacitatea fiecărei primării de a-și asigura cheltuielile. „Dacă reducerea nu se face pe baza unor scheme clare, minime de personal, multe primării nu vor mai putea funcționa, în special comunele. Estimăm că pentru acestea este nevoie de cel puțin zece posturi pentru a acoperi funcțiile de bază: contabil, jurist, secretar, urbanism, registru agricol”, a declarat Vasilescu. Diferențe între primării Liderul AMR a atras atenția că nu toate primăriile au aceleași structuri de personal. Spre exemplu, la Sectorul 6 sunt incluși în schemă măturătorii, în timp ce la Sectorul 3 personalul pentru spații verzi și cluburile sportive figurează ca angajați ai primăriei. „De unde să se facă reducerile, dacă structurile sunt atât de diferite?”, a întrebat Vasilescu. Pentru primăriile care nu își pot acoperi cheltuielile de personal, Vasilescu a propus introducerea unei grile clare de salarizare, care să uniformizeze situațiile între UAT-uri. Discuții în coaliție și amendamente propuse Variantele Guvernului vor fi discutate și în coaliție, unde fiecare partid își va exprima poziția. AMR a propus o serie de amendamente, „majoritatea fără impact financiar”, care ar putea corecta deficiențele actuale. Totuși, premierul Ilie Bolojan nu a participat la întâlnirea cu reprezentanții AMR, astfel că nu există încă o formă finală a proiectului. Reacția sindicatelor: conflictul de muncă rămâne deschis Dan Cârlan, președintele Sindicatului Național SCOR, a precizat că discuția cu guvernul a fost „tehnică și constructivă”. Sindicaliștii au cerut acces la baza de date privind situația posturilor și o analiză separată pentru comune. Deși conflictul de muncă rămâne deschis, în urma consultărilor interne, 96% dintre liderii sindicali au decis suspendarea temporară a protestelor.

Poliția locală, reduceri masive de personal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Un sfert din polițiștii locali vor fi dați afară după adoptarea măsurilor de austeritate

Poliția locală, reduceri masive de personal. Guvernul condus de Ilie Bolojan propune o reformă care va reduce cu aproape 25% personalul Poliției Locale, ceea ce înseamnă pierderea a aproximativ 70 de posturi. Poliția locală, reduceri masive de personal Măsura prevede creșterea normei la 1.200 de locuitori pentru un polițist local, față de 1.000 în prezent, schimbare calculată pe baza datelor recensământului din 2021. Citește și: EXCLUSIV Șefa CSM ascunde ce a prestat pentru 81.000 de lei, bani primiți de la CSM pe lângă salariul imens Inițial, proiectul propunea o normă de 1.500 de locuitori, ceea ce ar fi dus la tăieri și mai mari, de peste 100 de posturi la Iași. Primăria Iași a precizat că nu va fi afectată de aceste disponibilizări. Continuarea, în Ziarul de Iași

Poliția Română are puține angajate femei (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

În Poliția Română, femeile reprezintă doar un sfert din personal

Poliția Română are puține angajate femei. La Inspectoratul de Poliție Județean Iași, femeile reprezintă aproximativ 24% din totalul angajaților, adică în jur de 240 din cei 1.000 de polițiști. Poliția Română are puține angajate femei Deși ponderea lor este redusă, unele ocupă funcții-cheie și coordonează activități esențiale în cadrul instituției. Citește și: Deși la CNI salariul mediu este peste 24.000 lei/lună, compania cumpără pișcoturi de 33,8 euro Poliția rămâne o structură percepută ca fiind dominată de bărbați, însă prezența feminină în posturi de conducere arată o schimbare în curs. Reprezentanții IPJ Iași admit că echilibrul de gen nu este încă atins, dar consideră că este loc pentru mai bine. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cum îl împinge PSD pe Bolojan să crească taxele (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

EXCLUSIV Cum îl împinge PSD pe Bolojan să crească taxele: refuză orice concedieri

Cum îl împinge PSD pe Ilie Bolojan să crească taxele: social-democrații refuză orice concedieri, iar tăierile de cheltuieli din salarii sau investiții sunt teoretice. În aceste condiții, Bolojan ar fi dispus să crească taxele, astfel încât prin această măsură să aducă zece miliarde de lei în plus la buget, afirmă surse politice.  Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Cum îl împinge PSD pe Bolojan să crească taxele Pe de altă parte, președintele Nicușor Dan a fost foarte ferm și a cerut să nu se ajungă la majorări de taxe și impozite. Cu ce mesaje a venit PSD la negocierile referitoare la reducerea deficitului: fără concedieri din aparatul bugetar tăierile de cheltuieli de personal (salariile bugetarilor) să fie limitate la 5% nu se taie nici o subvenție se taie de la investiții, în valoare totală de circa 150 de miliarde de lei, suma de zece miliarde de lei. Însă, concret, nu se știe la ce investiții s-ar putea renunța: multe sunt cofinanțate prin programe europene, sunt în stadiu avansat de finalizare sau sunt de interes militar.  PSD refuză să se taie subvențiile pentru partide, invocând „democrația”.  PSD este de acord să se taie din sumele alocate spitalelor pentru medicamente - ar urma să se constituie un grup care să identifice unde se pot face economii Potrivit unor surse politice, PSD vrea astfel să-l convingă pe Ilie Bolojan că este nevoie ca reducereaa cu 30 de miliarde de lei a deficitului trebuie făcută prin trei măsurii egale: a) zece miliarde de lei tăiați de la investiții, b) zece miliarde de lei tăiați de la cheltuielile de personal, c) zece miliarde colectați în plus prin majorarea fiscalității.  Asupra lui Ilie Bolojan există și presiunea că, dacă nu reduce rapid deficitul, România ajunge la categoria junk, în evaluările agențiilor de rating. 

Trump restructurează Consiliul Național de Securitate (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Concedieri masive la Consiliul Național de Securitate al lui Trump, dispare 80% din personal

Trump restructurează Consiliul Național de Securitate. Peste 100 de funcționari ai Consiliului Național de Securitate (NSC) au fost concediați vineri, într-o mișcare masivă de restructurare decisă de administrația Trump. Trump restructurează Consiliul Național de Securitate Conform unui e-mail trimis de șeful de cabinet Brian McCormack, angajații au fost anunțați că au la dispoziție doar 30 de minute pentru a-și elibera birourile. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Măsura afectează inclusiv experți cheie în dosare sensibile precum Ucraina sau Kashmir. Potrivit unor surse, noua strategie urmărește transformarea NSC din organism de elaborare a politicilor într-un simplu executor al agendei prezidențiale. Numărul angajaților urmează să fie redus la circa 50, de la peste 300 în perioada administrației Biden. Reforma acordă mai multă autoritate Departamentului de Stat și Departamentului Apărării, dar riscă să afecteze calitatea consultanței de securitate la cel mai înalt nivel. Concedieri bruște, atmosferă haotică la sediul NSC Concedierile au fost anunțate fără preaviz, iar atmosfera de la Eisenhower Executive Office Building a fost descrisă drept „haotică” de către martori. Unii angajați au plecat în lacrimi, iar mai mulți oficiali au declarat sub anonimat că decizia a venit pe fondul presiunilor exercitate de apropiați ai președintelui, inclusiv Laura Loomer, care ar fi transmis o listă cu membri considerați „neloiali”. Impactul asupra politicii externe americane Restructurarea ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea președintelui Trump de a beneficia de expertiza necesară în context geopolitic. Numeroase poziții strategice rămân vacante, iar direcții importante, precum cele pentru afaceri africane sau NATO, riscă să fie comasate sau desființate. De asemenea, demiterea recentă a consilierului Mike Waltz, în urma unui scandal de securitate, alimentează și mai mult incertitudinea în jurul funcționării NSC.

CIA va reduce 1.200 de posturi (sursa: X/CIA)
Internațional

CIA își reduce personalul cu 1.200 de posturi, aproximativ 5% din efective, din motive financiare

CIA va reduce 1.200 de posturi. CIA, principala agenție de informații externe a Statelor Unite, urmează să elimine 1.200 de posturi, potrivit unui articol publicat vineri de Washington Post. Măsura vine în contextul noilor propuneri bugetare de austeritate prezentate de administrația Donald Trump. CIA va reduce 1.200 de posturi Conform sursei citate, administrația Trump i-a informat pe membrii Congresului că reducerile vor fi implementate gradual, de-a lungul mai multor ani, fără disponibilizări directe. Citește și: Lasconi a fost doar poștașul. Petarda împotriva lui Nicușor Dan, fabricată de tabăra Antonescu-Ciolacu Măsura face parte dintr-un plan mai amplu de reducere a aparatului federal. CIA nu confirmă cifrele, dar promite eficiență sporită Un purtător de cuvânt al CIA a refuzat să confirme datele exacte, însă a precizat că directorul John Ratcliffe „acționează rapid pentru a alinia personalul CIA la noile priorități de securitate națională stabilite de guvern”. Oficialii CIA au subliniat că reformele urmăresc „o mai bună capacitate de îndeplinire a misiunilor strategice” ale agenției. CIA, prima agenție de informații care a anunțat reduceri în 2025 În contextul politic actual, CIA a fost prima instituție din comunitatea de informații americane care a răspuns inițiativei administrației Trump de a reduce mii de posturi din sistemul public și de a diminua rolul statului federal. Cifrele exacte rămân secrete, dar estimările vorbesc despre 21.000 de angajați Atât numărul total al angajaților CIA, cât și bugetul său anual sunt informații clasificate. Cu toate acestea, scurgerile de informații făcute publice în 2013 de Edward Snowden și publicate de Washington Post indicau atunci un total de aproximativ 21.000 de angajați. Reducerile ar putea afecta și NSA Tot Washington Post menționează că planul de reducere a posturilor nu se limitează doar la CIA. Agenția Națională de Securitate (NSA) – responsabilă cu interceptările și spionajul informatic – ar putea fi, de asemenea, afectată de aceste măsuri.

Camera Deputaților, 240 de posturi desființate (sursa: Facebook/Ciprian Serban)
Politică

Camera Deputaților, 240 de posturi desființate

Camera Deputaților, 240 de posturi desființate. Președintele Camerei Deputaților, Ciprian Șerban, a anunțat că Biroul Permanent a aprobat, miercuri, memorandumul privind restructurarea personalului. În cadrul votului, reprezentanții AUR s-au abținut. Aceasta este doar o primă măsură, urmând o analiză detaliată asupra situației grupurilor parlamentare. Camera Deputaților, 240 de posturi desființate Șerban a subliniat că reducerea celor 240 de posturi reprezintă doar începutul, iar procesul de restructurare va continua. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga "E o primă măsură. Am ajuns la un număr de 240 acum, urmează. Anul trecut am mai disponibilizat 50 de posturi, anul acesta 240, urmează să intrăm și mai departe. Am intrat și în oamenii președinților de comisii, care, teoretic, sunt funcții politice. Pleacă acum. Acum dispare acel om al demnitarului, pleacă din comisii efectiv. Am intrat și în oamenii vicepreședinților. Vicepreședinții pierd un om de pe cabinet", a explicat președintele Camerei Deputaților. În ceea ce privește personalul din cadrul grupurilor parlamentare, analiza va continua. "Haideți să finalizăm ce am început (...) Nu pare o discriminare pentru că sunt 240 de posturi la care renunțăm acum, urmând să continuăm analiza", a afirmat Ciprian Șerban. Economii estimate la 35 de milioane de lei Restructurarea vizează eficientizarea activității și reducerea cheltuielilor. Se estimează că această măsură va genera o economie de aproximativ 35 de milioane de lei. "Umblăm și la iluminat, bineînțeles", a adăugat președintele Camerei Deputaților. Se vor tăia și alte beneficii? Întrebat dacă vor exista reduceri ale indemnizațiilor, Ciprian Șerban a precizat că acest subiect nu a fost discutat în cadrul ședinței. "Nu am făcut discuții pe acest subiect, vorbim despre acest memorandum și ședința de azi", a spus el. În ceea ce privește sporul de antenă, acesta rămâne plafonat la un maximum de 800 de lei net. "Din punctul meu de vedere, nu ne putem atinge de acel spor. Este un spor care vine în urma unei analize. E greu. Acolo cu siguranță putem pierde în instanță", a explicat Ciprian Șerban.

Toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ Foto: Facebook
Economie

Toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ

Șeful Poștei, Valentin Ștefan, spune că toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ cu minimum 30%. El a susținut că nici un minister sau primărie n-ar trebui să aibă mai mult de 4-5 angajați la direcția de resurse umane. Citește și: EXCLUSIV Păgubiții Nordis cer reînființarea comisiei parlamentare de anchetă și arată cum instituțiile statului au tolerat acest jaf Toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ „Nu există instituţie sau primărie care să aibă nevoie de un aparat de resurse umane mai mare de patru sau cinci oameni. Nu există. Dacă întrebaţi un director sau un primar sau cineva care conduce o instituţie, de ce are nevoie de mai mult de cinci persoane, vă garantez că răspunsul acela nu va fi sincer. Deci nimeni nu are nevoie de mai mult de atâţi oameni pentru a gestiona politica de personal în instituţii. Mai mult, pe partea de achiziţii nu ai nevoie de mai mult de cinci-şase persoane pentru a face politica de achiziţii. Pe partea juridică, nu ai nevoie de mai mult de un aparat de şase-şapte persoane. Este extrem de uşor să vedeţi şi dumneavoastră acele companii, acele instituţii, care îşi îşi păstrează cu chibzuinţă resursele şi păstrează doar profesionişti în aparatele lor. Faceţi o verificare, cereţi să vedeţi câte persoane la resurse umane are fiecare minister şi dacă un minister are mai mult de cinci-şase oameni, vă spun că acel minister are surplus de personal şi ar trebui să-şi ducă personalul şi acelaşi lucru se aplică şi de către companiile de stat, cu precădere", a afirmat Valentin Ştefan. El a spus că speră ca Ilie Bolojan „să creeze un trend, să dea un exemplu care să fie urmat şi de alte instituţii centrale, de alte companii naţionale”.

Personalul medical nu are salariile asigurate (sursa: Facebook/Federatia Sanitas din Romania)
Eveniment

Personalul medical nu are salariile asigurate

Personalul medical nu are salariile asigurate. Iulian Cozianu, președintele Sanitas Iași, spune că în perioada următoare, problema acoperirii bugetare, apărută în urma creșterilor salariale, ar putea fi rezolvată. Personalul medical nu are salariile asigurate El susține că fondurile există, însă este necesară o rectificare bugetară pentru a putea fi utilizate. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor În caz contrar, avertizează că angajații vor ieși singuri în stradă. Spitalele vizate sunt Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Cuza Vodă”, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Elena Doamna”, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”, Spitalul Clinic Județean de Urgență pentru Copii „Sf. Maria”, Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cei mai bine plătiți salariați ai statului, în instituția condusă de un fost turnător Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Eveniment

Cei mai bine plătiți salariați statului, în instituția fost turnător

Cei mai bine plătiți salariați ai statului român lucrează în instituția condusă de un fost turnător al Securității, Mugur Isărescu: Banca Națională a României are peste 2.000 de angajați - în creștere cu 12% în ultimii zece ani - și au, în medie, 2.500 de euro, net. Citește și: EXCLUSIV 117 milioane EUR pentru tratamentul balnear al pensionarilor. 33 de milioane EUR ajung la firma CNSLR Frăția, administrată de un sindicalist care câștigă peste 21.000 EUR lunar Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, fost turnător al Securității sub pseudonimul “Manole“, a primit de la statul român, în anul fiscal 2023, circa 1,43 milioane de lei, a arătat DeFapt.ro. El este finanțat de statul român ca guvernator al BNR, membru al Academiei Române și pensionar. Cei mai bine plătiți salariați ai statului, în instituția condusă de un fost turnător Valoarea exactă a salariilor angajaților BNR a fost secretizată în BNR, la fel ca și în altă instituție de stat cu salarii astronomice, ASF. Însă rapoartele anuale ale BNR arată ce buget se cheltuie pentru salarii și câți angajați are insitutuția. Astfel, în 2023, la BNR au lucrat 2.079 angajați, iar cheltuielile salariale au fost de 496 milioane de lei. Un calcul simplist arată că, în medie, s-au cheltuit circa 24.000 de lei, lunar, brut, pe fiecare angajat, deci salariul mediu, net, lunar, a fost de circa 2.500 de euro. Doar direcția de comunicare are nu mai puțin de cinci “servicii“, unul fiind de comunicare online, iar altul de multimedia. BNR nmu precizează câte persoane lucrează la această direcție. Există chiar și un “Birou de intervenții rapide“ în cadrul BNR, la direcția de protecție a valorilor. n La 31 decembrie 2013 numărul salariaţilor din Banca Naţională a României era de 1 867 persoane. În acel an, cheltuielile de personal era de circa 241 milioane de lei, adică jumătate din aceste cheltuieli în 2023. O investigație din 2017 arăta că actualul guvernator BNR spiona diplomați străini, în special americani și britanici, sub conducerea ofițerilor Unității Militare 0195. Potrivit articolului, nici colegii lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondială nu scăpau de „notele“ lui „Manole.” În 2020, CNSAS preciza că Mugur Isărescu a turnat la Securitate două persoane care se plângeau de nivelul de trai. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că îl susţine pe Mugur Isărescu, în vârstă de 74 de ani și aflat de peste trei decenii la cârma Băncii Naționale, pentru un nou mandat deoarece „România are nevoie de stabilitate monetară”. “În acest moment, eu îmi doresc stabilitate monetară şi domnul Isărescu pe plan internaţional e un om recunoscut. Vorbesc din funcţia de prim-ministru. Trebuie un partener la BNR|, a spus Ciolacu.

Două asistente fac munca a trei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Două asistente fac munca a trei

Două asistente fac munca a trei: în prezent, cea mai acută problemă pentru membrii Sanitas nu mai este legată de așteptarea creșterilor salariale, ci de deficitul sever de personal, în special de personal auxiliar. Două asistente fac munca a trei Din acest motiv, angajații din sistemul sanitar înregistrează un număr mare de ore suplimentare care nu pot fi remunerate. În plus, până în prezent, aceștia nu au primit niciun voucher de vacanță. Citește și: Prăbușire dramatică a producției industriale, de peste 10% – anunță Institutul Național de Statistică La începutul anului, Sanitas aproape că a declanșat un conflict de muncă, strângând semnături și parcurgând toate etapele necesare. În cele din urmă, guvernanții au fost receptivi la cererile lor, iar Sanitas a obținut Ordonanța 19, care prevedea creșteri consistente la 1 martie și 1 iunie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Armata obligatorie, salvarea multor țări UE (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Armata obligatorie, salvarea multor țări UE

Armata obligatorie, salvarea multor țări UE. În Uniune, statele care nu au serviciu militar obligatoriu se confruntă cu un deficit cronic de personal. Armata obligatorie, salvarea multor țări UE Recent, Letonia și Estonia au cerut țărilor europene membre NATO să reintroducă serviciul militar obligatoriu, pentru a se pregăti pentru o posibilă amenințare din partea Rusiei. Citește și: Armata obligatorie: cu cât țările sunt mai bogate, cu atât mai puțin dornici sunt tinerii să se înroleze. Susținătorii extremei, cei mai speriați La începutul anului 2024, Croația a dat semne că va reintroduce obligativitatea serviciului militar. În prezent, serviciul militar este obligatoriu în Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. În restul UE, în majoritatea țărilor care au abolit acest sistem, voluntariatul pentru armată e în declin. Guvernele europene caută soluții pentru a atrage tinerii în armată. Dacă, în anii '60, forțele armate belgiene numărau 100.000, în prezent armata are puțin peste 25.000 de militari. Armata se confruntă și cu un val de pensionări. Una dintre povocările guvernului este găsirea a 10.000 de soldați în următorii șase ani. Totuși, potrivit autorităților militare, până în 2025 efectivele armatei ar putea scădea la un nivel istoric: mai puțin de 21.000 de angajați. La finalul anului 2022, Ministerul Apărării a investit în atragerea tinerilor înspre o carieră militară:studiile universitare erau plătite de minister. În plus, cei care optau pentru Academia militară, primeau un salariu de 1.800 de euro pe lună. Condiția pusă: după absolvirea studiilor, trebuia să se înroleze în armată pentru o perioadă de patru ani și jumătate. În ceea ce privește voluntariatul, în luna februarie, Consiliul de Miniștri a aprobat un decret regal care prevede că voluntarii care se înscriu în Serviciul de Utilitate Colectivă din cadrul armatei să beneficieze de o indemnizație de aproximativ 550 de euro net pe lună. La această sumă se adaugă indemnizația de șomaj sau diferite bonusuri. De exemplu, pentru o săptămână de antrenament în Africa, un voluntar va primi un bonus brut de 750 de euro în plus față de salariu. În timpul războiului rece, armata germană avea 500.000 de membri. În prezent, personalul Bundeswehr are 260.000 de oameni: 181.811 militari și 80.812 civili. În 2023, în Germania s-au înrolat 9.942 de persoane. Salariul militar lunar pentru serviciul militar voluntar în gradul cel mai mic este de aproximativ 1.500 de euro. Acesta crește în funcție de rang. De exemplu, un militar voluntar cu grad de caporal primește în jur de 1.900 de euro pe lună. În plus, există îngrijiri medicale gratuite, călătorii gratuite între domiciliu și locul de muncă și, după finalizarea perioadei de antrenament, o indemnizație de 100 euro pe lună de serviciu. Cei care fac serviciul militar voluntar în străinătate primesc o remunerație suplimentară: pentru soldați, bonusul este în jur de 300 de euro pe lună. Franța În 2024, armata Franței număra aproape 200.000 de militari activi, plus 41.000 de rezerviști. În 2023, pentru prima oară în istoria armatei franceze, obiectivele de recrutare au eșuat. Potrivit șefului de stat major al armatei, Pierre Schill, s-a înregistrat o lipsă de peste 2.000 de soldați. Soldele pentru un soldat voluntar încep de la 791 de euro. După un an de serviciu, acesta va câștiga 1.970 de euro brut, cu cazarea oferită gratuit. Un tânăr subofițer va primi un salariu lunar de 2.183 de euro, după un prim an în regiment. Un locotenent debutant va câștiga 2.900 de euro pe lună, după un an în regiment. Salariul de bază pentru un ofițer începe de la 5.017 euro. Militarii beneficiază de numeroase bonusuri. De exemplu, în 2024, un parașutist militar va beneficia de un bonus de competențe specific ("bonus aerian") în valoare lunară de 650 de euro brut. Bulgaria Armata bulgară este afectată de o lipsă gravă de personal. Sunt mii de posturi neocupate. Media acestei lipse, pentru întreaga armată, este de aproximativ 20%. În formațiuni individuale, aceasta depășește 40%. Tinerii invocă lipsa motivației pentru serviciul militar și salariile neatractive. Absolvenții de liceu sunt mai atrași de angajările la supermarket, care oferă un salariu de pornire de aproximativ 900 de euro, plus tichete alimentare. Salariul oferit de Ministerul Apărării pentru a recruta candidați pentru posturi de soldați este de aproximativ 700 de euro. Ungaria În Ungaria, armata a început o campanie majoră de recrutare. În multe orașe au apărut reclame de recrutare pentru militari, birouri unde voluntarii, dar și militarii cu studii pot aplica pentru înrolare ca voluntari. Salariile de bază anunțate de Ministerul Apărării pot ajunge la aproape 2.000 de euro. Salariile pentru recruți pornesc de la 680 de euro pe lună. Pentru subofițeri acestea vor fi de 875 de euro. Ofițerii încep cu un salariu net de 868 de euro. Salariul cel mai mare: 1.890 de euro. La aceste salarii se adaugă diferite beneficii și indemnizații suplimentare. Malta Forțele Armate ale Maltei (AFM) își trimite frecvent trupele în străinătate pentru instrucție din cauza lipsei de facilități interne. Cadeții sunt instruiți în special în Irlanda, la Școala de cadeți din Curragh. Anul trecut, AFM a trimis un singur cadet. Potrivit datelor guvernamentale, recruții voluntari în armată vor primi, pentru pentru o perioadă inițială de pregătire de douăsprezece luni, 19.974 euro pe an. După finalizarea perioadei de pregătire, cadeții vor fi încadrați în gradul de sublocotenent, cu un salariu care pornește de la 24.091 de euro pe an. Salariul anual al unui soldat fără experiență începe de la 23.260 de euro. După 15 ani de experiență, salariul anual poate ajunge la 58.000 de euro. Cehia caută 3.000 de noi recruți Din 2004, Republica Cehă s-a bazat pe o armată pur profesională completată de membri ai rezervelor active. Până la sfârșitul anului 2023, Departamentul Apărării avea aproximativ 27.800 de soldați profesioniști și 4.266 de soldați în rezervă activi. Potrivit Ministerului Apărării, obiectivul este o armată de 30.000 de soldați profesioniști și 10.000 de rezerviști, până în 2030. În Cehia, interesul pentru serviciul militar este în creștere. Începătorii sunt atrași nu doar de noi tehnologii, arme și mijloace modernizate, ci și de indemnizația de recrutare: aproape 10.000 de euro. Bugetul armatei cehe a crescut anul trecut până la 1,52% din PIB. Cel mai mic salariu este cel al unui soldat, care începe de la 639 de euro. Salariul minim pentru un sergent este de 1.485 de euro, iar un maior primește un salariu de bază de 2.300 de euro. Salariile oferite sunt atractive pentru o gamă largă de meserii: astfel, un translator cu grad de ofițer are un salariu de 2.367 de euro pe lună. Militarii, de toate gradele, primesc și indemnizații pentru locuință, care pornesc de la 100 de euro. Croația pregătește obligativitatea serviciului militar În luna martie, ministrul Apărării, Ivan Anušić, a anunțat că se ia în calcul o formă de reintroducere a serviciului militar obligatoriu. În primă fază, acesta va dura trei luni. Pentru "obiectorii de conștiință", cei care refuză pregătirea militară pe baze religioase, încă nu s-a luat o decizie. Tot la începutul anului, Guvernul a anunțat o creștere a salariilor militarilor. Salariile acestora nu mai fuseseră majorate din 2016. Potrivit ministrului, cele mai mici salarii, cele ale soldaților și marinarilor, s-au majorat de la 1.103 euro la 1.515 de euro. Și alte categorii de militari beneficiază de măriri salariale. Astfel un locotenentul de pe uscat și locotenentul de corvetă de pe mare vor primi acum 2.084 de euro, față de 1.562 de euro. Un colonel și un căpitan de fregată vor primi 2.557 de euro brut, în loc 2.113 de euro. Un general colonel în armata terestră și un viceamiral de marină vor avea un salariu în valoare de 4.878 euro, față de 4.410 euro. Salariile pentru general-maior și contraamiral au crescut de la 3.675 de euro la 4.168 de euro. Pentru generali și amirali, salariul a crescut de la 5.053 de euro, la 5.115 euro. Luxemburg Armata din Luxemburg are în componență 1.195 de persoane, militari și civili. 12% din personal este reprezentat de femei. Salariul de pornire, pentru un soldat, începe de la 1.600 de euro net. Bugetul Ministerului Apărării din Luxemburg a fost în 2023, de 383 de milioane de euro. Salariul de bază al unui ofițer începe de la 2.100 de euro pe lună și poate ajunge la 6.245 de euro pe lună. Salariile mari ale armatei luxemburgheze atrag mai mulți voluntari din Belgia. Olanda La începutul acestui an, aproximativ 200.000 de olandezi au primit o scrisoare din partea armatei olandeze. Au fost invitați la un stagiu de pregătire militară. Deși obligativitatea acestei pregătiri nu mai există, guvernul olandez poate să o reintroducă, în cazul unui război iminent. Pentru un stagiu militar de 12 luni (cinci zile pe săptămână), armata plătește între 2.300 și 2.500 de euro. În armata olandeză, salariile încep de la 1.700 de euro pe lună, cel mai mic salariu pentru un soldat. Generalul care conduce armata olandeză are 12.300 de euro pe lună. În armata olandeză există 15 salarii de top, care depășesc 100.000 de euro pe an. Printre acestea se numără cel de comandant al Forțelor Aeriene (148.224 de euro), cel de comandant al Forțelor Terestre (148.224 de euro), cel al ofițerilor serviciului naval (123.146 de euro), cel al piloților (123.146 de euro), cel al ofițerilor de poliție militară (123.146 de euro). Spania Armata spaniolă se confruntă cu mai multe probleme. Una dintre acestea este deficitul de muniție. Ca urmare a investiției reduse, depozitele au rămas practic goale. Armamentul este învechit, multe arme depășindu-și de mult durata de funcționare. Sute de sisteme de toate tipurile, de la vehicule blindate la nave și avioane, sunt complet inoperabile. O altă problemă care se acutizează: deficitul de personal. Forțele armate spaniole și-au pierdut 10% din trupele lor în 13 ani: de la 130.039 de soldați în 2010, la doar 116.961 în 2023. Ceea ce contravine Legii Carierei Militare, care stabilește un interval cuprins între 130.000 și 140.000 de militari profesioniști. Lipsa de piloți, marinari, personal specializat și chiar infanteriști a dus Forțele Armate într-o situație critică, fiind necesar cel puțin 20.000 de militari suplimentari pentru a atenua această situație. În plus, salariile mici au contribuit la lipsa personalului veteran. La sfârșitul angajamentului, mulți militari aleg să lucreze în privat, unde pot primi cu până la 1.000 de euro în plus pe lună. În 2024, armata Spaniei a făcut un apel la recruți voluntari. Armata promovează cariera de militar: cel mai mic salariu pornește de 1.016 euro, însă se poate ajunge, cu indemnizații și bonusuri, la la 59.387 de euro pe an. Irlanda, cadeți de 39 de ani Forțele armate ale Irlandei sunt afectate de un deficit mare de personal. Scăderea numărului personalului poate fi observată de la an la an: în 2015, armata avea 9.350 de militari, anul următor numărul a scăzut la 9.183, iar în 2017, la 9.172. În 2019, erau la 9.050 de militari activi. Declinul s-a accelerat: în 2020, 8.738, în 2021, 8.622, în anul următor și în 2023, 8.498 În 2022, Forțele marinei au recrutat doar 28 de oameni. În 2024, cifrele indică un număr de 7.650 de militari activi. Recent, guvernul a decis creșterea salariilor și indemnizațiilor pentru militari și introducerea asistenței medicale gratuite pentru întreg personalul militar. De asemenea, s-a luat în calcul creșterea vârstei de recrutare. Noile limite, care intră în vigoare pe 29 martie, permit creșterea vârstei de recrutare a militarilor din prima linie de la 26 la 39 de ani, cu pensionarea obligatorie crescută cu câțiva ani, până la 62 de ani. La sfârșitul anului trecut, din cauza lipsei de personal, armata irlandeză a întrerupt o tradiție de peste un deceniu. Italia În prezent sunt puțin peste 165 de mii de militari care servesc în Forțele Armate: dintre aceștia, doar 21.598 sunt ofițeri. Armata încearcă să recruteze voluntari, cu un salariu lunar de aproximativ 1.170 de euro și o creștere de 50 de euro pe lună dacă aleg să servească în departamentele Alpine. După doi ani de serviciu, există o nouă creștere salarială (1.290 euro, al 13-lea salariu și compensație pentru ore suplimentare). În plus, există posibilitatea de a trece automat în rolurile de soldat permanent în serviciul Forţelor Armate. Alte beneficii oferite voluntarilor: locuri rezervate pentru accesul la Academia Militară, 20% din posturile poliției municipale și provinciale, și 50% din posturile anunțate pentru plasarea personalului nemanagerial al Ministerului Apărării în funcții civile.La începutul anului 2024, Ministerul Apărării a anunțat că are în vedere readucerea rezerviștilor în rândurile armatei. Aceștia ar urma o perioadă de pregătire menită să crească capacitățile operaționale ale armatei. Portugalia Remunerația personalului militar voluntar este echivalentă cu nivelurile de remunerare ale posturilor corespunzătoare de Stat Major Permanent, inclusiv indemnizații, diferențe, suplimente și subvenții. Salariul de pornire în armata Portugaliei începe de la 821 de euro pe lună, pentru un voluntar. Cei care urmează să se înroleze ca soldați în armată vor primi un salariu de bază de 1.321 de euro. Un sublocotenent va primit un salariu de bază de 1.889 de euro, un locotenent, 2.079 de euro și un căpitan, 2.593 de euro. La aceste sume se adaugă diferite indemnizații și sporuri de vechime și periculozitate. Polonia Armata poloneză a crescut de la 95.000 de militari (în 2015) la 215.000 în 2024. Ministrul Apărării Naționale, Mariusz Błaszczak, și-a stabilit un obiectiv ambițios: o armată de 300.000 de oameni. Tot la începutul acestui an, guvernul a anunțat majorări salariale în armată, de aproximativ 20%. În 2023, salariul minim lunar pentru un soldat era de 1.162 de euro. Un subofițer primește un salariu de bază de 1.407 euro. Salariul unui ofițer începe de la 1.500 de euro. Pentru locotenent colonel și colonel, salariile depășesc 2.000 de euro. Salariile de bază ale generalilor depășesc cu puțin pragul de 3.000 de euro. La salariile de bază se adaugă diferite indemnizații, precum cea de război: 30% din salariul de bază. Potrivit noilor reglementări, în caz de mobilizare, salariul unui soldat va fi de peste 1.800 de euro, al unui colonel, aproape 4.000 de euro, iar al unui general, peste 6.000 de euro. Politica guvernului polonez în ceea ce privește recruții este că aceștia trebuie încurajați prin condiții mai bune de serviciu și perspective profesionale și financiare. Voluntarii militari vor primi 1.164 de euro pe lună. Suma e scutită de impozite. În 2022, peste 11 mii de oamenii au primit instruire de bază în cadrul programului de voluntariat. În 2023, până la 25.000 de persoane au fost instruite. Slovacia: salariu de la 1.707 euro Forțele Armate ale Republicii Slovace au desfășurat în 2023 o campanie amplă de recrutare. Armata Slovacă oferă noilor recruți salarii care încep de la 1.700 de euro pe lună. Solicitanții vor primi și o indemnizație de recrutare de aproape 3.000 de euro Pentru un pilot, indemnizația de activare este de 11.235 euro. În domeniul sănătății militare, salariul de pornire pentru un paramedic este de 2.200 de euro. Pentru un post de paramedic militar este suficientă diplomă de liceu. Slovenia recrutează liceeni La începutul anului 2023, guvernul sloven a adoptat amendamentele propuse la Legea privind serviciul în armata slovenă. Scopul modificărilor: interesul pentru angajarea în armata slovenă. Aceste amendamente permit tinerilor liceeni să-și continue studiile în timp ce se instruiesc pentru armată. Salariul poate ajunge de la 1.300 la 1.600 de euro net. Dacă recrutul ia parte la misiuni sau operațiuni internaționale, cum ar fi în Kosovo, Letonia sau Slovacia, salariul depășește 3.000 de euro net. Armata a desfășurat, de la începutul anului, mai multe campanii de informare în licee. Tinerii au fost informați că armata oferă diferite locuri de muncă, precum bucătari, mecanici, ingineri și paramedici. Totodată, reprezentanții Apărării au subliniat că armata slovenă este deschisă ambelor sexe, că nu face distincție între profesiile masculine și cele feminine și că oferă multe oportunități de avansare.

Armata obligatorie în România - soldați puțini (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie în România - soldați puțini

Armata obligatorie în România - soldați puțini. Aproape 13.000 de angajați au plecat din Ministerul Apărării de la începutul lui 2022 până în prezent, potrivit Europa liberă. Armata obligatorie în România - soldați puțini Instituția are un deficit de angajați de zeci de procente, deși, susțin surse din sistem, cel puțin în 2023, angajările au fost mai numeroase decât plecările. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar În acest moment, în care Occidentul vorbește despre Rusia ca fiind o amenințare, inclusiv împotriva statelor NATO, Ministerul Apărării Naționale (MApN) consideră că cifra plecărilor din Armată trebuie să rămână confidențială. Europa Liberă a pus cap la cap date oficiale privind ieșirile din sistem transmise de MApN redacției în primăvara anului 2023 și declarațiile șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, din interviul acordat publicației pe 1 februarie a.c. Pensionări anticipate Astfel, în aprilie 2023, MApN transmitea Europei Libere că „în anul 2022, numărul ieșirilor din structura de forțe a Armatei României a fost de aproximativ 6.600 de persoane”. 5.600 au fost militari, iar 1.000 civili. În 2023, numai în primele trei luni, 1.700 de oameni, cei mai mulți militari, au plecat din Armată. Era momentul în care politicienii discutau intens despre reforma pensiilor de serviciu. Efectul? 57% dintre plecările militarilor din sistem au fost pensionări anticipate. În rândul soldaților și gradaților profesioniști, 63% dintre ieșirile din sistem înregistrate în primele trei luni din 2023, adică aproape 500, au fost demisii. Germania se gândește la armată obligatorie Războiul din Ucraina a reaprins dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, sau extinderea acestuia acolo unde este încă în vigoare, în unele ţări europene, în special în ţările baltice şi nordice şi în Germania, pe fondul temerii referitoare la un viitor război în Europa. În Germania, ministrul Apărării, Boris Pistorius, a anunţat joi că luna aceasta ministerul său va prezenta un raport care examinează diverse modele de reintroducere a serviciului militar obligatoriu şi viabilitatea acestora. Atât Norvegia, cât şi Danemarca au anunţat măsuri în ultimele săptămâni pentru a recruta mai mulţi militari, invocând schimbarea situaţiei de securitate cauzată de războiul din Ucraina. Situaţia de instabilitate din Ucraina a fost motivul invocat de Suedia în 2017 pentru a reimpune serviciul militar obligatoriu, la şapte ani de la desfiinţarea acestuia. Finlanda a menţinut întotdeauna serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi, care în prezent variază între 165 şi 347 de zile, deşi poate fi înlocuit cu serviciul social. Dintre cele trei ţări baltice, doar în Estonia efectuarea serviciului militar era obligatorie, cu o durată cuprinsă între opt şi 11 luni, dar între timp Lituania şi Letonia l-au restabilit şi ele, în contextul ameninţării tot mai mari dinspre Rusia.

Sunt prea puțini IT-iști în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Sunt prea puțini IT-iști în România

Sunt prea puțini IT-iști în România. Jucătorii din industria ieşeană de IT, în cadrul căreia lucrează aproximativ 15.700 de angajaţi, se luptă cu un deficit de forţă de muncă între 1.500 – 2.000 de persoane anual. Sunt prea puțini IT-iști în România Cele mai multe estimări ale specialiştilor arată că Iaşiul aduce pe piaţă doar 1.000 – 1.200 de absolvenţi ai facultăţilor şi secţiilor de profil din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”(UAIC) şi Universităţii Tehnice (TUIASI). Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Mai grav: cifrele de şcolarizare au scăzut în unele cazuri, în loc să crească. Cum este acoperit deficitul şi de ce nu „produce” orașul mai mulţi IT-işti? Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră