miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

pensii

195 articole
Politică

Bomba plasată de PSD în noua lege a pensiilor: dacă cheltuielile vor depăși un neprecizat procent din PIB, crește și impozitarea, respectiv contribuția la asigurările sociale de stat

Bomba plasată de PSD în noua lege a pensiilor: dacă cheltuielile vor depăși un neprecizat procent din PIB, va crește și impozitarea, respectiv contribuția la asigurările sociale de stat, se arată în articolul 84 din proiectul legii pensiilor, în varianta votată de Senat. Citește și: Ce vrea Javier Milei, președintele libertarian ales în Argentina noaptea trecută: terapie de șoc, desființarea Băncii Naționale și înlocuirea monedei naționale cu dolarul american Articolul este astfel scris încât este foarte confuz: nu este deloc clar de ce un raport al Consiliului Fiscal devine reper pentru majorarea fiscalității, nu este clar la ce procent din PIB se face referire în lege, definit vag drept „referința stabilită, exprimată ca procent din PIB”. Bomba plasată de PSD în noua lege a pensiilor Ce prevede acum proiectul de lege, la articolul 84: „(10) Începând cu anul 2027 și periodic, din 3 în 3 ani, Consiliul Fiscal va întocmi un raport privind evoluția cheltuielilor cu pensiile publice în funcție de proiecțiile Ageing Working Group (AWG). Raportul va fi publicat pe site-ul Consiliului Fiscal.(11) În situația constatării depășirii cheltuielilor cu pensiile publice comparativ cu raportul la care face referire alin.( I0), luate în considerare la momentul adoptării prezenței legi, autoritățile competente vor lua măsurile necesare pentru revenirea la referința stabilită, exprimată ca procent în PIB, inclusiv de creștere a contribuțiilor de asigurări sociale de stat”. Prevederea a fost remarcată și de deputatul USR Claudiu Năsui. Iată cum cresc taxele în noua lege a pensiilor.Mai țineți minte cum ne-au spus că au bani și că nu vor crește taxele?Minciuni.Asta e articolul 85, alineat (11) din noua lege, care instituie un mecanism automat de creștere a taxelor pe salarii. pic.twitter.com/nlhHN8Zc5p— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) November 19, 2023 Citește și: Năsui: un român obişnuit, pe salariul mediu, după 35 de ani de muncă, ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună, dacă nu ar depinde de politic. Acum, are 1.785 lei/lună „Iată cum cresc taxele în noua lege a pensiilor. Mai țineți minte cum ne-au spus că au bani și că nu vor crește taxele? Minciuni. Asta e articolul 85, alineat (11) din noua lege, care instituie un mecanism automat de creștere a taxelor pe salarii”, a scris el, pe Facebook.

Bomba plasată de PSD în noua lege a pensiilor: dacă cheltuielile vor depăși un neprecizat procent din PIB, crește și impozitarea, respectiv contribuția la asigurările sociale de stat
Atacuri în valuri ale PSD la adresa PNL la Antena 3: liberalii, acuzați de Gâdea că blochează „reforma” pensiilor, Ciolacu îl face „mitocan” pe Rareș Bogdan, Tudose - „liberalii sunt disperați”
Politică

Atacuri în valuri ale PSD la adresa PNL la Antena 3: liberalii, acuzați de Gâdea că blochează „reforma” pensiilor, Ciolacu îl face „mitocan” pe Rareș Bogdan, Tudose - „liberalii sunt disperați”

Atacuri în valuri ale PSD la adresa PNL la Antena: liberalii sunt acuzați de moderatorul Mihai Gâdea că blochează „reforma” pensiilor, premierul Ciolacu îl face „mitocan” pe prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan, iar fostul premier PSD Mihai Tudose spune că „liberalii sunt disperați”. Citește și: Vodafone, dezastru în toată Europa: creșteri abuzive de prețuri, procese cu consumatorii, 11.000 de concediați, scăderea acțiunilor. Compania, desființată de presa europeană În plus, premierul Ciolacu a amenințat cu alegeri anticipate, dacă liberalii ies de la guvernare. Atacuri în valuri ale PSD la adresa PNL la Antena 3 „Când ieși în spațiul public după câteva ore (în urma ședinței coaliției de luni -n.r.), încercând să acoperi un gest nefericit, să mergi la piață cu un ceas de 30.000 de euro la mână să cumperi pătrunjel, normal că românul se revoltă. În loc să ieși și să explici: «dom`le, l-am primit cadou de la soție, mă întreține soția și mi-a dat cadou ceasul. Mi-a dat socrul meu, la nuntă»... Presupun că era mult mai corect. Să dinamitezi o coaliție numai cu știri false ca să acoperi știrea despre tine, înseamnă că ești... domnul Rareș Bogdan nu-i un om prost. Înseamnă că ești iresponsabil. Înseamnă că ești mitocan”, a declarat Ciolacu. Moderatorul, Mihai Gâdea, a pus întrebări astfel dirijate încât PNL să fie pus într-o lumină cât mai proastă. Gâdea spune că este doar meritul PSD că cresc pensiile „Lucrurile s-au tensionat în momentul în care PSD-ul a venit cu o reformă care este așteptată de atât de mulți ani de zile: problema inechităților din sistem, problema unor oameni care au muncit enorm și din cauza unor legi care erau strâmbe nu primeau drepturi egale. Și se vine nu doar cu rezolvarea nu doar cu rezolvarea inechităților, ci cu niște creșteri foarte importante (...) Și de aici începe tensiunea. Unii analiști spun că este legată de o anumită invidie că PSD-ul cumva ar beneficia din punct de vedere politic, electoral”, a perorat Gâdea. „Normal că există bani”, i-a răspuns Ciolacu, fără să detalieze. „Subiectul important este acesta al pensiilor și nu poți să-l folosești electoral, să spui lucruri care nu-s adevărate ca să înspăimânți oamenii (...) Colaiția va fi un talmeș-balmeș fiindcă PNL-ul are probleme în sondaje?”, a afirmat moderatorul emisiunii. Citește și: O economistă îi scrie lui Mihai Gâdea: Dacă eu depuneam la CEC, aveam lejer pensie de 10.000 de lei și nu aveam nevoie de pomana nimănui Înainte de Sinteza Zilei, fostul premier Mihai Tudose a fost invitatul lui Radu Tudor, unde a spus: „Sunt în scădere, sunt disperați! Ne îngrijorează și pe noi scăderea lor în sondaje”.

Motreanu (PNL): „Nu va exista recalcularea pensiilor, fără combaterea evaziunii fiscale”. Plus: „Problema este la ANAF, la Marii Contribuabili, la Vămi, în Portul Constanța, confiscat de PSD”
Eveniment

Motreanu (PNL): „Nu va exista recalcularea pensiilor, fără combaterea evaziunii fiscale”. Plus: „Problema este la ANAF, la Marii Contribuabili, la Vămi, în Portul Constanța, confiscat de PSD”

„Nu va exista recalcularea pensiilor, fără combaterea evaziunii fiscale. Mimarea combaterii evaziunii, va însemna și mimarea recalculării pensiilor”, a avertizat, azi, prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu, într-o postare pe Facebook. Citește și: Falimentul spitalelor de stat: CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată – efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget El a identificat și zonele responsabile de evaziune, arătând că „că lupta cu evaziunea fiscală nu înseamnă eliminarea numerarului”. „Nu va exista recalcularea pensiilor, fără combaterea evaziunii” „1. Înțelege Guvernul Ciolacu că trebuie să înceapă în mod real lupta cu evaziunea fiscală, ca să aibă bani pentru recalcuarea pensiilor, ca să nu fie o nouă promisiune înșelătoare? Înțelege că lupta cu evaziunea fiscală nu înseamnă eliminarea numerarului, ci înseamnă colectarea TVA, digitalizare, scanere în vămi, Radarul Mărfurilor, și o activitate fiscală care să însemne mai mult decât: “Marcele ( și nu Boloș), fă-te că colectezi?” 2. Înțelege Guvernul Ciolacu că problema este la ANAF, la Marii Contribuabili, la Vămi, în Portul Constanța, confiscat administrativ de PSD, și în cârdășiile ANAF și Antifraudă cu marii jucători de pe piețele de import, distribuție, retail? Adică problema este unde se rulează miliarde de euro și unde alte miliarde de euro nu sunt impozitați și colectați? 3. Înțelege Guvernul Ciolacu că trebuie să monitorizeze modul în care ANAF se raportează la microîntreprinderi, unde deja există 3 poveri noi care generează tensiuni: OUG-ul privind fiscalitatea, OUG-ul privind plafonul de casă și majorarea salariului minim? 4. Înțelege Guvernul Ciolacu că dacă nu colectează mai mult din taxe, degeaba le mărește?”, a mai scris Motrenu, pe Facebook. Citește și: Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, plasat de PSD în conducerea a două companii strategice cu care nu are nici o legătură. În 2017, Mișa declara că va desființa Pilonul II de Pensii Direcția Mari Contribuabili din ANAF este condusă de Ionuț Mișa, fost ministru de Finanțe în guvernul Tudose, controlat de Liviu Dragnea.

Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, plasat de PSD în conducerea a două companii strategice cu care nu are nici o legătură. În 2017, Mișa declara că va desființa Pilonul II de Pensii
Politică

Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, plasat de PSD în conducerea a două companii strategice cu care nu are nici o legătură. În 2017, Mișa declara că va desființa Pilonul II de Pensii

Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, plasat de PSD în conducerea a două companii strategice cu care nu are nici o legătură profesională. În iunie 2017, când abia fusese numit ministru în guvernul Tudose, Mișa declara că va desființa Pilonul II de Pensii. Citește și: Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți. Diferența imensă față de pensia oferită de stat Ionuț Mișa plasat de PSD în conducerea a două companii strategice Companiile în care a fost plasat fostul ministru de Finanțe din regimul Dragnea sunt Romtehnica, compania de import-export armament a ministerului Apărării, și Regia Tehnologii pentru Energia Nucleară, RATEN, controlată de ministerul Economiei. Ambele ministere sunt conduse de demnitari PSD. Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN) se definește, pe site, drept „o regie strategică de importanță națională, care coordonează activitatea de cercetare în domeniul energeticii nucleare, asigură menținerea și dezvoltarea suportului științific și tehnologic pentru Programul Energetic Nuclear National”. Pentru prezența în cele două consilii de administrație, Mișa - recăsătorit, la 48 de ani, cu o suborodonată de la Direcția mari Contribuabili din cadrul ANAF - primește circa 44.000 lei/ an. Mișa este economist, cu facultatea absolvită la Constanța, și, potrivit propriului CV, vorbește o singură limbă străină, engleza. CV-ul său arată că nu are nici o legătură profesională cu tehnologiile nucleare sau cu tranzacțiile de armament. Funcția de bază a lui Ionuț Mișa - fost ministru de Finanțe în guvernul Tudose, cu susținerea lui Liviu Dragnea, și, ulterior, șef al ANAF - este de director general al Direcției Mari Contribuabili din cadrul ANAF. Fostul premier Nicolae Ciucă (PNL) i-a cerut demisia din această funcție pentru nerealizarea încasărilor prognozate, dar Mișa - funcționar superior, angajat pe bază de concurs - a refuzat, știind că era aproape imposibil să fie demis. Salariul său net este de circa 10.000 de lei pe lună. „Pilonul II se va desfiinţa” În iunie 2017, Mișa, pe atunci ministru de Finanțe, anunța ferm desființarea Pilonului II de pensii. „Pilonul II se va desfiinţa. Banii se vor întoarce la toţi cei care au cotizat, ei având posibilitatea să opteze pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru Pilonul III, cel privat. Vor alege dacă banii lor vor fi administraţi de stat sau privat. Nu am stabilit un calendar, intenţionăm spre sfârşitul anului”, a declarat Mișa. Citește și: VIDEO Șoșoacă, manelistă de limbă rusă: a cântat Katiușa la o petrecere, cu dedicație pentru Ciolacu și Iohannis Recent, G4Media a scris că document oficial al Curții de Conturi acuză conducerea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF că ”pasează responsabilitatea” de a face o inspecție fiscală la o firmă de băuturi alcoolice care are obligațiilor fiscale neachitate la buget de 238 de milioane de lei.

STENOGRAME Cum i-a șantajat Ciolacu pe liberali să accepte noua lege a pensiilor, deși știau că este nesustenabilă: „Semnezi sau nu semnezi? Pensiile le cresc oricum!”
Politică

STENOGRAME Cum i-a șantajat Ciolacu pe liberali să accepte noua lege a pensiilor, deși știau că este nesustenabilă: „Semnezi sau nu semnezi? Pensiile le cresc oricum!”

Cum i-a șantajat Marcel Ciolacu pe liberali să accepte noua lege a pensiilor, deși știau că este nesustenabilă: „Semnezi sau nu semnezi? Pensiile le cresc oricum!”, i-ar fi spus premierul PSD ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, potrivit unor stenograme publicate de TVR Info. Citește și: Spitalele de stat anunță falimente în serie: la Bagdasar-Arseni nu mai sunt nici bani de salarii, SJU Arad mai are 50.000 lei în cont, Colţea are 100 de lei de la CNAS, pentru decembrie Cum i-a șantajat Ciolacu pe liberali să accepte noua lege a pensiilor Discuțiile ar fi avut loc în prima parte a zilei de joi, când Marcel Boloș refuza să avizeze noua lege a pensiilor, iar liderul PNL, Nicolae Ciucă, spunea: „Să nu venim cu promisiuni nesusținute financiar. Cu această sumă de 55,6 miliarde este pur și simplu imposibil!”. Azi, Ciucă a declarat că banii vor veni din reducerea evaziunii fiscale și, „dacă nu se reușește”, prin „măsuri pe fiscalitate”. „La Guvern s-au lămurit toate aceste elemente de impact. Singura chestiune este să rezolvăm problema asigurării fondurilor necesare, creșterea veniturilor, care se poate realiza prin combaterea evaziunii fiscale și stim că neîncasările la TVA din cauza evaziunii sunt peste 30 de miliarde de lei. (…) Nu se reușește, atunci sunt alte măsuri care trebuie luate, măsuri pe fiscalitate”, a afirmat, azi, președintele PNL. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Iată cum au decurs discuțiile de joi, între liderii PSD și PNL, potrivit stenogramelor postului TVR Info: „Marcel Ciolacu: Hai sa rezumăm: vă opuneți sau nu la proiect? Nicolae Ciucă: Nu ne opunem, dar sa vedem impactul… Marcel Ciolacu: Semnează sau nu? Marcel Boloș, ministrul de Finanțe: Nu sunt bani în 2025, eu nu îmi asum, mai bine. Marcel Ciolacu: Semnezi sau nu semnezi? Pensiile le cresc oricum!” Aplicarea noii legi a pensiilor ar însemna noi taxe și impozite care să aducă la buget 33 de miliarde de lei, pe lângă cele 16 miliarde care vor veni din impozitele recent majorate, arată avizul dat de ministerul de Finanțe la proiectul noii legi a pensiilor.

Antena 3 îngroapă opoziția PNL la majorarea pensiilor: Budăi și șeful Casei de Pensii au defilat cu mesaje propagandistice. Cetățean de pe stradă: „Pe domnul Ciolacu îl votez”
Politică

Antena 3 îngroapă opoziția PNL la majorarea pensiilor: Budăi și șeful Casei de Pensii au defilat cu mesaje propagandistice. Cetățean de pe stradă: „Pe domnul Ciolacu îl votez”

Antena 3 îngroapă opoziția PNL la majorarea nesustenabilă a pensiilor: fostul ministru al Muncii, Mariu Budăi și șeful Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), Daniel Baciu, au defilat în emisiunea lui Mihai Gâdea, Sinteza Zilei, cu mesaje propagandistice. Antena 3 îngroapă opoziția PNL la majorarea pensiilor Un titlu de pe site-ul Antenei 3, la o știre de după emisiunea lui Gâdea, anunța: „Pensionarii care vor beneficia de o creștere de 112% prin noua lege a pensiilor”! Citește și: Spitalele de stat anunță falimente în serie: la Bagdasar-Arseni nu mai sunt nici bani de salarii, SJU Arad mai are 50.000 lei în cont, Colţea are 100 de lei de la CNAS, pentru decembrie Emisiunea pare a fi o reacție la opoziția PNL la proiectul de lege privind pensiile. Mai mulți lideri liberali au spus că majorarea pensiilor prevăzută în această lege este nesustenabilă și va băga România în recesiune. Însă, în emisiunea lui Gâdea n-a fost invitat nici un opozant al acestei legi - reiese din știrile de pe site-ul Antenei 3. Principalul invitat, Daniel Baciu, a prezentat grafice cu creșterile de pensii și a nunțat majorări spectaculoase. „Profesor, cu stagiu de cotizare de 44 de ani, 8 luni și 22 de zile, cu 91 de puncte realizate: pensia va ajunge la 7.471 de lei/lună la 1 ianuarie 2024, iar de la 1 septembrie va ajunge la 8.216 lei/lună”, a spus Baciu. Un alt exemplu oferit de acesta a fost al unei „femei, tehnolog utilaje” cu 30 de ani și nouă luni de cotizare, a cărei pensie va sări de la 1.657 de lei la 2.503 lei, la finalul anului 2024, majorarea fiind de peste 51%. Foto: Antena 3 „Pe domnul Ciolacu îl votez” Prin telefon, fostul ministru Marius Budăi, a declarat: „Cifrele sunt ușor altele decât cele prezentate. Eu le am pe ciornele de pe timpul când discutam cu Banca Mondială și făceam analiza asupra acestei legi.Legea aceasta se bazează și pe legea nr. 127, lege lucrată de colega mea, Olguța Vasilescu (...) După opinia Băncii Mondiale și a Comisiei Europene, este o lege sustenabilă". Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Antena 3 a organizat și o așa-zisă consultare națională despre majorarea pensiilor. Un cetățean selectat de acest post a declarat: „Am pensia 2.200 lei. Am 78 de ani. Beneficiez de majorare? Noi nu i-am amăgit când am muncit atâția ani. Eu pe domnul Ciolacu o să îl votez. Eu văd că se zbate pentru noi”.

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, refuză să contrasemneze noua lege a pensiilor - surse politice. Impactul legii: cu 30 de miliarde peste plățile din 2023
Politică

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, refuză să contrasemneze noua lege a pensiilor - surse politice. Impactul legii: cu 30 de miliarde peste plățile din 2023

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, refuză să contrasemneze noua lege a pensiilor, afirmă surse politice citate de Știri pe surse. Azi, Guvernul va dezbate, în primă lectură, acest proiect, inițiat de ministerul Muncii. UPDATE 10.50: Președintele PNL, Nicolae Ciucă, pare că susține poziția lui Boloș - care nu este membru de partid, dar este sprijinit de liberali - și spune că noua lege a pensiilor este neaplicabilă: „La cifrele anunțate aseară, impactul este de aproximativ 3% din PIB, este enorm, trebuie să identificăm sursele de finanțare, nu putem să promitem oamenilor (...) Să nu venim cu promisiuni nesusținute financiar (...) Pe suma de 55,6 miliarde este imposibil!”. Citește și: Cât ne va costa campania electorală a PSD: impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la146,2 miliarde lei, cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023 La 2 noiembrie, premierul Ciolacu părea că sugerează că Finanțele se opun acestei legi: „Fac apel către toți miniștrii implicați în procesul de avizare să trateze cu prioritate această lege, pentru a o putea trece prin Guvern în cel mai scurt timp. Renegocierea PNRR în privința eliminării pragului de 9,4% din PIB pentru pensii depinde de adoptarea acestei legi până pe 20 noiembrie. Nu aș vrea ca din cauza unor blocaje, mai ales în Guvernul României, pensionarilor să nu li se facă dreptate sau, și mai grav, pensionarii români să aibă pensiile înghețate, cum au trecut unii în PNRR, până în 2070”. Citește și: PSD coace un nou atac la Pilonul II de pensii, prin banala schimbare, în noua lege a pensiilor, a cuvântului „și” cu „sau”. Un milion de persoane n-ar mai plăti contribuția la Pilonul II Boloș refuză să contrasemneze noua lege a pensiilor Potrivit acestor surse, Boloș refuză să-și asume impactul bugetar uriaș, în 2024, a noii legi a pensiilor, percepută ca o mită electorală acordată exact înaintea alegerilor din toamnă. În plus, Boloș ar refuza să semneze revenirea la vechile plafoane de cash din cauză că această măsură a fost susținută de Ministerul de Finanțe și ar fi adus bani în plus la bugetul de stat. Impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la aproape 146,2 miliarde lei, cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023, arată calculele Băncii Mondiale. Astfel, de la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2024, impactul va fi mai mare, lunar, cu 1,686 miliarde lei faţă de decembrie 2023, când se estimează că va totaliza 9,66 miliarde lei, şi se va situa la 11,353 miliarde lei/lună. Din septembrie, cheltuielile lunare suplimentare vor fi de 2,489 miliarde lei şi vor însuma 13,842 miliarde lei pe lună. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău În total, în perioada septembrie-decembrie 2024, după recalcularea în baza noii legi, cheltuiala cu pensiile se va cifra la aproape 55,37 miliarde lei.

PSD coace un nou atac la Pilonul II de pensii, prin banala schimbare, în noua lege a pensiilor, a cuvântului "și" cu "sau". Un milion de persoane n-ar mai plăti contribuția la Pilonul II
Politică

PSD coace un nou atac la Pilonul II de pensii, prin banala schimbare, în noua lege a pensiilor, a cuvântului "și" cu "sau". Un milion de persoane n-ar mai plăti contribuția la Pilonul II

PSD pregătește un nou atac la Pilonul II de pensii, prin aparent banala și inofensiva schimbare, în noua lege a pensiilor, în articolul 35, alineatul 2, a cuvântului „și” cu cuvântul „sau”, afirmă surse politice. Prin această modificare, între 1 și 1,5 milioane de persoane ar urma să nu mai achite contribuția la Pilonul II. Luni, un membru al CA-ului BNR, Cristian Popa a explicat că IT-iştii care au contribuţia la Pilonul II oprită timp de cinci ani vor avea o pensie privată mai mică cu 17%. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău PSD pregătește un nou atac la Pilonul II de pensii Ce scrie acum în proiectul de lege a pensiilor, postat pe site-ul ministerului Muncii, în articolul 35, alineatul 2: „Contribuţia la fondul de pensii administrat privat, care este parte din contribuţia de asigurări sociale prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi și pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, datorată la sistemul public de pensii, se transmite de CNPP fondurilor de pensii administrate privat”. Proiectul ar urma să fie aprobat în ședința de guvern din 9 noiembrie. Ce plănuiește PSD: în propoziția „pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi ȘI pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale” să apară cuvântul „SAU”. În acest fel, ar fi excluși de la plata contribuției circa 1.000.000 – 1.500.000 contribuabili: profesii liberale (PFA, PFI, II, DDA) și funcționari publici cu contracte de mandat. Practic, toți cei care sunt plătitori ai contribuției de asigurări sociale (CAS), dar nu sunt “salariați” cu CIM (contract individual de muncă), ar fi scoși de la plată. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea „Este o lovitură de circa 800 milioane spre un miliard de euro dată Pilonului II, excluzând încă cel puțin un million de oameni de la obligația de a contribui, după ce deja au fost scoși din plată angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT”, au explicat, pentru DeFapt.ro, aceste surse. Citește și: Popa (BNR): IT-iştii care au contribuţia la Pilonul II oprită 5 ani vor avea o pensie privată mai mică cu 17% Cât au pierdut IT-iști la pensie pentru că nu contribuie la Pilonul II „Este total trist că un milion de români nu mai contribuie la pilonul II de pensie. Am câteva cifre, simulări despre ce înseamnă această oprire. Din punct de vedere legal ei sunt doar temporar scoşi până în 2028. IT-istul cu pilon II care a oprit 5 ani, până în 2028, va avea o pensie cu 17% mai mică. Lucrătorul în construcţii cu pilonul II oprit pentru 10 ani, pentru că ei îl au deja oprit de ceva ani, va avea o pensie cu aproximativ 30% mai mică. Lucrătorul în agricultură, similar cu cel din industria alimentară, va avea o pensie privată cu aproximativ 23% mai mică. Din păcate acestea sunt pierderi care nu mai revin pentru cei care nu contribuie în această perioadă”, a spus, luni, Cristian Popa, membru al CA-ului BNR.

Cât ne va costa campania electorală a PSD: impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la146,2 miliarde lei, cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023
Politică

Cât ne va costa campania electorală a PSD: impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la146,2 miliarde lei, cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023

Impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la aproape 146,2 miliarde lei, cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023, arată calculele Băncii Mondiale, prezentate ministerului Muncii și obținute de Agerpres. Citește și: Șocant: judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava s-a folosit de bodigurazii unui interlop ca să ia copiii de la fostul soț Impactul bugetar pentru plata pensiilor în 2024 Astfel, de la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2024, impactul va fi mai mare, lunar, cu 1,686 miliarde lei faţă de decembrie 2023, când se estimează că va totaliza 9,66 miliarde lei, şi se va situa la 11,353 miliarde lei/lună. Din septembrie, cheltuielile lunare suplimentare vor fi de 2,489 miliarde lei şi vor însuma 13,842 miliarde lei pe lună. În total, în perioada septembrie-decembrie 2024, după recalcularea în baza noii legi, cheltuiala cu pensiile se va cifra la aproape 55,37 miliarde lei. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, le-a prezentat, luni, deputaţilor din comisiile pentru muncă noul proiect al legii pensiilor, precizând că, potrivit calendarului asumat, acesta ar urma să fie aprobat în Guvern pe data de 9 noiembrie, iar până la 20 noiembrie de către Parlament. Noua lege, adoptată până la 20 noiembrie „Proiectul legii pensiilor este în transparenţă până pe data de 9 noiembrie. Ambiţia noastră este ca pe 9 noiembrie să fie adoptat în Guvern, după care să venim în faţa dumneavoastră pentru ca împreună să avem un parcurs parlamentar accelerat, astfel încât până pe data de 20 noiembrie să finalizăm calendarul parlamentar pentru reforma sistemului public de pensii, o lege importantă pentru români", a declarat ministrul Muncii. Ea a făcut referire şi la impactul bugetar: „Cu privire la impact, pentru aplicarea începând cu 1 septembrie este nevoie de o anvelopă bugetară de 13,84 miliarde lei, adică 55,36 miliarde lei pentru cele 4 luni, din septembrie până în decembrie", a precizat Bucura-Oprescu. Ministrul a precizat că legea va fi aplicată de la 1 ianuarie 2024, menţionând că la această dată punctul de pensie va fi de 2.032 de lei. „Pentru acordarea majorării de 13,8%, care respectă şi actualele condiţii ale legii pe formula elveţiană, cu rata inflaţiei plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, pentru perioada la care ne raportăm aceasta a fost negativă, ceea ce înseamnă că rămânem cu 13,8% majorarea punctului de pensie. Asta înseamnă că, dacă acum avem un punct de pensie de 1.785, vom avea un punct de pensie de 2.032 de la 1 ianuarie", a spus Bucura-Oprescu. Demnitarul a explicat şi procedura majorării pensiilor de la 1 septembrie 2024. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Luni întregi pentru digitalizare și recalculare „Cu privire la «de ce aplicăm de la 1 septembrie» - este foarte simplu. Ne aflăm într-o etapă avansată de digitizare a dosarelor de pensii, peste 4 milioane de dosare sunt deja digitizate, după adoptarea legii de către Parlament avem nevoie de o perioadă în care să fie elaborate şi aprobate normele de aplicare a legii. După normele de aplicare avem nevoie de o perioadă atât de achiziţie, de procedură, cât şi de software a sistemului care să permită aplicarea noii legi. După care avem nevoie de o perioadă în care colegii de la casele teritoriale de pensii să aplice efectiv noua lege şi, pe baza datelor din sistem, să recalculeze toate pensiile românilor, să le transmită acestora deciziile, după care de la 1 septembrie fiecare român să îşi primească noul cupon de pensie", a mai afirmat ministrul.

„Vești importante pentru pensionari”: noile cuvinte-cheie ale propagandei PSD, distribuite copy-paste pe site-urile tip Antena 3. Mesaje care sugerează că Ciolacu personal majorează pensiile
Politică

„Vești importante pentru pensionari”: noile cuvinte-cheie ale propagandei PSD, distribuite copy-paste pe site-urile tip Antena 3. Mesaje care sugerează că Ciolacu personal majorează pensiile

„Vești importante pentru pensionari”: noile cuvinte-cheie ale propagandei PSD, distribuite copy-paste pe site-urile tip Antena 3. Mesajele sunt scrise astfel încât să pară că majorarea pensiilor este o decizie, un cadou, al premierului Ciolacu personal. Citește și: Medicul șpăgar reținut, azi, la Sibiu are trei vile și două Mercedesuri. Lua șpagă 2-500 de lei și mâncare ca să-și facă datoria de psihiatru Cuvintele-cheie apar și în titlurile altor știr în care, în esență, se induce ideea că guvernul controlat de PSD, dă bani. Cu titluri precum „Românii nu vor mai fi sclavii moderni ai Europei | Programul de guvernare al lui Marcel Ciolacu pune accent pe patriotismul economic”, site-ul Antenei 3 este cel mai ferm în susținerea sa pentru PSD. „Vești importante pentru pensionari”: noile cuvinte-cheie ale propagandei PSD Cum sunt mediatizate anunțurile făcute de liderii PSD despre pensii și alte ajutoare sociale pe site-urile care susțin acest partid: Știri pe surse, site controlat de soțul unei deputate PSD: „Premierul Ciolacu, vești importante pentru toți pensionarii - Pensiile cresc de la 1 ianuarie, noua lege va fi adoptată anul acesta” Antena 3, post controlat de fostul turnător al Securității Dan Voiculescu: „Câți bani vor primi pensionarii de la 1 ianuarie 2024, după majorarea de 13,5% promisă de Marcel Ciolacu” Antena 3: „Vești bune pentru toți pensionarii din România! Ar putea primi bani în plus la începutul anului” Antena 3: „Cresc pensiile românilor! Marcel Ciolacu a anunțat când se majorează veniturile românilor și câți bani vor primi în plus” Bugetul.ro: „Vești importante pentru milioane de pensionari! Când vor crește pensiile românilor și cu ce procent” Ziarul de Muscel: „Vești importante pentru mii de români! Statul acordă și anul acesta peste 1.300 de lei” - este vorba de ajutorul pentru persoane sărace. Știri Botoșani: „Vești importante pentru vârstnicii din Botoșani: Ce se întâmplă cu pensiile după recalculare” DCNews, site controlat de Bogdan Chirieac: „Premierul Ciolacu, anunțurile zilei de la Guvern. Scad prețurile la pâine, lapte, brânzeturi, carne, ouă, făină, mălai, ulei, legume şi fructe proaspete” Budăi, favoritul Antenei 3 Mesajul „vești bune pentru pensionari” a apărut și a fost folosit intens în perioada în care fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, era practic abonat la emisiunile Antenei 3: Citește și: DNA a găsit teancuri de bani și lingouri de aur în locuința unui director de la Fonduri Europene. El vămuia o treime din salariul a două angajate, pe care le ajutase să se angajeze Antena 3: „Marius Budăi, anunţ despre pensii şi salarii: «Veniturile din România sunt încă foarte mici şi avem nevoie de creşteri»” Antena 3: „Un milion de români vor primi mai mulţi bani de la 1 martie 2023. Marius Budăi a anunţat cu cât cresc veniturile oamenilor” Antena 3: „Sute de mii de pensionari își vor primi banii înapoi! Marius Budăi: «Începând cu luna februarie!»” Azi, premierul Ciolacu nu a făcut decât să spună că va respecta legea pensiilor: „România are legi. La anul, conform legii, vom avea o indexare de 13,8%. Este indicele de inflație pe anul trecut”.

Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani
Politică

Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani

Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani, arată date publicate azi Ziarul Financiar. Datele apar pe fondul tentativelor repetate ale PSD de a desființa Pilonul II de pensii administrate privat, unde contribuabilii pot urmări evoluția fondurilor depuse și sunt informați periodic câți bani dețin. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente „Vrem ca pensia să reflecte corect contribuția de o viață a fiecărui român”, se lăuda, duminică, premierul Ciolacu. Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român „Un angajat român cotizează la sistemul de pensii circa 652.000 de lei în cei 35 de ani de activitate profesională ceruţi de lege. La final, pensia medie este de 40% - 50% din salariul pe care-l câştiga. Statisticile Eurostat arată că speranţa de viaţă medie în România este de circa 75 de ani, adică cu zece ani peste vârsta de pensionare, iar în aceşti ani pensionarul nu primeşte înapoi nici măcar jumătate din cât a cotizat toată viaţa la sistemul de pensii. Că cele 25 de procente din salariu brut reţinute angajatului de Fisc pentru contul de pensii se duc într-o «găleată mare», care este bugetul consolidat al statului. De acolo, banii se împart – la bunuri şi servicii, la investiţii şi, desigur, la pensii”, explică Ziarul Financiar. Doar cei care trăiesc peste 88 de ani își recuperează banii luați de stat În martie 2023, economistul Adrian Codirlașu, de la Asociația Analiștilor Financiar Bancari, a prezentat un studiu care arată că angajații care lucrează și contribuie timp de 35 de ani cu 21,25% din salariul brut vor primi la pensie aproximativ 45% din salariu. Pentru a recupera contribuțiile plătite în timpul perioadei active este nevoie de o speranță de viață de 88 de ani, o vârstă care depășește cu 14 ani durata medie de viață în România. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli În aceste condiții, pensionarii primesc doar între 55% și 60% din suma cu care au contribuit, iar dacă se ia în calcul și valoarea în timp, recuperarea banilor plătiți către buget este și mai mică. Mai mult, în cazul decesului contributorului banii cotizați rămân la stat, pentru că acesta nu are nicio obligație față de moștenitori. „Astfel, contribuțiile de asigurări sociale sunt de fapt o taxa pe muncă, nu un beneficiu pentru contributor”, arăta studiul Asociației Analiștilor Financiar Bancari. „Deşi Institutul Naţional de Statistică publică regulat veniturile obţinute la fondul public de pensii, realitatea este că acest fond nu este separat de bugetul consolidat, iar administraţia se poate înfrupta din el şi apoi pune la loc din bugetul de stat”, mai explică Ziarul Financiar.

PNL acuză PSD că, pe șest, vrea să naționalizeze Pilonul II de pensii și să dubleze impozitul pe cifra de afaceri a băncilor
Eveniment

PNL acuză PSD că, pe șest, vrea să naționalizeze Pilonul II de pensii și să dubleze impozitul pe cifra de afaceri a băncilor

PNL acuză PSD că, pe șest, vrea să naționalizeze Pilonul II de pensii și să dubleze impozitul pe cifra de afaceri a băncilor. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu Deputatul PNL Florin Roman a declarat marţi, despre articolul privind naţionalizarea ”mascată” a Pilonului 2 de Pensii, care a apărut în lista amendamentelor depuse de coaliţie la proiectul de asumare a răspunderii Guvernului, că propunerea a venit de la secretarul de stat al PSD, Daniela Pescaru, şi doar vigilenţa parlamentarilor PNL a făcut să observe acest lucru. Daniela Pescaru a mai fost secretar de stat la Finanțe și pe vremea când ministru era Eugen Teodorovici. Daniela Pescaru Foto: Inquam/ Octav Ganea Adjuncții lui Boloș trec peste deciziile șefului lor „Acest lucru s-a mai discutat pe la colţuri, nimic asumat, tocmai de asta astăzi am fost vigilenţi pentru că ne aşteptam ca o asemenea surpriză, în ghilimele, să apară”, a arătat Florin Roman. Întrebat cum este posibil ca ministrul de Finanţe să nu fi ştiut de acest articol, Roman a spus: „Eu nu am spus că domnul Boloş ştie sau nu ştie, vă spun că autorul acestui amendament este doamna secretar de stat. Asta trebuie să lămurim şi cu dânsul. Ca să fie un amendament transformat în lege trebuie să fie asumat de un parlamentar”. „Autorul acestui material trimis la Parlament este doamna Pescaru”, a mai arătat Roman. Deputatul PNL a fost întrebat dacă premierul Ciolacu ştia de acest amendament. ”Nu ştiu dacă domnul Ciolacu ştia dar nici nu cred că era străin de acest subiect, dar nu vreau să fac acuzaţii fără acoperire”, a răspuns el. PNL acuză PSD că vrea să naționalizeze Pilonul II de pensii Potrivit news.ro, liderii coaliţiei s-au reunit marţi, la Palatul Victoria, înainte de şedinţa de Guvern, pentru a stabili ce amendamente aprobă în proiectul de lege privind asumarea răspunderii Guvernului pe măsurile fiscale. Apariţia unui articol nou, care practic prevede o naţionalizare a Pilonului doi de pensii, potrivit unor surse politice, a provocat scandal în interiorul şedinţei, liberalii nefiind de acord cu acesta. În plus, taxarea băncilor se modifică în sensul în care acestea ar trebui să plătească un impozit de 2% pe cifra de afaceri în 2024 şi 2025, dublu faţă de prevederea iniţială de 1%. Articolul nou apărut prevede că ”persoanele care până la data de 1 ianuarie 2024 au aderat la un fond de pensii pot opta individual, în scris, pentru a rămâne participant la fondul de pensii unde figurează în evidenţe până cel târziu la data de 31 martie 2024. În plus, persoanele prevăzute la alin.(1) şi (2) ale art. 30 în vigoare la data de 31 decembrie 2023, care nu îşi exprimă opţiunea de aderare la fondul de pensii unde se află în evidenţe rămân asigurate în sistemul public de pensii”. Citește și: Considerată iubita lui Dumitru Buzatu, șefa de cabinet cu 31 de ani mai tânără îi administrează președintelui CJ Vaslui firma de prășit și fân O altă nouă prevedere se referă la taxarea băncilor, care ar trebui să plătească un impozit de 2% pe cifra de afaceri în 2024 şi 2025. În varianta iniţială a proiectului de asumare, impozitul pentru bănci era de 1%.

Polițiștii și militarii români și bulgari, cei mai prost plătiți din UE și cu pensia cea mai mică. Ungaria, doar puțin peste. Sume foarte mari în Luxemburg, Franța, Germania
Internațional

Polițiștii și militarii români și bulgari, cei mai prost plătiți din UE și cu pensia cea mai mică. Ungaria, doar puțin peste. Sume foarte mari în Luxemburg, Franța, Germania

Polițisti, militari români, bulgari, salarii mici. Ce salarii au polițiștii și militarii în alte țări ale Uniunii Europene? Între statele membre, Luxemburg și Franța ocupă un loc fruntaș, salariile lunare în poliție ajungând și la 8.000 de euro. Salariile militarilor, în Austria, pot depăși 10.000 de euro. Luxemburg: stat mic, salariu uriaș În Luxemburg, salariul mediu pentru un ofițer de poliție este de 6.655 de euro pe lună. Cel mai mic salariu este de 4.705 de euro, iar cel mai mare, de 8.000 de euro. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Salariile din armată sunt mai mici. Un ofițer va primi, în medie, lunar, aproximativ 4.370 de euro. Cel mai mic salariu mediu lunar este de aproximativ 1.958 de euro, iar cel mai mare, 6.736 de euro. Salariul mediu lunar al unui polițist francez este de 2.660 de euro, în regiunea Île-de-France. Un agent de circulație are un salariu de bază de 1.500 de euro pe lună, un jandarm, 2.100 de euro, iar un comisar de poliție, 3.200 de euro. Odată cu vechimea și experiența profesională, salariile cresc și pot ajunge până 3.600 de euro pentru jandarmi, 5.200 de euro pentru ofițeri și 8.000 de euro pentru comisari. În afara zonei Île-de-France salariile sunt mai mici, însă cu doar câteva sute de euro. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc În ceea ce privește pensia, polițiștii francezi sunt asimilați funcționarilor publici și beneficiază de aceeași schemă de pensii. Pensia este calculată în funcție de vechime și salariul primit în ultimele șase luni de muncă. Pensia lunară medie a unui polițist francez este de 1.351 de euro. Pentru militarii francezi, salariu mediu brut a fost stabilit de guvern, în 2021, la aproximativ 2.650 de euro pe lună. În prezent, un soldat are un salariu net, de bază, de aproximativ 1.649 euro pe lună. Dacă evoluează la gradul de caporal major, salariul mediu, de bază, ajunge la 2.075 de euro, net. În ceea ce privește gradele superioare, salariile în armata franceză ajung la 5.969 de euro pentru generalii de divizie. Cuantumul pensiei militare variază în funcție de gradul, numărul de ani de serviciu și bonusurile militarului. De pildă, pensia militară medie pentru un soldat este de 1.391 de euro, iar pentru un colonel, de 2.936 de euro. În Germania, bonusurile fac diferența În Germania, un polițist cu experiență profesională mai mică de trei ani are un salariu de 3.050 de euro pe lună. În medie, polițiștii care au o experiență profesională de trei până la șase ani primesc 3.250 de euro brut, pe lună. Între șase și nouă ani, salariul crește la 3.500 de euro iar când experiență profesională depășește nouă ani, salariul ajunge la 4.200 de euro. Salariul net al polițiștilor din Germania variază în funcție de zonă. Cele mai mari salarii le au polițiștii din Renania de Vest, în medie, 2.528 de euro, net, pe lună. Urmează Saxonia Inferioară (2.517 de euro), Hamburg (2.422 de euro) și Brandenburg (2.408 de euro). În Berlin, polițiștii au cel mai mic salariu: 2.147 de euro, net, pe lună. Deși salariul polițiștilor germani este adesea considerat a fi unul relativ mic, există câțiva factori care pot afecta pozitiv veniturile: bonusuri pentru turele de noapte, munca în zilele de duminică și sărbătorile legale, precum și alte bonusuri pentru căsătorii și copii. Cât de mari sunt aceste bonusuri depinde de bugetul alocat de stat. În ceea ce privește pensia unui polițist german, aceasta depinde atât de vechimea în muncă, cât și de salariu. Pensia maximă este calculată în funcție de 71,75% din ultimul salariu primit (rata maximă a pensiei este atinsă după 40 de ani de serviciu). Cu toate acestea, o dată ce părăsesc serviciul, polițiștii pensionari trebuie să plătească costul integral al asigurării de sănătate și impozite pe pensie. În ceea ce privește salariile militarilor, acestea sunt similare cu cele ale funcționarilor publici federali. Salariul lunar net al unui soldat cu doi ani de serviciu este în medie de 2.250 de euro. Pentru un ofițer cu zece ani în serviciu, acesta este de 3.260 de euro. Pentru gradele superioare, precum căpitan în forțele maritime, cu 15 ani în serviciu, salariul poate ajunge la 7.300 de euro. Deși considerați funcționari federali, pensiile militarilor germani se calculează după schema pensiilor pentru funcționarii publici: maximum 71,75% din ultimul salariu, după 40 de ani de serviciu. Pensia unui polițist austriac, 3.000 de euro Polițiștii austrieci au un salariu mediu lunar, brut, de aproximativ 4.300 de euro, însă suma variază în funcție de vechime și de regiune. Cele mai mici salarii le au polițiștii din regiunile St. Pölten, Amstetten, Baden, Schwechat și Kapfenberg, unde salariul pornește de la 3.500 de euro pe lună. Cele mai mari salarii le au polițiștii din Bregenz, care au un salariu lunar de 4.091 de euro, urmați de cei din Hard și Dornbirn, cu 4.000 de euro. În Viena, salariul lunar al unui polițist pornește de la 3.950 de euro. Salariile polițiștilor austrieci pot crește, datorită vechimii și a prestanței, ajungând până la 4.783 de euro pe lună (57.400 de euro pe an). Pensia medie a unui polițist austriac este de 3.100 de euro pe lună. În ceea ce privește militarii, în primul an de formare, toți câștigă aceeași sumă lunară: 1.250 de euro. Suma este suplimentată de mese și cazare gratuite. Din a 13-a lună de pregătire, potențialii ofițeri de carieră primesc aproximativ 2.650 de euro pe lună (plus bonusuri de vacanță și Crăciun). Salariul mediu al unui soldat din armata Austriei ajunge la 3.000 de euro, iar cel al unui ofițer cu grad înalt ajunge la aproximativ 11.000 de euro pe lună. Spania, sub Franța și Germania Salariul lunar mediu al unui polițist spaniol este de 1.925 de euro, al unui inspector de poliție, 2.570, iar al unui comisar, 3.071 de euro. În ceea ce privește pensia polițiștilor, aceasta este, în medie, în jur de 2.000 de euro pe lună. În armată, salariile lunare ale militarilor variază, în funcție de grad, de la 1.416 la aproape 5.000 de euro. Soldații și marinarii primesc, lunar, 1.486 de euro, sergenți, 2.054 euro, sublocotenenții, 2.558 de euro, locotenenții colonel, 3.204 de euro, generalii, între 3.770 și 5.000 de euro. Pensiile militarilor spanioli sunt mult mai mici decât salariile, suma lunară medie fiind de 2.109 de euro. Deși există o serie de remunerații suplimentare, care pot crește pensia militarilor, acestea sunt supuse unei limite maxime care, în 2021, a fost stabilită la 2.707 de euro pe lună. Polițisti, militari români, bulgari, salarii mici În Bulgaria, un polițist fără studii superioare primește, lunar, un salariu de aproximativ 600 de euro iar un ofițer, 800 de euro. În armată, salariul unui soldat, anul trecut, era identic cu cel al polițiștilor (600-800 de euro), sumă la care se adaugă beneficii și gratuități sociale. Un ofițer de armată câștigă lunar, în medie, de la 1.300, la 2.223 de euro. Anul acesta, salariile militarilor bulgari au crescut cu 10%, urmând ca de anul viitor să crească cu 25%. Ungaria, puțin peste România și Bulgaria În Ungaria, salariile medii ale ofițerilor de poliție se situează între 800 și 1.600 de euro. În primele două luni de formare, un polițist din Budapesta primește un salariul minim lunar de 671 de euro. În armată, salariile militarilor maghiari variază între 600 și 1.200 de euro, net. Salariul mediu lunar net al unui soldat este de 685 de euro, al unui caporal, 719 de euro, al unui sergent, 837 de euro. În medie, lunar, un locotenent va primi 972 de euro, un maior, 1.094 de euro, iar un colonel, 1.288 de euro. Pensiile militarilor sunt calculate în baza a 70% din ultimul salariu, la care se adaugă o indemnizație în funcție de vârsta militarului în cauză. Cea mai mare indemnizație este de 1.800 de euro, net.

ANALIZĂ Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat: reformele PNRR, abandonate, reducerea cheltuielilor - inexistentă, măsurile de majorare a fiscalității se schimbă zilnic
Eveniment

ANALIZĂ Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat: reformele PNRR, abandonate, reducerea cheltuielilor - inexistentă, măsurile de majorare a fiscalității se schimbă zilnic

Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea României este complet blocat, de mai multe luni: reformele PNRR sunt abandonate, reducerea cheltuielilor - inexistentă, iar măsurile de majorare a fiscalității se schimbă zilnic, în funcție de diferite interese punctuale. Oficial, nu există nici un proiect pe care Executivul să-și asume răspunderea, deși Marcel Ciolacu îl anunța încă din august. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri În plus, fără adoptarea așa-numitului pachet de „echilibrare fiscală”, Finanțele nu pot prezenta un proiect de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetară, rectificare care, de obicei, se realiza în august. La început de septembrie trebuia aprobată, la Bruxelles, noua variantă a PNRR, dar, acum, termenul a fost împins la final de octombrie. Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat Iată o listă a proiectelor complet blocate, deși Guvernul se bucură de o majoritate solidă: Legea pensiilor speciale trebuia modificată, conform obiecțiilor CCR, din august. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, declarase chiar că va convoca o sesiune specială a Parlamentului. De circa o lună, nu s-a mai discutat despre acest proiect. Neîndeplinirea acestui jalon ar duce la pierderea a 1,4 miliarde euro din PNRR Noua lege a pensiilor trebuia să fie gata, conform PNRR, din trimestrul I al anului 2023. Premierul Ciolacu spune acum că va fi gata la finalul lui 2023, dar un proiect al ei n-a fost făcut public. Noua lege a salarizării unitare a bugetarilor avea termen 15 iulie. Nu se știe situația ei. „Pachetul de măsuri fiscale” este, oficial, secret, deși mai sunt trei săptămâni până când Guvernul vrea să-l trimită la promulgare, după ce își asumă răspunderea. Legea transparenței prevede o perioadă de o lună pentru dezbaterea publică a proiectelor de lege. Codul Fiscal prevede o perioadă de un an între momentul adoptării unei modificări de legislație și punerea sa în aplicare, pntru ca firmele să se poată adapta. Între timp, în așteptarea tăierilor de cheltuieli, instituțiile de stat se grăbesc să facă angajări. Citește și: Lidl a dat vina pe clienți după ce a fost prins cu marfă expirată și improprie consumului. Instanța a respins argumentele puerile În consecință, până în acest moment, în 2023, România nu a primit nici un euro din PNRR. Potrivit estimărilor ministerului de Finanțe, doar tranșa II, de 3,6 miliarde va fi încasată în acest an.

Ca să facă economii la buget, majorarea pensiilor ar putea fi amânată cu trei luni - Antena 3. Pensiile speciale, neatinse, proiectul de lege privind tăierea lor - îngropat
Politică

Ca să facă economii la buget, majorarea pensiilor ar putea fi amânată cu trei luni - Antena 3. Pensiile speciale, neatinse, proiectul de lege privind tăierea lor - îngropat

Majorarea pensiilor ar putea fi amânată cu trei luni, adică în martie 2024, afirmă Antena 3 citându-l pe liderul sindical Dumitru Costin. O astfel de amânare ar aduce economii substanțiale la buget. Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu recunoaște că are această intenție. Citește și: Beizadea de magistrat, eliberată după doar un an de închisoare după ce a omorât o mamă și a fugit de la locul accidentului. Beizadeaua cu BMW, acuzată în 2019 că și-a violat fosta iubită În schimb, toate pensiile speciale sunt neatinse. Proiectul de lege privind tăierea lor este îngropat, deși în iulie premierul Marcel Ciolacu afirma că va face o prioritate din adaptarea sa la obiecțiile Curții Constituționale și adoptarea sa într-o nouă variantă, care să treacă de CCR. Majorarea pensiilor ar putea fi amânată „O altă chestiune este cea legată de indexarea pensiilor în luna martie 2024, cu rata inflației din anul precedent, dacă se aprobă până la sfârșitul anului", a spus Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS), la Antena 3 CNN. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a evitat să spună dacă indexarea anuală a pensiilor va avea loc la 1 iaunuarie sau la o altă dată. Citește și: Nicușor Dan, favorit la casele de pariuri în competiția pentru primăria Capitalei. Pe listă a apărut Piedone, care a sărit direct pe locul cinci „Vom avea anul viitor cu siguranță o creștere a pensiilor, dar momentul la care se va face această creștere depinde de momentul la care vom avea finalizat noul proiect cu privire la pensiile din sistemul public. Este foarte important ca toți românii să știe că în acest moment lucrăm la legea pensiilor. În cazul în care vom avea noua lege a pensiilor aplicabilă de la 1 ianuarie 2024, ne vom supune reglementărilor noii legi a pensiilor. În cazul în care vom merge în continuare pe actualul cadru legislativ, vom respecta formula elvețiană inflație plus jumătate din câștigul salarial mediu brut. Una dintre măsurile pe care intenționăm să le luăm în noua lege a pensiilor este aceea de a face indexarea în martie, astfel încât să avem datele de la Institutul Național de Statistică și să ținem cont de datele anului anterior", spunea recent ministrul Simona-Bucura Oprescu, la Antena 3 CNN.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră