sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pensionare

10 articole
Eveniment

Media primei de pensionare la Romsilva, uriașă

Media primei de pensionare la Romsilva este uriașă - echivalentul a peste 30 de pensii medii pe economie - arată un comunicat Romsilva: 90.000 de lei, net, în medie, pentru o persoană, respectiv peste 18.000 de euro. În decembrie 2024, pensia medie, bazată pe contributivitate, era peste 2.800 de lei. De această primă au beneficiat, doar în ultimii doi ani, 1.267 de angajați ai acestei regii, care deține monopolul administrării pădurilor de stat. Citește și: Suma astronomică pe care a cheltuit-o guvernul Ciolacu, în 2024, pe petreceri la casele de oaspeți RAAPPS și pe mașinile de protocol ale angajaților Executivului Media primei de pensionare la Romsilva, uriașă Aceasta înseamnă că Romsilva a plătit, doar pentru acest bonus, uriașa sumă de 114 milioane de lei - net. Suma brută probabil că ajunge la peste 200 de milioane de lei, deci peste 40 de milioane de euro. Tot profitul Romsilva a fost, în 2023, de 672 de milioane de lei, dar acesta este un record al ultimilor 18 ani. În plus, regia deține, prin lege, monopolul administrării pădurilor de stat, deși există structuri private care ar putea îndeplini această misiune, probabil la costuri mai mici. „Precizăm că bonusul de circa 500 mii lei prezentat în spațiul public ca fiind încasat la pensionarea unui angajat al Romsilva, este de fapt în cuantumul sumei de 290 mii lei (net) după impozitare și este un caz excepțional. Media bonusurilor acordate în ultimii 2 ani celor 1.267 de angajați care s-au pensionat este de 90 mii lei, suma netă”, se arată în comunicatul Romsilva. „De asemenea, precizăm că în anul 2024 suma totală plătită drept bonusuri a fost redusă cu 60%, iar începând cu 1 ianuarie 2025, în conformitate cu OUG 156/2024, aceste bonusuri au fost anulate. În prezent, managementul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a demarat procesul pentru modificarea Contractului Colectiv de Muncă la nivelul instituției”, mai arată această regie.

Media primei de pensionare la Romsilva, uriașă Foto: Facebook
General-locotenent Cristian Bizadea, omul lui Hellvig, pensionare din SRI la 48 de ani (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Omul lui Hellvig, pensionare din SRI

Omul lui Hellvig, pensionare din SRI. Adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, general-locotenent Cristian Bizadea, se pensionează începând cu data de 1 iunie, informează Biroul de presă al SRI. Omul lui Hellvig, pensionare din SRI Potrivit biografiei de pe site-ul Serviciului Român de Informaţii, anterior numirii, Bizadea a ocupat poziţia de şef al Cabinetului Directorului SRI. Citește și: „Menajeria” generalilor Coldea și Dumbravă: banii de la avocatul Trăilă, peste un milion de euro, nu au ajuns doar la ei, ci și la Cocoru și „Anaconda”, alți doi foști generali SRI De la angajarea în SRI, în anul 2001, a deţinut diferite funcţii în Direcţia Generală Contraspionaj: locţiitor al şefului Direcţiei, şef de departamente de analiză, operaţiuni şi planificare. În această calitate, a participat la operaţiuni derulate în cooperare cu parteneri interni şi externi ai SRI. A coordonat şi contribuit la o bună parte din procesele de transformare instituţională a Serviciului Român de Informaţii, se mai arată în biografia sa. Doctor în sociologie În anul 2013 a obţinut titlul de doctor în sociologie la Universitatea din Bucureşti, cu teza intitulată "Orientul Mijlociu Extins - o perspectivă demopolitică". Este lector universitar şi a predat cursuri de analiză a informaţiilor şi analiză de risc la Universitatea din Bucureşti şi la Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul". Este licenţiat în drept al Universităţii "Lucian Blaga" Sibiu şi are un master în comunicare şi relaţii publice, obţinut la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. Cristian Bizadea are 48 de ani. În prezent, Serviciul Român de Informaţii are un director interimar, anume prim-adjunctul directorului SRI - generalul Răzvan Ionescu.

Mii de dosare pentru un judecător (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Mii de dosare pentru un judecător

Mii de dosare pentru un judecător. Pensionările masive de anul trecut din sistemul judiciar şi-au pus serios amprenta asupra funcţionării instanţelor. Mii de dosare pentru un judecător Judecătoriile din Iași, de exemplu, sunt practic sufocate cu dosare, un singur magistrat ajungând să aibă de analizat 1.500-2.000 de dosare. Citește și: Cel mai important proiect al lui Bolojan, drumul expres Oradea-Arad, a fost scos la licitație La Tribunalul Iași, care funcţionează cu doar trei sferturi din numărul normat de judecători, se adună dosarele care trenează de mai bine de un an şi jumătate. Iar întârzierile în redactarea hotărârilor sunt tot mai mari. Curtea de Apel este singura instanţă din judeţul Iași care se poate lăuda că funcţionează normal. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Danileț se poate pensiona, spune CSM (sursa: Facebook/Cristi Danileț)
Justiție

Danileț se poate pensiona, spune CSM

Danileț se poate pensiona, spune CSM. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, miercuri, că judecătorul Cristi Danileţ se poate pensiona. Danileț se poate pensiona, spune CSM "Secţia pentru judecători a CSM a hotărât înaintarea către preşedintele României a propunerilor privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a domnului Vasilică-Cristi Danileţ, judecător la Tribunalul Cluj", se arată în minuta şedinţei de miercuri. Citește și: EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă „amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării” Tot miercuri, Secţia a hotărât eliberarea din funcţie, prin pensionare, şi a trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este vorba despre Lucian-Cătălin Mihai Zamfir, Csaba Bela Nasz şi Emilia Claudia Vişoiu. Lucian-Cătălin Mihai Zamfir şi Csaba Bela Nasz au fost repartizaţi la începutul acestui an în unul dintre completurile de cinci judecători în materie civilă ce vor funcţiona în anul 2024 la ICCJ. Se va concentra pe educația juridică Judecătorul Cristi Danileţ a anunţat vineri că iese la pensie, după 25 de ani în magistratură, dar va fi prezent în continuare în spaţiul public "pentru a lăuda ceea ce se face bine şi a critica ceea ce se face prost în domeniul legal şi judiciar". "Vine un moment când spui că ai făcut destul şi nu poţi să faci mai mult. Acum, am ajuns la un astfel de moment, al carierei mele. După 25 de ani, mă opresc cu activitatea în magistratură. Nu spun STOP! celorlalte preocupări ale mele. Voi fi prezent în continuare în spaţiul public pentru a lăuda ceea ce se face bine şi a critica ceea ce se face prost în domeniul legal şi judiciar. Mă voi concentra mai mult pe educaţia juridică a oamenilor, pe care am de gând să o extind de la cea pentru copii, de care mă ocup de ani buni, la cea pentru adulţi. Voi continua să pregătesc studenţi, pentru a deveni oameni ai legii mai buni ca mine. Voi dedica mai mult timp familiei, aşa cum merită", a transmis Danileţ, într-un mesaj publicat pe Facebook. Exclus din magistratură În vârstă de 48 de ani, Cristi Danileţ a fost membru al CSM în perioada 2011 - 2017, după care a activat la Tribunalul Cluj. În decembrie 2021, el a fost suspendat din funcţie, după ce CSM a dat trei decizii de excludere din magistratură, pe mai multe motive, printre care faptul că a postat două filmuleţe pe TikTok sau că a făcut parte din două asociaţii care criticau Guvernul. A câştigat toate procesele împotriva CSM, iar în aprilie 2023 a fost repus în drepturi, cu plata retroactivă a salariilor. Între timp, membrii CSM care l-au exclus pe Danileţ din magistratură şi-au terminat mandatul, iar Lucian Netejoru, şeful Inspecţiei Judiciare, instituţia care a întocmit rapoartele de sancţionare, a ieşit la pensie.

Danileț iese la pensie din magistratură (sursa: Facebook/Cristi Danileț)
Justiție

Danileț iese la pensie din magistratură

Danileț iese la pensie din magistratură. Judecătorul Cristi Danileț, celebru pentru poziționările sale publice pentru respectarea legii, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-i aprobe pensionarea. Danileț iese la pensie din magistratură Danileț are numai 48 de ani. "Vine un moment când spui că ai făcut destul şi nu poţi să faci mai mult. Acum, am ajuns la un astfel de moment, al carierei mele. După 25 de ani, mă opresc cu activitatea în magistratură. Citește și: Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar, poreclit „trompeta PSD în CSM”. Acum, el a ajuns consilierul șefei ICCJ, controversata Alina Corbu, fiică de primar PSD Nu spun celorlalte preocupări ale mele. Voi fi prezent în continuare în spaţiul public pentru a lăuda ceea ce se face bine şi a critica ceea ce se face prost în domeniul legal şi judiciar. Mă voi concentra mai mult pe educaţia juridică a oamenilor, pe care am de gând să o extind de la cea pentru copii, de care mă ocup de ani buni, la cea pentru adulţi. Citește și: ANALIZĂ Pro-Infrastructura: Scenariul de vis este ca în 2024 să se deschidă aproape 200 km de autostradă și drum expres. Realist: între 140 și 55 km Voi continua să pregătesc studenţi, pentru a deveni oameni ai legii mai buni ca mine. Voi dedica mai mult timp familiei, aşa cum merită.", a scris judecătorul pe Facebook. Magistratul invocă "acțiunile disciplinare vexatorii" ale CSM "Am depus încă din 2022 o cerere de transfer de la Tribunalul Cluj la Tribunalul Bihor, dar din păcate CSM a refuzat să o soluționeze, în mod complet nejustificat. Acum câteva luni am cerut din nou soluționarea cererii, dar tot fără rezultat. Or, eu fac naveta săptămânal de la Oradea, oboseala și cheltuielile sunt foarte mari și nu mai are rost să stau așa. Am și eu un anumit nivel de suportabilitate", a spus Danileț pentru Bihoreanul. Judecătorul a invocat și "acțiunile disciplinare vexatorii" declanșate împotriva sa de Inspecția Judiciară, invocând ca pretexte postări făcute pe Facebook cu clipuri ce-l înfățișau tunzând vegetația sau curățind piscina în curtea propriei case, dar și acuzația că ar fi făcut politică prin intermediul unei ONG, Asociația VeDem Just. "Am fost nevoit să apelez la Curtea Supremă ca să fie anulate suspendările mele din magistratură", a amintit Danileț. Magistratul a admis pentru publicația citată și că un al treilea motiv pentru care a ales pensionarea este faptul că în prezent există condiții "mai bune" pentru magistrații care se retrag din activitate. Întrebat despre cuantumul pensiei, Danileț a spus că încă nu știe cât va fi aceasta, dar ele au determinat un val de pensionări din sistemul judiciar.

Un judecător respinge prima de pensionare (sursa: TVR)
Justiție

Un judecător respinge "prima de pensionare"

Un judecător respinge "prima de pensionare". Numită oficial "indemnizație de pensionare", aceasta este cerută de magistrați care s-au pensionat după 2010. 2010, anul fatidic al bugetarilor Până în 2010, această "primă de pensionare" se acorda tuturor magistraților cu vechime neîntreruptă de 20 de ani. Citește și: Judecătoarea Pivniceru, primă de pensionare de 30.000 de euro. Pensia anuală, aproape 400.000 de lei. Alți judecători cer aceeași primă în instanță Este vorba de perioada de "după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a drepturilor bănești prevăzute de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004[2] în temeiul cărora judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.", potrivit judecătorului Gabriel Lefter, de la Curtea de Apel Constanța (care a scris un articol lămuritor pe subiect). După 2010, însă, indemnizația de pensionare nu s-a mai acordat. "În perioada 2010-2022, plata indemnizaţiei art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 nu s-a mai făcut în temeiul unor acte normative privind măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar", notează judecătorul Lefter. În 2022, "prima de pensionare" - abrogată În 2022, a fost abrogată chiar legislația care prevedea acordarea "primei de pensionare". "În anul 2022 a fost adoptată Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor în vigoare de la 16.12.2022, act normativ care prevedea la art. 294 alin. 5 lit. a) că, la data intrării în vigoare a acestei legi, se abrogă Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (...). Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Se poate concluziona astfel că, după ce, în intervalul 03.07.2010-15.12.2022 art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 (referitor la indemnizația de pensionare - n.r.) nu s-a aplicat, de la 16.12.2022 art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 a fost abrogat.", mai arată magistratul de la Curtea de Apel Constanța. Un judecător respinge "prima de pensionare" Judecătorul Gabriel Lefter explică în articolul citat și de ce magistrații care cer acum prin procese să li se acorde "prima de pensionare" nu o pot primi: "Măsura legislativă a suspendării unui act normativ ori a unei dispoziţii legale cuprinse într-un act normativ nu poate fi nesocotită, deoarece, atâta timp cât o dispoziţie legală este suspendată, aceasta nu face parte din ordinea de drept, altfel spus, pe perioada suspendării este ca şi cum respectiva reglementare nu ar exista[28]. Revenind la indemnizația de pensionare care era prevăzută de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, trebuie avut în vedere că, în perioada 2010-2022, au existat dispoziții legale care stabileau că nu se acordă indemnizaţii la ieşirea la pensie, respectiv că normele care o prevedeau nu se aplică. Or, având în vedere reglementarea indubitabilă – /-, este evident că, în perioada de referinţă, dreptul la indemnizaţia pentru ieşirea la pensie nu face parte din ordinea de drept, astfel că cererile întemeiate pe o dispoziţie legală suspendată sunt neîntemeiate pentru că dreptul invocat nu este recunoscut de vreun act normativ în fondul legislativ în vigoare[29].". În final, magistratul arată (după un lung excurs printre argumente juridice) că procesele intentate trebuie să ducă "la respingerea cererilor de acordare a indemnizației de pensionare".

Judecătoare, primă de pensionare: 30.000 euro (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Judecătoare, primă de pensionare: 30.000 euro

Judecătoare, primă de pensionare: 30.000 euro. Fosta judecătoare CCR Mona Pivniceru a primit, la pensionare, o primă echivalentă cu șapte salarii de încadrare. Judecătoare, primă de pensionare: 30.000 euro Valoarea primei, 30.000 de euro. Citește și: Prima de pensionare a magistraților, echivalentă cu șapte salarii, criticată chiar de un judecător: Legal, trebuie respinse cererile de acordare a acestei prime Informația apare în acțiunea depusă la instanță de o altă judecătoare, dar cu grad de tribunal. Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Această judecătoare cere ca și ea să primească o astfel de primă de pensionare, nu doar judecătorii Curții Constituționale. Ea a invocat în favoarea sa, potrivit Ziarului de Iași, prevederile Statutului Magistraţilor, adoptat în 2004. Conform acestuia, „judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute”. Dacă magistratul a decedat înainte de pensionare, indemnizaţia se acordă familiei. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri La ora actuală, indemnizaţia brută a unui judecător cu rang de tribunal se ridică la aproape 29.000 lei, salariul net fiind de aproximativ 16.800 lei. Se invocă discriminarea între CCR și celelalte instanțe În plângerea sa, mai arată sursa citată, judecătoarea a arătat că magistraţii pensionari sunt discriminaţi faţă de cei ai CCR. Şi aceştia beneficiază de o primă la sfârşitul mandatului lor de nouă ani, echivalentă cu "doar" şase indemnizaţii nete. Citește și: Șeful CCR, Marian Enache, moșier la marginea Bucureștiului: mii de metri pătrați de teren în comune de lux, lângă pădure. Enache câștigă 15.000 EUR lunar din salariu și pensii speciale Judecătoarea ieşeană Monica Pivniceru, care şi-a încheiat mandatul de judecător constituţional anul trecut, a primit astfel o primă de aproape 30.000 de euro. Discriminarea invocată de judecătoarea cu grad de tribunal nu ţine însă de diferenţa de valoare a primei, ci de faptul că judecătorii constituţionali o primesc, iar ceilalţi, nu. Prin mai multe legi sau ordonanţe emise anual începând cu 2010 pentru echilibrarea bugetului naţional, Parlamentul a suspendat plata primelor tuturor judecătorilor, cu excepţia celor ai CCR. De fiecare dată, formularea a fost aceeaşi: „nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă”. În şirul tipurilor de indemnizaţii a căror plată este suspendată nu a fost menţionată şi „indemnizaţia la încheierea mandatului”, de care beneficiază judecătorii CCR.

Predoiu dă vina pe PSD pentru deprofesionalizarea de la Interne Foto: Inquam/ Sabin Cirstoveanu
Eveniment

Predoiu dă vina PSD pentru deprofesionalizarea Interne

Ministrul PNL Cătălin Predoiu, dă vina pe PSD pentru deprofesionalizarea de la Interne: „Asta a plecat de la două legi din 2017-2018 privind salarizarea şi pensionarea. Nu ştiu dacă asta s-a dorit, e greu să demonstrezi intenţia din spatele reglementării, sigur intenţia legiuitorului e scrisă în expunerea de motive, dar cert e că rezultatul a fost destructurarea, nu numai a sistemelor din cadrul MAI, ci în general a sistemelor de ordine publică şi siguranţă naţională”. Citește și: VIDEO Fostul premier israelian Naftali Bennett s-a prezentat la unitatea sa militară, pentru a participa la confruntarea cu teroriștii Hamas. Bennett a făcut parte din trupele de comando Predoiu a refuzat să spună numele vreunui lider politic sau vreunui partid responsabil de această situație, dar a explicat cum s-au deprofesionalizat structurile din ministerul pe care-l conduce. Însă la acel moment PSD era condus de Liviu Dragnea, iar premieri au fost Sorin Grindeanu - acum ministru al Transporturilor - și Mihai Tudose, acum europarlamentar PSD. Marcel Ciolacu a fost vicepremier în guvernul Tudose, iar ministru al Apărării a fost Adrian Țuțuianu, acum secretar general adjunct al Guvernului. Citește și: EXCLUSIV Blonda lui Rafila: șefa de cabinet a ministrului îl însoțește pe acesta în cele mai exotice delegații externe. Pentru loialitate, a fost numită șefa CA la Institutul Oncologic Predoiu dă vina pe PSD pentru deprofesionalizarea de la Interne „În ultimii ani s-a produs o penurie de personal în rândurile structurilor MAI. În mare e vorba de pensionări anticipate. Deficitul de personal e undeva, în medie, de 20% pe toate structurile. Asta înseamnă că sunt structuri unde avem 30%, 25%, media fiind 20%. E vorba de aproximativ 35.000 - 40.000 de oameni, statisticile nu sunt clare, fiindcă fluctuează această situaţie. În locul lor, s-a procedat în anii anteriori la un sistem de recrutare din sursă externă care să acopere acest deficit de personal. Şi sunt aproximativ 25.000 de oameni care au luat locul celor 35.000-40.000 plecaţi la pensie. Promoţia Academiei însumează aproximativ 600 de cursanţi. Ei (cei angajaţi din sursă externă - n.r.) nu sunt deloc pregătiţi, ei intră într-un proces de pregătire şi aici este şi vulnerabilitatea, şi anume că cei 35.000 care au plecat au plecat la o vârstă de 45-50 de ani, deci în vârful carierei profesionale, cu un maxim de experienţă acumulată, cu un maxim de expertiză. Şi au plecat cu ea acasă, ca să spun aşa. În locul lor au venit tineri care nu au această expertiză şi care nu au de unde să o ia de multe ori”, a afirmat ministrul de Interne, citat de news.ro.

Magistrații se pot pensiona de tineri (sursa: gov.ro)
Justiție

Magistrații se pot pensiona de tineri

Magistrații se pot pensiona de tineri. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că coaliția de guvernare își asumă amendamente la proiectul de lege privind pensiile de serviciu, după discuțiile ministrului Muncii la Bruxelles. Amendamente asumate de coaliție "Pensia fiecărui cetățean trebuie să reflecte importanța muncii sale de o viață și contribuția la sistemul public. Modificarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu, aflat în dezbaterea Parlamentului, este necesară pentru ca România să poată beneficia în continuare de cele aproape 30 de miliarde de euro din PNRR. Printr-o serie de amendamente pe care coaliția de guvernare și le asumă, corectăm aceste inechități și introducem reformele asupra cărora ne-am angajat pentru ca România să beneficieze de fondurile europene disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Magistrații se pot pensiona de tineri Se corelează vârsta standard de pensionare cu sistemul public de pensii pentru a elimina excepțiile. Pentru diplomați și personalul auxiliar din instanțele judecătorești (dar nu și pentru magistrați - n.r.) vârsta standard de pensionare va crește la 65 de ani. Același principiu se va aplica personalului militar, în mod etapizat, până în 2035. De asemenea, se majorează eșalonat, până în ianuarie 2034, vechimea minimă în specialitate la 25 de ani pentru mai multe categorii de salariați – diplomați, funcționari parlamentari, angajații Curții de Conturi. Se reduce numărul beneficiarilor pensiilor de serviciu prin excluderea personalului asimilat, respectiv a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, angajaților încadrați pe funcții de execuție specific în cadrul misiunilor diplomatice. Pensiile nu vor mai depăși venitul Veniturile din pensie trebuie să fie proporționale contribuției la sistemul public și nicio pensie de serviciu nu va depăși venitul obținut în perioada de activitate. Se propune Parlamentului modificarea bazei de calcul pentru alinierea la sistemul public, începând cu anul viitor. Dacă în prezent erau avute în vedere veniturile din ultimele 12 luni, această perioadă va crește eșalonat la 300 de luni. Se reajustează procentul aferent unei baze de calcul de la 80% la 65% pentru toate categoriile de beneficiari. Pentru pensiile aflate în plată, se are în vedere aplicarea unui impozit de 30% pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității. Sunt prevăzute unele corelări pentru a respecta principiul contributivității, esențial în legea pensiilor publice. Recalcularea pensiilor magistraților Printr-o altă propunere se elimină mecanismul de actualizare a pensiilor magistraților odată cu creșterea indemnizațiilor brute lunare ale judecătorilor și procurorilor aflați în activitate. În plus, se va iniția la nivelul Guvernului un proiect de lege privind plafonarea veniturilor din pensie pentru magistrați, având în vedere că celelalte pensii de serviciu au veniturile plafonate din septembrie 2017. Citește și: Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani – deputat PSD. În consecință, a început procesul de majorare a pensiilor De asemenea, se va reveni cu o inițiativă privind recalcularea pensiilor magistraților, aflate în plată, pentru a elimina inechitățile generate de diferențele de venituri. Aceste amendamente vin în urma discuțiilor purtate de ministrul Muncii la Bruxelles. Alături de Legea Pensiilor și Legea Salarizării, completăm astfel pachetul de reforme pe care România trebuie să și-l asume în acest an prin PNRR, oferind sustenabilitate și echitate sistemului public de salarii și pensii.", arată premierul Ciucă.

Cum afectează pensionările masive funcţionarea Justiţiei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cum afectează pensionările masive mersul Justiţiei

Cum afectează pensionările masive funcţionarea Justiţiei. Pensionările din sistemul judiciar ieşean şi-au pus serios amprenta pe activitatea de anul trecut a Tribunalului. Cum afectează pensionările masive funcţionarea Justiţiei Numărul dosarelor noi a scăzut puţin, dar numărul tot mai mic de judecători a făcut ca fiecare dintre ei să fie pus în situaţia de a soluţiona câte două dosare pe zi. Jumătate dintre justiţiabili au aflat soluţia găsită de magistraţi la aproape trei luni de la pronunţarea sentinţei. Citește și: Misteriosul credit de 82.000 de euro pe doar cinci ani al doctoriței oncolog șpăgare de la Suceava. De ce avea nevoie de bani de la bancă, deși câștiga peste 100.000 de euro pe an, fără cash-ul din mită? Numărul dosarelor nou intrate pe rol situează Tribunalul ieşean pe locul cinci în ţară, după Bucureşti, Constanţa, Ilfov şi Dolj. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră