miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

pensii

195 articole
Economie

Pensionarii, jecmăniți când cer copii după actele de muncă în vederea recalculării pensiilor. Sunt acuzate firmele de arhivare

Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării. Recalcularea pensiilor a provocat un val de activități "ilegale și imorale" ale unor firme de arhivare de documente, acuză premierul Marcel Ciolacu. Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării "Am văzut (...) că se încearcă specularea de către anumite firme de arhivare a acestei conjuncturi privind recalcularea pensiilor. Citește și: Decizie mult așteptată de pensionari: aceștia vor primi acasă plicurile cu decizia de recalculare a pensiei Au fixat un preț maximal aranjat pentru copiile din arhivă de care au nevoie pensionarii. Așa ceva este și ilegal, și imoral, iar cei responsabili trebuie sancționați cu toată severitatea prevăzută de lege.", a spus Ciolacu la începutul ședinței de Guvern de vineri. Investigație a Consiliului Concurenței Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind o posibilă înțelegere pentru fixarea prețurilor de către firmele care păstrează în arhive documentele necesare recalculării pensiilor, potrivit Adevărul. Autoritatea de concurență are indicii că o serie de firme active pe această piață și-au coordonat comportamentul comercial prin acces la informații sensibile (tarife, cheltuieli indirecte și marje de profit) cu implicarea Patronatului Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER). O parte dintre indiciile care au stat la baza declanșării investigației au fost transmise de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. În acest context, au fost efectuate inspectii inopinate la sediile PIAFER și ale companiilor Arhivatorul CBMS SRL, Danielle Digital SRL, Viltehnica SRL, Stefadina Comserv SRL, Uberum SRL, SDA - Servicii De Depozitare Și Arhivare SRL și Global Archive Management SRL, mai arată sursa citată.

Pensionarii, jecmăniți când cer copii după actele de muncă în vederea recalculării pensiilor. Sunt acuzate firmele de arhivare
Decizie mult așteptată de pensionari: aceștia vor primi acasă plicurile cu decizia de recalculare a pensiei
Economie

Decizie mult așteptată de pensionari: aceștia vor primi acasă plicurile cu decizia de recalculare a pensiei

Pensionarii primesc deciziile privind recalcularea pensiei. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat vineri că este în pregătire procedura de trimitere a plicurilor cu decizia de recalculare a pensiilor. Pensionarii primesc deciziile privind recalcularea pensiei Potrivit declarațiilor făcute de Ciolacu la începutul ședinței de Guvern de vineri, deciziile vor fi comunicate în curând. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență "Se pregătește în aceste zile și procedura prin care pensionarii vor primi acasă plicurile cu decizia de recalculare a pensiei", a spus premierul. Aproximativ cinci milioane de pensionari români vor primi, începând de luna viitoare, adeverințele din care vor afla ce pensie primesc după recalculare. Se întâmplă cu o întârziere de mai bine de o lună. Recalcularea ar trebui finalizată până la 1 septembrie. Nici un pensionar nu va avea o pensie mai mică, a explicat, la Digi24, Daniel Baciu, președintele Casei Naționale de Pensii Publice.

GRAFIC Derapajul financiar al Guvernului, în primele patru luni, fără precedent din 2008. Asistența socială a reprezentat 35% din cheltuieli
Economie

GRAFIC Derapajul financiar al Guvernului, în primele patru luni, fără precedent din 2008. Asistența socială a reprezentat 35% din cheltuieli

Derapajul financiar al Guvernului, în primele patru luni din 2024, este fără precedent din 2008 până acum, arată un grafic din Ziarul Financiar. Citește și: Cum au reușit să scape medicii care transformaseră Spitalul de Arși în fabrică de pus silicoane Derapajul financiar al Guvernului, fără precedent Nici în anii crizie economice, nici în perioada pandemiei, nu s-a înregistrat un deficit atât de mare, de 3,24% din PIB, respectiv 57 de miliarde de lei. Grafic: Ziarul Financiar Ziarul Financiar arată cheltuielile cu asistența socială, aproape 84 de miliarde de lei, au reprezentat 35% din toate cheltuielile Guvernului. Însă, în septembrie, urmează o nouă majorare substanțială a pensiilor, iar Ziarul Financiar se întreabă dacă aceasta va fi posibilă. „Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele patru luni ale anului 2024, au fost în sumă de 1,93 mld lei, precum și de suma de 9,33 mld lei (0,53% din PIB) reprezentând plata în avans a pensiilor și a altor drepturi prevăzute de legile speciale, aferente lunii mai, din bugetul asigurărilor sociale de stat (8,31 mld lei), repectiv și din bugetul de stat (1,02 mld lei) conform HG nr.422/2024”, se arată într-o notă a ministerului de Finanțe. Cheltuielile Guvernului în primele patru luni Analiștii financiari cred că majorarea pensiilor ar trebui oprită „Nu, bugetul nu suportă, răspund analiştii financiari consultaţi de ZF. Dar se va face, pentru că legea deja este votată şi este, practic, o decizie electorală. În România sunt peste cinci milioane de pensionari”, scrie această publicație. Guvernul a cheltuit, în primele patru luni, zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor, cu aproape 21% mai mult decât în perioada similară din 2023. Prin bugetul de stat pentru 2024, aprobat de Parlament, salariile bugetarilor ar trebui să crească în acest an cu 10%, oricum mult peste inflația anuală, estimată la circa 5%.

Cele trei pensii de vis pe care le primește Toni Greblă, pesedistul pus de Ciolacu în fruntea AEP ca să hăituiască opoziția
Politică

Cele trei pensii de vis pe care le primește Toni Greblă, pesedistul pus de Ciolacu în fruntea AEP ca să hăituiască opoziția

Cele trei pensii de vis pe care le primește Toni Greblă, pesedistul pus de Ciolacu în fruntea AEP ca să hăituiască opoziția: acesta are o pensie specială de magistrat, fiindcă a fost judecător la CCR, o pensie specială de fost parlamentar și o indemnizație de revoluționar. Citește și: EXCLUSIV Elevi minori, folosiți pentru a filma un clip electoral pe terenul de sport pentru candidatul AUR Mihai Enache. Profesorul, candidat AUR la CGMB În martie 2023, PSD a impus numirea lui Toni Greblă pentru președinția Autorității Electorale Permanente, instituție care organizează alegerile în România. În iulie 2023, Toni Greblă a suspendat subvenția pentru PMP după ce partidul lui Tomac a început negocierile cu USR pentru o alianță de dreapta. Acum, el a amenințat că nu-i va deconta lui Nicușor Dan cheltuielile electorale fiindcă a participat, în calitate de primar, la o reuniune a Consiliului Consultativ al Copiilor, o structură creată la inițiativa UNICEF. Greblă are 70 de ani, iar evenimentele din decembrie 1989 l-au prins în poziția de avocat la Târgu Jiu. Nu este clar ce merite a avut în înfăptuirea revoluției din decembrie 1989. Între 1993 și 1997, Toni Greblă a lucrat la misiunea permanentă a României de pe lângă sediul ONU de la Geneva, deși nu avea nici o legătură cu diplomația. Cele trei pensii de vis pe care le primește Toni Greblă Cât a încasat Greblă din aceste pensii speciale în anul fiscal 2022: 272.000 lei, net, din pensia specială de magistrat 47.150 lei - pensia anuală de ex-senator 13.224 - indemnizația de revoluționar. În 2012, prsa scria că el a primit gratuit și loc de veci, la Târgu Jiu, fiind revoluționar. În anul fiscal 2022, el a fost salarizat de prefectura București - unde a fost prefect - cu puțin peste 100.000 lei, net, și de Consiliul Legislativ, de unde a mai încasat 40.304 lei, net. Familia Greblă deține o avere uriașă, deși soția sa este pensionară. Doar în 2023, a vândut o casă și un teren pentru care a încasat 720.000 de euro. În conturile bancare deține circa 1,2 milioane de lei și are două mașini din care un Mercedes, din 2018. DNA l-a acuzat pe Greblă că, în 2014, „a constituit un grup infracţional organizat împreună cu inculpaţii Bîrcină Ion şi Dolghi Victor, având drept scop crearea unui mecanism de eludare a obligaţiilor faţă de statul român în activitatea comercială de export produse alimentare către Federaţia Rusă prin interpunerea Turciei”. Însă actualul șef al Autorității Electorale Permanente a fost achitat în acest dosar.

DOCUMENT Guvernul a rămas fără bani de salarii: se caută câteva miliarde pentru salarii și drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță, plus zece miliarde de lei pentru pensii
Economie

DOCUMENT Guvernul a rămas fără bani de salarii: se caută câteva miliarde pentru salarii și drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță, plus zece miliarde de lei pentru pensii

Guvernul a rămas fără bani de salarii: se caută câteva miliarde pentru salarii și drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță, plus zece miliarde de lei pentru pensii. Informațiile apar într-un memorandum intitulat „Stabilirea limitelor de credite bugetare și credite de angajament pe luna mai 2024”, discutat în ședința de guvern de joi. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din Produsul Intern Brut după primele trei luni din acest an, soldul negativ cifrându-se la 35,88 miliarde de lei, faţă de 28,99 miliarde de lei sau 1,67% din PIB după primele două luni, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor. Guvernul a rămas fără bani de salarii Ce arată memorandumul aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern: „La nivelul ordonatorilor principali de credite din sistemul justiției (Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii), la titlul «Cheltuieli de personal» se înregistrează plăți totale în sumă de 1,3 mld. lei, reprezentând 30% din prevederile bugetare aprobate, în principal ca urmare a punerii în plată, începând cu luna decembrie a drepturilor salariale astfel cum au fost acestea majorate prin acte administrative în cursul anului 2023. Fondurile rămase de utilizat nu asigură plata integrală a drepturilor salariale până la sfârșitul anului. Suplimentar, este necesară asigurarea fondurilor necesare pentru plata tranșelor aferente titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială” „Din analiza evoluției bugetului Ministerului Educației la nivelul primului trimestru, la titlul «Cheltuieli de personal» se înregistrează plăți de 8,2 mld. lei, respectiv 25,3% din bugetul aprobat, în contextul în care începând cu luna iunie va fi acordată a doua tranșă de majorare salarială reglementată prin actul normativ mai sus menționat” „Având în vedere actele normative aprobate recent prin care pentru anumite categorii de personal din sectorul bugetar au beneficiat de majorări salariale (…) se impune identificarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale majorate. Potrivit informațiilor prezentate de către inițiatori în Fișele financiare, impactul asupra cheltuielilor bugetare determinat de aprobarea celor două acte normative este de 4,3 mld. lei” Însă sunt și alte probleme, nu doar cu salariile și pensiile: nu sunt bani pentru plata compensărilor la energie, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu-și plătește furnizorii, ea cheltuind în primele trei luni 30% din bugetul alocat. Nu sunt bani pentru compensările în energie „În condițiile în care drepturile de pensie majorate în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 (…) intră în plată începând cu luna septembrie, este necesară alocarea suplimentară de fonduri pentru plata acestora. Impactul estimat de inițiator pentru anul 2024, prezentat în Expunerea de motive a legii mai sus-amintite este în sumă de 10,0 mld. lei”. „Execuția bugetară la nivelul bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este de 18,4 mld. lei, respectiv 30% din prevederile anuale (…) în contextul existenței riscului declanșării procedurii de infringement împotriva țării având ca obiect încălcarea legislației UE în materia combaterii întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale”. „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale solicită alocarea de fonduri suplimentare în sumă de 2,7 mld. lei”. „La nivelul Ministerului Finanțelor există solicitări formulate de Ministerul Energiei și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în vederea suplimentării bugetelor acestor instituții, în cuantum total de 2,6 mld. lei, reprezentând plata compensărilor datorate furnizorilor de energie”

Cine este Mihai Tudose, cel care va deschide lista PSD-PNL la europarlamentare: dușman al băncilor și plagiator, a făcut istorie refuzând să-l primească pe premierul Japoniei
Politică

Cine este Mihai Tudose, cel care va deschide lista PSD-PNL la europarlamentare: dușman al băncilor și plagiator, a făcut istorie refuzând să-l primească pe premierul Japoniei

Cine este Mihai Tudose (PSD), cel care va deschide lista PSD-PNL la europarlamentare: dușman înverșunat al băncilor și plagiator, a făcut istorie refuzând să-l primească pe premierul Japoniei, Shinzo Abe, fiindcă era supărat că Liviu Dragnea îi cere demisia. Citește și: VIDEO Imagini brutale ale atacului terorist de la Moscova, soldat cu circa 40 de morți. Cel puțin un trăgător arestat Mihai Tudose, dușman al băncilor și plagiator iată câteva elemente relevante din biografia acestuia: Născut în 1967, a absolvit o facultate privată, care nu era acreditată, abia în 1995, la 28 de ani. A fost acuzat că și-a plagiat doctoratul, obținut la academia SRI, așa că a depus cerere de renunțare la acest titlu universitar În perioada în care a fost premier, cu susținerea lui Liviu Dragnea, între 29 iunie 2017 și 16 ianuarie 2018, se lăuda că nu are cont bancar și ataca dur băncile: „Iertaţi-mă, dar Terente era copil pe lângă voi! Chiar era băiat bun”. În 2021, el s-a certat cu un alt invitat al postului România TV, susținând ferm că România a intrat în UE în 2004: „By the way, apropo de memorie, zece secunde: vezi că am intrat în Uniunea Europeană în 2004, nu în 2007 (...) Voi aţi intrat mai târziu un pic, asta e viaţa, veniţi mai târziu”. Ca premier, a atacat constant Pilonul II de pensii. „Pilonul II de pensii nu va fi desfiinţat, dar va deveni opţional”, spunea el. Guvernul său a redus contribuția la acest pilon. În septembrie 2017, a promis companiei Ford că va finaliza autostrada Piteşti - Sibiu până la finalul mandatului. Autostrada va fi gata in cel mai bun caz în 2018. A insistat pentru instituirea unei taxe de solidaritate, aplicată persoanelor fizice „care câştigă foarte mult”. În 13 ianuarie 2018 a venit în vizită în România premierul Japoniei, Shinzo Abe. Tudose, care demsionase la 12 ianuarie, a refuzat să-l primească, deși mandatul său s-a încheiat, de jure, abia la 16 ianuarie. În iulie 2021, lansa un atac suburban împotriva Ralucăi Turcan, cu care este acum aliat. „Când ești prost de mic… când te faci mare doar te joci! (...) Daaaaaa! Raluuuuca Turcan!!! Noul val PNL! (...) Singura problemă cu acești analfabeți funcționali contemporani nu o reprezintă numărul lor! Ci faptul că sunt foarte bine împrăștiați, în așa fel încât indiferent ce vrei sa faci… dai de unu’!!! Ține-o așa, Ralu! Nu ceda! Reformați și PNL!”, a scris el, pe Facebook.

Boloș anunță ce va urma după alegeri, ca să poată fi plătite pensiile și salariile majorate ale bugetarilor: abandonarea cotei unice și majorarea TVA
Politică

Boloș anunță ce va urma după alegeri, ca să poată fi plătite pensiile și salariile majorate ale bugetarilor: abandonarea cotei unice și majorarea TVA

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș (PNL), anunță ce va urma după alegeri, ca să poată fi plătite pensiile și salariile majorate ale bugetarilor: abandonarea cotei unice și majorarea TVA. Într-un interviu pentru Antena 3, el a susținut că României i-a fost recomandat și de Banca Mondială, și de OECD, să introducă impozitarea progresivă. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic Boloș anunță abandonarea cotei unice și majorarea TVA „În ceea ce priveşte impozitarea progresivă, avem aceste rapoarte ale Băncii Mondiale şi, mai nou, şi OCDE (n.r. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) este cel care menţionează această recomandare pentru ţara noastră. Deocamdată, suntem cu sistemul de impozitare unică. Este, dacă vreţi, o sarcincă pe care noul guvern instalat cu data de 1 ianuarie 2025 o va avea de dus la bun sfârşit. Avem un sistem de impozitare a muncii, care este unul dintre cele mai ridicate de la nivelul Uniunii Europene, şi poate e momentul pentru o re-echilibrare. Dacă se va avea în vedere întreaga impozitare a muncii trebuie să gândim pachetul acesta complet de politică fiscală în urma căruia fie ne alegem cu o reducere a impozitării muncii, şi cred că acesta ar fi un obiectiv important pentru România, şi transferul sarcinii fiscale spre consum şi spre impozitarea capitalului, fie doar ne alegem cu măsuri punctuale, care pot aduce pe termen scurt mai mulţi bani la buget", a declarat Boloş. Bani pentru pensii și salariile bugetarilor El a susținut că tot Banca Mondială ar recomanda creșterea TVA, fie prin majorarea cotei de 19%, fie prin eliminarea cotelor diferențiate. „Avem şi recomandarea pe care o are Banca Mondială şi avem şi aceste cote diferenţiate pe care le practicăm întâi de toate. Cota standard este una dintre cele mai scăzute la nivelul Uniunii Europene, avem 19% cota standard de TVA şi apoi avem şi cotele diferenţiate de 9% şi de 5% pe care le practicăm. Aceste re-ajustări în ceea ce priveşte cota standard de TVA şi o singură cotă aşa cum cere Comisia Europeană, sunt o alternativă de luat în calcul”, a afirmat demnitarul. Întrebat dacă aceste ajustări ar implica creşterea TVA-ului de la 9 la 19% ministrul Finanţelor a spus: „Este prematur de precizat care va fi soluția în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată. Poate fi o singură cotă standard sau poate fi vorba de anumite facilități care să fie trecută din cotele reduse în cota standard și, pe de altă parte, să avem asigurată finanțarea pentru categoriile de cheltuieli importante ale statului și mă refer aici la recalcularea pensiilor sau la majorările salariale”.

Dan Voiculescu, atac la pensiile administrate privat: cere comisie parlamentară de anchetare a Pilonului II de pensii
Politică

Dan Voiculescu, atac la pensiile administrate privat: cere comisie parlamentară de anchetare a Pilonului II de pensii

Fostul turnător al Securității Dan Voiculescu a lansat, pe blogul său, un atac la pensiile administrate privat: el cere o comisie parlamentară de anchetare a Pilonului II de pensii. Potrivit lui Voiculescu, „banii pensionarilor nu sunt investiți astfel încât să depășească inflația” din ultimii 15 ani. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Voiculescu nu oferă date care să-i susțină afirmația. Dan Voiculescu, atac la pensiile administrate privat Cele șapte fonduri de pensii administrate privat (Pilonul II) au inregistrat in 2023 un randament mediu ponderat de 17,94%, a anunțat, la 8 ianuarie, Asociaţia Pensiilor Administrate Privat (APAPR). Acest randament a fost cu 10% peste inflație. Însă Dan Voiculescu nu este mulțumit. „Am văzut afirmația domnului Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, citez : «chiar dacă pe termen scurt pot să apară și evoluții negative…..» Domnule Crăciun, nu există evoluții negative. Sau evoluții, sau negative. Ce să gândească românii care alimentează fondurile de pensii care pot evolua negativ? Pilonul II de pensii private administrează peste 126 miliarde de lei, circa 25 miliarde de dolari americani. Dacă ne uităm la randamentul mediu anual din ultimii 15 ani vedem că banii pensionarilor nu sunt investiți astfel încât să depășească inflația pe perioada analizată. Se impune ,cred, formarea unei comisii parlamentare, care să clarifice pericolul ca economiile românilor să nu se deprecieze în numele unui viitor de aur. Va fi o propunere în acest sens în forul legislativ”, a scris Dan Voiculescu.

Ciolacu, în campanie electorală: s-a văitat că se „dă cu pietre” în cel care face reforme și și-a insultat aliații. „Mă, măgarilor, oamenii ăia au construit România!”, a spus premierul
Politică

Ciolacu, în campanie electorală: s-a văitat că se „dă cu pietre” în cel care face reforme și și-a insultat aliații. „Mă, măgarilor, oamenii ăia au construit România!”, a spus premierul

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a fost timp de două zile în campanie electorală în Maramureș, Satu Mare și Bihor. În unul din numeroasele sale discursuri, s-a văitat că se „dă cu pietre” în cel care face reforme. „Noi suntem aleşi de Dumnezeu să construim nu să dezbinăm”, a mai susținut colegul de partid al Gabrielei Firea. Citește și: VIDEO Liderul AUR, Claudiu Târziu, cunoscut pentru declarațiile favorabile Moscovei, pretenții revizioniste la adresa Ucrainei. Mesajul său, identic cu al senatoarei Șoșoacă În alt discurs el i-a insultat pe cei care spun că majorările de pensii sunt nesustenabile. În Maramureș, șeful organizației județene a PSD a rămas, după conferința de alegeri la care a participat Marcel Ciolacu, Gabriel Zetea, un susținător al primarului Cătălin Cherecheș, pe care l-a readus în PSD cu câteva luni înainte de condamnarea definitivă. Ciolacu, în campanie electorală „Nu mai pot să rabd să-i văd la televizor că în continuu discută de unde sunt bani pentru pensionari. Şi mă, măgarilor, oamenii ăia au construit România, oamenii aceia sunt părinţii şi bunicii noştri! Eu nu pot lăsa acei oameni să moară de foame, să nu aibă bani de medicamente!”, a spus Ciolacu. Dar cei care au contestat cel mai puternic sustenabilitatea măsurii au fost aliații săi din PNL. „Nu poți să subapreciezi pensionarii, nu poți să-i consideri masă de manevră, cum îi consideră cei care fac astfel de declarații. Oamenii își fac gânduri, își fac proiecții, după care, ce să le spunem? Că nu sunt bani? Prima dată te uiți dacă ai bani, după care anunți măririle de pensii și salarii”, afirma prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan în noiembrie 2023. La Oradea, președintele PSD s-a lăudat că el este cel care face reforma statului. „Mai mult decât să îmi asum că într-un an electoral voi finaliza reforma sistemul bugetar nu pot să fac. Dacă îmi cereţi să fac ce nu s-a făcut în 30 de ani, pe un sistem pauşal, să spun din acest moment toată lumea trebuie să dea afară 10 % din sistemul de sănătate (..) nu o să fac (...) Înţeleg aşteptarea, dar chiar să daţi cu pietre într-unul care şi-a asumat acest lucru, şi în an electoral, şi să spuneţi, după 6 luni destul de complicate, ţinând cond numai dacă vorbesc de deficite şi de buget..m-am încadrat cu toate la termen, o să mă încadrez şi cu ce am promis”, s-a văitat liderul social-democraților. În realitate, ultima execuție bugetară publicată deministerul de Finanțe arată că, după 11 luni din 2023, cheltuielile salariale crescuseră cu 11,4% față de perioada similară din 2022. „Va fi un an electoral şi spuneaţi că se vor încerca dezbinări din toate părţile. Pentru a se obţine ce? Nimic! Un număr limitat de voturi pentru că şi românii, şi maghiarii, şi ucrainenii şi germanii serioşi ştiu că acestea sunt provocări cu adevărat, noi suntem aleşi de Dumnezeu să construim nu să dezbinăm”, a încheiat Ciolacu discursul ținut la organizația de partid din Maramureș.

Pe mâna cui au ajuns pădurile României: Ilie Sârbu, socrul lui Ponta plasat în CA-ul Romsilva, este absolvent de teologie, are două pensii, din care una specială, și o avere consistentă
Politică

Pe mâna cui au ajuns pădurile României: Ilie Sârbu, socrul lui Ponta plasat în CA-ul Romsilva, este absolvent de teologie, are două pensii, din care una specială, și o avere consistentă

Pe mâna cui au ajuns pădurile României: Ilie Sârbu, socrul lui Ponta recent plasat în CA-ul Romsilva, este absolvent de teologie, are două pensii, din care una specială, și o avere consistentă. El a făcut și facultatea de Economie, la universitatea din Craiova, între 1996 și 2000. Citește și: Fiul celebrului procuror Horodniceanu, angajat la Tribunalul Iași printr-un concurs organizat de CSM-ul unde tăticul este vicepreședinte. Juniorul, slab la proba scrisă, dar decolează la orală Sârbu, care are 73 de ani, are o pensie de peste 72.000 de lei de la casa de pensii publice, plus încă 52.000 de la Senat. Sârbu, absolvent de teologie, are două pensii, din care una specială În 2022, ca membru al conducerii Curții de Conturi a avut un salariu anual de 325.130 de lei. În septembrie 2015, când el a fost propus de PSD pentru conducerea acestei instituții, chiar PNL amenința că va ataca numirea la Curtea Constituțională. „PNL s-a opus nominalizării lui Ilie Sârbu la Curtea de Conturi. Considerăm costisitoare și inutilă pentru români politizarea până la ștrangulare a unor instituții cheie ale statului român, cum este cazul Curții de Conturi, dar, în paralel, și a Autorității de Supraveghere Financiară pentru care s-a votat ieri în plen. Luăm în calcul pentru ambele cazuri sesizarea la Curtea Constituțională și în prezent juriștii analizează oportunitatea și posibilitatea de succes a unui astfel de demers”, a afirmat Andreea Paul într-o conferință de presă la Palatul Parlamentului. Contestaţia urma să se bazeze pe faptul că Ilie Sârbu nu îndeplinea condiţia de vechime de minim 10 ani în specialitatea studiilor absolvite, însă până la urmă PNL a apreciat că nu are argumente juridice pentru această contestare. Potrivit declarației de avere din 2023, socrul lui Victor Ponta mai deține două apartamente în București unuli-a adus o chirie de 54.000 de lei în anul fiscal 2022- un Land Rover, bijuterii și tablouri de 45.000 de euro și circa 48.000 deeuro în conturi. Victor Ponta a fost numit, recent, consilier onorific al premierului Ponta.

Pilonul II de pensii, randament record în 2023: cea mai bună performanță de la înființare, cu 10 procente peste inflație
Economie

Pilonul II de pensii, randament record în 2023: cea mai bună performanță de la înființare, cu 10 procente peste inflație

Pilonul II de pensii a avut randament record în 2023: ele au înregistrtat cea mai bună performanță de la înființare, cu 10 procente peste inflație. Cele șapte fonduri de pensii administrate privat (Pilonul II) au inregistrat in 2023 un randament mediu ponderat de 17,94%, anunță Asociaţia Pensiilor Administrate Privat (APAPR). În 2022, Guvernul a majorat, pentru 2023, punctul de pensie cu 10%, iar în 2023 - pentru 2024 - cu 13,8%. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar Până în noiembrie 2023, rata anuală a inflației a fost de 6,7%. Grafic: APAPR Pilonul II de pensii, randament record în 2023 Activele nete administrate de Pilonul II au ajuns la 126,7 miliarde lei (25,5 mld. euro), tot o valoare record pentru sistem, în creştere cu 31,4% faţă de sfârşitul anului 2022. La Pilonul II de pensii private sunt înscrişi 8,1 milioane de români, adică majoritatea populaţiei active a ţării, dintre care jumătate (peste 4 milioane) contribuie regulat, lună de lună. Conform APAPR, rezultatele foarte bune înregistrate de pensiile private în 2023 provin în egală măsură din revenirea preţurilor la titlurile de stat şi din aprecierea cotaţiilor bursiere. Anul trecut, valoarea titlurilor de stat şi-a revenit după scăderea din 2022 pe fondul reducerii inflaţiei şi dobânzilor, iar indicii Bursei de Valori de la Bucureşti, unde fondurile de pensii din Pilonul II sunt cei mai mari investitori instituţionali, au înregistrat creşteri susţinute, de peste 30%. Pe întreaga durată de funcţionare (2008-2023), Pilonul II a înregistrat un randament mediu anual de 7,82% faţă de o inflaţie medie anuală de 4,35%. În termeni monetari, fondurile de pensii private obligatorii au generat un câştig total, net de toate comisioanele percepute, de 36,9 miliarde lei (7,4 miliarde euro), în plus faţă de contribuţiile primite în administrare, exclusiv în beneficiul contributorilor, potrivit APAPR. Grafic: APAPR 2024: contribuție majorată, taxe mai mici „Randamentul anului 2023 confirmă o dată în plus formula câştigătoare pe termen mediu şi lung pe care o oferă fondurile de pensii private. Chiar dacă pe termen scurt pot să apară şi evoluţii negative, cum a fost cazul anului 2022, revenirea ulterioară a pieţelor face ca tendinţa pozitivă pe termen lung să se păstreze. Este o invitaţie la calm şi încredere în momentele în care pieţele nu oferă, temporar, randamentele scontate”, a spus Radu Crăciun, preşedintele APAPR. Începând cu 1 ianuarie 2024, contribuţia virată la Pilonul II creşte de la 3,75% la 4,75% din venitul brut lunar. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani În acelaşi timp, regimul fiscal aplicat plăţilor făcute de fondurile de pensii private către beneficiari (participanţi şi moştenitori) s-a îmbunătăţit începând cu 1 ianuarie 2024. Dacă până la finele lui 2023 baza de impozitare era întreaga sumă plătită de fondurile de pensii private către beneficiari, de la 1 ianuarie 2024 baza de impozitare se reduce doar la câştigul obţinut prin investire de fondurile de pensii.​

De la 1 ianuarie 2024, cresc pensiile, alocațiile pentru copii și salariile majorității bugetarilor
Economie

De la 1 ianuarie 2024, cresc pensiile, alocațiile pentru copii și salariile majorității bugetarilor

Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor. Pensiile, indemnizația socială pentru pensionari, salariile bugetarilor, cu unele excepții, și alocațiile pentru copii cresc de la 1 ianuarie 2024. Cel mai probabil, vor crește și unele prețuri, din cauza noilor taxe. Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor Pensia minimă (sau indemnizația socială pentru pensionari) crește de la 1.125 lei, la 1.281 lei. Punctul de pensie se majorează cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024, la 2.032 lei (de la 1.785 lei în prezent). De la 1 septembrie, pensionarii vor mai avea parte de o mărire după recalcularea pensiilor, conform Legii 360/2023. Citește și: Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc: „A intrat în «Clubul 2% pe lună» alături de repetenții clasei”, scrie Asociația Pro Infrastructură Pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației în 2024. Alocațiile pentru copii cresc de la 1 ianuarie 2024 cu 13,8% astfel: Copii între 0-2 ani: 719 lei (de la 631 lei) Copii cu handicap 0-18 ani: 719 lei (de la 631 lei) Copii 2-18 ani și cei care urmează cursurile liceale sau profesionale: 292 lei (de la 256 lei) Salariile bugetarilor cresc cu 5% de la 1 ianuarie 2024. Excepție fac angajații din Ministerul Finanțelor, ANAF, Autoritatea Vamală Română, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și casele teritoriale de sănătate și personalul din sistemul de justiție. Și salariile profesorilor vor crește, arată Hotnews.

PSD își bate joc de aliații de la guvernare: „PSD face precizarea că în anul 2021, cu PNL şi USR la guvernare, punctul de pensie 'a crescut' cu 0% (ZERO la sută)”
Eveniment

PSD își bate joc de aliații de la guvernare: „PSD face precizarea că în anul 2021, cu PNL şi USR la guvernare, punctul de pensie 'a crescut' cu 0% (ZERO la sută)”

PSD își bate joc de aliații de la guvernare: „PSD face precizarea că în anul 2021, cu PNL şi USR la guvernare, punctul de pensie 'a crescut' cu 0% (ZERO la sută)”, arată formațiunea condusă de Marcel Ciolacu, într-un comunicat difuzat de Agerpres. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion PSD își bate joc de aliații de la guvernare „PSD constată că în fluturaşii editaţi şi distribuiţi de partenerii de la PNL cu privire la majorările de pensii din 2024 s-a strecurat o nefericită eroare. Pentru corecta informare a cetăţenilor, PSD face precizarea că în anul 2021, cu PNL şi USR la guvernare, punctul de pensie 'a crescut' cu 0% (ZERO la sută). În realitate, majorarea la 1.586 de lei, care în fluturaşul PNL apare în dreptul anului 2021, a avut loc în ianuarie 2022, când ministrul Muncii era un reprezentant al PSD", precizează partidul lui Ciolacu. Potrivit comunicatului PSD, conform datelor disponibile pe site-ul Casei Naţionale de Pensii, în perioada 2016-2023, punctul de pensie s-a majorat după cum urmează: "ianuarie 2017 - 917,5 lei - plus 5,3% - PSD, iulie 2017 - 1.000 lei - plus 9% - PSD, iulie 2018 - 1.100 lei - plus 10% - PSD, septembrie 2019 - 1.265 lei - plus 15% - PSD, septembrie 2020 - 1.442 lei - plus 14% - PNL, ianuarie 2021 - 1.442 lei - 0% - PNL, ianuarie 2022 - 1.586 lei - plus 10% - PSD, ianuarie 2023 - 1.785 lei - plus 12,5% - PSD, ianuarie 2024 - 2.032 lei - plus 13,8% - PSD".

Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR. „Cât o să putem supraviețui cu așa ceva?”
Eveniment

Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR. „Cât o să putem supraviețui cu așa ceva?”

Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu. Citește și: Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni” Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% „Eu nu mă pot abține să spun că avem problema colosală a pensiilor speciale, care este o problemă înspăimântătoare. Nu mai există pe fața pământului, în nicio țară civilizată, oamenii să iasă la pensie cu mai mult decât salariul la 45 de ani. Nu se poate așa ceva, la noi se poate. Și am înțeles că s-a rezolvat problema, peste 40 de ani. Avem în sfârșit un program de țară. Rezolvăm pensiile speciale peste 40 de ani. Acum avem 200.000 de oameni care ies la pensie între 45-50 de ani, 200.000! În 10 ani vom avea 300.000. Cât o să putem supraviețui cu așa ceva? Nu se poate”, a spus Rădulescu. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate El a fost director în BNR până la mijlocul acestui an, dar s-a pensionat. În ianuarie 2023, Eugen Rădulescu arăta: „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”

Guvernul atacă din nou Pilonul II de pensii private: majorarea contribuției la Pilonul II de pensii, la 4,75%, s-ar amâna cu doi ani, deși este obligație PNRR. Boloș neagă
Politică

Guvernul atacă din nou Pilonul II de pensii private: majorarea contribuției la Pilonul II de pensii, la 4,75%, s-ar amâna cu doi ani, deși este obligație PNRR. Boloș neagă

Guvernul atacă din nou Pilonul II de pensii private: majorarea contribuției la Pilonul II de pensii, la 4,75%, se amână cu doi ani, deși era obligație PNRR, arată ultimul articol din proiectul unei ordonanțe de urgență „privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”. Mai multe publicații, inclusiv DeFapt.ro, au distribuit, azi, acest proiect, obținut pe surse. Boloș nu neagă existența proiectului de OUG, dar susține că nu va amâna creșterea contribuției la Pilonul II UPDATE: Ministrul de Finanțe Marcel Boloș nu neagă existența draftului de ordonanță de urgență, dar susține că nu va amâna creşterea contribuției la Pilonul II de pensii. „Nu vom amâna creşterea contribuției la Pilonul II de pensii. Am vrut să abordez direct o chestiune importantă pentru a pune capăt oricăror speculații și pentru a oferi claritate în legătură cu deciziile ce se iau la nivel de Guvern. Toate aceste speculații și zvonuri nu ne aduc niciun beneficiu. Problema sustenabilității deficitului rămâne deschisă și implică identificarea unor soluții care să fie cuprinse în strategia fiscal-bugetară. Tocmai de aceea, echipa MF analizează cu atenție diferitele opțiuni care sunt prezentate la nivelul coaliției de guvernare și calculează impactul pe care îl pot genera. Deciziile adoptate vor fi prezentate de coaliție. Ce pot să vă asigur este că orice act normativ care va avea semnătura instituției noastre va respecta trasparent toate etapele de elaborare, avizare și aprobare”, a scris el pe Facebook. Citește și: Șeful Antenei 3, fostul turnător Dan Voiculescu, vrea să devină preot Tentative de a ataca Pilonul II au mai fost în ultimele luni, dar Executivul a bătut în retragere sub presiunea opiniei publice. Guvernul atacă din nou Pilonul II de pensii Acest articol prevede: „Art. XLIII – Alineatul (4) al articolului 43 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: (4) Începând cu data de 1 ianuarie 2026 cota de contribuţie la fondul de pensii este de 4,75%”, arată proiectul de ordonanță. În prezent, contribuția la pilonul II este de 3,75%. „Propunerea de amânare contravine flagrant prevederilor PNRR, jalonul 213 de consolidare financiară a Pilonului II, considerat rezolvat încă din martie 2022 și pentru care Guvernul României a primit deja de la Uniunea Europeană banii aferenți tranșei corespunzătoare din PNRR”, arată Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Potrivit legii inițiale, contribuția trebuia să ajungă la 6% din veniturile brute ale românilor încă din 2016, însă acest nivel nu a fost niciodată atins, legea nefiind respectată de mai bine de un deceniu. „Amânarea din nou și din nou a creșterii contribuției la Pilonul II este în detrimentul tuturor salariaților activi din România, care muncesc, își plătesc taxele, impozitele și contribuțiile și care au așteptări legitime pentru o pensie decentă, inclusiv din Pilonul II. În spiritul constituțional al statului social și echilibrului sarcinii fiscale, Guvernul este obligat să aloce fonduri publice nu doar pentru plata pensiilor de azi către seniorii României, ci și să permită generației active să își securizeze un viitor financiar mai bun, inclusiv prin Pilonul II de pensii private”, susțin reprezentanții asociației. Ministerul Muncii se lăuda că a atins acest jalon PNRR, majorarea contribuției la Pilonul II „Jalon îndeplinit din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă: contribuţiile la fondurile private de pensii vor creşte de la 3,75% la 4,75%. Guvernul a aprobat în şedinţa de astăzi o Ordonanţă de Urgenţă care prevede majorarea cu un punct procentual, începând cu 1 ianuarie 2024, a contribuţiilor la fondurile private de pensii (Pilon II). Măsura este inclusă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care prevede, totodată, ca termen de adoptare, data de 31 martie 2022 (…) Prin actul normativ adoptat astăzi, se asigură respectarea calendarului stabilit prin PNRR (componenta C8, R6, jalon 213), contribuţiile la Pilonul II de pensii fiind în linie cu prevederile Strategiei Fiscal Bugetare", precizează Ministerul Muncii într-un comunicat de presă din 16 martie 2022. Citește și: Halucinant: Guvernul vrea să vă interzică să aveți microîntrepindere dacă un străbunic sau o mătușă dețin deja una

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră