sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pensii

172 articole
Politică

Impactul bugetar pentru plata pensiilor în 2024

Impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la aproape 146,2 miliarde lei, cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023, arată calculele Băncii Mondiale, prezentate ministerului Muncii și obținute de Agerpres. Citește și: Șocant: judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava s-a folosit de bodigurazii unui interlop ca să ia copiii de la fostul soț Impactul bugetar pentru plata pensiilor în 2024 Astfel, de la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2024, impactul va fi mai mare, lunar, cu 1,686 miliarde lei faţă de decembrie 2023, când se estimează că va totaliza 9,66 miliarde lei, şi se va situa la 11,353 miliarde lei/lună. Din septembrie, cheltuielile lunare suplimentare vor fi de 2,489 miliarde lei şi vor însuma 13,842 miliarde lei pe lună. În total, în perioada septembrie-decembrie 2024, după recalcularea în baza noii legi, cheltuiala cu pensiile se va cifra la aproape 55,37 miliarde lei. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, le-a prezentat, luni, deputaţilor din comisiile pentru muncă noul proiect al legii pensiilor, precizând că, potrivit calendarului asumat, acesta ar urma să fie aprobat în Guvern pe data de 9 noiembrie, iar până la 20 noiembrie de către Parlament. Noua lege, adoptată până la 20 noiembrie „Proiectul legii pensiilor este în transparenţă până pe data de 9 noiembrie. Ambiţia noastră este ca pe 9 noiembrie să fie adoptat în Guvern, după care să venim în faţa dumneavoastră pentru ca împreună să avem un parcurs parlamentar accelerat, astfel încât până pe data de 20 noiembrie să finalizăm calendarul parlamentar pentru reforma sistemului public de pensii, o lege importantă pentru români", a declarat ministrul Muncii. Ea a făcut referire şi la impactul bugetar: „Cu privire la impact, pentru aplicarea începând cu 1 septembrie este nevoie de o anvelopă bugetară de 13,84 miliarde lei, adică 55,36 miliarde lei pentru cele 4 luni, din septembrie până în decembrie", a precizat Bucura-Oprescu. Ministrul a precizat că legea va fi aplicată de la 1 ianuarie 2024, menţionând că la această dată punctul de pensie va fi de 2.032 de lei. „Pentru acordarea majorării de 13,8%, care respectă şi actualele condiţii ale legii pe formula elveţiană, cu rata inflaţiei plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, pentru perioada la care ne raportăm aceasta a fost negativă, ceea ce înseamnă că rămânem cu 13,8% majorarea punctului de pensie. Asta înseamnă că, dacă acum avem un punct de pensie de 1.785, vom avea un punct de pensie de 2.032 de la 1 ianuarie", a spus Bucura-Oprescu. Demnitarul a explicat şi procedura majorării pensiilor de la 1 septembrie 2024. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Luni întregi pentru digitalizare și recalculare „Cu privire la «de ce aplicăm de la 1 septembrie» - este foarte simplu. Ne aflăm într-o etapă avansată de digitizare a dosarelor de pensii, peste 4 milioane de dosare sunt deja digitizate, după adoptarea legii de către Parlament avem nevoie de o perioadă în care să fie elaborate şi aprobate normele de aplicare a legii. După normele de aplicare avem nevoie de o perioadă atât de achiziţie, de procedură, cât şi de software a sistemului care să permită aplicarea noii legi. După care avem nevoie de o perioadă în care colegii de la casele teritoriale de pensii să aplice efectiv noua lege şi, pe baza datelor din sistem, să recalculeze toate pensiile românilor, să le transmită acestora deciziile, după care de la 1 septembrie fiecare român să îşi primească noul cupon de pensie", a mai afirmat ministrul.

Impactul bugetar pentru plata pensiilor în 2024 va fi cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023 Foto: PSD
„Vești importante pentru pensionari”: noile cuvinte-cheie ale propagandei PSD Foto: Captură video
Politică

„Vești importante pentru pensionari”

„Vești importante pentru pensionari”: noile cuvinte-cheie ale propagandei PSD, distribuite copy-paste pe site-urile tip Antena 3. Mesajele sunt scrise astfel încât să pară că majorarea pensiilor este o decizie, un cadou, al premierului Ciolacu personal. Citește și: Medicul șpăgar reținut, azi, la Sibiu are trei vile și două Mercedesuri. Lua șpagă 2-500 de lei și mâncare ca să-și facă datoria de psihiatru Cuvintele-cheie apar și în titlurile altor știr în care, în esență, se induce ideea că guvernul controlat de PSD, dă bani. Cu titluri precum „Românii nu vor mai fi sclavii moderni ai Europei | Programul de guvernare al lui Marcel Ciolacu pune accent pe patriotismul economic”, site-ul Antenei 3 este cel mai ferm în susținerea sa pentru PSD. „Vești importante pentru pensionari”: noile cuvinte-cheie ale propagandei PSD Cum sunt mediatizate anunțurile făcute de liderii PSD despre pensii și alte ajutoare sociale pe site-urile care susțin acest partid: Știri pe surse, site controlat de soțul unei deputate PSD: „Premierul Ciolacu, vești importante pentru toți pensionarii - Pensiile cresc de la 1 ianuarie, noua lege va fi adoptată anul acesta” Antena 3, post controlat de fostul turnător al Securității Dan Voiculescu: „Câți bani vor primi pensionarii de la 1 ianuarie 2024, după majorarea de 13,5% promisă de Marcel Ciolacu” Antena 3: „Vești bune pentru toți pensionarii din România! Ar putea primi bani în plus la începutul anului” Antena 3: „Cresc pensiile românilor! Marcel Ciolacu a anunțat când se majorează veniturile românilor și câți bani vor primi în plus” Bugetul.ro: „Vești importante pentru milioane de pensionari! Când vor crește pensiile românilor și cu ce procent” Ziarul de Muscel: „Vești importante pentru mii de români! Statul acordă și anul acesta peste 1.300 de lei” - este vorba de ajutorul pentru persoane sărace. Știri Botoșani: „Vești importante pentru vârstnicii din Botoșani: Ce se întâmplă cu pensiile după recalculare” DCNews, site controlat de Bogdan Chirieac: „Premierul Ciolacu, anunțurile zilei de la Guvern. Scad prețurile la pâine, lapte, brânzeturi, carne, ouă, făină, mălai, ulei, legume şi fructe proaspete” Budăi, favoritul Antenei 3 Mesajul „vești bune pentru pensionari” a apărut și a fost folosit intens în perioada în care fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, era practic abonat la emisiunile Antenei 3: Citește și: DNA a găsit teancuri de bani și lingouri de aur în locuința unui director de la Fonduri Europene. El vămuia o treime din salariul a două angajate, pe care le ajutase să se angajeze Antena 3: „Marius Budăi, anunţ despre pensii şi salarii: «Veniturile din România sunt încă foarte mici şi avem nevoie de creşteri»” Antena 3: „Un milion de români vor primi mai mulţi bani de la 1 martie 2023. Marius Budăi a anunţat cu cât cresc veniturile oamenilor” Antena 3: „Sute de mii de pensionari își vor primi banii înapoi! Marius Budăi: «Începând cu luna februarie!»” Azi, premierul Ciolacu nu a făcut decât să spună că va respecta legea pensiilor: „România are legi. La anul, conform legii, vom avea o indexare de 13,8%. Este indicele de inflație pe anul trecut”.

Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român

Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani, arată date publicate azi Ziarul Financiar. Datele apar pe fondul tentativelor repetate ale PSD de a desființa Pilonul II de pensii administrate privat, unde contribuabilii pot urmări evoluția fondurilor depuse și sunt informați periodic câți bani dețin. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente „Vrem ca pensia să reflecte corect contribuția de o viață a fiecărui român”, se lăuda, duminică, premierul Ciolacu. Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român „Un angajat român cotizează la sistemul de pensii circa 652.000 de lei în cei 35 de ani de activitate profesională ceruţi de lege. La final, pensia medie este de 40% - 50% din salariul pe care-l câştiga. Statisticile Eurostat arată că speranţa de viaţă medie în România este de circa 75 de ani, adică cu zece ani peste vârsta de pensionare, iar în aceşti ani pensionarul nu primeşte înapoi nici măcar jumătate din cât a cotizat toată viaţa la sistemul de pensii. Că cele 25 de procente din salariu brut reţinute angajatului de Fisc pentru contul de pensii se duc într-o «găleată mare», care este bugetul consolidat al statului. De acolo, banii se împart – la bunuri şi servicii, la investiţii şi, desigur, la pensii”, explică Ziarul Financiar. Doar cei care trăiesc peste 88 de ani își recuperează banii luați de stat În martie 2023, economistul Adrian Codirlașu, de la Asociația Analiștilor Financiar Bancari, a prezentat un studiu care arată că angajații care lucrează și contribuie timp de 35 de ani cu 21,25% din salariul brut vor primi la pensie aproximativ 45% din salariu. Pentru a recupera contribuțiile plătite în timpul perioadei active este nevoie de o speranță de viață de 88 de ani, o vârstă care depășește cu 14 ani durata medie de viață în România. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli În aceste condiții, pensionarii primesc doar între 55% și 60% din suma cu care au contribuit, iar dacă se ia în calcul și valoarea în timp, recuperarea banilor plătiți către buget este și mai mică. Mai mult, în cazul decesului contributorului banii cotizați rămân la stat, pentru că acesta nu are nicio obligație față de moștenitori. „Astfel, contribuțiile de asigurări sociale sunt de fapt o taxa pe muncă, nu un beneficiu pentru contributor”, arăta studiul Asociației Analiștilor Financiar Bancari. „Deşi Institutul Naţional de Statistică publică regulat veniturile obţinute la fondul public de pensii, realitatea este că acest fond nu este separat de bugetul consolidat, iar administraţia se poate înfrupta din el şi apoi pune la loc din bugetul de stat”, mai explică Ziarul Financiar.

PNL acuză PSD că, pe șest, vrea să naționalizeze Pilonul II de pensii Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

PNL acuză PSD că vrea naționalizeze Pilonul II pensii

PNL acuză PSD că, pe șest, vrea să naționalizeze Pilonul II de pensii și să dubleze impozitul pe cifra de afaceri a băncilor. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu Deputatul PNL Florin Roman a declarat marţi, despre articolul privind naţionalizarea ”mascată” a Pilonului 2 de Pensii, care a apărut în lista amendamentelor depuse de coaliţie la proiectul de asumare a răspunderii Guvernului, că propunerea a venit de la secretarul de stat al PSD, Daniela Pescaru, şi doar vigilenţa parlamentarilor PNL a făcut să observe acest lucru. Daniela Pescaru a mai fost secretar de stat la Finanțe și pe vremea când ministru era Eugen Teodorovici. Daniela Pescaru Foto: Inquam/ Octav Ganea Adjuncții lui Boloș trec peste deciziile șefului lor „Acest lucru s-a mai discutat pe la colţuri, nimic asumat, tocmai de asta astăzi am fost vigilenţi pentru că ne aşteptam ca o asemenea surpriză, în ghilimele, să apară”, a arătat Florin Roman. Întrebat cum este posibil ca ministrul de Finanţe să nu fi ştiut de acest articol, Roman a spus: „Eu nu am spus că domnul Boloş ştie sau nu ştie, vă spun că autorul acestui amendament este doamna secretar de stat. Asta trebuie să lămurim şi cu dânsul. Ca să fie un amendament transformat în lege trebuie să fie asumat de un parlamentar”. „Autorul acestui material trimis la Parlament este doamna Pescaru”, a mai arătat Roman. Deputatul PNL a fost întrebat dacă premierul Ciolacu ştia de acest amendament. ”Nu ştiu dacă domnul Ciolacu ştia dar nici nu cred că era străin de acest subiect, dar nu vreau să fac acuzaţii fără acoperire”, a răspuns el. PNL acuză PSD că vrea să naționalizeze Pilonul II de pensii Potrivit news.ro, liderii coaliţiei s-au reunit marţi, la Palatul Victoria, înainte de şedinţa de Guvern, pentru a stabili ce amendamente aprobă în proiectul de lege privind asumarea răspunderii Guvernului pe măsurile fiscale. Apariţia unui articol nou, care practic prevede o naţionalizare a Pilonului doi de pensii, potrivit unor surse politice, a provocat scandal în interiorul şedinţei, liberalii nefiind de acord cu acesta. În plus, taxarea băncilor se modifică în sensul în care acestea ar trebui să plătească un impozit de 2% pe cifra de afaceri în 2024 şi 2025, dublu faţă de prevederea iniţială de 1%. Articolul nou apărut prevede că ”persoanele care până la data de 1 ianuarie 2024 au aderat la un fond de pensii pot opta individual, în scris, pentru a rămâne participant la fondul de pensii unde figurează în evidenţe până cel târziu la data de 31 martie 2024. În plus, persoanele prevăzute la alin.(1) şi (2) ale art. 30 în vigoare la data de 31 decembrie 2023, care nu îşi exprimă opţiunea de aderare la fondul de pensii unde se află în evidenţe rămân asigurate în sistemul public de pensii”. Citește și: Considerată iubita lui Dumitru Buzatu, șefa de cabinet cu 31 de ani mai tânără îi administrează președintelui CJ Vaslui firma de prășit și fân O altă nouă prevedere se referă la taxarea băncilor, care ar trebui să plătească un impozit de 2% pe cifra de afaceri în 2024 şi 2025. În varianta iniţială a proiectului de asumare, impozitul pentru bănci era de 1%.

Polițisti, militari români, bulgari, salarii mici (sursa: Facebook/Poliția Română)
Internațional

Polițisti, militari români, bulgari, salarii mici

Polițisti, militari români, bulgari, salarii mici. Ce salarii au polițiștii și militarii în alte țări ale Uniunii Europene? Între statele membre, Luxemburg și Franța ocupă un loc fruntaș, salariile lunare în poliție ajungând și la 8.000 de euro. Salariile militarilor, în Austria, pot depăși 10.000 de euro. Luxemburg: stat mic, salariu uriaș În Luxemburg, salariul mediu pentru un ofițer de poliție este de 6.655 de euro pe lună. Cel mai mic salariu este de 4.705 de euro, iar cel mai mare, de 8.000 de euro. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Salariile din armată sunt mai mici. Un ofițer va primi, în medie, lunar, aproximativ 4.370 de euro. Cel mai mic salariu mediu lunar este de aproximativ 1.958 de euro, iar cel mai mare, 6.736 de euro. Salariul mediu lunar al unui polițist francez este de 2.660 de euro, în regiunea Île-de-France. Un agent de circulație are un salariu de bază de 1.500 de euro pe lună, un jandarm, 2.100 de euro, iar un comisar de poliție, 3.200 de euro. Odată cu vechimea și experiența profesională, salariile cresc și pot ajunge până 3.600 de euro pentru jandarmi, 5.200 de euro pentru ofițeri și 8.000 de euro pentru comisari. În afara zonei Île-de-France salariile sunt mai mici, însă cu doar câteva sute de euro. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc În ceea ce privește pensia, polițiștii francezi sunt asimilați funcționarilor publici și beneficiază de aceeași schemă de pensii. Pensia este calculată în funcție de vechime și salariul primit în ultimele șase luni de muncă. Pensia lunară medie a unui polițist francez este de 1.351 de euro. Pentru militarii francezi, salariu mediu brut a fost stabilit de guvern, în 2021, la aproximativ 2.650 de euro pe lună. În prezent, un soldat are un salariu net, de bază, de aproximativ 1.649 euro pe lună. Dacă evoluează la gradul de caporal major, salariul mediu, de bază, ajunge la 2.075 de euro, net. În ceea ce privește gradele superioare, salariile în armata franceză ajung la 5.969 de euro pentru generalii de divizie. Cuantumul pensiei militare variază în funcție de gradul, numărul de ani de serviciu și bonusurile militarului. De pildă, pensia militară medie pentru un soldat este de 1.391 de euro, iar pentru un colonel, de 2.936 de euro. În Germania, bonusurile fac diferența În Germania, un polițist cu experiență profesională mai mică de trei ani are un salariu de 3.050 de euro pe lună. În medie, polițiștii care au o experiență profesională de trei până la șase ani primesc 3.250 de euro brut, pe lună. Între șase și nouă ani, salariul crește la 3.500 de euro iar când experiență profesională depășește nouă ani, salariul ajunge la 4.200 de euro. Salariul net al polițiștilor din Germania variază în funcție de zonă. Cele mai mari salarii le au polițiștii din Renania de Vest, în medie, 2.528 de euro, net, pe lună. Urmează Saxonia Inferioară (2.517 de euro), Hamburg (2.422 de euro) și Brandenburg (2.408 de euro). În Berlin, polițiștii au cel mai mic salariu: 2.147 de euro, net, pe lună. Deși salariul polițiștilor germani este adesea considerat a fi unul relativ mic, există câțiva factori care pot afecta pozitiv veniturile: bonusuri pentru turele de noapte, munca în zilele de duminică și sărbătorile legale, precum și alte bonusuri pentru căsătorii și copii. Cât de mari sunt aceste bonusuri depinde de bugetul alocat de stat. În ceea ce privește pensia unui polițist german, aceasta depinde atât de vechimea în muncă, cât și de salariu. Pensia maximă este calculată în funcție de 71,75% din ultimul salariu primit (rata maximă a pensiei este atinsă după 40 de ani de serviciu). Cu toate acestea, o dată ce părăsesc serviciul, polițiștii pensionari trebuie să plătească costul integral al asigurării de sănătate și impozite pe pensie. În ceea ce privește salariile militarilor, acestea sunt similare cu cele ale funcționarilor publici federali. Salariul lunar net al unui soldat cu doi ani de serviciu este în medie de 2.250 de euro. Pentru un ofițer cu zece ani în serviciu, acesta este de 3.260 de euro. Pentru gradele superioare, precum căpitan în forțele maritime, cu 15 ani în serviciu, salariul poate ajunge la 7.300 de euro. Deși considerați funcționari federali, pensiile militarilor germani se calculează după schema pensiilor pentru funcționarii publici: maximum 71,75% din ultimul salariu, după 40 de ani de serviciu. Pensia unui polițist austriac, 3.000 de euro Polițiștii austrieci au un salariu mediu lunar, brut, de aproximativ 4.300 de euro, însă suma variază în funcție de vechime și de regiune. Cele mai mici salarii le au polițiștii din regiunile St. Pölten, Amstetten, Baden, Schwechat și Kapfenberg, unde salariul pornește de la 3.500 de euro pe lună. Cele mai mari salarii le au polițiștii din Bregenz, care au un salariu lunar de 4.091 de euro, urmați de cei din Hard și Dornbirn, cu 4.000 de euro. În Viena, salariul lunar al unui polițist pornește de la 3.950 de euro. Salariile polițiștilor austrieci pot crește, datorită vechimii și a prestanței, ajungând până la 4.783 de euro pe lună (57.400 de euro pe an). Pensia medie a unui polițist austriac este de 3.100 de euro pe lună. În ceea ce privește militarii, în primul an de formare, toți câștigă aceeași sumă lunară: 1.250 de euro. Suma este suplimentată de mese și cazare gratuite. Din a 13-a lună de pregătire, potențialii ofițeri de carieră primesc aproximativ 2.650 de euro pe lună (plus bonusuri de vacanță și Crăciun). Salariul mediu al unui soldat din armata Austriei ajunge la 3.000 de euro, iar cel al unui ofițer cu grad înalt ajunge la aproximativ 11.000 de euro pe lună. Spania, sub Franța și Germania Salariul lunar mediu al unui polițist spaniol este de 1.925 de euro, al unui inspector de poliție, 2.570, iar al unui comisar, 3.071 de euro. În ceea ce privește pensia polițiștilor, aceasta este, în medie, în jur de 2.000 de euro pe lună. În armată, salariile lunare ale militarilor variază, în funcție de grad, de la 1.416 la aproape 5.000 de euro. Soldații și marinarii primesc, lunar, 1.486 de euro, sergenți, 2.054 euro, sublocotenenții, 2.558 de euro, locotenenții colonel, 3.204 de euro, generalii, între 3.770 și 5.000 de euro. Pensiile militarilor spanioli sunt mult mai mici decât salariile, suma lunară medie fiind de 2.109 de euro. Deși există o serie de remunerații suplimentare, care pot crește pensia militarilor, acestea sunt supuse unei limite maxime care, în 2021, a fost stabilită la 2.707 de euro pe lună. Polițisti, militari români, bulgari, salarii mici În Bulgaria, un polițist fără studii superioare primește, lunar, un salariu de aproximativ 600 de euro iar un ofițer, 800 de euro. În armată, salariul unui soldat, anul trecut, era identic cu cel al polițiștilor (600-800 de euro), sumă la care se adaugă beneficii și gratuități sociale. Un ofițer de armată câștigă lunar, în medie, de la 1.300, la 2.223 de euro. Anul acesta, salariile militarilor bulgari au crescut cu 10%, urmând ca de anul viitor să crească cu 25%. Ungaria, puțin peste România și Bulgaria În Ungaria, salariile medii ale ofițerilor de poliție se situează între 800 și 1.600 de euro. În primele două luni de formare, un polițist din Budapesta primește un salariul minim lunar de 671 de euro. În armată, salariile militarilor maghiari variază între 600 și 1.200 de euro, net. Salariul mediu lunar net al unui soldat este de 685 de euro, al unui caporal, 719 de euro, al unui sergent, 837 de euro. În medie, lunar, un locotenent va primi 972 de euro, un maior, 1.094 de euro, iar un colonel, 1.288 de euro. Pensiile militarilor sunt calculate în baza a 70% din ultimul salariu, la care se adaugă o indemnizație în funcție de vârsta militarului în cauză. Cea mai mare indemnizație este de 1.800 de euro, net.

Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat

Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea României este complet blocat, de mai multe luni: reformele PNRR sunt abandonate, reducerea cheltuielilor - inexistentă, iar măsurile de majorare a fiscalității se schimbă zilnic, în funcție de diferite interese punctuale. Oficial, nu există nici un proiect pe care Executivul să-și asume răspunderea, deși Marcel Ciolacu îl anunța încă din august. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri În plus, fără adoptarea așa-numitului pachet de „echilibrare fiscală”, Finanțele nu pot prezenta un proiect de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetară, rectificare care, de obicei, se realiza în august. La început de septembrie trebuia aprobată, la Bruxelles, noua variantă a PNRR, dar, acum, termenul a fost împins la final de octombrie. Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat Iată o listă a proiectelor complet blocate, deși Guvernul se bucură de o majoritate solidă: Legea pensiilor speciale trebuia modificată, conform obiecțiilor CCR, din august. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, declarase chiar că va convoca o sesiune specială a Parlamentului. De circa o lună, nu s-a mai discutat despre acest proiect. Neîndeplinirea acestui jalon ar duce la pierderea a 1,4 miliarde euro din PNRR Noua lege a pensiilor trebuia să fie gata, conform PNRR, din trimestrul I al anului 2023. Premierul Ciolacu spune acum că va fi gata la finalul lui 2023, dar un proiect al ei n-a fost făcut public. Noua lege a salarizării unitare a bugetarilor avea termen 15 iulie. Nu se știe situația ei. „Pachetul de măsuri fiscale” este, oficial, secret, deși mai sunt trei săptămâni până când Guvernul vrea să-l trimită la promulgare, după ce își asumă răspunderea. Legea transparenței prevede o perioadă de o lună pentru dezbaterea publică a proiectelor de lege. Codul Fiscal prevede o perioadă de un an între momentul adoptării unei modificări de legislație și punerea sa în aplicare, pntru ca firmele să se poată adapta. Între timp, în așteptarea tăierilor de cheltuieli, instituțiile de stat se grăbesc să facă angajări. Citește și: Lidl a dat vina pe clienți după ce a fost prins cu marfă expirată și improprie consumului. Instanța a respins argumentele puerile În consecință, până în acest moment, în 2023, România nu a primit nici un euro din PNRR. Potrivit estimărilor ministerului de Finanțe, doar tranșa II, de 3,6 miliarde va fi încasată în acest an.

Majorarea pensiilor ar putea fi amânată, sugerează ministrul Muncii, Bucura Oprescu Foto: Facebook
Politică

Majorarea pensiilor ar putea fi amânată

Majorarea pensiilor ar putea fi amânată cu trei luni, adică în martie 2024, afirmă Antena 3 citându-l pe liderul sindical Dumitru Costin. O astfel de amânare ar aduce economii substanțiale la buget. Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu recunoaște că are această intenție. Citește și: Beizadea de magistrat, eliberată după doar un an de închisoare după ce a omorât o mamă și a fugit de la locul accidentului. Beizadeaua cu BMW, acuzată în 2019 că și-a violat fosta iubită În schimb, toate pensiile speciale sunt neatinse. Proiectul de lege privind tăierea lor este îngropat, deși în iulie premierul Marcel Ciolacu afirma că va face o prioritate din adaptarea sa la obiecțiile Curții Constituționale și adoptarea sa într-o nouă variantă, care să treacă de CCR. Majorarea pensiilor ar putea fi amânată „O altă chestiune este cea legată de indexarea pensiilor în luna martie 2024, cu rata inflației din anul precedent, dacă se aprobă până la sfârșitul anului", a spus Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS), la Antena 3 CNN. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a evitat să spună dacă indexarea anuală a pensiilor va avea loc la 1 iaunuarie sau la o altă dată. Citește și: Nicușor Dan, favorit la casele de pariuri în competiția pentru primăria Capitalei. Pe listă a apărut Piedone, care a sărit direct pe locul cinci „Vom avea anul viitor cu siguranță o creștere a pensiilor, dar momentul la care se va face această creștere depinde de momentul la care vom avea finalizat noul proiect cu privire la pensiile din sistemul public. Este foarte important ca toți românii să știe că în acest moment lucrăm la legea pensiilor. În cazul în care vom avea noua lege a pensiilor aplicabilă de la 1 ianuarie 2024, ne vom supune reglementărilor noii legi a pensiilor. În cazul în care vom merge în continuare pe actualul cadru legislativ, vom respecta formula elvețiană inflație plus jumătate din câștigul salarial mediu brut. Una dintre măsurile pe care intenționăm să le luăm în noua lege a pensiilor este aceea de a face indexarea în martie, astfel încât să avem datele de la Institutul Național de Statistică și să ținem cont de datele anului anterior", spunea recent ministrul Simona-Bucura Oprescu, la Antena 3 CNN.

Cehia limitează creșterile de pensii și pensionările anticipate Foto: Facebook Petr Pavel, președintele Cehiei
Eveniment

Cehia limitează creșterile pensii pensionările anticipate

Cehia limitează creșterile de pensii și pensionările anticipate pentru a controla deficitul. Guvernul de la Praga estimează un deficit de 3,5% în 2023, dar vrea să ajungă la 1,8% în 2024. Camera inferioară a parlamentului ceh a aprobat miercuri o măsură care încetineşte majorările automate ale pensiilor în funcţie de evoluţia inflaţiei şi descurajează pensionarea anticipată, măsurile făcând parte din planul Guvernului de a reduce deficitul bugetar, transmite Reuters. Cehia limitează creșterile de pensii și pensionările anticipate Coaliţia guvernamentală de centru-dreapta, compusă din cinci partide, vrea să treacă prin parlament un pachet de reduceri de subvenţii şi majorări de taxe destinat scăderii deficitului bugetar cu 151 de miliarde de coroane (6,94 miliarde de dolari) în următorii doi ani. Pachetul include şi eforturi destinate revizuirii unui sistem de pensii care consumă o treime din cheltuielile statului. După mai multe zile de dezbateri şi blocaje procedurale din partea opoziţiei, miercuri, Guvernul a obţinut sprjinul majorităţii în camera inferioară pentru a putea adopta o serie de schimbări la Legea pensiilor. Aceste modificări, care au nevoie şi de aprobarea Senatului şi a preşedintelui, vor reduce majorările automate de pensii şi de asemenea vor face mai dificilă pensionarea anticipată. Oficialii guvernamentali au spus că reformele sunt necesare având în vedere tendinţa de îmbătrânire a populaţiei, astfel încât în 2050 în Cehia va exista o persoană care lucrează la fiecare pensionar, a subliniat ministrul Muncii, Marian Jurecka. "Dacă suntem serioşi cu viitorul copiilor şi nepoţilor noştri, este necesar să recurgem la aceste schimbări", a spus Marian Jurecka. Conform prevederilor actuale, pensiile cehilor au crescut mai repede decât salariile în ultimii cinci ani. Asta, a proteja mulţi seniori de criza costului vieţii, dar a pus şi presiune asupra finanţelor publice. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW Pachetul de măsuri propuse privind reducerea cheltuielilor şi majorările de taxe vizează reducerea deficitului public până la 1,8% din PIB anul viitor, de la un nivel estimat la 3,5% din PIB în acest an.

Budăi, direct responsabil de acreditarea și verificarea azilurilor groazei
Eveniment

Budăi, direct responsabil verificarea azilurilor groazei

Ministrul Muncii, Marius Budăi (PSD), este direct responsabil de acreditarea și verificarea azilurilor groazei. Însă, din nou, președintele PSD, Marius Ciolacu, îl protejează, deși inactivitatea ministerului Muncii ar putea duce la eșecul PNRR. „Eu nu pot să verific calitatea hranei, eu doar sesizez problema și o trimit mai departe", spunea, acum câteva zile, Budăi. Agenția care aproba plățile către azilurile groazei, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, era condusă de un personaj obscur din județul Botoșani, Cristina Elena Anton. Presa locală a scris că, între anii 2010-2017, aceasta a fost angajată la Societatea de Servicii Publice Locale din Dorohoi pe funcția de șef punct de lucru la cinema Melodia, asta după ce anterior fusese angajată la cabinetul fostului parlamentar PSD, Andrei Dolineaschi. Abia luni ea a fost demisă de la ANPIS. Budăi, direct responsabil de acreditarea și verificarea azilurilor groazei Însă eșecul de a verifica situația din căminele de bătrâni nu este singura ratare patronată de acest demnitar PSD. Însă, constant, Marcel Ciolacu l-a protejat. Iată o listă a dezastrelor în care a fost implicat Budăi: A fost acuzat, în presă, că a hărțuit mai multe colege de partid. Marcel Ciolacu a arătat că acele colege nu au făcut plângere în mod oficial, așa că scandalul a fost îngropat. Noua lege a pensiilor, prevăzută în PNRR: nu există nici măcar un proiect, deși legislația trebuie adoptată în acest an. Legea salarizării unice avea termen trimestrul II din 2023, dar în prezent nu există nici măcar un proiect al acestei legi. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale este responsabil de implementarea şi gestionarea unor proiecte/programe de investiţii şi reforme cuprinse în PNRR, printre care și componenta Dezvoltarea unui cadru pentru asigurarea serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele vârstnice. În plus, Budăi s-a lăudat că va renegocia PNRR, astfel încât cheltuielile cu pensiile să nu fie plafonate la 9,3% din PIB. Însă, după vizita din mai la Bruxelles, el nu a mai vorbit în legătură cu acest subiect. Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre

Eșec al vizitei lui Budăi la Comisia Europeană, unde a cerut refacerea PNRR Foto: Guvernul României
Politică

Eșec vizitei Budăi Comisia, cerut refacerea PNRR

Eșec deplin al vizitei lui Budăi la Comisia Europeană, unde a cerut refacerea PNRR: mai multe state au depus noi programe, iar Bruxelles-ul le-a aprobat. România nici n-a depus noua variantă, arată datele de pe site-ul UE care monitorizează evoluția programelor de redresare și reziliență. Alte 11 state fie au depus un nou plan de reconstrucție, fie au primit chiar aprobarea finală a Comisiei Europene. Eșec al vizitei lui Budăi la Comisia Europeană, unde a cerut refacerea PNRR În 17 mai, ministrul Muncii, Marius Budăi, a fost la Bruxelles, iar după ce a revenit în România a anunțat că PNRR va fi modificat astfel încât plafonul de 9,4% la cheltuielile cu pensiile va fi eliminat. Budăi a fost însoțit în acea vizită de Marcel Boloș, pe atunci ministru al Proiectelor și Investițiilor Europene. Ultimele date de pe site-ul „Recovery and resilience scoreboard” sunt din 27 iunie. Pe acest site nu apre vreo informație că Bruxelles-ul ar fi aprobat plata, fie și parțială, a tranșei doi din fondurile destinate României. Cererea de plată a fost depusă în decembrie 2022. „Salut anunțul Comisiei Europene privind aprobarea cererii de plată nr. 2 din PNRR. În urma eforturilor ministrului investițiilor și proiectelor europene din ultima săptămână am reușit să #reducem suma reținută din această tranșă de la 150 de milioane la doar 50 de milioane de euro”, a scris Ciolacu, pe Facebook, la 27 iunie. Însă Comisia Europeană a explicat că cererea de plată numărul doi trebuie verificată de Comitetul Economic și Financiar, ceea ce va dura maximum patru săptămâni. Ce state au modificat programele de reconstrucție Ce state au depus la Comisia Europeană PNRR-uri modificate și cine a primit deja aprobarea Bruxelles-ului: Luxemburg a depus în noiembrie 2022 un proiect de modificare a PNRR, în ianuarie a fost aprobat Germania cere modificarea PNRR în decembrie 2022, în februarie este aprobată modificarea Finlanda depune în ianuarie noul PNRR, în martie este aprobat Estonia: martie depune PNNR nou, iunie primește OK-ul CE Franța: depune în aprilie, primește „susținerea” Comisiei - un pas premergător aprobării - în iunie Slovacia: depune în aprilie noul PNRR, primește în iunie „susținere”. Slovacia a primit din martie banii pentru cererea II de plată Malta: depune în aprilie noul PNRR, primește în iunie „susținerea” CE Irlanda: depune în mai, primește aprobarea preliminară în iunie Portugalia: depune în mai noul program Danemarca: depune în mai moul program, modificat Spania: depune în iunie programul modificat În total, 11 țări au demarata sau chiar au închis procedurile de modificare a PNRR. Pe acest site nu mai sunt informații despre România din decembrie 2022. Site-ul mai arată că România a îndeplinit 4% din țintele și jaloanele prevăzute de PNRR. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde

Justiția viitorilor pensionari speciali, indulgentă cu doctorița Cun Foto: Crișana
Eveniment

Justiția viitorilor pensionari speciali

Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată că a luat nu mai puțin de 272 de șpăgi, doctoriţa Emilia Cun, de la Serviciul de Expertiză Medicală a casei de pensii Bihor, a scăpat cu o pedeapsă de trei ani de închisoare, cu suspendare. Decizia a fost pronunțată de Tribunalul Bihor, dar poate fi atacată la Curtea de Apel Oradea. Justiția viitorilor pensionari speciali Faptele de care este acuzată doctorița Cun s-ar fi petrecut într-o singură lună, între 18 mai și 15 iunie 2015, când a fost sub supraveghere și, la final, arestată. În această perioadă, mita încasată a fost de mită de cel puţin 28.770 lei, 900 euro şi 10.000 forinți. „Potrivit informațiilor menționate în hotărârea Tribunalului Bihor, erau zile în care peste 20 de persoane lăsau plicul cu „atenții” – între 50 de lei și 400 de lei pe pacient – la cabinetul doctoriței.Procurorii arătau că, în schimbul șpăgilor, medicul Emilia Cun nu ar fi făcut altceva decât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu: întocmea decizii medicale asupra capacității de muncă a persoanelor care solicitau încadrarea într-un grad de invaliditate, efectua revizuirea medicală a pensionarilor de invaliditate aflați în evidență ori întocmea formularele de concluzii medicale la revizuire ori referitoare la concediile medicale”, scrie Bihon.ro. „Majoritatea martorilor audiaţi au invocat practica din acea vreme, recunoştinţa faţă de modul de îndeplinire a atribuţiilor profesionale. O minoritate au recunoscut influenţa din partea altor persoane (fie tot pacienţi, fie alte cunoştinţe) sau au avut experinţe personale negative, în care nu au dat sume de bani, (ca urmare – n.n.) fiindu-le solicitate diverse alte acte medicale sau analize, fiind trimişi la comisia de evaluare din altă localitate etc”, arată Tribunalul Bihor. Rețea de medici care expertizau pensionările pe caz de invaliditate În timpul anchetei, Emilia Cun a formulat un denunț împotriva lui Leontin Țîrle, fost director al Casei de Pensii Bihor. Doctorița relata că, în perioada 2014 – 2015, i-a dat diferite sume lui Țîrle, care știa că banii reprezintă ”atenții” de la pacienți pentru medici. Ca urmare a acestor mărturisiri, fostul șef de la Pensii a fost condamnat, în 2021, la patru ani de închisoare cu executare, iar sentința lui Cun a fost diminuată. În 2015, la casa de pensii din Bihor a fost descoperită o rețea de medici care luau șpagă. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli „Doctorii au fost acuzaţi că au transformat locul de muncă într-un sistem de fraudare a fondului de pensii, semnând, contra cost, deciziile de încadrare într-un grad de invaliditate, pe baza cărora solicitanţii primesc pensiile, indiferent dacă beneficiarii aveau sau nu acest drept. Ancheta a pornit în 2015, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, şi a fost preluată în acelaşi an de procurorii DNA care, ulterior, au identificat în total 25 de persoane care au făcut parte din "mafia" experţilor”, scrie Bihoreanul.

Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale

Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale și dreptul la pensionare anticipată: s-au declanșat greve ilegale în mai multe instanțe - camuflate sub denumirea de „oprire a activității” - iar procurorii protestează în masă. În plus, grefierii amenință cu blocare activității. „Foarte curând, niciun grefier nu va mai răspunde la telefonul personal, după orele de program, în zilele libere sau de repaus săptămânal, pentru a efectua sute de ore suplimentare neplătite sau pentru serviciul de permanenţă la arestări, indiferent că vorbim despre infracţiuni uşoare, tâlhării sau chiar crime”, a anunțat sindicatul grefei judiciare Dicasterial. Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale Cum au reacționat magistrații la intenția Guvernului de a le plafona pensiile și a crește vârsta de pensionare: Judecătorii Tribunalului Botoşani au declanşat, începând cu 1 iunie. „Începând cu data de 01.06.2023, judecătorii Tribunalului Botoşani vor soluţiona doar cauzele urgente, ca formă de protest faţă de prevederile proiectului legislativ care vizează modificările condiţiilor de pensionare ale magistraţilor, precum şi ca modalitate de susţinere a demersurilor legale întreprinse de personalul auxiliar de specialitate şi conex în formă de protest asupra noilor modificări legislative cu privire la pensia de serviciu”, au transmis oficialii Tribunalului Botoşani. Judecătorii din Buzău anunță că vor întrerupe activitatea de judecată, în semn de protest, în perioada 6-9 iunie „În unanimitate, Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului București a hotărât ca, în funcție de parcursul procesului legislativ, să adopte forme de protest dintre cele mai ferme”. Adunările generale ale procurorilor din Parchetul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, DNA și DIICOT au respins proiectul de reformă a pensiilor speciale. Judecătorii Curţii de Apel Oradea au decis, în unanimitate, că nu sunt de acord cu o eventuală eliminare a pensiilor de serviciu ale magistraţilor şi cu posibila creştere a vârstei de pensionare în sistemul judiciar. Guvernul a propus, în amendamentele trimise la Parlament, ca vârsta de pensionare să crească etapizat la 60 de ani până în 2035, dar va fi de 50 de ani începând din 2024. Magistrații vor avea cea mai scăzută vârstă de pensionare, raportată la cea standard, dintre toate categoriile care beneficiază de pensii speciale. Citește și: EXCLUSIV Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48.000 și 96.000 euro LUNAR, pe patru ani. Contractul, pregătit de finul soților Pandele-Firea, primarul Marian Ivan

Pensiile speciale aflate în plată nu vor scădea, promite Budăi
Politică

Pensiile speciale aflate în plată nu vor scădea

Ministrul Muncii, Marius Budăi, anunț oficial: „Pensiile speciale aflate în plată nu vor scădea”. În schimb, pentru a face sistemul de pensii sustenabil, toți cetățenii români vor trebuie să se pensioneze la 65 de ani. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pensiile speciale aflate în plată nu vor scădea „Acele principii și criterii stabilite împreună cu Comisia Europeană sunt următoarele: 1. Creșterea treptată a vârstei de pensionare în conformitate cu sistemul public de pensii, până la vârsta de 65 de ani. Astfel, fiecare om care lucrează în România va trebui să fie echivalent, să nu fie deosebiri între cei care lucrează pe anumite sisteme și cei care lucrează în sistemul public de pensii, și vor avea o vârstă de pensionare până la vârsta de 65 de ani, așa cum este prevăzută gradual și în legea din sistemul public de pensii. 2. De asemenea, drepturile de pensii vor fi calculate prin creșterea treptată a perioadei de contribuție, așa cum este prevăzut în sistemul public, astfel încât la finalul acestei perioade să se ajungă treptat ca raportarea să fie la întreaga perioadă. Deci nu vor mai fi alese anumite perioade din interiorul a ceea ce au contribuit, ci va fi raportare la întreaga perioadă. 3. Un alt principiu este creșterea treptată a vechimii necesare în specialitate pentru acele categorii care nu aveau deja această raportare, pentru că în proiectul inițial am avut anumite raportări către stagiul minim de cotizare pentru cei care nu aveau această posibilitate și nu aveau această obligație, mai ales nu posibilitate în legea actuală. 4. Un alt principiu este eliminarea unor categorii de indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza unor legi speciale. Și acest lucru se face și s-a făcut prin acea nepermitere de asimilare a perioadelor, astfel încât, după cum știți, în lege este exemplu cu magistrații cărora nu li se mai permite asimilare, ci 20 de ani, cel puțin în magistratură, pentru că doar atunci ai acele interdicții și limitări ale unor drepturi. 5. De asemenea, au fost exceptate unele categorii din funcționarii publici, parlamentari de la acest aspect. Acestea sunt principiile agreate. O parte din amendamente deja sunt gata și le-am prezentat liderilor coaliției. Am primit dispoziția astfel încât până miercuri seara toate amendamentele să fie gata scrise și discutate cu sistemele și toți colegii mei, miniștrii de resort, împreună cu specialiștii din ministere să vină cu inputul dumnealor și să avem amendamentele terminate și finalizate, astfel încât joi coaliția politică să le poată depune în Parlament”, a spus Budăi. „Pensiile militare sunt şi ele supuse reformelor. Pensiile speciale aflate în plată nu vor scădea”, a mai afirmat demnitarul PSD. Citește și: Economist: O creștere cu 10% a salariilor profesorilor înseamnă un efort bugetar anual de 1,3 miliarde lei. Anvelopa pensiilor speciale: 12 miliarde lei!

Marcel Boloș explică din nou cât pierde România dacă nu taie pensiile speciale Foto: Facebook MIPE
Politică

Cât pierde România dacă nu taie pensiile speciale

Cât ar pierde România dacă Guvernul nu taie din pensiile speciale: 1,4 miliarde euro, a explicat la TVR Info ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL). El a arătat că oficialii europeni au transmis Bucureștiului că este riscul României dacă instituțiile se depopulează urmare a tăierii acestor pensii, dar cheltuielile trebuie reduse. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cât pierde România dacă nu taie pensiile speciale „Reforma pensiilor speciale, ori se face, ori nu se face. Dacă nu se face, sigur, ce aţi spun dvs, cu faptul că pierdem banii, până la un miliard patru sute. Deci, după ultima discuţie cu Comisia Europeană, există o modalitate de determinare a plăţilor parţiale care presupune că se înmulţeşte valoarea jalonului cu reforma – în cazul nostru sunt 47 de milioane de euro – cu un coeficient consolidat. Acest coeficient poate să ajungă până la 30 valoarea jalonului privind reforma, deci înmulţim 50 aproximativ cu 30 şi putem ajunge la un miliard şi jumătate de euro”, a afirmat Marcel Boloş joi seară, la TVR Info, citat de news.ro. În ceea ce priveşte riscul de depopulare a unor instituţii publice în cazul unei reforme drastice, Boloş a dezvăluit că oficialii europeni ”au spus că aceste riscuri sunt ale statului membru” şi trebuie ca România trebuie să ia măsuri pentru a reduce cheltuielile cu pensiile speciale, pensii şi salariile bugetarilor, oficialii europeni atrăgând atenţia că dacă România nu face acum această ”reformă este chestiune de timp” până când va ajunge ”în stare de dificultate”. Demnitarul liberal a criticat și legea pensiilor promovat de PSD, arătând că „s-a dovedit că nu o putem susţine şi că nu am avut bani pentru a implementa-o”. Citește și: Avocatul lui Dan Diaconescu: Fetele cu care a fost pozat nu erau prostituate minore, ci refugiate din Ucraina, cu care nu a avut relații sexuale Dezmățul în pensiile speciale „Acum, sigur că s-ar putea să generez o serie de discuţii în spaţiul public, dar noi venim din spate cu recomandări specifice de ţară care ne-au atenţionat că aveţi grijă că luaţi decizii ad-hoc pentru majorarea pensiilor. Să nu uităm că a fost în spate o lege a pensiilor care s-a dovedit că nu o putem susţine şi că nu am avut bani pentru a implementa-o, dar a fost o decizie ad-hoc de majorare a pensiilor cu 40%, ceea ce a deschis în faţa Comisiei discuţiile pentru ceea ce înseamnă şubrezirea sustenabilităţii finanţelor publice. Apoi am avut dezmăţul în pensiile speciale”, a arătat Boloș. Ministrul a mai explicat că, dacă un angajat care are o pensie pe bază de contributivitate va avea ca rată de înlocuire a venitului la pensionare, adică va avea drept bază de calcul pentru pensie 43,5% din venitul său din perioada de activitate, un pensionar din sistemul special ajunge să aibă ca bază de calcul pentru pensie între 60% şi 85% din cât câştiga când era în activitate. În acest context, Boloş spune că România este ”aproape lipsită de argumente” care să explice această discrepanţă.

Ciolacu anunță: „Reducem drastic risipa”! Foto: PSD
Politică

Ciolacu anunță: „Reducem drastic risipa”!

Președintele PSD, Marcel Ciolacu anunță pe Facebook: „Reducem drastic risipa”! Însă doar un ministru PSD, SorinGrindeanu, are șapte secretari de stat la Transporturi, încă doi secretari de stat la cabinetul de vicepremier și doi consilieri de stat, tot la cabinetul de vicepremier. Mesajul lui Ciolacu vine pe fondul încasărilor scăzute la bugetul de stat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ciolacu anunță: „Reducem drastic risipa”! „Trebuie să analizăm toate zonele din aparatul de stat în care există cheltuieli exagerate sau nejustificate. De exemplu, ar trebui eliminate toate acele „bonusuri de lungă durată” din sectorul bugetar. Mă refer la acele premii sau sporuri care, în loc să fie o recompensă pentru un rezultat excepțional, s-au transformat într-un fel de rentă permanentă fără legătură cu performanța în muncă”, a afirmat președintele PSD. Însă presa a scris constant despre sporurile noi legiferate de coaliția PSD-PNL-UDMR, precum și de faptul că adesea ele se acordă nejustificat. De exemplu, la Camera Deputaților, se acordă „spor de condiții vătămătoare” - explicația fiind undele electromagnetice ale antenelor de pe Palatul Parlamentului. Secretarul general al Camerei primește puțin peste 3.000 de lei, spor de condiții vătămătoare. „Ar trebui ca toate ministerele și celelalte instituții să facă o restructurare a posturilor ocupate de angajați care, pe lângă salariu, primesc și pensie de la stat, fără a fi împlinit încă vârsta de pensionare! Este o sfidare să-i vedem pe acei „tineri pensionari” reangajați la stat, uneori pe aceeași funcție, pentru a cumula mai multe venituri, în timp ce restul cetățenilor muncesc din greu pentru un salariu sau au muncit o viață pentru a-și câștiga cuvenita pensie”, a mai cerut Ciolacu. În 2021, ministrul Muncii Raluca Turcan a spus că sunt 35.000 de persoane în România care cumulează pensia cu salariul. Însă PSD s-a opus constant proiectului de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul. La ministerul de Interne, PSD a plasat în funcția de secretar de stat un pensionar special provenit chiar din acest minister. Romeo Simionescu, născut în 1974 și pensionat în 2016 (la 42 de ani), are o pensie specială de 110.556 lei, pe anul 2021, deci peste 9.000 lei/lună. Citește și: Albinele, esențiale pentru producțiile agricole, ajutate deocamdată mai degrabă prin petiții, decât prin politici europene reale Ministrul PSD al Agriculturii, Petre Daea, este pensionar special.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră