joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pensii

183 articole
Internațional

Polițisti, militari români, bulgari, salarii mici

Polițisti, militari români, bulgari, salarii mici. Ce salarii au polițiștii și militarii în alte țări ale Uniunii Europene? Între statele membre, Luxemburg și Franța ocupă un loc fruntaș, salariile lunare în poliție ajungând și la 8.000 de euro. Salariile militarilor, în Austria, pot depăși 10.000 de euro. Luxemburg: stat mic, salariu uriaș În Luxemburg, salariul mediu pentru un ofițer de poliție este de 6.655 de euro pe lună. Cel mai mic salariu este de 4.705 de euro, iar cel mai mare, de 8.000 de euro. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Salariile din armată sunt mai mici. Un ofițer va primi, în medie, lunar, aproximativ 4.370 de euro. Cel mai mic salariu mediu lunar este de aproximativ 1.958 de euro, iar cel mai mare, 6.736 de euro. Salariul mediu lunar al unui polițist francez este de 2.660 de euro, în regiunea Île-de-France. Un agent de circulație are un salariu de bază de 1.500 de euro pe lună, un jandarm, 2.100 de euro, iar un comisar de poliție, 3.200 de euro. Odată cu vechimea și experiența profesională, salariile cresc și pot ajunge până 3.600 de euro pentru jandarmi, 5.200 de euro pentru ofițeri și 8.000 de euro pentru comisari. În afara zonei Île-de-France salariile sunt mai mici, însă cu doar câteva sute de euro. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc În ceea ce privește pensia, polițiștii francezi sunt asimilați funcționarilor publici și beneficiază de aceeași schemă de pensii. Pensia este calculată în funcție de vechime și salariul primit în ultimele șase luni de muncă. Pensia lunară medie a unui polițist francez este de 1.351 de euro. Pentru militarii francezi, salariu mediu brut a fost stabilit de guvern, în 2021, la aproximativ 2.650 de euro pe lună. În prezent, un soldat are un salariu net, de bază, de aproximativ 1.649 euro pe lună. Dacă evoluează la gradul de caporal major, salariul mediu, de bază, ajunge la 2.075 de euro, net. În ceea ce privește gradele superioare, salariile în armata franceză ajung la 5.969 de euro pentru generalii de divizie. Cuantumul pensiei militare variază în funcție de gradul, numărul de ani de serviciu și bonusurile militarului. De pildă, pensia militară medie pentru un soldat este de 1.391 de euro, iar pentru un colonel, de 2.936 de euro. În Germania, bonusurile fac diferența În Germania, un polițist cu experiență profesională mai mică de trei ani are un salariu de 3.050 de euro pe lună. În medie, polițiștii care au o experiență profesională de trei până la șase ani primesc 3.250 de euro brut, pe lună. Între șase și nouă ani, salariul crește la 3.500 de euro iar când experiență profesională depășește nouă ani, salariul ajunge la 4.200 de euro. Salariul net al polițiștilor din Germania variază în funcție de zonă. Cele mai mari salarii le au polițiștii din Renania de Vest, în medie, 2.528 de euro, net, pe lună. Urmează Saxonia Inferioară (2.517 de euro), Hamburg (2.422 de euro) și Brandenburg (2.408 de euro). În Berlin, polițiștii au cel mai mic salariu: 2.147 de euro, net, pe lună. Deși salariul polițiștilor germani este adesea considerat a fi unul relativ mic, există câțiva factori care pot afecta pozitiv veniturile: bonusuri pentru turele de noapte, munca în zilele de duminică și sărbătorile legale, precum și alte bonusuri pentru căsătorii și copii. Cât de mari sunt aceste bonusuri depinde de bugetul alocat de stat. În ceea ce privește pensia unui polițist german, aceasta depinde atât de vechimea în muncă, cât și de salariu. Pensia maximă este calculată în funcție de 71,75% din ultimul salariu primit (rata maximă a pensiei este atinsă după 40 de ani de serviciu). Cu toate acestea, o dată ce părăsesc serviciul, polițiștii pensionari trebuie să plătească costul integral al asigurării de sănătate și impozite pe pensie. În ceea ce privește salariile militarilor, acestea sunt similare cu cele ale funcționarilor publici federali. Salariul lunar net al unui soldat cu doi ani de serviciu este în medie de 2.250 de euro. Pentru un ofițer cu zece ani în serviciu, acesta este de 3.260 de euro. Pentru gradele superioare, precum căpitan în forțele maritime, cu 15 ani în serviciu, salariul poate ajunge la 7.300 de euro. Deși considerați funcționari federali, pensiile militarilor germani se calculează după schema pensiilor pentru funcționarii publici: maximum 71,75% din ultimul salariu, după 40 de ani de serviciu. Pensia unui polițist austriac, 3.000 de euro Polițiștii austrieci au un salariu mediu lunar, brut, de aproximativ 4.300 de euro, însă suma variază în funcție de vechime și de regiune. Cele mai mici salarii le au polițiștii din regiunile St. Pölten, Amstetten, Baden, Schwechat și Kapfenberg, unde salariul pornește de la 3.500 de euro pe lună. Cele mai mari salarii le au polițiștii din Bregenz, care au un salariu lunar de 4.091 de euro, urmați de cei din Hard și Dornbirn, cu 4.000 de euro. În Viena, salariul lunar al unui polițist pornește de la 3.950 de euro. Salariile polițiștilor austrieci pot crește, datorită vechimii și a prestanței, ajungând până la 4.783 de euro pe lună (57.400 de euro pe an). Pensia medie a unui polițist austriac este de 3.100 de euro pe lună. În ceea ce privește militarii, în primul an de formare, toți câștigă aceeași sumă lunară: 1.250 de euro. Suma este suplimentată de mese și cazare gratuite. Din a 13-a lună de pregătire, potențialii ofițeri de carieră primesc aproximativ 2.650 de euro pe lună (plus bonusuri de vacanță și Crăciun). Salariul mediu al unui soldat din armata Austriei ajunge la 3.000 de euro, iar cel al unui ofițer cu grad înalt ajunge la aproximativ 11.000 de euro pe lună. Spania, sub Franța și Germania Salariul lunar mediu al unui polițist spaniol este de 1.925 de euro, al unui inspector de poliție, 2.570, iar al unui comisar, 3.071 de euro. În ceea ce privește pensia polițiștilor, aceasta este, în medie, în jur de 2.000 de euro pe lună. În armată, salariile lunare ale militarilor variază, în funcție de grad, de la 1.416 la aproape 5.000 de euro. Soldații și marinarii primesc, lunar, 1.486 de euro, sergenți, 2.054 euro, sublocotenenții, 2.558 de euro, locotenenții colonel, 3.204 de euro, generalii, între 3.770 și 5.000 de euro. Pensiile militarilor spanioli sunt mult mai mici decât salariile, suma lunară medie fiind de 2.109 de euro. Deși există o serie de remunerații suplimentare, care pot crește pensia militarilor, acestea sunt supuse unei limite maxime care, în 2021, a fost stabilită la 2.707 de euro pe lună. Polițisti, militari români, bulgari, salarii mici În Bulgaria, un polițist fără studii superioare primește, lunar, un salariu de aproximativ 600 de euro iar un ofițer, 800 de euro. În armată, salariul unui soldat, anul trecut, era identic cu cel al polițiștilor (600-800 de euro), sumă la care se adaugă beneficii și gratuități sociale. Un ofițer de armată câștigă lunar, în medie, de la 1.300, la 2.223 de euro. Anul acesta, salariile militarilor bulgari au crescut cu 10%, urmând ca de anul viitor să crească cu 25%. Ungaria, puțin peste România și Bulgaria În Ungaria, salariile medii ale ofițerilor de poliție se situează între 800 și 1.600 de euro. În primele două luni de formare, un polițist din Budapesta primește un salariul minim lunar de 671 de euro. În armată, salariile militarilor maghiari variază între 600 și 1.200 de euro, net. Salariul mediu lunar net al unui soldat este de 685 de euro, al unui caporal, 719 de euro, al unui sergent, 837 de euro. În medie, lunar, un locotenent va primi 972 de euro, un maior, 1.094 de euro, iar un colonel, 1.288 de euro. Pensiile militarilor sunt calculate în baza a 70% din ultimul salariu, la care se adaugă o indemnizație în funcție de vârsta militarului în cauză. Cea mai mare indemnizație este de 1.800 de euro, net.

Polițisti, militari români, bulgari, salarii mici (sursa: Facebook/Poliția Română)
Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat

Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea României este complet blocat, de mai multe luni: reformele PNRR sunt abandonate, reducerea cheltuielilor - inexistentă, iar măsurile de majorare a fiscalității se schimbă zilnic, în funcție de diferite interese punctuale. Oficial, nu există nici un proiect pe care Executivul să-și asume răspunderea, deși Marcel Ciolacu îl anunța încă din august. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri În plus, fără adoptarea așa-numitului pachet de „echilibrare fiscală”, Finanțele nu pot prezenta un proiect de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetară, rectificare care, de obicei, se realiza în august. La început de septembrie trebuia aprobată, la Bruxelles, noua variantă a PNRR, dar, acum, termenul a fost împins la final de octombrie. Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat Iată o listă a proiectelor complet blocate, deși Guvernul se bucură de o majoritate solidă: Legea pensiilor speciale trebuia modificată, conform obiecțiilor CCR, din august. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, declarase chiar că va convoca o sesiune specială a Parlamentului. De circa o lună, nu s-a mai discutat despre acest proiect. Neîndeplinirea acestui jalon ar duce la pierderea a 1,4 miliarde euro din PNRR Noua lege a pensiilor trebuia să fie gata, conform PNRR, din trimestrul I al anului 2023. Premierul Ciolacu spune acum că va fi gata la finalul lui 2023, dar un proiect al ei n-a fost făcut public. Noua lege a salarizării unitare a bugetarilor avea termen 15 iulie. Nu se știe situația ei. „Pachetul de măsuri fiscale” este, oficial, secret, deși mai sunt trei săptămâni până când Guvernul vrea să-l trimită la promulgare, după ce își asumă răspunderea. Legea transparenței prevede o perioadă de o lună pentru dezbaterea publică a proiectelor de lege. Codul Fiscal prevede o perioadă de un an între momentul adoptării unei modificări de legislație și punerea sa în aplicare, pntru ca firmele să se poată adapta. Între timp, în așteptarea tăierilor de cheltuieli, instituțiile de stat se grăbesc să facă angajări. Citește și: Lidl a dat vina pe clienți după ce a fost prins cu marfă expirată și improprie consumului. Instanța a respins argumentele puerile În consecință, până în acest moment, în 2023, România nu a primit nici un euro din PNRR. Potrivit estimărilor ministerului de Finanțe, doar tranșa II, de 3,6 miliarde va fi încasată în acest an.

Majorarea pensiilor ar putea fi amânată, sugerează ministrul Muncii, Bucura Oprescu Foto: Facebook
Politică

Majorarea pensiilor ar putea fi amânată

Majorarea pensiilor ar putea fi amânată cu trei luni, adică în martie 2024, afirmă Antena 3 citându-l pe liderul sindical Dumitru Costin. O astfel de amânare ar aduce economii substanțiale la buget. Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu recunoaște că are această intenție. Citește și: Beizadea de magistrat, eliberată după doar un an de închisoare după ce a omorât o mamă și a fugit de la locul accidentului. Beizadeaua cu BMW, acuzată în 2019 că și-a violat fosta iubită În schimb, toate pensiile speciale sunt neatinse. Proiectul de lege privind tăierea lor este îngropat, deși în iulie premierul Marcel Ciolacu afirma că va face o prioritate din adaptarea sa la obiecțiile Curții Constituționale și adoptarea sa într-o nouă variantă, care să treacă de CCR. Majorarea pensiilor ar putea fi amânată „O altă chestiune este cea legată de indexarea pensiilor în luna martie 2024, cu rata inflației din anul precedent, dacă se aprobă până la sfârșitul anului", a spus Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS), la Antena 3 CNN. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a evitat să spună dacă indexarea anuală a pensiilor va avea loc la 1 iaunuarie sau la o altă dată. Citește și: Nicușor Dan, favorit la casele de pariuri în competiția pentru primăria Capitalei. Pe listă a apărut Piedone, care a sărit direct pe locul cinci „Vom avea anul viitor cu siguranță o creștere a pensiilor, dar momentul la care se va face această creștere depinde de momentul la care vom avea finalizat noul proiect cu privire la pensiile din sistemul public. Este foarte important ca toți românii să știe că în acest moment lucrăm la legea pensiilor. În cazul în care vom avea noua lege a pensiilor aplicabilă de la 1 ianuarie 2024, ne vom supune reglementărilor noii legi a pensiilor. În cazul în care vom merge în continuare pe actualul cadru legislativ, vom respecta formula elvețiană inflație plus jumătate din câștigul salarial mediu brut. Una dintre măsurile pe care intenționăm să le luăm în noua lege a pensiilor este aceea de a face indexarea în martie, astfel încât să avem datele de la Institutul Național de Statistică și să ținem cont de datele anului anterior", spunea recent ministrul Simona-Bucura Oprescu, la Antena 3 CNN.

Cehia limitează creșterile de pensii și pensionările anticipate Foto: Facebook Petr Pavel, președintele Cehiei
Eveniment

Cehia limitează creșterile pensii pensionările anticipate

Cehia limitează creșterile de pensii și pensionările anticipate pentru a controla deficitul. Guvernul de la Praga estimează un deficit de 3,5% în 2023, dar vrea să ajungă la 1,8% în 2024. Camera inferioară a parlamentului ceh a aprobat miercuri o măsură care încetineşte majorările automate ale pensiilor în funcţie de evoluţia inflaţiei şi descurajează pensionarea anticipată, măsurile făcând parte din planul Guvernului de a reduce deficitul bugetar, transmite Reuters. Cehia limitează creșterile de pensii și pensionările anticipate Coaliţia guvernamentală de centru-dreapta, compusă din cinci partide, vrea să treacă prin parlament un pachet de reduceri de subvenţii şi majorări de taxe destinat scăderii deficitului bugetar cu 151 de miliarde de coroane (6,94 miliarde de dolari) în următorii doi ani. Pachetul include şi eforturi destinate revizuirii unui sistem de pensii care consumă o treime din cheltuielile statului. După mai multe zile de dezbateri şi blocaje procedurale din partea opoziţiei, miercuri, Guvernul a obţinut sprjinul majorităţii în camera inferioară pentru a putea adopta o serie de schimbări la Legea pensiilor. Aceste modificări, care au nevoie şi de aprobarea Senatului şi a preşedintelui, vor reduce majorările automate de pensii şi de asemenea vor face mai dificilă pensionarea anticipată. Oficialii guvernamentali au spus că reformele sunt necesare având în vedere tendinţa de îmbătrânire a populaţiei, astfel încât în 2050 în Cehia va exista o persoană care lucrează la fiecare pensionar, a subliniat ministrul Muncii, Marian Jurecka. "Dacă suntem serioşi cu viitorul copiilor şi nepoţilor noştri, este necesar să recurgem la aceste schimbări", a spus Marian Jurecka. Conform prevederilor actuale, pensiile cehilor au crescut mai repede decât salariile în ultimii cinci ani. Asta, a proteja mulţi seniori de criza costului vieţii, dar a pus şi presiune asupra finanţelor publice. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW Pachetul de măsuri propuse privind reducerea cheltuielilor şi majorările de taxe vizează reducerea deficitului public până la 1,8% din PIB anul viitor, de la un nivel estimat la 3,5% din PIB în acest an.

Budăi, direct responsabil de acreditarea și verificarea azilurilor groazei
Eveniment

Budăi, direct responsabil verificarea azilurilor groazei

Ministrul Muncii, Marius Budăi (PSD), este direct responsabil de acreditarea și verificarea azilurilor groazei. Însă, din nou, președintele PSD, Marius Ciolacu, îl protejează, deși inactivitatea ministerului Muncii ar putea duce la eșecul PNRR. „Eu nu pot să verific calitatea hranei, eu doar sesizez problema și o trimit mai departe", spunea, acum câteva zile, Budăi. Agenția care aproba plățile către azilurile groazei, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, era condusă de un personaj obscur din județul Botoșani, Cristina Elena Anton. Presa locală a scris că, între anii 2010-2017, aceasta a fost angajată la Societatea de Servicii Publice Locale din Dorohoi pe funcția de șef punct de lucru la cinema Melodia, asta după ce anterior fusese angajată la cabinetul fostului parlamentar PSD, Andrei Dolineaschi. Abia luni ea a fost demisă de la ANPIS. Budăi, direct responsabil de acreditarea și verificarea azilurilor groazei Însă eșecul de a verifica situația din căminele de bătrâni nu este singura ratare patronată de acest demnitar PSD. Însă, constant, Marcel Ciolacu l-a protejat. Iată o listă a dezastrelor în care a fost implicat Budăi: A fost acuzat, în presă, că a hărțuit mai multe colege de partid. Marcel Ciolacu a arătat că acele colege nu au făcut plângere în mod oficial, așa că scandalul a fost îngropat. Noua lege a pensiilor, prevăzută în PNRR: nu există nici măcar un proiect, deși legislația trebuie adoptată în acest an. Legea salarizării unice avea termen trimestrul II din 2023, dar în prezent nu există nici măcar un proiect al acestei legi. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale este responsabil de implementarea şi gestionarea unor proiecte/programe de investiţii şi reforme cuprinse în PNRR, printre care și componenta Dezvoltarea unui cadru pentru asigurarea serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele vârstnice. În plus, Budăi s-a lăudat că va renegocia PNRR, astfel încât cheltuielile cu pensiile să nu fie plafonate la 9,3% din PIB. Însă, după vizita din mai la Bruxelles, el nu a mai vorbit în legătură cu acest subiect. Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre

Eșec al vizitei lui Budăi la Comisia Europeană, unde a cerut refacerea PNRR Foto: Guvernul României
Politică

Eșec vizitei Budăi Comisia, cerut refacerea PNRR

Eșec deplin al vizitei lui Budăi la Comisia Europeană, unde a cerut refacerea PNRR: mai multe state au depus noi programe, iar Bruxelles-ul le-a aprobat. România nici n-a depus noua variantă, arată datele de pe site-ul UE care monitorizează evoluția programelor de redresare și reziliență. Alte 11 state fie au depus un nou plan de reconstrucție, fie au primit chiar aprobarea finală a Comisiei Europene. Eșec al vizitei lui Budăi la Comisia Europeană, unde a cerut refacerea PNRR În 17 mai, ministrul Muncii, Marius Budăi, a fost la Bruxelles, iar după ce a revenit în România a anunțat că PNRR va fi modificat astfel încât plafonul de 9,4% la cheltuielile cu pensiile va fi eliminat. Budăi a fost însoțit în acea vizită de Marcel Boloș, pe atunci ministru al Proiectelor și Investițiilor Europene. Ultimele date de pe site-ul „Recovery and resilience scoreboard” sunt din 27 iunie. Pe acest site nu apre vreo informație că Bruxelles-ul ar fi aprobat plata, fie și parțială, a tranșei doi din fondurile destinate României. Cererea de plată a fost depusă în decembrie 2022. „Salut anunțul Comisiei Europene privind aprobarea cererii de plată nr. 2 din PNRR. În urma eforturilor ministrului investițiilor și proiectelor europene din ultima săptămână am reușit să #reducem suma reținută din această tranșă de la 150 de milioane la doar 50 de milioane de euro”, a scris Ciolacu, pe Facebook, la 27 iunie. Însă Comisia Europeană a explicat că cererea de plată numărul doi trebuie verificată de Comitetul Economic și Financiar, ceea ce va dura maximum patru săptămâni. Ce state au modificat programele de reconstrucție Ce state au depus la Comisia Europeană PNRR-uri modificate și cine a primit deja aprobarea Bruxelles-ului: Luxemburg a depus în noiembrie 2022 un proiect de modificare a PNRR, în ianuarie a fost aprobat Germania cere modificarea PNRR în decembrie 2022, în februarie este aprobată modificarea Finlanda depune în ianuarie noul PNRR, în martie este aprobat Estonia: martie depune PNNR nou, iunie primește OK-ul CE Franța: depune în aprilie, primește „susținerea” Comisiei - un pas premergător aprobării - în iunie Slovacia: depune în aprilie noul PNRR, primește în iunie „susținere”. Slovacia a primit din martie banii pentru cererea II de plată Malta: depune în aprilie noul PNRR, primește în iunie „susținerea” CE Irlanda: depune în mai, primește aprobarea preliminară în iunie Portugalia: depune în mai noul program Danemarca: depune în mai moul program, modificat Spania: depune în iunie programul modificat În total, 11 țări au demarata sau chiar au închis procedurile de modificare a PNRR. Pe acest site nu mai sunt informații despre România din decembrie 2022. Site-ul mai arată că România a îndeplinit 4% din țintele și jaloanele prevăzute de PNRR. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde

Justiția viitorilor pensionari speciali, indulgentă cu doctorița Cun Foto: Crișana
Eveniment

Justiția viitorilor pensionari speciali

Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată că a luat nu mai puțin de 272 de șpăgi, doctoriţa Emilia Cun, de la Serviciul de Expertiză Medicală a casei de pensii Bihor, a scăpat cu o pedeapsă de trei ani de închisoare, cu suspendare. Decizia a fost pronunțată de Tribunalul Bihor, dar poate fi atacată la Curtea de Apel Oradea. Justiția viitorilor pensionari speciali Faptele de care este acuzată doctorița Cun s-ar fi petrecut într-o singură lună, între 18 mai și 15 iunie 2015, când a fost sub supraveghere și, la final, arestată. În această perioadă, mita încasată a fost de mită de cel puţin 28.770 lei, 900 euro şi 10.000 forinți. „Potrivit informațiilor menționate în hotărârea Tribunalului Bihor, erau zile în care peste 20 de persoane lăsau plicul cu „atenții” – între 50 de lei și 400 de lei pe pacient – la cabinetul doctoriței.Procurorii arătau că, în schimbul șpăgilor, medicul Emilia Cun nu ar fi făcut altceva decât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu: întocmea decizii medicale asupra capacității de muncă a persoanelor care solicitau încadrarea într-un grad de invaliditate, efectua revizuirea medicală a pensionarilor de invaliditate aflați în evidență ori întocmea formularele de concluzii medicale la revizuire ori referitoare la concediile medicale”, scrie Bihon.ro. „Majoritatea martorilor audiaţi au invocat practica din acea vreme, recunoştinţa faţă de modul de îndeplinire a atribuţiilor profesionale. O minoritate au recunoscut influenţa din partea altor persoane (fie tot pacienţi, fie alte cunoştinţe) sau au avut experinţe personale negative, în care nu au dat sume de bani, (ca urmare – n.n.) fiindu-le solicitate diverse alte acte medicale sau analize, fiind trimişi la comisia de evaluare din altă localitate etc”, arată Tribunalul Bihor. Rețea de medici care expertizau pensionările pe caz de invaliditate În timpul anchetei, Emilia Cun a formulat un denunț împotriva lui Leontin Țîrle, fost director al Casei de Pensii Bihor. Doctorița relata că, în perioada 2014 – 2015, i-a dat diferite sume lui Țîrle, care știa că banii reprezintă ”atenții” de la pacienți pentru medici. Ca urmare a acestor mărturisiri, fostul șef de la Pensii a fost condamnat, în 2021, la patru ani de închisoare cu executare, iar sentința lui Cun a fost diminuată. În 2015, la casa de pensii din Bihor a fost descoperită o rețea de medici care luau șpagă. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli „Doctorii au fost acuzaţi că au transformat locul de muncă într-un sistem de fraudare a fondului de pensii, semnând, contra cost, deciziile de încadrare într-un grad de invaliditate, pe baza cărora solicitanţii primesc pensiile, indiferent dacă beneficiarii aveau sau nu acest drept. Ancheta a pornit în 2015, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, şi a fost preluată în acelaşi an de procurorii DNA care, ulterior, au identificat în total 25 de persoane care au făcut parte din "mafia" experţilor”, scrie Bihoreanul.

Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale

Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale și dreptul la pensionare anticipată: s-au declanșat greve ilegale în mai multe instanțe - camuflate sub denumirea de „oprire a activității” - iar procurorii protestează în masă. În plus, grefierii amenință cu blocare activității. „Foarte curând, niciun grefier nu va mai răspunde la telefonul personal, după orele de program, în zilele libere sau de repaus săptămânal, pentru a efectua sute de ore suplimentare neplătite sau pentru serviciul de permanenţă la arestări, indiferent că vorbim despre infracţiuni uşoare, tâlhării sau chiar crime”, a anunțat sindicatul grefei judiciare Dicasterial. Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale Cum au reacționat magistrații la intenția Guvernului de a le plafona pensiile și a crește vârsta de pensionare: Judecătorii Tribunalului Botoşani au declanşat, începând cu 1 iunie. „Începând cu data de 01.06.2023, judecătorii Tribunalului Botoşani vor soluţiona doar cauzele urgente, ca formă de protest faţă de prevederile proiectului legislativ care vizează modificările condiţiilor de pensionare ale magistraţilor, precum şi ca modalitate de susţinere a demersurilor legale întreprinse de personalul auxiliar de specialitate şi conex în formă de protest asupra noilor modificări legislative cu privire la pensia de serviciu”, au transmis oficialii Tribunalului Botoşani. Judecătorii din Buzău anunță că vor întrerupe activitatea de judecată, în semn de protest, în perioada 6-9 iunie „În unanimitate, Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului București a hotărât ca, în funcție de parcursul procesului legislativ, să adopte forme de protest dintre cele mai ferme”. Adunările generale ale procurorilor din Parchetul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, DNA și DIICOT au respins proiectul de reformă a pensiilor speciale. Judecătorii Curţii de Apel Oradea au decis, în unanimitate, că nu sunt de acord cu o eventuală eliminare a pensiilor de serviciu ale magistraţilor şi cu posibila creştere a vârstei de pensionare în sistemul judiciar. Guvernul a propus, în amendamentele trimise la Parlament, ca vârsta de pensionare să crească etapizat la 60 de ani până în 2035, dar va fi de 50 de ani începând din 2024. Magistrații vor avea cea mai scăzută vârstă de pensionare, raportată la cea standard, dintre toate categoriile care beneficiază de pensii speciale. Citește și: EXCLUSIV Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48.000 și 96.000 euro LUNAR, pe patru ani. Contractul, pregătit de finul soților Pandele-Firea, primarul Marian Ivan

Pensiile speciale aflate în plată nu vor scădea, promite Budăi
Politică

Pensiile speciale aflate în plată nu vor scădea

Ministrul Muncii, Marius Budăi, anunț oficial: „Pensiile speciale aflate în plată nu vor scădea”. În schimb, pentru a face sistemul de pensii sustenabil, toți cetățenii români vor trebuie să se pensioneze la 65 de ani. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pensiile speciale aflate în plată nu vor scădea „Acele principii și criterii stabilite împreună cu Comisia Europeană sunt următoarele: 1. Creșterea treptată a vârstei de pensionare în conformitate cu sistemul public de pensii, până la vârsta de 65 de ani. Astfel, fiecare om care lucrează în România va trebui să fie echivalent, să nu fie deosebiri între cei care lucrează pe anumite sisteme și cei care lucrează în sistemul public de pensii, și vor avea o vârstă de pensionare până la vârsta de 65 de ani, așa cum este prevăzută gradual și în legea din sistemul public de pensii. 2. De asemenea, drepturile de pensii vor fi calculate prin creșterea treptată a perioadei de contribuție, așa cum este prevăzut în sistemul public, astfel încât la finalul acestei perioade să se ajungă treptat ca raportarea să fie la întreaga perioadă. Deci nu vor mai fi alese anumite perioade din interiorul a ceea ce au contribuit, ci va fi raportare la întreaga perioadă. 3. Un alt principiu este creșterea treptată a vechimii necesare în specialitate pentru acele categorii care nu aveau deja această raportare, pentru că în proiectul inițial am avut anumite raportări către stagiul minim de cotizare pentru cei care nu aveau această posibilitate și nu aveau această obligație, mai ales nu posibilitate în legea actuală. 4. Un alt principiu este eliminarea unor categorii de indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza unor legi speciale. Și acest lucru se face și s-a făcut prin acea nepermitere de asimilare a perioadelor, astfel încât, după cum știți, în lege este exemplu cu magistrații cărora nu li se mai permite asimilare, ci 20 de ani, cel puțin în magistratură, pentru că doar atunci ai acele interdicții și limitări ale unor drepturi. 5. De asemenea, au fost exceptate unele categorii din funcționarii publici, parlamentari de la acest aspect. Acestea sunt principiile agreate. O parte din amendamente deja sunt gata și le-am prezentat liderilor coaliției. Am primit dispoziția astfel încât până miercuri seara toate amendamentele să fie gata scrise și discutate cu sistemele și toți colegii mei, miniștrii de resort, împreună cu specialiștii din ministere să vină cu inputul dumnealor și să avem amendamentele terminate și finalizate, astfel încât joi coaliția politică să le poată depune în Parlament”, a spus Budăi. „Pensiile militare sunt şi ele supuse reformelor. Pensiile speciale aflate în plată nu vor scădea”, a mai afirmat demnitarul PSD. Citește și: Economist: O creștere cu 10% a salariilor profesorilor înseamnă un efort bugetar anual de 1,3 miliarde lei. Anvelopa pensiilor speciale: 12 miliarde lei!

Marcel Boloș explică din nou cât pierde România dacă nu taie pensiile speciale Foto: Facebook MIPE
Politică

Cât pierde România dacă nu taie pensiile speciale

Cât ar pierde România dacă Guvernul nu taie din pensiile speciale: 1,4 miliarde euro, a explicat la TVR Info ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL). El a arătat că oficialii europeni au transmis Bucureștiului că este riscul României dacă instituțiile se depopulează urmare a tăierii acestor pensii, dar cheltuielile trebuie reduse. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cât pierde România dacă nu taie pensiile speciale „Reforma pensiilor speciale, ori se face, ori nu se face. Dacă nu se face, sigur, ce aţi spun dvs, cu faptul că pierdem banii, până la un miliard patru sute. Deci, după ultima discuţie cu Comisia Europeană, există o modalitate de determinare a plăţilor parţiale care presupune că se înmulţeşte valoarea jalonului cu reforma – în cazul nostru sunt 47 de milioane de euro – cu un coeficient consolidat. Acest coeficient poate să ajungă până la 30 valoarea jalonului privind reforma, deci înmulţim 50 aproximativ cu 30 şi putem ajunge la un miliard şi jumătate de euro”, a afirmat Marcel Boloş joi seară, la TVR Info, citat de news.ro. În ceea ce priveşte riscul de depopulare a unor instituţii publice în cazul unei reforme drastice, Boloş a dezvăluit că oficialii europeni ”au spus că aceste riscuri sunt ale statului membru” şi trebuie ca România trebuie să ia măsuri pentru a reduce cheltuielile cu pensiile speciale, pensii şi salariile bugetarilor, oficialii europeni atrăgând atenţia că dacă România nu face acum această ”reformă este chestiune de timp” până când va ajunge ”în stare de dificultate”. Demnitarul liberal a criticat și legea pensiilor promovat de PSD, arătând că „s-a dovedit că nu o putem susţine şi că nu am avut bani pentru a implementa-o”. Citește și: Avocatul lui Dan Diaconescu: Fetele cu care a fost pozat nu erau prostituate minore, ci refugiate din Ucraina, cu care nu a avut relații sexuale Dezmățul în pensiile speciale „Acum, sigur că s-ar putea să generez o serie de discuţii în spaţiul public, dar noi venim din spate cu recomandări specifice de ţară care ne-au atenţionat că aveţi grijă că luaţi decizii ad-hoc pentru majorarea pensiilor. Să nu uităm că a fost în spate o lege a pensiilor care s-a dovedit că nu o putem susţine şi că nu am avut bani pentru a implementa-o, dar a fost o decizie ad-hoc de majorare a pensiilor cu 40%, ceea ce a deschis în faţa Comisiei discuţiile pentru ceea ce înseamnă şubrezirea sustenabilităţii finanţelor publice. Apoi am avut dezmăţul în pensiile speciale”, a arătat Boloș. Ministrul a mai explicat că, dacă un angajat care are o pensie pe bază de contributivitate va avea ca rată de înlocuire a venitului la pensionare, adică va avea drept bază de calcul pentru pensie 43,5% din venitul său din perioada de activitate, un pensionar din sistemul special ajunge să aibă ca bază de calcul pentru pensie între 60% şi 85% din cât câştiga când era în activitate. În acest context, Boloş spune că România este ”aproape lipsită de argumente” care să explice această discrepanţă.

Ciolacu anunță: „Reducem drastic risipa”! Foto: PSD
Politică

Ciolacu anunță: „Reducem drastic risipa”!

Președintele PSD, Marcel Ciolacu anunță pe Facebook: „Reducem drastic risipa”! Însă doar un ministru PSD, SorinGrindeanu, are șapte secretari de stat la Transporturi, încă doi secretari de stat la cabinetul de vicepremier și doi consilieri de stat, tot la cabinetul de vicepremier. Mesajul lui Ciolacu vine pe fondul încasărilor scăzute la bugetul de stat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ciolacu anunță: „Reducem drastic risipa”! „Trebuie să analizăm toate zonele din aparatul de stat în care există cheltuieli exagerate sau nejustificate. De exemplu, ar trebui eliminate toate acele „bonusuri de lungă durată” din sectorul bugetar. Mă refer la acele premii sau sporuri care, în loc să fie o recompensă pentru un rezultat excepțional, s-au transformat într-un fel de rentă permanentă fără legătură cu performanța în muncă”, a afirmat președintele PSD. Însă presa a scris constant despre sporurile noi legiferate de coaliția PSD-PNL-UDMR, precum și de faptul că adesea ele se acordă nejustificat. De exemplu, la Camera Deputaților, se acordă „spor de condiții vătămătoare” - explicația fiind undele electromagnetice ale antenelor de pe Palatul Parlamentului. Secretarul general al Camerei primește puțin peste 3.000 de lei, spor de condiții vătămătoare. „Ar trebui ca toate ministerele și celelalte instituții să facă o restructurare a posturilor ocupate de angajați care, pe lângă salariu, primesc și pensie de la stat, fără a fi împlinit încă vârsta de pensionare! Este o sfidare să-i vedem pe acei „tineri pensionari” reangajați la stat, uneori pe aceeași funcție, pentru a cumula mai multe venituri, în timp ce restul cetățenilor muncesc din greu pentru un salariu sau au muncit o viață pentru a-și câștiga cuvenita pensie”, a mai cerut Ciolacu. În 2021, ministrul Muncii Raluca Turcan a spus că sunt 35.000 de persoane în România care cumulează pensia cu salariul. Însă PSD s-a opus constant proiectului de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul. La ministerul de Interne, PSD a plasat în funcția de secretar de stat un pensionar special provenit chiar din acest minister. Romeo Simionescu, născut în 1974 și pensionat în 2016 (la 42 de ani), are o pensie specială de 110.556 lei, pe anul 2021, deci peste 9.000 lei/lună. Citește și: Albinele, esențiale pentru producțiile agricole, ajutate deocamdată mai degrabă prin petiții, decât prin politici europene reale Ministrul PSD al Agriculturii, Petre Daea, este pensionar special.

Ciolacu nu vrea aplicarea actualului PNRR (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu nu vrea aplicarea actualului PNRR

Ciolacu nu vrea aplicarea actualului PNRR. Preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a declarat miercuri că în cazul în care vor fi aplicate ad litteram angajamentele României din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, vor fi "depopulate" Ministerul Apărării, cel de Interne, dar şi justiţia. Ciolacu refuză măsurile deja convenite "Nu vă ascund că şi astăzi am avut o întâlnire cu domnul prim-ministru şi cu toţi miniştrii de resort. Normal, şi ministrul Muncii, pentru că el este şeful de filă pe acest jalon şi căutăm soluţiile cele mai bune. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online E o discrepanţă mare între practica din Uniunea Europeană - mă refer la pensiile magistraţilor, mă refer la pensia din apărare, din ordine publică, din siguranţă naţională - şi ce ne-am asumat noi în PNRR. Decizia şi discuţiile cu Comisia trebuie să fie unele foarte echilibrate. Dacă în acest moment noi luăm ad litteram ce ne-am asumat în PNRR, depopulăm Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, justiţia, toate serviciile din România. Dacă dorim acest lucru - eu nu îmi doresc acest lucru - mergem ad litteram. (...) Armata nu poate să aibă pensie specială. Armata are pensie de serviciu. Franţa are lege specială în ceea ce priveşte armata, ordinea publică şi serviciile. Belgia, Germania... Sunt 22 de state", a spus el pentru Europa FM. Liderul PSD a reproşat Guvernului care a elaborat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă că nu l-a supus dezbaterii publice. El a apreciat că abordarea actuală din PNRR ar crea "haos" în România. "O mare ură împotriva pensiilor speciale" Marcel Ciolacu a mai afirmat că în spaţiul public există "o mare ură împotriva pensiilor speciale" şi că aceasta este "îndreptăţită", având în vedere că "anumite categorii au găsit oportun să facă nişte excese". Potrivit liderului PSD, printre aceste "excese" se numără pensiile mai mari decât veniturile obţinute în timpul activităţii sau faptul că pensia este calculată în funcţie de veniturile obţinute în ultima lună de activitate. O altă "exagerare" a reprezentat-o posibilitatea de a ieşi la pensie la 45 de ani. "Toate aceste lucruri sunt prevăzute în modificare. Mai mult, săptămâna viitoare, coaliţia are obligaţia de a veni cu anumite amendamente, astfel încât să ne apropiem cât mai mult de îndeplinirea jalonului, pentru că altfel legea trece tacit prin Senat şi nu poate să mai aibă modificări. Cum este ea acum nu este acceptată ca îndeplinire de jalon de către Comisia Europeană. (...) Pensiile parlamentarilor nu sunt pe această lege. (...) Ca şi jaloane, în primul rând, avem de venit cu noua lege a pensiilor, unde să închidem inechităţile - şi cred că acolo vom avea abordarea şi în ceea ce priveşte parlamentarii şi primarii. Nu este pe aceeaşi lege. Este o lege distinctă", a precizat el. Ciolacu nu vrea aplicarea actualului PNRR Marcel Ciolacu a mai declarat că reprezentanţii Guvernului vor trebui să discute cu cei ai Comisiei Europene despre fiecare categorie de pensie. El a exclus ipoteza pierderii banilor din PNRR. "Trebuie să înaintăm şi să discutăm pe fiecare categorie în parte cu Comisia Europeană, pentru că noi, în PNRR, ne-am asumat ceva care ar depopula total justiţia, apărarea - când ai un conflict la frontieră, ordinea publică - când ai una dintre cele mai sigure ţări din lume şi toate serviciile de siguranţă naţională. (...) Vom merge şi vom avea un dialog concret. (...) Haideţi să vedem de unde pleacă răul. Unii care au fost întâmplător prin anumite funcţii în statul român şi au depăşit aceste funcţii au făcut nişte greşeli. Greşeli care pot fi arătate. Dacă este nevoie, mergem ad litteram cu legislaţia din ţara din care este comisarul şi să vedem că acel comisar, care are aceeaşi legislaţie la el în ţară, va spune că legislaţia din România nu este bună", a spus el. Se vor pierde bani din PNRR? Întrebat dacă îşi asumă pierderea banilor din PNRR în cazul în care nu reuşeşte să convingă Comisia Europeană de necesitatea unor modificări în PNRR, Marcel Ciolacu a negat o astfel de variantă. "În primul rând, depui cererea de plată numărul trei. Ai două, trei luni cât se discută dacă jalonul este îndeplinit. Comisia îţi dă şase luni, iarăşi extensie de discuţii, să fundamentezi de ce acel jalon... Este o perioadă totuşi îndelungată. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Dar, e adevărat, sper ca în săptămânile următoare, în Parlament să trecem o lege cu pensiile speciale care să fie şi constituţională, e foarte important, dar care să nu creeze un haos în sistem în România. Şi predictibil, ca să nu minţi pe nimeni. Cine doreşte să se pensioneze să aibă timp să se pensioneze, iar cei care sunt în activitate să ştie că gradual vor fi anumite modificări", a precizat el.

Budăi anunță că a descoperit „acum” ce scrie în PNRR Foto: Guvernul Romaniei
Politică

Budăi anunță că a descoperit „acum” ce scrie în PNRR

După 15 luni la guvernare, ministrul Budăi anunță că a descoperit „acum” ce scrie în PNRR și anunță, la Antena 3, că refuză să respecte angajamentele privind pensionarea. În știrea difuzată de Antena 3 nu apare nici o referire a demnitarului PSD la legea pensiilor speciale, alt jalon care încă nu a fost îndeplinit. România ar putea pierde sute de milioane de euro sau miliarde din neîndeplinirea jaloanelor din PNRR privind pensiile speciale și pensiile. Acum un an, Budăi susținea că procentul din PIB alocat pensiilor va fi renegociat: „Ceea ce este important şi ceea ce eu susţin şi ceea ce domnul comisar va aproba este că acel procent de 9,4 nu este neapărat un procent unde să ne izbim ca de un zid”. Budăi anunță că a descoperit „acum” ce scrie în PNRR „Acum mă uit şi mi se pare halucinant ceea ce găsesc acolo pentru că mi-am pus mie de foarte multe ori întrebarea: «au trimis la Bruxelles nişte lucruri aberante fără să ştie ce trimit sau au trimis cu bună credinţă, urându-i pur şi simplu pe cetăţenii români»? Noi nu trăim nici în Germania, nici în Franţa, nici în Spania. Speranţa de viaţă a noastră, a cetăţenilor români, nu este nici pe aproape de speranţa cetăţenilor din ţările de vest. Eu cred că s-a pus foarte clar caru' înaintea boilor, pentru că nu putem sub nicio formă să acceptăm o asemenea cerere”, a spus Budăi, referindu-se la vârsta de pensionare. Citește și: Trei proiecte cruciale, blocate: pensiile speciale, noua lege a pensiilor și legile Educației. Coaliția majoritară, înțepenită între grupările de interese și revolta publicului Ce prevede jalonul 214 privind pensiile Iată ce ar trebui să conțină noua lege a pensiilor: va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035 va introduce stimulente pentru amânarea pensionării va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității Acest jalon are ca termen de finalizare trimestrul I din 2023. „Şi al doilea pilon este cel al pensiilor. Deci, din acest punct de vedere, e foarte multă responsabilitate şi în decizia pe care o va adopta Parlamentul pentru că fiind un jalon de tip red line va fi urmărit şi este urmărit îndeaproape de Comisia Europeană şi nu se va sfii să ne critice Comisia dacă jalonul nu este dus la bun sfârşit. Sunt jaloane pentru care decizia poate fi luată de suspendare a PNRR-ului, dar să sperăm că nu ajungem în această situaţie”, spunea ministrul Marcel Boloş în ianuarie, la Europa FM.

Legea pensiilor, alt jalon care trebuia îndeplinit de Budăi Foto: Facebook
Politică

Legea pensiilor, alt jalon care trebuia îndeplinit de Budăi

Legea pensiilor este alt jalon care trebuia îndeplinit de Budăi până la finalul lunii martie și despre care nu se știe nimic, în acest moment. Ministrul Muncii, Marius Budăi (PSD) ar trebui să decidă în această lună și în legătură cu legea pensiilor speciale, și cu cea a pensiilor - care să înlocuiască vechiul act legislativ, din 2019 - dar demnitarul se află în Austria și Germania. Jalonul 214, referitor la noua lege a pensiilor, are ca termen de finalizare trimestrul I din 2023. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Legea pensiilor, alt jalon care trebuia îndeplinit de Budăi Iată ce ar trebui să conțină noua lege: va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035 va introduce stimulente pentru amânarea pensionării va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul urmărit în ceea ce privește nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB (9,4 % din PIB). În plus, parametrii respectivi nu vor permite creșteri ad-hoc ale nivelurilor pensiilor. Formula detaliată elimină a priori indicele de corecție, se bazează pe numărul de puncte obținute de fiecare beneficiar în conformitate cu principiul contributivității și aplică un mecanism de indexare a pensiilor care nu mai permite majorări ad-hoc. Budăi spune că a reformat Pilonul II, opoziția nu-l crede PNRR prevede și lărgirea posibilităților de a investi banii din Pilonul II - pe care PSD ar fi dorit să-l desființeze. De exemplu, noua legislație „va apăra independența administratorilor de pensii în ceea ce privește definirea propriilor lor strategii de investiții”. Acest jalon trebuia îndeplinit din trimestrul I din 2022. Ministrul Budăi susține, într-o declarație făcută în parlament, că ar fi îndeplinit aceste obiective: „Comisia Europeană a aprobat modificările aduse la Pilonul II și prevăzute în PNRR-ul scris de dumneavoastră, a considerat jalonul îndeplinit iar dumneavoastră ați contestat la CCR legea, astfel că ea nu este publicată în Monitorul Oficial și nu este în vigoare. Uite cum, din nou, periclitați ca România să atragă miliardele de euro din PNRR-ul scris prost și la secret tot de dumneavoastră”.

Pensiile până la 3.000 lei, neimpozabile (sursa: Facebook/Alina Gorghiu)
Politică

Pensiile până la 3.000 lei, neimpozabile

Pensiile până la 3.000 lei, neimpozabile. Senatul a adoptat tacit, luni, o propunere legislativă de modificare a Codului fiscal, prin care pensiile de până în 3.000 de lei nu se impozitează. Pensiile până la 3.000 lei, neimpozabile Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere şi vot s-a împlinit pe 14 decembrie, a fost citită în plen de preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, care a condus şedinţa de luni a plenului. "Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul de pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei şi după caz a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit Titlului V ", se arată în propunerea legislativă. Citește și: VIDEO Propaganda Kremlinului îi îndeamnă pe cetățenii ruși, într-un clip publicitar, să se înroleze ca să poată cumpăra telefoane mobile copiilor lor. Videoclipul nu arată marca telefonului Iniţiatorii, un grup de parlamentari PNL, îşi motivează iniţiativa legislativă prin faptul că "în contextul creşterii accelerate a preţurilor de consum are loc erodarea puterii de cumpărare a persoanelor vârstnice cu pensii mici" şi propun majorarea plafonului de impozitare a pensiilor de la 2.000 la 3.000 de lei, "ca formă de compensare parţială a inflaţiei din ultima perioadă". Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră