luni 22 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pensii

191 articole
Economie

DOCUMENT Guvernul a rămas fără bani de salarii: se caută câteva miliarde pentru salarii și drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță, plus zece miliarde de lei pentru pensii

Guvernul a rămas fără bani de salarii: se caută câteva miliarde pentru salarii și drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță, plus zece miliarde de lei pentru pensii. Informațiile apar într-un memorandum intitulat „Stabilirea limitelor de credite bugetare și credite de angajament pe luna mai 2024”, discutat în ședința de guvern de joi. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din Produsul Intern Brut după primele trei luni din acest an, soldul negativ cifrându-se la 35,88 miliarde de lei, faţă de 28,99 miliarde de lei sau 1,67% din PIB după primele două luni, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor. Guvernul a rămas fără bani de salarii Ce arată memorandumul aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern: „La nivelul ordonatorilor principali de credite din sistemul justiției (Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii), la titlul «Cheltuieli de personal» se înregistrează plăți totale în sumă de 1,3 mld. lei, reprezentând 30% din prevederile bugetare aprobate, în principal ca urmare a punerii în plată, începând cu luna decembrie a drepturilor salariale astfel cum au fost acestea majorate prin acte administrative în cursul anului 2023. Fondurile rămase de utilizat nu asigură plata integrală a drepturilor salariale până la sfârșitul anului. Suplimentar, este necesară asigurarea fondurilor necesare pentru plata tranșelor aferente titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială” „Din analiza evoluției bugetului Ministerului Educației la nivelul primului trimestru, la titlul «Cheltuieli de personal» se înregistrează plăți de 8,2 mld. lei, respectiv 25,3% din bugetul aprobat, în contextul în care începând cu luna iunie va fi acordată a doua tranșă de majorare salarială reglementată prin actul normativ mai sus menționat” „Având în vedere actele normative aprobate recent prin care pentru anumite categorii de personal din sectorul bugetar au beneficiat de majorări salariale (…) se impune identificarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale majorate. Potrivit informațiilor prezentate de către inițiatori în Fișele financiare, impactul asupra cheltuielilor bugetare determinat de aprobarea celor două acte normative este de 4,3 mld. lei” Însă sunt și alte probleme, nu doar cu salariile și pensiile: nu sunt bani pentru plata compensărilor la energie, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu-și plătește furnizorii, ea cheltuind în primele trei luni 30% din bugetul alocat. Nu sunt bani pentru compensările în energie „În condițiile în care drepturile de pensie majorate în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 (…) intră în plată începând cu luna septembrie, este necesară alocarea suplimentară de fonduri pentru plata acestora. Impactul estimat de inițiator pentru anul 2024, prezentat în Expunerea de motive a legii mai sus-amintite este în sumă de 10,0 mld. lei”. „Execuția bugetară la nivelul bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este de 18,4 mld. lei, respectiv 30% din prevederile anuale (…) în contextul existenței riscului declanșării procedurii de infringement împotriva țării având ca obiect încălcarea legislației UE în materia combaterii întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale”. „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale solicită alocarea de fonduri suplimentare în sumă de 2,7 mld. lei”. „La nivelul Ministerului Finanțelor există solicitări formulate de Ministerul Energiei și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în vederea suplimentării bugetelor acestor instituții, în cuantum total de 2,6 mld. lei, reprezentând plata compensărilor datorate furnizorilor de energie”

Guvernul a rămas fără bani de salarii
Mihai Tudose, dușman al băncilor și plagiator Foto: Inquam/George Calin
Politică

Cine este Mihai Tudose, cel care va deschide lista PSD-PNL la europarlamentare: dușman al băncilor și plagiator, a făcut istorie refuzând să-l primească pe premierul Japoniei

Cine este Mihai Tudose (PSD), cel care va deschide lista PSD-PNL la europarlamentare: dușman înverșunat al băncilor și plagiator, a făcut istorie refuzând să-l primească pe premierul Japoniei, Shinzo Abe, fiindcă era supărat că Liviu Dragnea îi cere demisia. Citește și: VIDEO Imagini brutale ale atacului terorist de la Moscova, soldat cu circa 40 de morți. Cel puțin un trăgător arestat Mihai Tudose, dușman al băncilor și plagiator iată câteva elemente relevante din biografia acestuia: Născut în 1967, a absolvit o facultate privată, care nu era acreditată, abia în 1995, la 28 de ani. A fost acuzat că și-a plagiat doctoratul, obținut la academia SRI, așa că a depus cerere de renunțare la acest titlu universitar În perioada în care a fost premier, cu susținerea lui Liviu Dragnea, între 29 iunie 2017 și 16 ianuarie 2018, se lăuda că nu are cont bancar și ataca dur băncile: „Iertaţi-mă, dar Terente era copil pe lângă voi! Chiar era băiat bun”. În 2021, el s-a certat cu un alt invitat al postului România TV, susținând ferm că România a intrat în UE în 2004: „By the way, apropo de memorie, zece secunde: vezi că am intrat în Uniunea Europeană în 2004, nu în 2007 (...) Voi aţi intrat mai târziu un pic, asta e viaţa, veniţi mai târziu”. Ca premier, a atacat constant Pilonul II de pensii. „Pilonul II de pensii nu va fi desfiinţat, dar va deveni opţional”, spunea el. Guvernul său a redus contribuția la acest pilon. În septembrie 2017, a promis companiei Ford că va finaliza autostrada Piteşti - Sibiu până la finalul mandatului. Autostrada va fi gata in cel mai bun caz în 2018. A insistat pentru instituirea unei taxe de solidaritate, aplicată persoanelor fizice „care câştigă foarte mult”. În 13 ianuarie 2018 a venit în vizită în România premierul Japoniei, Shinzo Abe. Tudose, care demsionase la 12 ianuarie, a refuzat să-l primească, deși mandatul său s-a încheiat, de jure, abia la 16 ianuarie. În iulie 2021, lansa un atac suburban împotriva Ralucăi Turcan, cu care este acum aliat. „Când ești prost de mic… când te faci mare doar te joci! (...) Daaaaaa! Raluuuuca Turcan!!! Noul val PNL! (...) Singura problemă cu acești analfabeți funcționali contemporani nu o reprezintă numărul lor! Ci faptul că sunt foarte bine împrăștiați, în așa fel încât indiferent ce vrei sa faci… dai de unu’!!! Ține-o așa, Ralu! Nu ceda! Reformați și PNL!”, a scris el, pe Facebook.

Boloș anunță abandonarea cotei unice și majorarea TVA Foto: Facebook
Politică

Boloș anunță ce va urma după alegeri, ca să poată fi plătite pensiile și salariile majorate ale bugetarilor: abandonarea cotei unice și majorarea TVA

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș (PNL), anunță ce va urma după alegeri, ca să poată fi plătite pensiile și salariile majorate ale bugetarilor: abandonarea cotei unice și majorarea TVA. Într-un interviu pentru Antena 3, el a susținut că României i-a fost recomandat și de Banca Mondială, și de OECD, să introducă impozitarea progresivă. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic Boloș anunță abandonarea cotei unice și majorarea TVA „În ceea ce priveşte impozitarea progresivă, avem aceste rapoarte ale Băncii Mondiale şi, mai nou, şi OCDE (n.r. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) este cel care menţionează această recomandare pentru ţara noastră. Deocamdată, suntem cu sistemul de impozitare unică. Este, dacă vreţi, o sarcincă pe care noul guvern instalat cu data de 1 ianuarie 2025 o va avea de dus la bun sfârşit. Avem un sistem de impozitare a muncii, care este unul dintre cele mai ridicate de la nivelul Uniunii Europene, şi poate e momentul pentru o re-echilibrare. Dacă se va avea în vedere întreaga impozitare a muncii trebuie să gândim pachetul acesta complet de politică fiscală în urma căruia fie ne alegem cu o reducere a impozitării muncii, şi cred că acesta ar fi un obiectiv important pentru România, şi transferul sarcinii fiscale spre consum şi spre impozitarea capitalului, fie doar ne alegem cu măsuri punctuale, care pot aduce pe termen scurt mai mulţi bani la buget", a declarat Boloş. Bani pentru pensii și salariile bugetarilor El a susținut că tot Banca Mondială ar recomanda creșterea TVA, fie prin majorarea cotei de 19%, fie prin eliminarea cotelor diferențiate. „Avem şi recomandarea pe care o are Banca Mondială şi avem şi aceste cote diferenţiate pe care le practicăm întâi de toate. Cota standard este una dintre cele mai scăzute la nivelul Uniunii Europene, avem 19% cota standard de TVA şi apoi avem şi cotele diferenţiate de 9% şi de 5% pe care le practicăm. Aceste re-ajustări în ceea ce priveşte cota standard de TVA şi o singură cotă aşa cum cere Comisia Europeană, sunt o alternativă de luat în calcul”, a afirmat demnitarul. Întrebat dacă aceste ajustări ar implica creşterea TVA-ului de la 9 la 19% ministrul Finanţelor a spus: „Este prematur de precizat care va fi soluția în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată. Poate fi o singură cotă standard sau poate fi vorba de anumite facilități care să fie trecută din cotele reduse în cota standard și, pe de altă parte, să avem asigurată finanțarea pentru categoriile de cheltuieli importante ale statului și mă refer aici la recalcularea pensiilor sau la majorările salariale”.

Dan Voiculescu, atac la pensiile administrate privat
Politică

Dan Voiculescu, atac la pensiile administrate privat: cere comisie parlamentară de anchetare a Pilonului II de pensii

Fostul turnător al Securității Dan Voiculescu a lansat, pe blogul său, un atac la pensiile administrate privat: el cere o comisie parlamentară de anchetare a Pilonului II de pensii. Potrivit lui Voiculescu, „banii pensionarilor nu sunt investiți astfel încât să depășească inflația” din ultimii 15 ani. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Voiculescu nu oferă date care să-i susțină afirmația. Dan Voiculescu, atac la pensiile administrate privat Cele șapte fonduri de pensii administrate privat (Pilonul II) au inregistrat in 2023 un randament mediu ponderat de 17,94%, a anunțat, la 8 ianuarie, Asociaţia Pensiilor Administrate Privat (APAPR). Acest randament a fost cu 10% peste inflație. Însă Dan Voiculescu nu este mulțumit. „Am văzut afirmația domnului Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, citez : «chiar dacă pe termen scurt pot să apară și evoluții negative…..» Domnule Crăciun, nu există evoluții negative. Sau evoluții, sau negative. Ce să gândească românii care alimentează fondurile de pensii care pot evolua negativ? Pilonul II de pensii private administrează peste 126 miliarde de lei, circa 25 miliarde de dolari americani. Dacă ne uităm la randamentul mediu anual din ultimii 15 ani vedem că banii pensionarilor nu sunt investiți astfel încât să depășească inflația pe perioada analizată. Se impune ,cred, formarea unei comisii parlamentare, care să clarifice pericolul ca economiile românilor să nu se deprecieze în numele unui viitor de aur. Va fi o propunere în acest sens în forul legislativ”, a scris Dan Voiculescu.

Ciolacu, în campanie electorală Foto: Facebook
Politică

Ciolacu, în campanie electorală: s-a văitat că se „dă cu pietre” în cel care face reforme și și-a insultat aliații. „Mă, măgarilor, oamenii ăia au construit România!”, a spus premierul

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a fost timp de două zile în campanie electorală în Maramureș, Satu Mare și Bihor. În unul din numeroasele sale discursuri, s-a văitat că se „dă cu pietre” în cel care face reforme. „Noi suntem aleşi de Dumnezeu să construim nu să dezbinăm”, a mai susținut colegul de partid al Gabrielei Firea. Citește și: VIDEO Liderul AUR, Claudiu Târziu, cunoscut pentru declarațiile favorabile Moscovei, pretenții revizioniste la adresa Ucrainei. Mesajul său, identic cu al senatoarei Șoșoacă În alt discurs el i-a insultat pe cei care spun că majorările de pensii sunt nesustenabile. În Maramureș, șeful organizației județene a PSD a rămas, după conferința de alegeri la care a participat Marcel Ciolacu, Gabriel Zetea, un susținător al primarului Cătălin Cherecheș, pe care l-a readus în PSD cu câteva luni înainte de condamnarea definitivă. Ciolacu, în campanie electorală „Nu mai pot să rabd să-i văd la televizor că în continuu discută de unde sunt bani pentru pensionari. Şi mă, măgarilor, oamenii ăia au construit România, oamenii aceia sunt părinţii şi bunicii noştri! Eu nu pot lăsa acei oameni să moară de foame, să nu aibă bani de medicamente!”, a spus Ciolacu. Dar cei care au contestat cel mai puternic sustenabilitatea măsurii au fost aliații săi din PNL. „Nu poți să subapreciezi pensionarii, nu poți să-i consideri masă de manevră, cum îi consideră cei care fac astfel de declarații. Oamenii își fac gânduri, își fac proiecții, după care, ce să le spunem? Că nu sunt bani? Prima dată te uiți dacă ai bani, după care anunți măririle de pensii și salarii”, afirma prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan în noiembrie 2023. La Oradea, președintele PSD s-a lăudat că el este cel care face reforma statului. „Mai mult decât să îmi asum că într-un an electoral voi finaliza reforma sistemul bugetar nu pot să fac. Dacă îmi cereţi să fac ce nu s-a făcut în 30 de ani, pe un sistem pauşal, să spun din acest moment toată lumea trebuie să dea afară 10 % din sistemul de sănătate (..) nu o să fac (...) Înţeleg aşteptarea, dar chiar să daţi cu pietre într-unul care şi-a asumat acest lucru, şi în an electoral, şi să spuneţi, după 6 luni destul de complicate, ţinând cond numai dacă vorbesc de deficite şi de buget..m-am încadrat cu toate la termen, o să mă încadrez şi cu ce am promis”, s-a văitat liderul social-democraților. În realitate, ultima execuție bugetară publicată deministerul de Finanțe arată că, după 11 luni din 2023, cheltuielile salariale crescuseră cu 11,4% față de perioada similară din 2022. „Va fi un an electoral şi spuneaţi că se vor încerca dezbinări din toate părţile. Pentru a se obţine ce? Nimic! Un număr limitat de voturi pentru că şi românii, şi maghiarii, şi ucrainenii şi germanii serioşi ştiu că acestea sunt provocări cu adevărat, noi suntem aleşi de Dumnezeu să construim nu să dezbinăm”, a încheiat Ciolacu discursul ținut la organizația de partid din Maramureș.

Ilie Sârbu, absolvent de teologie, are două pensii, din care una specială
Politică

Pe mâna cui au ajuns pădurile României: Ilie Sârbu, socrul lui Ponta plasat în CA-ul Romsilva, este absolvent de teologie, are două pensii, din care una specială, și o avere consistentă

Pe mâna cui au ajuns pădurile României: Ilie Sârbu, socrul lui Ponta recent plasat în CA-ul Romsilva, este absolvent de teologie, are două pensii, din care una specială, și o avere consistentă. El a făcut și facultatea de Economie, la universitatea din Craiova, între 1996 și 2000. Citește și: Fiul celebrului procuror Horodniceanu, angajat la Tribunalul Iași printr-un concurs organizat de CSM-ul unde tăticul este vicepreședinte. Juniorul, slab la proba scrisă, dar decolează la orală Sârbu, care are 73 de ani, are o pensie de peste 72.000 de lei de la casa de pensii publice, plus încă 52.000 de la Senat. Sârbu, absolvent de teologie, are două pensii, din care una specială În 2022, ca membru al conducerii Curții de Conturi a avut un salariu anual de 325.130 de lei. În septembrie 2015, când el a fost propus de PSD pentru conducerea acestei instituții, chiar PNL amenința că va ataca numirea la Curtea Constituțională. „PNL s-a opus nominalizării lui Ilie Sârbu la Curtea de Conturi. Considerăm costisitoare și inutilă pentru români politizarea până la ștrangulare a unor instituții cheie ale statului român, cum este cazul Curții de Conturi, dar, în paralel, și a Autorității de Supraveghere Financiară pentru care s-a votat ieri în plen. Luăm în calcul pentru ambele cazuri sesizarea la Curtea Constituțională și în prezent juriștii analizează oportunitatea și posibilitatea de succes a unui astfel de demers”, a afirmat Andreea Paul într-o conferință de presă la Palatul Parlamentului. Contestaţia urma să se bazeze pe faptul că Ilie Sârbu nu îndeplinea condiţia de vechime de minim 10 ani în specialitatea studiilor absolvite, însă până la urmă PNL a apreciat că nu are argumente juridice pentru această contestare. Potrivit declarației de avere din 2023, socrul lui Victor Ponta mai deține două apartamente în București unuli-a adus o chirie de 54.000 de lei în anul fiscal 2022- un Land Rover, bijuterii și tablouri de 45.000 de euro și circa 48.000 deeuro în conturi. Victor Ponta a fost numit, recent, consilier onorific al premierului Ponta.

Pilonul II de pensii, randament record în 2023 Foto: Captură video
Economie

Pilonul II de pensii, randament record în 2023: cea mai bună performanță de la înființare, cu 10 procente peste inflație

Pilonul II de pensii a avut randament record în 2023: ele au înregistrtat cea mai bună performanță de la înființare, cu 10 procente peste inflație. Cele șapte fonduri de pensii administrate privat (Pilonul II) au inregistrat in 2023 un randament mediu ponderat de 17,94%, anunță Asociaţia Pensiilor Administrate Privat (APAPR). În 2022, Guvernul a majorat, pentru 2023, punctul de pensie cu 10%, iar în 2023 - pentru 2024 - cu 13,8%. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar Până în noiembrie 2023, rata anuală a inflației a fost de 6,7%. Grafic: APAPR Pilonul II de pensii, randament record în 2023 Activele nete administrate de Pilonul II au ajuns la 126,7 miliarde lei (25,5 mld. euro), tot o valoare record pentru sistem, în creştere cu 31,4% faţă de sfârşitul anului 2022. La Pilonul II de pensii private sunt înscrişi 8,1 milioane de români, adică majoritatea populaţiei active a ţării, dintre care jumătate (peste 4 milioane) contribuie regulat, lună de lună. Conform APAPR, rezultatele foarte bune înregistrate de pensiile private în 2023 provin în egală măsură din revenirea preţurilor la titlurile de stat şi din aprecierea cotaţiilor bursiere. Anul trecut, valoarea titlurilor de stat şi-a revenit după scăderea din 2022 pe fondul reducerii inflaţiei şi dobânzilor, iar indicii Bursei de Valori de la Bucureşti, unde fondurile de pensii din Pilonul II sunt cei mai mari investitori instituţionali, au înregistrat creşteri susţinute, de peste 30%. Pe întreaga durată de funcţionare (2008-2023), Pilonul II a înregistrat un randament mediu anual de 7,82% faţă de o inflaţie medie anuală de 4,35%. În termeni monetari, fondurile de pensii private obligatorii au generat un câştig total, net de toate comisioanele percepute, de 36,9 miliarde lei (7,4 miliarde euro), în plus faţă de contribuţiile primite în administrare, exclusiv în beneficiul contributorilor, potrivit APAPR. Grafic: APAPR 2024: contribuție majorată, taxe mai mici „Randamentul anului 2023 confirmă o dată în plus formula câştigătoare pe termen mediu şi lung pe care o oferă fondurile de pensii private. Chiar dacă pe termen scurt pot să apară şi evoluţii negative, cum a fost cazul anului 2022, revenirea ulterioară a pieţelor face ca tendinţa pozitivă pe termen lung să se păstreze. Este o invitaţie la calm şi încredere în momentele în care pieţele nu oferă, temporar, randamentele scontate”, a spus Radu Crăciun, preşedintele APAPR. Începând cu 1 ianuarie 2024, contribuţia virată la Pilonul II creşte de la 3,75% la 4,75% din venitul brut lunar. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani În acelaşi timp, regimul fiscal aplicat plăţilor făcute de fondurile de pensii private către beneficiari (participanţi şi moştenitori) s-a îmbunătăţit începând cu 1 ianuarie 2024. Dacă până la finele lui 2023 baza de impozitare era întreaga sumă plătită de fondurile de pensii private către beneficiari, de la 1 ianuarie 2024 baza de impozitare se reduce doar la câştigul obţinut prin investire de fondurile de pensii.​

Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

De la 1 ianuarie 2024, cresc pensiile, alocațiile pentru copii și salariile majorității bugetarilor

Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor. Pensiile, indemnizația socială pentru pensionari, salariile bugetarilor, cu unele excepții, și alocațiile pentru copii cresc de la 1 ianuarie 2024. Cel mai probabil, vor crește și unele prețuri, din cauza noilor taxe. Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor Pensia minimă (sau indemnizația socială pentru pensionari) crește de la 1.125 lei, la 1.281 lei. Punctul de pensie se majorează cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024, la 2.032 lei (de la 1.785 lei în prezent). De la 1 septembrie, pensionarii vor mai avea parte de o mărire după recalcularea pensiilor, conform Legii 360/2023. Citește și: Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc: „A intrat în «Clubul 2% pe lună» alături de repetenții clasei”, scrie Asociația Pro Infrastructură Pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației în 2024. Alocațiile pentru copii cresc de la 1 ianuarie 2024 cu 13,8% astfel: Copii între 0-2 ani: 719 lei (de la 631 lei) Copii cu handicap 0-18 ani: 719 lei (de la 631 lei) Copii 2-18 ani și cei care urmează cursurile liceale sau profesionale: 292 lei (de la 256 lei) Salariile bugetarilor cresc cu 5% de la 1 ianuarie 2024. Excepție fac angajații din Ministerul Finanțelor, ANAF, Autoritatea Vamală Română, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și casele teritoriale de sănătate și personalul din sistemul de justiție. Și salariile profesorilor vor crește, arată Hotnews.

PSD își bate joc de aliații de la guvernare Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

PSD își bate joc de aliații de la guvernare: „PSD face precizarea că în anul 2021, cu PNL şi USR la guvernare, punctul de pensie 'a crescut' cu 0% (ZERO la sută)”

PSD își bate joc de aliații de la guvernare: „PSD face precizarea că în anul 2021, cu PNL şi USR la guvernare, punctul de pensie 'a crescut' cu 0% (ZERO la sută)”, arată formațiunea condusă de Marcel Ciolacu, într-un comunicat difuzat de Agerpres. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion PSD își bate joc de aliații de la guvernare „PSD constată că în fluturaşii editaţi şi distribuiţi de partenerii de la PNL cu privire la majorările de pensii din 2024 s-a strecurat o nefericită eroare. Pentru corecta informare a cetăţenilor, PSD face precizarea că în anul 2021, cu PNL şi USR la guvernare, punctul de pensie 'a crescut' cu 0% (ZERO la sută). În realitate, majorarea la 1.586 de lei, care în fluturaşul PNL apare în dreptul anului 2021, a avut loc în ianuarie 2022, când ministrul Muncii era un reprezentant al PSD", precizează partidul lui Ciolacu. Potrivit comunicatului PSD, conform datelor disponibile pe site-ul Casei Naţionale de Pensii, în perioada 2016-2023, punctul de pensie s-a majorat după cum urmează: "ianuarie 2017 - 917,5 lei - plus 5,3% - PSD, iulie 2017 - 1.000 lei - plus 9% - PSD, iulie 2018 - 1.100 lei - plus 10% - PSD, septembrie 2019 - 1.265 lei - plus 15% - PSD, septembrie 2020 - 1.442 lei - plus 14% - PNL, ianuarie 2021 - 1.442 lei - 0% - PNL, ianuarie 2022 - 1.586 lei - plus 10% - PSD, ianuarie 2023 - 1.785 lei - plus 12,5% - PSD, ianuarie 2024 - 2.032 lei - plus 13,8% - PSD".

Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% Foto: Facebook Academia de Poliție
Eveniment

Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR. „Cât o să putem supraviețui cu așa ceva?”

Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu. Citește și: Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni” Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% „Eu nu mă pot abține să spun că avem problema colosală a pensiilor speciale, care este o problemă înspăimântătoare. Nu mai există pe fața pământului, în nicio țară civilizată, oamenii să iasă la pensie cu mai mult decât salariul la 45 de ani. Nu se poate așa ceva, la noi se poate. Și am înțeles că s-a rezolvat problema, peste 40 de ani. Avem în sfârșit un program de țară. Rezolvăm pensiile speciale peste 40 de ani. Acum avem 200.000 de oameni care ies la pensie între 45-50 de ani, 200.000! În 10 ani vom avea 300.000. Cât o să putem supraviețui cu așa ceva? Nu se poate”, a spus Rădulescu. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate El a fost director în BNR până la mijlocul acestui an, dar s-a pensionat. În ianuarie 2023, Eugen Rădulescu arăta: „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”

Guvernul atacă din nou Pilonul II de pensii Foto: Inquam/George Calin
Politică

Guvernul atacă din nou Pilonul II de pensii private: majorarea contribuției la Pilonul II de pensii, la 4,75%, s-ar amâna cu doi ani, deși este obligație PNRR. Boloș neagă

Guvernul atacă din nou Pilonul II de pensii private: majorarea contribuției la Pilonul II de pensii, la 4,75%, se amână cu doi ani, deși era obligație PNRR, arată ultimul articol din proiectul unei ordonanțe de urgență „privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”. Mai multe publicații, inclusiv DeFapt.ro, au distribuit, azi, acest proiect, obținut pe surse. Boloș nu neagă existența proiectului de OUG, dar susține că nu va amâna creșterea contribuției la Pilonul II UPDATE: Ministrul de Finanțe Marcel Boloș nu neagă existența draftului de ordonanță de urgență, dar susține că nu va amâna creşterea contribuției la Pilonul II de pensii. „Nu vom amâna creşterea contribuției la Pilonul II de pensii. Am vrut să abordez direct o chestiune importantă pentru a pune capăt oricăror speculații și pentru a oferi claritate în legătură cu deciziile ce se iau la nivel de Guvern. Toate aceste speculații și zvonuri nu ne aduc niciun beneficiu. Problema sustenabilității deficitului rămâne deschisă și implică identificarea unor soluții care să fie cuprinse în strategia fiscal-bugetară. Tocmai de aceea, echipa MF analizează cu atenție diferitele opțiuni care sunt prezentate la nivelul coaliției de guvernare și calculează impactul pe care îl pot genera. Deciziile adoptate vor fi prezentate de coaliție. Ce pot să vă asigur este că orice act normativ care va avea semnătura instituției noastre va respecta trasparent toate etapele de elaborare, avizare și aprobare”, a scris el pe Facebook. Citește și: Șeful Antenei 3, fostul turnător Dan Voiculescu, vrea să devină preot Tentative de a ataca Pilonul II au mai fost în ultimele luni, dar Executivul a bătut în retragere sub presiunea opiniei publice. Guvernul atacă din nou Pilonul II de pensii Acest articol prevede: „Art. XLIII – Alineatul (4) al articolului 43 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: (4) Începând cu data de 1 ianuarie 2026 cota de contribuţie la fondul de pensii este de 4,75%”, arată proiectul de ordonanță. În prezent, contribuția la pilonul II este de 3,75%. „Propunerea de amânare contravine flagrant prevederilor PNRR, jalonul 213 de consolidare financiară a Pilonului II, considerat rezolvat încă din martie 2022 și pentru care Guvernul României a primit deja de la Uniunea Europeană banii aferenți tranșei corespunzătoare din PNRR”, arată Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Potrivit legii inițiale, contribuția trebuia să ajungă la 6% din veniturile brute ale românilor încă din 2016, însă acest nivel nu a fost niciodată atins, legea nefiind respectată de mai bine de un deceniu. „Amânarea din nou și din nou a creșterii contribuției la Pilonul II este în detrimentul tuturor salariaților activi din România, care muncesc, își plătesc taxele, impozitele și contribuțiile și care au așteptări legitime pentru o pensie decentă, inclusiv din Pilonul II. În spiritul constituțional al statului social și echilibrului sarcinii fiscale, Guvernul este obligat să aloce fonduri publice nu doar pentru plata pensiilor de azi către seniorii României, ci și să permită generației active să își securizeze un viitor financiar mai bun, inclusiv prin Pilonul II de pensii private”, susțin reprezentanții asociației. Ministerul Muncii se lăuda că a atins acest jalon PNRR, majorarea contribuției la Pilonul II „Jalon îndeplinit din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă: contribuţiile la fondurile private de pensii vor creşte de la 3,75% la 4,75%. Guvernul a aprobat în şedinţa de astăzi o Ordonanţă de Urgenţă care prevede majorarea cu un punct procentual, începând cu 1 ianuarie 2024, a contribuţiilor la fondurile private de pensii (Pilon II). Măsura este inclusă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care prevede, totodată, ca termen de adoptare, data de 31 martie 2022 (…) Prin actul normativ adoptat astăzi, se asigură respectarea calendarului stabilit prin PNRR (componenta C8, R6, jalon 213), contribuţiile la Pilonul II de pensii fiind în linie cu prevederile Strategiei Fiscal Bugetare", precizează Ministerul Muncii într-un comunicat de presă din 16 martie 2022. Citește și: Halucinant: Guvernul vrea să vă interzică să aveți microîntrepindere dacă un străbunic sau o mătușă dețin deja una

Bomba plasată de PSD în noua lege a pensiilor: dacă cheltuielile cresc prea mult, cresc și taxele Foto: Facebook
Politică

Bomba plasată de PSD în noua lege a pensiilor: dacă cheltuielile vor depăși un neprecizat procent din PIB, crește și impozitarea, respectiv contribuția la asigurările sociale de stat

Bomba plasată de PSD în noua lege a pensiilor: dacă cheltuielile vor depăși un neprecizat procent din PIB, va crește și impozitarea, respectiv contribuția la asigurările sociale de stat, se arată în articolul 84 din proiectul legii pensiilor, în varianta votată de Senat. Citește și: Ce vrea Javier Milei, președintele libertarian ales în Argentina noaptea trecută: terapie de șoc, desființarea Băncii Naționale și înlocuirea monedei naționale cu dolarul american Articolul este astfel scris încât este foarte confuz: nu este deloc clar de ce un raport al Consiliului Fiscal devine reper pentru majorarea fiscalității, nu este clar la ce procent din PIB se face referire în lege, definit vag drept „referința stabilită, exprimată ca procent din PIB”. Bomba plasată de PSD în noua lege a pensiilor Ce prevede acum proiectul de lege, la articolul 84: „(10) Începând cu anul 2027 și periodic, din 3 în 3 ani, Consiliul Fiscal va întocmi un raport privind evoluția cheltuielilor cu pensiile publice în funcție de proiecțiile Ageing Working Group (AWG). Raportul va fi publicat pe site-ul Consiliului Fiscal.(11) În situația constatării depășirii cheltuielilor cu pensiile publice comparativ cu raportul la care face referire alin.( I0), luate în considerare la momentul adoptării prezenței legi, autoritățile competente vor lua măsurile necesare pentru revenirea la referința stabilită, exprimată ca procent în PIB, inclusiv de creștere a contribuțiilor de asigurări sociale de stat”. Prevederea a fost remarcată și de deputatul USR Claudiu Năsui. Iată cum cresc taxele în noua lege a pensiilor.Mai țineți minte cum ne-au spus că au bani și că nu vor crește taxele?Minciuni.Asta e articolul 85, alineat (11) din noua lege, care instituie un mecanism automat de creștere a taxelor pe salarii. pic.twitter.com/nlhHN8Zc5p— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) November 19, 2023 Citește și: Năsui: un român obişnuit, pe salariul mediu, după 35 de ani de muncă, ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună, dacă nu ar depinde de politic. Acum, are 1.785 lei/lună „Iată cum cresc taxele în noua lege a pensiilor. Mai țineți minte cum ne-au spus că au bani și că nu vor crește taxele? Minciuni. Asta e articolul 85, alineat (11) din noua lege, care instituie un mecanism automat de creștere a taxelor pe salarii”, a scris el, pe Facebook.

Atacuri în valuri ale PSD la adresa PNL la Antena 3 Foto: Captură video
Politică

Atacuri în valuri ale PSD la adresa PNL la Antena 3: liberalii, acuzați de Gâdea că blochează „reforma” pensiilor, Ciolacu îl face „mitocan” pe Rareș Bogdan, Tudose - „liberalii sunt disperați”

Atacuri în valuri ale PSD la adresa PNL la Antena: liberalii sunt acuzați de moderatorul Mihai Gâdea că blochează „reforma” pensiilor, premierul Ciolacu îl face „mitocan” pe prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan, iar fostul premier PSD Mihai Tudose spune că „liberalii sunt disperați”. Citește și: Vodafone, dezastru în toată Europa: creșteri abuzive de prețuri, procese cu consumatorii, 11.000 de concediați, scăderea acțiunilor. Compania, desființată de presa europeană În plus, premierul Ciolacu a amenințat cu alegeri anticipate, dacă liberalii ies de la guvernare. Atacuri în valuri ale PSD la adresa PNL la Antena 3 „Când ieși în spațiul public după câteva ore (în urma ședinței coaliției de luni -n.r.), încercând să acoperi un gest nefericit, să mergi la piață cu un ceas de 30.000 de euro la mână să cumperi pătrunjel, normal că românul se revoltă. În loc să ieși și să explici: «dom`le, l-am primit cadou de la soție, mă întreține soția și mi-a dat cadou ceasul. Mi-a dat socrul meu, la nuntă»... Presupun că era mult mai corect. Să dinamitezi o coaliție numai cu știri false ca să acoperi știrea despre tine, înseamnă că ești... domnul Rareș Bogdan nu-i un om prost. Înseamnă că ești iresponsabil. Înseamnă că ești mitocan”, a declarat Ciolacu. Moderatorul, Mihai Gâdea, a pus întrebări astfel dirijate încât PNL să fie pus într-o lumină cât mai proastă. Gâdea spune că este doar meritul PSD că cresc pensiile „Lucrurile s-au tensionat în momentul în care PSD-ul a venit cu o reformă care este așteptată de atât de mulți ani de zile: problema inechităților din sistem, problema unor oameni care au muncit enorm și din cauza unor legi care erau strâmbe nu primeau drepturi egale. Și se vine nu doar cu rezolvarea nu doar cu rezolvarea inechităților, ci cu niște creșteri foarte importante (...) Și de aici începe tensiunea. Unii analiști spun că este legată de o anumită invidie că PSD-ul cumva ar beneficia din punct de vedere politic, electoral”, a perorat Gâdea. „Normal că există bani”, i-a răspuns Ciolacu, fără să detalieze. „Subiectul important este acesta al pensiilor și nu poți să-l folosești electoral, să spui lucruri care nu-s adevărate ca să înspăimânți oamenii (...) Colaiția va fi un talmeș-balmeș fiindcă PNL-ul are probleme în sondaje?”, a afirmat moderatorul emisiunii. Citește și: O economistă îi scrie lui Mihai Gâdea: Dacă eu depuneam la CEC, aveam lejer pensie de 10.000 de lei și nu aveam nevoie de pomana nimănui Înainte de Sinteza Zilei, fostul premier Mihai Tudose a fost invitatul lui Radu Tudor, unde a spus: „Sunt în scădere, sunt disperați! Ne îngrijorează și pe noi scăderea lor în sondaje”.

Motreanu: „Nu va exista recalcularea pensiilor, fără combaterea evaziunii” Foto: Facebook
Eveniment

Motreanu (PNL): „Nu va exista recalcularea pensiilor, fără combaterea evaziunii fiscale”. Plus: „Problema este la ANAF, la Marii Contribuabili, la Vămi, în Portul Constanța, confiscat de PSD”

„Nu va exista recalcularea pensiilor, fără combaterea evaziunii fiscale. Mimarea combaterii evaziunii, va însemna și mimarea recalculării pensiilor”, a avertizat, azi, prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu, într-o postare pe Facebook. Citește și: Falimentul spitalelor de stat: CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată – efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget El a identificat și zonele responsabile de evaziune, arătând că „că lupta cu evaziunea fiscală nu înseamnă eliminarea numerarului”. „Nu va exista recalcularea pensiilor, fără combaterea evaziunii” „1. Înțelege Guvernul Ciolacu că trebuie să înceapă în mod real lupta cu evaziunea fiscală, ca să aibă bani pentru recalcuarea pensiilor, ca să nu fie o nouă promisiune înșelătoare? Înțelege că lupta cu evaziunea fiscală nu înseamnă eliminarea numerarului, ci înseamnă colectarea TVA, digitalizare, scanere în vămi, Radarul Mărfurilor, și o activitate fiscală care să însemne mai mult decât: “Marcele ( și nu Boloș), fă-te că colectezi?” 2. Înțelege Guvernul Ciolacu că problema este la ANAF, la Marii Contribuabili, la Vămi, în Portul Constanța, confiscat administrativ de PSD, și în cârdășiile ANAF și Antifraudă cu marii jucători de pe piețele de import, distribuție, retail? Adică problema este unde se rulează miliarde de euro și unde alte miliarde de euro nu sunt impozitați și colectați? 3. Înțelege Guvernul Ciolacu că trebuie să monitorizeze modul în care ANAF se raportează la microîntreprinderi, unde deja există 3 poveri noi care generează tensiuni: OUG-ul privind fiscalitatea, OUG-ul privind plafonul de casă și majorarea salariului minim? 4. Înțelege Guvernul Ciolacu că dacă nu colectează mai mult din taxe, degeaba le mărește?”, a mai scris Motrenu, pe Facebook. Citește și: Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, plasat de PSD în conducerea a două companii strategice cu care nu are nici o legătură. În 2017, Mișa declara că va desființa Pilonul II de Pensii Direcția Mari Contribuabili din ANAF este condusă de Ionuț Mișa, fost ministru de Finanțe în guvernul Tudose, controlat de Liviu Dragnea.

Ionuț Mișa plasat de PSD în conducerea a două companii strategice Foto: revista 22
Politică

Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, plasat de PSD în conducerea a două companii strategice cu care nu are nici o legătură. În 2017, Mișa declara că va desființa Pilonul II de Pensii

Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, plasat de PSD în conducerea a două companii strategice cu care nu are nici o legătură profesională. În iunie 2017, când abia fusese numit ministru în guvernul Tudose, Mișa declara că va desființa Pilonul II de Pensii. Citește și: Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți. Diferența imensă față de pensia oferită de stat Ionuț Mișa plasat de PSD în conducerea a două companii strategice Companiile în care a fost plasat fostul ministru de Finanțe din regimul Dragnea sunt Romtehnica, compania de import-export armament a ministerului Apărării, și Regia Tehnologii pentru Energia Nucleară, RATEN, controlată de ministerul Economiei. Ambele ministere sunt conduse de demnitari PSD. Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN) se definește, pe site, drept „o regie strategică de importanță națională, care coordonează activitatea de cercetare în domeniul energeticii nucleare, asigură menținerea și dezvoltarea suportului științific și tehnologic pentru Programul Energetic Nuclear National”. Pentru prezența în cele două consilii de administrație, Mișa - recăsătorit, la 48 de ani, cu o suborodonată de la Direcția mari Contribuabili din cadrul ANAF - primește circa 44.000 lei/ an. Mișa este economist, cu facultatea absolvită la Constanța, și, potrivit propriului CV, vorbește o singură limbă străină, engleza. CV-ul său arată că nu are nici o legătură profesională cu tehnologiile nucleare sau cu tranzacțiile de armament. Funcția de bază a lui Ionuț Mișa - fost ministru de Finanțe în guvernul Tudose, cu susținerea lui Liviu Dragnea, și, ulterior, șef al ANAF - este de director general al Direcției Mari Contribuabili din cadrul ANAF. Fostul premier Nicolae Ciucă (PNL) i-a cerut demisia din această funcție pentru nerealizarea încasărilor prognozate, dar Mișa - funcționar superior, angajat pe bază de concurs - a refuzat, știind că era aproape imposibil să fie demis. Salariul său net este de circa 10.000 de lei pe lună. „Pilonul II se va desfiinţa” În iunie 2017, Mișa, pe atunci ministru de Finanțe, anunța ferm desființarea Pilonului II de pensii. „Pilonul II se va desfiinţa. Banii se vor întoarce la toţi cei care au cotizat, ei având posibilitatea să opteze pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru Pilonul III, cel privat. Vor alege dacă banii lor vor fi administraţi de stat sau privat. Nu am stabilit un calendar, intenţionăm spre sfârşitul anului”, a declarat Mișa. Citește și: VIDEO Șoșoacă, manelistă de limbă rusă: a cântat Katiușa la o petrecere, cu dedicație pentru Ciolacu și Iohannis Recent, G4Media a scris că document oficial al Curții de Conturi acuză conducerea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF că ”pasează responsabilitatea” de a face o inspecție fiscală la o firmă de băuturi alcoolice care are obligațiilor fiscale neachitate la buget de 238 de milioane de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră