marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pensii speciale

216 articole
Politică

PNL n-a vrut supraimpoziteze pensiile speciale

PSD acuză PNL că n-a vrut să supraimpoziteze pensiile speciale. „Am fi vrut ca în pachetul agreat să prindem şi supraimpozitarea pensiilor speciale, a veniturilor salariale foarte mari şi a supraprofitului generat în pandemie. Însă, chiar dacă colegii de coaliţie s-au opus, este crucial că am arătat românilor că există la nivelul coaliţiei resurse de voinţă politică”, a spus Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Stănescu a făcut aceste afirmații într-un comunicat oficial. PSD acuză PNL că n-a vrut să supraimpoziteze pensiile speciale El a susținut că „veniturile noastre fiscale sunt, oricum, printre cele mai reduse din UE”. „Nu-i putem ajuta pe cei mai mulţi dintre români, dacă unii au privilegii fiscale mari, iar alţii se supun unui regim de impozitare normal”, a afirmat Stănescu. Paul Stănescu a mai susținut că PSD a demonstrat că ”pot trece peste limitele de natură ideologică, politică sau electorală şi că împreună sunt de acord să răspundă mai bine nevoilor românilor decât propriilor agende politice”. ”Măsurile fiscale pe care le-am convenit nu fac decât să protejeze mai bine veniturile celor mai vulnerabili dintre noi. Este o dovadă de maturitate şi responsabilitate politică”, mai afirmă Stănescu. Coaliţia de guvernare a finalizat, miercuri seara, lista măsurilor de modificare la Codul Fiscal, care ar urma să fie aprobate într-o şedinţă de guvern, săptămâna viitoare. Liderii coaliţiei nu au ajuns la un acord pe introducerea impozitului progresiv, în schimb acciza la ţigări creşte de la 1 august anul acesta, iar la alcool, de la 1 ianuarie 2023. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc S-au mai decis şi creşteri de TVA la restaurante, locuinţe şi băuturile cu zahăr, dar şi deduceri fiscale pentru veniturile până în 4.500 de lei şi familiile cu mulţi copii. Surse politice au precizat că suplimentar faţă de deducerile existente, sunt luate în calcul două noi deduceri: pentru tinerii de până la 26 de ani se va da o scutire de 15% din impozit, iar pentru persoanele care au copii, deduceri de 100 de lei pentru fiecare copil, fiind solicitate studii de impact. Aici nu este foarte clar dacă vorbim de reducerea de 100 de lei din impozit sau de 100 de lei din baza de impozitare.

PSD acuză PNL că n-a vrut să supraimpoziteze pensiile speciale Foto: PSD Argeș
Ciolacu se preface că a uitat ce prevede PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Ciolacu a uitat ce prevede PNRR

Pensiile speciale: Ciolacu se preface că a uitat ce prevede PNRR și inventează „impozitarea progresivă”. Dacă dorește reducerea cheltuielilor cu pensiile statului - cheltuieli care, în acest an, ar putea depăși două miliarde de euro - PSD nu trebuie decât să respecte prevederile PNRR. „Cred că în zona de pensii speciale trebuie venită cu o impozitare progresivă în funcție de venit și să închidem acest subiect în România. M-am săturat la fiecare discuție să apară tot felul de tiriplici care vin și-și dau cu părerea după ce au distrus România”, a declarat, luni, președintele PSD. Ciolacu se preface că a uitat ce prevede PNRR Ce prevede PNRR în legătură cu pensiile speciale: „va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității”„va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul”„Va fi realizată, de asemenea, o analiză a pensiilor speciale în vederea identificării unor soluții concrete care să vizeze simplificarea pensiilor speciale și corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii sistemului public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale”„Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 martie 2023” Anexa PNRR arată că noua lege a pensiilor speciale ar trebuie să intre în vigoare la finalul trimestrului IV din acest an! Ce prevede anexa PNRR: „Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate.Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimăde cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții.Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare”. Budăi (PSD) blochează reforma pensiilor speciale Însă, până acum, ministrul Muncii, Marius Budăi (PSD), nu a anunțat vreun pas în această direcție, ci, dimpotrivă, a spus că dorește renegocierea capitolului privind pensiile, nemulțumit că cheltuielile sunt limitate la 9,4% din PIB. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise În ceea ce privește supraimpozitarea lor, așa cum propune Marcel Ciolacu, în decembrie 2020 CCR a respins un proiect de lege în acest sens. Obiecția de neconstituționalitate, formulată de Avocatul Poporului și Curtea Supremă, a fost admisă în totalitate, iar legea a fost declarată neconstituțională în ansamblul ei. Judecător raportor în acest caz a fost fostul șef al Secției Speciale de anchetare a magistraților, Gheorghe Stan.

Greblă, prefect de București, două pensii speciale  Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Greblă prefect București două pensii speciale

Toni Greblă, prefect de București, are două pensii speciale, o indemnizație oferită printr-o „lege specială” și Mercedes GLC, arată declarația de avere depusă de acesta la începutul lunii mai. În declarația de avere, cele două pensii speciale sunt denumite „indemnizație”. Cât despre indemnizația primită în baza unei legi speciale, cel mai probabil sunt banii pe care-i primește în calitate de revoluționar, presa relatând, în 2012, că astfel a primit și loc de veci gratuit. Greblă a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei. Între 2018 și 2019, el a fost secretar general al guvernului Dăncilă, fiind susținut de Liviu Dragnea și de PSD pentru a ocupa acest post. Greblă, prefect de București, două pensii speciale Potrivit declarației de avere, prefectul de București primește, ca fost judecător la CCR, o pensie specială care, în 2021, a fost în valoare de 272.000 de lei. O altă pensie specială vine de la Senat: 47.150 de lei, în 2021, deși Legislativul abrogase pensiile speciale ale parlamentarilor. Abrogarea a fost votată în februarie 2021, dar, în mai, 2022 CCR a decis că legea este neconstituțională. Greblă mai primește o indemnizație de 12.300 pe an în baza unei „legi speciale”, fără să ofere alte detalii. Este posibil ca el să încaseze acești bani întrucât este „luptător remarcat prin fapte deosebite pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989”. La Târgu Jiu, el a primit loc de veci gratuit, în baza acestui certificat, scria presa, în 2012. „Altcineva a formulat solicitarea și m-a inclus și pe mine, dar eu nu am cerut așa ceva", a spus Greblă, citat de Mediafax. În 2018, el și-a cumpărat un Mercedes GLC, o mașină de teren a cărei preț poate depăși 100.000 de euro. DNA l-a acuzat de legături penale cu Rusia În 2015, DNA l-a acuzat pe Greblă de constituirea unui grup infracțional organizat. „Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (exporturi de produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană”, au susținut procurorii. Aceștia au arătat că Toni Greblă, pe atunci judecător la CCR, a avut mai multe întâlniri, atât în ţară cât şi peste graniţe, pentru a pune la punct detaliile exporturilor. Pe lista colaboratorilor săi ar fi omul de afaceri de origine turcă Corecki Sevket şi un alt afacerist din Republica Moldova, Victor Dolghi. Ei au stabilit clar traseul pe care urma să fie transportate produsele alimentare către Rusia, folosind acte vamale false. În documente nu trebuia să apară deloc România, stat membru al Uniunii Europene, vizat de embargoul impus de Rusia. Planul lor era ca în acte produsele să apară originare din Turcia, nu din România, pentru a evita riscul ca firmele ruseşti să le refuze. Procurorii DNA arată că Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă, era persoana de încredere a judecătorului CCR. El ar fi fost cel care se ocupa de afacerile ilegale. Dar şi de bunăstarea naşului care-l ajuta să-şi ducă planurile la îndeplinire. Toni Greblă ar fi primit de la finul său un autoturism de lux, un BMW X5. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Însă Greblă a fost achitat de către judecătorii de la Înalta Curte, un singur membru al completului de judecată făcând opinie separată.

Pensiile speciale ale parlamentarilor sunt constituţionale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Pensiile speciale ale parlamentarilor sunt constituţionale

Pensiile speciale ale parlamentarilor sunt constituţionale, a decis CCR, care a admis sesizările făcute de zeci de foști parlamentari. În urma deciziei CCR, pensiile speciale ale parlamentarilor vor fi reinstaurate. Votul a fost de 6 la 2, în şedinţa Curţii Constituţionale, scrie news.ro. Pensiile speciale ale parlamentarilor sunt constituţionale Decizia judecătorilor CCR a vizat în special apecte legate de procedura legislativă, modul în care legea a fost adoptată în Parlament. Pe 17 februarie 2021, Plenul Parlamentului a adoptat abrogarea pensiilor speciale ale senatorilor şi deputaţilor. Fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan afirma, anul trecut, că atitudinea foştilor parlamentari care au contestat decizia de a le fi suspendate pensiile speciale, dând în judecată secretariatele generale ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, este una ruşinoasă. "Faptul că au fost anulate indemnizaţiile speciale e o dovada de voinţă politică a actualei majorităţi parlamentare. Declaraţii aţi mai avut până acum dar vot concret nu. Aşadar, voinţă a existat, comportamentul celor care au contestat această decizie mi se pare ruşinos", a declarat Turcan. Deputatul USR Cristina Prună a declarat, miercuri, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, despre scenariul respingerii, joi, de către CCR, a abrogării pensiilor parlamentarilor, că trebuie văzut impactul unei astfel de decizii. Ea a arătat că aceste pensii ale foştilor aleşi sunt între 4.000 şi 6.000 de lei, în funcţie de numărul de mandate, iar unii ajung la 16.000 de lei pe lună, astfel că Parlamentul ar urma să plătească din bugetele celor două Camere milioane de lei. Citește și: Cinism: Două asistente au ciopârțit mâna unui bătrân când i-au scos branula. A fost externat fără să fie bandajat. Ce sancțiune au primit asistentele

Cheltuielile cu pensiile speciale au explodat Foto: Facebook
Politică

Cheltuielile cu pensiile speciale au explodat

Cheltuielile cu pensiile speciale au explodat, ajungând la 2,2 miliarde euro în 2021. Cheltuielile cu pensiile speciale au explodat Potrivit deputatului USR Claudiu Năsui, aceste cheltuielie au crescut cu 73% față de 2016. Astfel, în 2021, se plăteau pentru pensiile speciale 10,9 miliarde de lei. În 2016, bugetul aloca doar 6,32 miliarde de lei pentru această cheltuială. Cheltuielile cu pensiile speciale au explodat Foto: Facebook Claudiu Năsui În 2021, cheltuielile cu pensiile speciale au fost cu 8% mai mari față de 2020. Cea mai mare alocare este pentru pensiile din ministerul de Interne, de 5,02 miliarde de lei, adică peste un miliard de euro. Năsui: Statul ține românii în sărăcie „Acesta este statul specialilor. Unii muncesc și plătesc printre cele mai mari impozite din toată Europa, alții se lăfăie în pensii speciale primite pe viață doar pentru că au fost conectați cu cine trebuie. Cu cât au fost mai apropiați de centrii de putere ai statului, cu atât și-au tras beneficii mai mari din banii noștri. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Statul ține românii în sărăcie. El ia jumătate din salariu de la milioane de români ca să plătească aceste pensii speciale de zeci de mii de lei pe lună.România are cea mai ridicată taxare a muncii pe salariile mici din UE. De facto, statul român gonește românii în țările unde taxarea muncii nu e atât de sufocantă. Iar pe românii care au rămas în țară îi ține în sărăcie. România e pe locul 1 în fiecare an la sărăcia în muncă în întreaga Uniune Europeană”, a comentat Năsui, pe Facebook.

PSD recunoaște că pensiile speciale sunt o problemă Foto: Facebook Marius Budăi
Politică

PSD recunoaște că pensiile speciale sunt o problemă

PSD recunoaște că pensiile speciale sunt o problemă. Doi lideri ai partidului, Marius Budăi, ministru al Muncii, și Olguța Vasilescu, fost ministru al Muncii și primar al Craiovei, au vorbit, marți seara, despre faptul că pensiile speciale blochează majorarea celor bazate pe contributivitate. Această situație se datorează faptului că cheltuielile cu pensiile speciale sunt incluse în plafonul de 9,4% din PIB alocat cheltuielilor cu toate pensiile, plafon prevăzut în PNRR. Totuși, ei nu au pus problema reducerii pensiilor speciale. Ei au propus renegocierea, în cadrul PNRR, a plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii. PSD recunoaște că pensiile speciale sunt o problemă „Noi am venit cu 40% (majorare a pensiilor) să se dea de la 1 ianuarie 2022. Dar din păcate nu s-a putut aplica până nu se fac niște calcule. Domnul Ghinea a pus în PNRR fără dezbatere publică că procentul din PIB (pentru pensii) nu poate depăși 9,4% cu tot cu pensiile speciale. Și atunci am zis ‘Hai să dăm 10% acum să acoperim măcar rată inflației. Să ne luăm un termen de 120 de zile să discutăm cu Comisia Europeană’. Să explicăm că nu poate rămâne România cu 9,4% din PIB cu tot cu pensii speciale”, a spus Olguța Vasilescu, la Antena 3. Și ministrul Muncii, Marius Budăi, a vorbit despre acest subiect, dar a apărat pensiile speciale, susținând că multe din acestea sunt „mici”. „În primul rând, trebuie să conştientizăm că este un subiect care a fost extrem de utilizat din punct de vedere politic. Şi iresponsabil, spun eu. Soluţia este o reformă a întregului sistem public de pensii. Când o vom avea, o punem pe masă şi o vom comunica”, a declarat Marius Budăi. El a cerut renegocierea procentului de 9,4% din PNRR alocat pensiilor. Citește și: Cîțu a dublat funcționarii subordonați penalului Borbely. Departamentul său face simpozioane și strategii Nici Budăi, nici Olguța Vasilescu, nu au spus cât cheltuie statul român cu pensiile speciale. Cheltuielile cu pensiile speciale, peste 10 miliarde de lei În 2021, doar pentru perioada ianuarie-septembrie, s-au cheltuit de la bugetul de stat pentru pensiile speciale 8,123 miliarde lei. Pe primele nouă luni din anul 2020, pensiile speciale au mâncat din bugetul de stat 7,502 miliarde lei. În perioada ianuarie-septembrie 2016 pensiile speciale plătite în România însumau 4,462 miliarde lei. Cu alte cuvinte, în doar cinci ani, cheltuielile cu pensiile speciale au crescut cu 82%. Datele de pe site-ul casei de pensii a ministerului Apărării arătau că s-au cheltuit 4,1 miliarde de lei, în 2021, cu aceste pensii. În 2022, bugetul pensiilor speciale a crescut cu 8%, a explicat deputatul USR Claudiu Năsui.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră