marți 08 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pensionari speciali

13 articole
Politică

Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari

Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari au devenit mercenari în Africa, probabil pentru Horațiu Potra. Informația apare într-un comunicat al ministerului Apărării, care spune doar că aceștia s-au reangajat la „firme private de securitate”. Citește și: Sondaj: Simion câștigă detașat în turul I, dar Nicușor Dan bate orice adversar în turul II Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo În plus, ministerul Apărării a descoperit militari activi aflați în concediu de creștere a copilului care au lucrat ca mercenari în această perioadă. La ce concluzie s-a ajuns după „verificări la nivelul întregii structuri de forțe a Armatei României, cu privire la posibilitatea ca personal activ din Ministerul Apărării Naționale, aflat în perioadă de suspendare temporară a raporturilor de serviciu cu instituția, să fi desfășurat activități în companii private de securitate românești, care au activat recent în Republica Democratică Congo”:  466 de militari rezerviști care provin din Ministerul Apărării Naționale au semnat, după trecerea în rezervă, contracte pe diferite perioade cu companii de securitate care au activat în R.D. Congo. Acești militari au trecut în rezervă la limita de vârstă, prin demisie sau din motive medicale. șapte militari în activitate – doi subofițeri și cinci soldați profesioniști care, pe timpul concediului de creștere a copilului în vârsta de până la doi ani au desfășurat, în mod nejustificat, activități în R.D. Congo, în perioade diferite, în intervalul 2023 – începutul anului 2025, din calitatea de angajat temporar în companii de securitate. 24 de militari, care au trecut în rezervă prin demisie, în anii anteriori, și, ulterior, au activat în cadrul unor companii private de securitate din Congo, au fost acceptați să se întoarcă în activitate, în perioada 2023-2024, fiind, la acest moment, încadrați în diferite unități militare din MApN 14 situații în care militari în rezervă, care au activat, pentru diferite perioade, în R.D. Congo din această poziție și, ulterior, au dobândit, în perioada 2020-2024 calitatea de rezervist voluntar În ceea ce-i privește pe militarii care ar fi trebuit să îngrijească copiii, dar au luptat în Congo, pentru unul dintre aceștia a fost sesizat Parchetul Militar. Și ceilalți vor avea aceeași soartă și, în plus, „au fost inițiate demersuri de natură disciplinară și administrativă”, arată comunicatul MApN.

Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo Foto: X/Twitter
Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători ai rectificării bugetare Foto: Facebook
Economie

Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători rectificării bugetare

Bugetarii și pensionarii speciali sunt marii câștigători ai rectificării bugetare: împreună, primesc circa 10 miliarde de lei, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Doar ministerul de Finanțe primește o sumă mai mare, 14 miliarde de lei, dar trei miliarde sunt pentru plata dobânzilor. În plus, în afara structurilor Guvernului, va primi peste 11 miliarde de lei Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, din care 127 de milioane sunt cheltuieli de personal. Acest minister a publicat, azi, în baza legii transparenței decizionale, un proiect de ordonanță de urgență cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2024. În 2023, guvernul Ciolacu nu a operat nici o rectificare a bugetului și a operat schimbări masive ale bugetului prin transferuri la și de la fondul de rezervă al guvernului. Citește și: ANALIZĂ Nicușor Dan, cel care ar putea decide viitorul președinte al României: candidații stau la coadă pentru susținerea sa Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători ai rectificării bugetare Prin această ordonanță, deficitul bugetului ajunge la 6,94% din PIB. Care sunt principalele modificăr i operate la bugetul votat de Parlament: Potrivit notei de fundamentare la proiectul ordonanței de rectificare, „cheltuielile de personal se majorează, per sold, cu 8.799,4 milioane lei”. Ele vor reprezenta, în total, 9,3% din PIB, apreciază ministerul de Finanțe - recomandarea Băncii Mondiale fiind ca ele să consume mai mult de 8% din PIB. 764 de milioane de lei în plus la Interne pentru plata pensiilor. În bugetul inițial pentru plata acestor pensii era prevăzută suma de 5,84 miliarde de lei. 49 de milioane de lei în plus pentru plata pensiilor foștilor angajați SRI. Suma inițială votată de Parlament, pentru 2024: 768 de milioane de lei 250 de milioane de lei în plus pentru plata pensionarilor ministerului Apărării. Inițial, alocarea era de 3,86 miliarde. Nota de fundamentare estimează o datroei publică, la final de an de 51,5%, ceea ce ar obliga Guvernul să ia măsuri, inclusiv înghețarea cheltuielilor cu salariile buegtarilor.

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie

Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical este cea destinată spitalul Gerota al ministerului de Interne. Însă PNRR va finanța și noul spital, din Balotești, al SRI. Citește și: Cea mai scumpă campanie electorală din istoria României: subvenția de la buget pentru pensii se dublează, ajungând la 21,5 miliarde de lei, optimist. Pesimist, suma ajunge la 28,5 miliarde În plus, Compania Națională de Investiții derulează reparații de 125 de milioane de lei la Spitalul Militar Central. Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie Doar aceste trei investiții ajung la circa 2,4 miliarde de lei, deci aproximativ 480 milioane de euro. Pe de altă parte, Guvernul a tăiat 740 de milioane de euro din PNRR pentru spitale noi, deși unele aveau licitații în derulare. Ce spitale pentru structurile militarizate construiește sau urmează să construiască, prin PNRR, guvernul Ciolacu: ​Un nou sediu pentru Spitalul de Urgenţă al MAI „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, care va fi construit în nordul Bucureștiului. Valoarea investiției: 1,4 miliarde de lei. „Sunt 400 de paturi, toate digitalizate, vreo 50 de paturi pentru ATI, 10 săli de operaţie, 40 de paturi pentru internări de zi. Cu adevărat, unul dintre cele mai ambiţioase proiecte şi mă bucur mult că acest lucru va porni din februarie. Termenul în PNRR este unul scurt. Sperăm că şi constructorii să facă faţă acestei provocări”, a declarat premierul Marcel Ciolacu în decembrie 2023. Finanțări vor veni prin PNRR, dar și de la Banca Europeană de Investiții. Inițial, acest spital urma să fie scos din PNRR. Spitalul SRI de la Balotești: în februarie, Guvernul a actualizat valoarea proiectului la 879 de milioane de lei, de la 400 de milioane de lei, cât se estimase inițial. PNRR va finanța proiectul cu 670 de milioane de lei, iar ministerul Sănătății cu 200 de milioane de lei. Spitalul va avea 460 de paturi. Compania Națională de Investiții repară și dezvoltă mai multe corpuri din Spitalul Militar Central, costurile fiind de peste 120 de milioane de lei. Spitalul Militar de Urgenta Sibiu va beneficia de o finantare de 81 de milioane de lei prin PNRR pentru construirea unui nou bloc chirurgical, potrivit ministrului Sanatatii, Alexandru Rafila. “Unele spitale care au fost scoase de la finanțare din PNRR funcționează în clădiri de la începutul secolului al XX-lea, altele în foste băi comunale sau vile turistice“, arăta site-ul Context.ro în septembrie 2023.

Numărul pensionarilor speciali civili crescut Foto: Facebook CSM
Eveniment

Numărul pensionarilor speciali civili a crescut

Numărul pensionarilor speciali civili a crescut, în iulie, pensia medie a magistraților fiind de 5.000 de euro, arată datele publicate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Astfel, pensia medie a magistraților este de 25.049 lei, din care 21.984 lei cota suportată din bugetul de stat (subvenția), iar 6.833 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. Pensia medie a cetățenilor obișnuiți este sub 2.300 de lei. Citește și: Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, paradisul rural al baronilor PSD, în timp ce David Popovici se chinuie sub un balon unde se sufocă Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iulie 2024, de 11.696 persoane, în creştere cu 108 de persoane comparativ cu luna anterioară, cei mai mulţi (5.651) fiind beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor şi judecătorilor. Numărul pensionarilor speciali civili a crescut Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în luna iulie, 805 persoane. Pensia medie era de 6.661 de lei, din care 3.151 de lei suportaţi de la bugetul de stat. În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 887 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.744 de lei (3.297 de lei de la bugetul de stat). Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.384 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 12.940 de lei, din care 8.296 lei suportaţi din bugetul de stat. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 667 de persoane, media fiind de 9.885 de lei, din care 3.138 lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 2.292 de pensionari, pensia medie fiind de 6.509 de lei, din care 3.634 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% Foto: Facebook Academia de Poliție
Eveniment

Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50

Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu. Citește și: Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni” Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% „Eu nu mă pot abține să spun că avem problema colosală a pensiilor speciale, care este o problemă înspăimântătoare. Nu mai există pe fața pământului, în nicio țară civilizată, oamenii să iasă la pensie cu mai mult decât salariul la 45 de ani. Nu se poate așa ceva, la noi se poate. Și am înțeles că s-a rezolvat problema, peste 40 de ani. Avem în sfârșit un program de țară. Rezolvăm pensiile speciale peste 40 de ani. Acum avem 200.000 de oameni care ies la pensie între 45-50 de ani, 200.000! În 10 ani vom avea 300.000. Cât o să putem supraviețui cu așa ceva? Nu se poate”, a spus Rădulescu. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate El a fost director în BNR până la mijlocul acestui an, dar s-a pensionat. În ianuarie 2023, Eugen Rădulescu arăta: „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”

Magistrați și pensionari speciali cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Eveniment

Cer ÎCCJ atace CCR noua variantă a pensiilor speciale

Magistrați și pensionari speciali cer Înaltei Curți de Casați și Justiție (ÎCCJ) să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale, care se vor reduce prin supraimpozitare. Asociația Magistraților din România, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociația Procurorilor din România și Asociația Națională a Magistraților Pensionari din România și RoJust i-au scris președintelui ÎCCJ, reluând argumentul că pensiile lor sunt o garanție a independenței Justiției. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat Cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a pensiilor speciale Memoriul este semnat de vicepreședintele AMR, judecătorul Cezar Filip, de judecătoarea Florica Roman președintele AJADO, și de două procuroare aflate la pensie Elena Iordache (APR) și Katalin Kibedi (ANMPR). Însă, ieri, președintele CSM, judecătorul Daniel Grădinaru a spus că magistrații din instituția pe care o conduce sunt mulțumiți de noua variantă a legii pensiilor. „Din partea judecătorilor și procurorilor în funcție, la nivel de CSM feedbackul este bun. Noi nu avem persoane care să nu fie mulțumite. Poate își doreau mai mult, poate își doreau să rămână așa cum era până acum. Dar modalitatea în care se face schimbarea este acceptată și acceptabilă. Din ce am înțeles eu, nemulțumiți sunt foștii colegi, care acum sunt pensionari și care au beneficiat de anumite pensii, mai mari, care acum urmează să scadă. Se face o impozitare și va fi o scădere. Dar eu zic că nu va fi o scădere atât de dramatică, încât să afecteze dreptul în sine. Este la nivel acceptabil, rezonabil. Dar bineînțeles că există nemulțumiri, pentru că orice tăiere a veniturilor este o tăiere și nu mulțumește pe nimeni”, a spus Grădinaru, pentru Luju. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Grădinaru urmează să piardă circa 6.000 de lei pe lună, dacă noua lege va intra în vigoare: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției.

Numărul pensionarilor speciali crește, al pensionarilor obișnuiți scade Foto: CSM
Eveniment

Numărul pensionarilor speciali crește

Date oficiale ale Casei Naționale de Pensii și ale Institutului Național de Statistică: numărul pensionarilor speciali crește, în timp ce cel al pensionarilor obișnuiți scade abrupt. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a publicat, azi, ultimele date statistice privind situația pensionarilor, în luna septembrie. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Numărul pensionarilor speciali crește, al pensionarilor obișnuiți scade Din aceste date reiese că numărul beneficiarilor civili de pensii speciale - cele militare sunt gestionate de casele de pensii de la Interne, Apărare și SRI - a crescut în septembrie 2023, ajungând la de 10.368. Creșterea este de 22 de persoane față de august. Majoritatea pensionarilor speciali civili sunt magistrați, în număr de 5.377 în septembrie. Aceștia beneficiau de o pensie medie de 21.791 lei. În ianuarie erau doar 4.988 de magistrați pensionari, cu o pensie medie de 21.404 lei. În cazul magistraților, pensia lor specială s-a majorat cu 387 de lei. În schimb, ultimele date publicate de Institutul Național de Statitistică arată că, în trimestrul II din 2023, „numărul mediu de pensionari a fost de 4.978 mii persoane, în scădere cu 5 mii persoane faţă de trimestrul I 2023”. Pensia medie a crescut de la 2.102 lei la 2.109 lei, cu șapte lei. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției. Potrivit acestor date, pensiile judecătorilor vor fi între 18.414 lei și 39.188 lei, față de 20.086 și 45.700, cât sunt acum.

Boc: „Instituțiile nu funcționează, statul nu este puternic
Politică

Instituțiile nu funcționează, statul nu este puternic

„Ce se întâmplă astăzi în România este dovada că instituțiile nu funcționează, că statul nu este puternic, că cineva își bate joc de noi”, a declarat primarul Clujului, Emil Boc, la o emisiunea radio, citat de Monitorul de Cluj. Citește și: Pe modelul de succes al magistraților, sute de angajați ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică” Afirmațiile sale vin la câteva zile după ce președintele Klaus Iohannis a afirmat: „Sintagma cu statul eșuat o mai folosesc politicienii în vâltoarea abordărilor electorale, dar nu trebuie să ne facem ca și cum România nimic nu ar funcționa. Sunt lucruri care nu funcționează și sunt lucruri care funcționează (...) Sunt instituții care nu funcționează. Sunt persoane care sunt neglijente și așa mai departe”. Instituțiile nu funcționează, statul nu este puternic Însă primarul Clujului pare a fi mai puțin optimist decât șeful statului. „Pe bună dreptate, atunci când vezi că lucrurile nu funcționează, primul lucru care îți vine e «De ce să stau aici, să-mi pierd viața? Am una singură»”, a spus Boc. Însă principalele critici ale fostului premier PDL au fost către pensiile speciale. Citește și: EXCLUSIV La stația GPL ilegală din Crevedia parcau des cisternele firmei ADE Gas. Printre asociați, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova „Păi, în care țară din lume se mai pensionează, domnule, la 45 de ani? În care țară din lume ai pensie mai mare decât salariul? Imposibil să stăm la infinit în asemenea capcane care distrug orice urmă de bun simț și dă omului senzația că legea e pentru unii „mumă” și pentru alții „ciumă” (...) Cum e posibil? Când toți muncim, unii să se pensioneze la 45 de ani, să aibă pensie mai mare decât ceilalți care lucrează 50 de ani sau au 35-45 de ani de muncă (…) M-am întâlnit ieri, la 50 de ani de căsătorie, cu mulți oameni. Am văzut mâinile lor brânzate de muncă, de oameni care au muncit 35, 40, 45 de ani și îmi spun «domnule, cum e posibil să se pensioneze unul la 45 de ani, după ce eu am 45 de ani de muncă și am o pensie de 3 ori mai mică (decât ăla care se pensionează la 45 de ani)»”, a arătat edilul-șef.

Cum explică pensionarii speciali de la CCR decizia de a pica legea care le afecta drepturile Foto: CCR
Eveniment

Cum explică pensionarii speciali CCR pica legea afecta

Cum explică pensionarii speciali de la CCR decizia de a pica legea care le-ar fi afectat drepturile: „recalcularea negativă” a pensiilor magistraților încalcă principiul „securității juridice”, se arată în motivarea deciziei. Însă, spun ei, statul are dreptul să le crească pensiile. Prin această decizie, CCR blochează orice diminuare a pensiilor speciale aflate în plată - nu doar ale magistraților - apreciind că ele pot fi tăiate doar în caz de criză economică mondială. În ceea ce privește recalcularea viitoarelor penii de serviciu, Curtea găsește diferite chichițe juridice pentru a susține că legea este confuză, deci „nu îndeplinește cerințele de calitate a legii”. Cum explică pensionarii speciali de la CCR decizia de a pica legea care le afecta drepturile Iată câteva din inovațiile juridice ale CCR, precum „recalcularea negativă”: CCR arată că pensiile magistraților pot fi recalculate doar pentru a crește: „Cu alte cuvinte, modalitatea de calcul al pensiei respective rămâne guvernată de legea sub imperiul căreia a fost obținută. Nu se poate accepta ca, ulterior acestui moment, legiuitorul să stabilească o nouă modalitate de calcul care să conducă la recalcularea negativă a pensiei, însă, din punctul de vedere al securității juridice, ori de câte ori legiuitorul apreciază ca fiind necesar, o îmbunătățire a modului de calcul care să conducă la o creștere a pensiei aflate în plată este în concordanță cu principiul neretroactivității legii, pentru că neretroactivitatea este o garanție pentru cetățean, o protecție constituțională acordată în beneficiul său. Securitatea juridică cere și impune o protecție ascendentă, de sporire a garanțiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare” CCR decide că este „irațional” ca pensiile magistraților să fie calculate în funcție de veniturile din ultimii 25 de ani, acestea trebuie să fie cât mai apropiate de ultimul salariu: „Adunarea cuantumului indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor cu caracter permanent din cei 25 de ani necesari pensionării și împărțirea sumei rezultate la 300 pentru a determina baza de calcul constituie un aspect lipsit de raționalitate în stabilirea unei pensii de serviciu pentru că, în realitate, reprezintă o modalitate de reducere a bazei de calcul, care nu poate conduce, în mod obiectiv, la un cuantum al pensiei cât mai apropiat de cel al venitului ce reprezintă indemnizaţia pentru activitatea desfăşurată în calitate de magistrat. Categoric, jurisprudența Curții Constituționale nu obligă la stabilirea bazei de calcul ca fiind venitul aferent ultimei luni anterioare pensionării, dar exclude posibilitatea ca baza de calcul să fie stabilită prin raportare la media veniturilor persoanei dintr-un interval de 25 de ani, interval în care aceasta a avut diferite funcții, grade, vechimi care nu corespund cu un moment contemporan cu cel al ieșirii la pensie. Astfel, în stabilirea bazei de calcul poate fi luată în discuție o formulă care să dea expresie veniturilor funcției/gradului/vechimii avute la timpul pensionării, permițând ca valoarea pensiei de serviciu să fie cât mai apropiată posibil de aceea a ultimei remunerații primite”. Pensiile speciale pot fi tăiate doar în caz de criză modnială, acesta fiind motivul pentru care CCR a acceptat legislația guvernului Boc: „Exegeza Deciziei nr.871 din 25 iunie 2010, precitată (și a întregii jurisprudențe a Curții Constituționale bazate pe aceasta) trebuie raportată la situația excepțională de criză economico-financiară în care s-a găsit statul român, în contextul obiectiv al crizei economico-financiare mondiale, aspect care s-a încadrat în cerința apărării securității sale naționale” Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră Documentul arată că decizia CCR a fost adoptată „cu majoritate de voturi”, deci este posibil să existe puncte de vedere diferite și o opoziție la această motivare. media-169142206596457100Download

Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă (sursa: ziaruldebacau.ro)
Politică

Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă. Pensia lor medie a ajuns la 21.583 lei, în majorare cu 250 de lei față de decembrie 2022. Numărul pensionarilor obișnuiți scade

Numărul magistraților pensionați a înregistrat o creștere explozivă în acest an: în iulie 2023, numărul lor ajunsese la 5.309, față de 4.862 în decembrie 2022. Creșterea este de circa 9% în doar șapte luni. În schimb, Institutul Național de Statistică arată că numărul pensionarilor obișnuiți a scăzut cu circa 9.000 în trimestrul I din 2023 față de trimestrul IV din 2022. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Pensia medie a magistraților a ajuns, în iulie, la 21.583 lei, față de 21.333 lei, în decembrie 2022. În aprilie, INS arăta că numărul mediu de pensionari a fost de 5,004 milioane de persoane în 2022, în scădere cu 75.000 de persoane faţă de anul precedent, în timp ce pensia medie lunară a crescut cu 11,3% până la valoarea de 1.855 lei. Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă Numărul total beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iulie 2023, de 10.310, cu 29 în plus față de luna precedentă, dintre care 6.657 cu contributivitate la bugetul asigurărilor sociale de stat, în creștere față de cei 6.580 din iunie, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Cei 10.310 de pensionari din toate cele șase categorii de beneficiari ai legilor speciale au avut o pensie medie de 9.600 de lei, cu 3 lei mai mult ca în luna anterioară. Categoria de beneficiari care a crescut cel mai mult este și cea care are cea mai mare pensie medie de serviciu și cel mai mare număr de beneficiari de sume de la bugetul de stat. Este vorba de beneficiarii Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, care cuprinde 5.309 beneficiari, cu 38 mai mulți față de luna anterioară). Aceștia încasează cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.583 lei, din care 19.662 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.354 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. În luna iunie, pensia medie era ușor mai mică, respectiv 21.572 de lei.

Justiția viitorilor pensionari speciali, indulgentă cu doctorița Cun Foto: Crișana
Eveniment

Justiția viitorilor pensionari speciali

Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată că a luat nu mai puțin de 272 de șpăgi, doctoriţa Emilia Cun, de la Serviciul de Expertiză Medicală a casei de pensii Bihor, a scăpat cu o pedeapsă de trei ani de închisoare, cu suspendare. Decizia a fost pronunțată de Tribunalul Bihor, dar poate fi atacată la Curtea de Apel Oradea. Justiția viitorilor pensionari speciali Faptele de care este acuzată doctorița Cun s-ar fi petrecut într-o singură lună, între 18 mai și 15 iunie 2015, când a fost sub supraveghere și, la final, arestată. În această perioadă, mita încasată a fost de mită de cel puţin 28.770 lei, 900 euro şi 10.000 forinți. „Potrivit informațiilor menționate în hotărârea Tribunalului Bihor, erau zile în care peste 20 de persoane lăsau plicul cu „atenții” – între 50 de lei și 400 de lei pe pacient – la cabinetul doctoriței.Procurorii arătau că, în schimbul șpăgilor, medicul Emilia Cun nu ar fi făcut altceva decât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu: întocmea decizii medicale asupra capacității de muncă a persoanelor care solicitau încadrarea într-un grad de invaliditate, efectua revizuirea medicală a pensionarilor de invaliditate aflați în evidență ori întocmea formularele de concluzii medicale la revizuire ori referitoare la concediile medicale”, scrie Bihon.ro. „Majoritatea martorilor audiaţi au invocat practica din acea vreme, recunoştinţa faţă de modul de îndeplinire a atribuţiilor profesionale. O minoritate au recunoscut influenţa din partea altor persoane (fie tot pacienţi, fie alte cunoştinţe) sau au avut experinţe personale negative, în care nu au dat sume de bani, (ca urmare – n.n.) fiindu-le solicitate diverse alte acte medicale sau analize, fiind trimişi la comisia de evaluare din altă localitate etc”, arată Tribunalul Bihor. Rețea de medici care expertizau pensionările pe caz de invaliditate În timpul anchetei, Emilia Cun a formulat un denunț împotriva lui Leontin Țîrle, fost director al Casei de Pensii Bihor. Doctorița relata că, în perioada 2014 – 2015, i-a dat diferite sume lui Țîrle, care știa că banii reprezintă ”atenții” de la pacienți pentru medici. Ca urmare a acestor mărturisiri, fostul șef de la Pensii a fost condamnat, în 2021, la patru ani de închisoare cu executare, iar sentința lui Cun a fost diminuată. În 2015, la casa de pensii din Bihor a fost descoperită o rețea de medici care luau șpagă. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli „Doctorii au fost acuzaţi că au transformat locul de muncă într-un sistem de fraudare a fondului de pensii, semnând, contra cost, deciziile de încadrare într-un grad de invaliditate, pe baza cărora solicitanţii primesc pensiile, indiferent dacă beneficiarii aveau sau nu acest drept. Ancheta a pornit în 2015, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, şi a fost preluată în acelaşi an de procurorii DNA care, ulterior, au identificat în total 25 de persoane care au făcut parte din "mafia" experţilor”, scrie Bihoreanul.

PSD mai propune o categorie de pensionari speciali Foto: Facebook
Eveniment

PSD mai propune o categorie de pensionari speciali

Ignorând PNRR, PSD mai propune o categorie de pensionari speciali: personalul Curții Constituționale. La 11 aprilie, 52 de parlamentari PSD, susținuți însă și de trei liberali, au depus o inițiativă privind personalul Curții Constituționale care prevede că magistrații-asistenți de la CCR se pot pensiona în acelșeași condiții ca și judecătorii. Personalul auxiliar al CCR beneficiază de pensii speciale în aceleași condiții ca grefierii de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online PSD mai propune o categorie de pensionari speciali În nota de fundamentare a proiectului nu există nici un calcul privind impactul acestor prevederi. Printre semnatarii proiectului se află Rodica Nassar, Adrian Chesnoiu sau Mihai Weber, de la PSD. Liberalii care au semnat sunt Cupşa Ioan, Özmen Oana-Marciana și Vecerdi Cristina-Agnes. România riscă să piardă fonduri europene de sute de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dacă ratează îndeplinirea jalonului privind reformarea pensiilor speciale și respectarea principiului contributivității, a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL). „În situaţia în care noi nu ajungem la o soluţie cu Comisia Europeană, există mecanismul plăţilor parţiale şi aici sigur ne poate costa usturător, sume de ordinul sutelor de milioane de euro dacă nu ajungem la validarea acestui jalon în relaţia cu Comisia Europeană. (...) Pot să vă confirm conţinutul jalonului 215 din PNRR pe care îl ştiu pe de rost şi care spune două lucruri esenţiale pentru pensiile speciale. Prima condiţie de sustenabilitate, adică să generăm prin proiectul de lege privind pensiile speciale cheltuieli pe care le putem susţine pe termen lung din bugetul de stat. Deci discutăm nu de o cheltuială de pe o zi pe alta. Cea de-a doua condiţie este cea legată de contributivitate”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la Digi 24. Citește și: Conferința „Platforma Crimeea” de la București a provocat o reacție la Kremlin: purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că Rusia nu va permite ca Marea Neagră să fie controlată de NATO

Pensionarii speciali uitați: auditorii Curții de Conturi, instituție condusă de Mihai Busuioc, ex-subofițer de poliție Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Pensionarii speciali uitați: auditorii Curții de Conturi

Pensionarii speciali uitați: auditorii Curții de Conturi beneficiază de o pensie medie de 8.464 lei, dublu față de pensia medie din M.Ap.N sau M.A.I. Potrivit datelor ministerului Muncii, primesc o astfel de pensie specială 569 de foști angajați ai Curții de Conturi. Pensionarii speciali uitați: auditorii Curții de Conturi Cea mai mică pensie plătită auditorilor Curții de Conturi este 4.963 de lei. Media pensiilor speciale plătite acestora este depășită doar de media pensiilor speciale ale „personalului civil aeronautic navigant” - de 11.345 de lei - și de cea a magistraților, unde media este de 20.487 de lei. Condițiile de pensionare ale celor din subordinea conducerii Curții de Conturi, auditorii publici externi, au fost stabilite prin Legea 7/2016, care prevede că aceștia beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Dacă ai lucrat doar patru ani la Curtea de Conturi ești eligibil pentru o astfel de pensie specială. Șeful Curții de Conturi, Mihai Busuioc (PSD), este fost secretar general al guvernărilor pesediste de după 2017. El a absolvit în 1993 Școala de subofițeri de poliție de la Câmpina. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie M.Ap.N: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Din conducerea Curții de Conturi mai fac parte foștii pesediști Ilie Sârbu și Nicolae Bădălău.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră