Investigații
Pasajul Basarab, nerecepționat de 14 ani
Pasajul Basarab, nerecepționat de 12 ani. 760 de milioane lei a plătit Primăria Capitalei până în anul 2011 pentru construcția Pasajului Basarab, lucrare care nu a fost recepționată nici până în ziua de astăzi. Motivul? Cei doi constructori, compania spaniolă FCC Construction și compania italiană Astaldi, nu au vrut să remedieze lucrările neconforme constatate de comisia de recepție la terminarea lucrării.
Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact
Dar nici ultimii primari generali ai Capitalei, Sorin Oprescu, Gabriela Firea și Nicușor Dan, nu au luat vreo măsură împotriva celor două companii abonate la contractele cu statul. Adică nu au impus penalități pentru nefinalizarea lucrării, nu au executat scrisoarea de garanție, nici măcar nu au emis certificat negativ.
Citește și: GALERIE FOTO+VIDEO Dezastrul lăsat de Firea și Oprescu în rețeaua de transport a apei calde din Capitală: țevi putrezite și ciuruite, după 50 de ani. Ciolacu dă vina pe Nicușor Dan
Culmea, acum după 12 ani, Primăria Capitalei vrea o nouă expertiză pentru Pasajul Basarab pentru ca lucrările neconforme să fie decontate din banii publici ai bucureștenilor.
Contractat de Videanu, inaugurat de Oprescu
Primăria Capitalei, în mandatul de primar general al lui Adriean Videanu, a organizat licitația pentru proiectarea și construcția Pasajului Basarab. Licitația a fost atribuită în iulie 2006 asocierii dintre firmele FCC Construction și Astaldi, două companii abonate la contractele cu statul.
Valoarea contractului a fost stabilită la 471,63 milioane lei, sumă care era atunci echivalentul a 135 milioane de euro. Conform contractului inițial, lucrarea urma să fie finalizată în octombrie 2009. Din cauza exproprierilor tergiversate de Guvernul României, lucrarea avea o întârziere de 18 luni.
Citește și: Noi aventuri cu ursul Rambo din Ploiești: a fost tranchilizat, dar a fugit, rănit, în lanul de porumb! Autoritățile ezită să-l momească cu fum de oase
Ulterior, în funcția de edil al Capitalei a fost ales medicul Sorin Oprescu. Acesta a deblocat lucrările la Pasajul Basarab, dar a crescut treptat și valoarea contractului la 760 de milioane lei. Adică cu peste 288 milioane lei. Într-un final, Pasajul Basarab a fost inaugurat cu fanfară și șampanie.
Bucuria edilului Sorin Oprescu a fost perturbată de reprezentanții Inspectoratului de Stat în Construcții care susțineau că Pasajul Basarab nu poate fi pus în funcțiune pentru că nu s-a făcut recepția finală.
În replică, primarul Sorin Oprescu le-a transmis reprezentanților ISC să îl mai lase cu povestea asta. "Să mă mai lase, să citească bine legea. Să mă mai lase cu prostii. Toată viața au pus piciorul pe frână să nu se termine absolut nimic. Era cineva inconștient să dea drumul la astea. Le spun că sunt primarul bestial care face totul legal", spunea atunci Sorin Oprescu
Tentativă de recepție în 2015
Primăria Municipiului București (PMB) a transmis, la solicitarea Defapt.ro, că nu au fost efectuate recepții intermediare ale lucrărilor de la Pasajul Basarab. Însă, în iunie 2011 și februarie 2012, au fost încheiate procesele-verbale de predare-primire în vederea punerii în funcțiune a lucrării, după verificările efectuate în teren și analizarea stării tehnice a lucrărilor.
La patru ani distanță de la darea în funcțiune a Pasajului Basarab, PMB a încercat să facă o recepție la terminarea lucrărilor. Se întâmpla la data de 17 iulie 2015. Conform răspunsului transmis de către municipalitate, atunci s-a încheiat procesul – verbal nr. 16965 în anexa căruia au fost menționate mai multe remedieri pe care trebuia să le facă FCC Construction și Astaldi.
De exemplu, atunci s-a constatat la o primă vedere că în zona stației intermodale tramvai 1 s-au colmatat rosturile, balustradele de inox erau incomplete, trotuarul rulant era nefuncțional. Totodată, s-a mai menționat în procesul-verbal că protecția anticorozivă era deficitară la anumite părți metalice, că lipsea gardul de protecție în anumite zone, că erau stâlpi vandalizați, că erau console pietonale și stradale lipsă, că erau corpuri de iluminat lipsă și proiectoare nefuncționale. Nu s-a menționat nimic legat de structura de rezistență a podului.
Oprescu nu a impus termene de remediere, Firea n-a sancționat
Reprezentanții Primăriei Capitalei au fost atât de indulgenți cu FCC Construction și cu Astaldi încât nu au impus un termen de remediere a deficiențelor.
"Nu a fost transmis către Antreprenor un termen pentru remedierea deficiențelor prezentate în Anexa la Procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 16965 din 17.07.2015", susține PMB pentru Defapt.ro. Tot de la Primăria Capitalei mai aflăm că problemele constatate nu fuseseră remediate până în iulie 2017. Ce a făcut ordonatorul de credite, adică Primăria Capitalei? Nimic.
La data de 17 iulie 2017, aparatul de specialitate al Primăriei Capitalei a decis reluarea recepției prin numirea unei noi comisii de recepție la terminarea lucrărilor. Primăria Capitalei era condusă atunci de Gabriela Firea.
"Inspectoratul de Stat în Construcții București, unul din reprezentanții Comisiei, a constatat o serie de deficiențe la pasaj. Din acest motiv s-a dispus efectuarea unei Expertize Tehnice care să ateste starea tehnică a pasajului. De asemenea, precizăm că, în urma expertizei tehnice, a rezultat că starea tehnică a obiectivului de investiții a fost una bună, cu încadrare în clasa tehnică II", potrivit PMB.
Constructorii FCC Construction si Astaldi au avut ca termen impus de ISC să finalizeze noile deficiențe constatate până la data de 15 august 2018. Cele două companii nu au remediat nici o deficiență, motiv pentru care recepția mult dorită de angajații primăriei a fost respinsă.
Pasajul Basarab, nerecepționat de 14 ani
Întrebați care au fost motivele pentru care PMB nu a impus penalități și nu a executat scrisoarea de bună execuție depusă de FCC Construction și Astaldi, oficialii municipalității au transmis că, conform clauzelor contractuale, perioada de garanție acordată lucrărilor este de 120 de luni de la data recepției la terminarea lucrărilor și se încheie la data recepției finale.
"(1) În perioada de garanție, Executantul are obligația, în urma dispoziției date de Achizitor, de a executa toate lucrările de modificare, reconstrucție și remediere a viciilor și a altor defecte a căror cauză este nerespectarea clauzelor contractuale. (…) Executantul are obligația de a executa toate activitățile prevăzute la alin (1), pe cheltuiala proprie", a menționat PMB.
Cum constructorul nu a remediat nici o deficiență constatată în termenul generos acordat de angajații primăriei, am solicitat să ni se comunice ce măsuri s-a luat împotriva celor două companii.
"Fără un temei legal, Municipiul București nu a dispus măsuri împotriva Antreprenorului, având în vedere faptul că recepția la terminarea lucrărilor nu a fost finalizată", susține PMB. Deși tot municipalitatea recunoaște că a constat o serie de lucrări neconforme, nu a găsit nici un temei legal de a impune penalități constructorului.
Astaldi, mai ocupată cu DNA
Compania Astaldi a fost redenumită Webuild pentru a scăpa de trecutul tenebros. Pe 1 noiembrie 2018, administratorul Astaldi România, Pier Luca Canino, a depus mai multe denunțuri la DNA, după ce a aflat că este vizat de o serie de anchete de corupție.
De exemplu, numele companiei Astaldi apare într-o anchetă a Direcției Naționale Anticorupție pentru că ar fi dat mită peste două milioane de euro controversatului italian Mario La Sala, un apropiat al fostului ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi. Italianul Mario La Sala a fost și consilierul pentru afaceri externe al europarlamentarului Giovanni La Via, care la rândul său a fost raportor pentru buget în Parlamentul European.
În schimbul acestor bani, La Sala trebuia să intervină la ministrul Transporturilor pentru a debloca banii datorați de stat firmei italiene pentru lucrările de modernizare a căii ferate București - Constanța. O parte din șpaga românească a ajuns în contul fostului parlamentar european Giovanni La Via, membru al partidului Forza Italia, condus de Silvio Berlusconi. O altă parte din bani a ajuns în conturile pentru campania electorală a alianței USL, condusă de Victor Ponta și Crin Antonescu.
