sâmbătă 07 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

parlament european

5 articole
Politică

Siegfried Mureșan, reales vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European. Care sunt prioritățile și pozițiile

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan și-a consolidat poziția în Grupul PPE din Parlamentul European prin realegerea sa ca vicepreședinte cu un număr foarte mare de voturi: 152 din 185. Mureșan a detaliat care sunt prioritățile Grupului PPE pentru perioada următoare. Care sunt prioritățile PPE „Tocmai am fost reales vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, obținând al doilea cel mai bun rezultat dintre cei 10 vicepreședinți aleși, cu 152 de voturi. Grupul PPE este cel mai mare și mai influent grup politic din Parlamentul European. Le mulțumesc colegilor care mi-au acordat astăzi, pentru a patra oară consecutiv, votul și încrederea lor. Apreciez mult sprijinul colegilor europarlamentari din PNL, care mi-au susținut candidatura mea, și le mulțumesc și europarlamentarilor UDMR, partid membru al PPE, pentru susținere și pentru colaborarea foarte bună pe care o avem în cadrul PPE. Rezultatul de astăzi este important nu doar pentru mine, ci și pentru România. Țara noastră va continua să aibă o voce puternică la masa la care cel mai mare grup politic european își stabilește prioritățile și pozițiile. De șapte ani sunt vicepreședinte al Grupului PPE și, în toată această perioadă, am folosit această poziție pentru a apăra interesele României. Împreună cu colegii europarlamentari din Partidul Național Liberal, am obținut sprijinul Grupului PPE pentru mai mulți bani acordați României ca prefinanțare prin PNRR. De asemenea, ne-am asigurat că fondurile din PNRR finanțează prioritățile României, precum infrastructura de transport, spre exemplu. Totodată, am obținut sprijinul Grupului PPE pentru fonduri suplimentare destinate fermierilor români și pentru un sprijin mai mare acordat județelor românești care au nevoie să facă tranziția de la industriile poluante. Aceste rezultate arată un lucru simplu: România câștigă atunci când este reprezentată în Europa la cel mai înalt nivel. În noul mandat, voi continua să pun prioritățile României pe agenda celui mai mare grup politic din Parlamentul European, dar voi ține cont și de prioritățile colegilor din celelalte state membre. Fiindcă așa se obțin majorități la nivel european. Voi apăra interesele fermierilor, dezvoltarea regiunilor prin politica de coeziune, creșterea competitivității și întărirea securității și apărării. Și voi continua să susțin un buget puternic al Uniunii Europene.Vocea României trebuie să fie puternică în Europa. Voi continua să muncesc pentru acest lucru.”, a arătat Siegfried Mureșan într-o postare pe Facebook. PPE, 185 de eurodeputați Grupul Partidului Popular European (PPE) este cea mai numeroasă formațiune politică din Parlamentul European și are o orientare de centru-dreapta. Potrivit comunicatului publicat la 20 octombrie 2026, grupul reunește 185 de eurodeputați, proveniți din toate statele membre ale Uniunii Europene. Conducerea este asigurată de Manfred Weber, membru al Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, aflat în fruntea grupului din 2014. Acesta a fost reales la 20 octombrie 2026. Tot atunci au fost aleși zece vicepreședinți, printre care eurodeputatul român Siegfried Mureșan, reprezentant al Partidului Național Liberal. PPE își revendică originile din tradiția promovată de personalități asociate începuturilor integrării europene, precum Robert Schuman, Konrad Adenauer și Alcide De Gasperi. Între valorile declarate se află demnitatea umană, libertatea, solidaritatea, respectarea drepturilor omului și statul de drept. Grupul susține o Europă unită, cu respectarea identităților naționale și locale. În plan economic, obiectivele prezentate de PPE includ creșterea competitivității, sprijinirea întreprinderilor mici, a lucrătorilor independenți și a cercetării. Grupul promovează cooperarea europeană în sănătate și inovare, educația de calitate, crearea oportunităților de angajare pentru tineri, protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. Apărarea democrației este, de asemenea, o prioritate declarată. Activitatea se concentrează asupra legislației europene. Eurodeputații PPE participă la lucrările comisiilor, unde sunt analizate și modificate propuneri legislative. Pentru pregătirea voturilor, grupul își coordonează pozițiile în patru domenii: economie, locuri de muncă și mediu; afaceri juridice și interne; buget, agricultură și fonduri regionale; afaceri externe. Grupul parlamentar este componenta din Parlamentul European a familiei politice PPE. Partidul european stabilește orientări politice generale și reunește partide naționale, iar grupul organizează activitatea eurodeputaților săi. Membrii sunt aleși în statele de origine, însă asocierea lor în Parlament se face după afinitatea politică. Adunarea grupului, alcătuită din toți membrii, adoptă deciziile politice interne, alege conducerea și constituie grupurile de lucru. Biroul pregătește sesiunile plenare, ținând seama de prioritățile delegațiilor naționale. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European  

Siegfried Mureșan, reales vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European. Care sunt prioritățile și pozițiile
Zuckerberg a deschis cutia Pandorei: "patrioții pentru Europa" din Parlamentul European cer o anchetă referitoare la "cenzura" de pe Facebook
Eveniment

Zuckerberg a deschis cutia Pandorei: "patrioții pentru Europa" din Parlamentul European cer o anchetă referitoare la "cenzura" de pe Facebook

Zuckerberg recunoaște presiunile politice pentru cenzură. Mai mulți eurodeputați din grupul „Patrioți pentru Europa” au inițiat, vineri, demersuri pentru crearea unei comisii de anchetă în Parlamentul European privind cenzura pe Facebook. Anunțul a fost făcut de Csaba Domotor, eurodeputat al partidului de guvernământ ungar Fidesz. Zuckerberg recunoaște presiunile politice pentru cenzură Csaba Domotor a evidențiat într-o postare pe Facebook o declarație recentă a lui Mark Zuckerberg, șeful platformei Facebook și al companiei Meta. Citește și: ANALIZĂ Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă Zuckerberg a admis că verificatorii de fapte ai platformei au cenzurat conținuturi sub presiune politică. Printre cei care au exercitat aceste presiuni, conform declarației sale, s-ar număra membri ai administrației americane democrate. Suspiciunile utilizatorilor Politicianul ungar a subliniat că această dezvăluire confirmă suspiciunile multor utilizatori ai platformei. „Trebuie să se identifice exact ce conținut a fost cenzurat, cine a ordonat acest lucru și dacă a fost vorba de o intervenție în treburile interne ale țărilor europene”, a declarat Domotor. Libertatea de exprimare Domotor a provocat Parlamentul European să demonstreze cât de serios tratează libertatea de exprimare și valorile constituționale. „Mulți din Parlament invocă aceste principii. Acum se va vedea în ce măsură le iau în serios”, a afirmat el. Această inițiativă ridică întrebări importante despre echilibrul dintre libertatea de exprimare și influențele politice asupra platformelor sociale, subliniind importanța unei anchete transparente la nivel european.

Mînzatu, audiată trei ore în Parlamentul European pentru postul de comisar european. La final, și-a apărat casa extinsă din Brașov
Eveniment

Mînzatu, audiată trei ore în Parlamentul European pentru postul de comisar european. La final, și-a apărat casa extinsă din Brașov

Mînzatu, audiere intensă în Parlamentul European. Roxana Mînzatu, candidată din partea României pentru funcția de vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabilă de portofoliul "Oameni, competențe și pregătire", a vorbit despre experiența sa în cadrul audierii din Parlamentul European, desfășurată recent la Bruxelles. Aceasta a descris audierea drept "cel mai complex examen al vieții" sale, cu multiple întrebări și provocări, dar și cu aprecieri finale pozitive. Mînzatu, audiere intensă în Parlamentul European Audierea lui Roxana Mînzatu în comisiile pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) și cultură și educație (CULT) din Parlamentul European a durat trei ore și a inclus aproximativ 50 de întrebări. Citește și: Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă” După sesiune, Mînzatu a primit aplauze și îmbrățișări din partea participanților, dar a subliniat că, pentru o evaluare finală, este necesar votul comisiilor. Disputa asupra avizului imobiliar În cadrul audierii, s-a adus în discuție o problemă legată de lipsa unui aviz pentru extinderea imobilului cumpărat de ea în Brașov. Roxana Mînzatu a explicat că nu a avut aviz pentru imobil, justificând că procedurile și arhivele unor instituții din România sunt adesea haotice. Ea a menționat că deține un document de la Ministerul Culturii care confirmă că locuința sa nu este un monument istoric, însă fiind situată în centrul istoric, avea nevoie de un aviz special. O casă cumpărată pentru condiții de viață decente Mînzatu a explicat că a achiziționat locuința în Brașov cu scopul de a oferi condiții mai bune de trai, întrucât, înainte de cumpărare, casa se afla într-o stare precară. Clădirea necesita reparații urgente și modernizări, fiind neglijată de autorități înainte de achiziția sa. Rolul de comisar În ceea ce privește rolul său de comisar, Mînzatu s-a arătat dornică să inițieze un dialog extins cu partenerii sociali, guvernele și societatea civilă din fiecare stat membru al UE, pentru a concepe un plan de acțiune în domeniul drepturilor sociale. Scopul acestui plan este să abordeze aspecte esențiale ale pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv chestiuni complexe legate de utilizarea algoritmilor în gestionarea forței de muncă.

Parlamentarii europeni vor înființarea unui tribunal internațional special pentru crimele de război din Ucraina
Eveniment

Parlamentarii europeni vor înființarea unui tribunal internațional special pentru crimele de război din Ucraina

PE, tribunal internațional pentru crimele Rusiei. Parlamentarii europeni vor un tribunal internațional special care ar trebui să investigheze liderii și comandanții militari ruși și aliații acestora implicați în invadarea Ucrainei. Toate resursele umane și costurile ar urma să fie susținute din fonduri alocate de Uniunea Europeană. Deputații atrag atenția că UE trebuie să acționeze rapid, deoarece există un risc mare ca, din cauza ostilităților în curs, dovezile legate de crimele de război să fie distruse. PE, tribunal internațional pentru crimele Rusiei Deputații europeni au adoptat o rezoluție prin care au cerut Uniunii Europene să sprijine cu resurse umane, logistic și financiar înființarea unui tribunal internațional special pentru crimele rezultate în urma invadării Ucrainei de către Rusia, în fruntea căreia se află președintele Vladimir Putin. Tribunalul internațional special ar urma să judece crimele comise în zone asupra cărora Curtea Penală Internațională nu are jurisdicție. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare „Parlamentul invită UE să ia toate măsurile necesare în cadrul procedurilor și instanțelor internaționale pentru a sprijini urmărirea penală a regimurilor ruse și belaruse pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și agresiune. Aceste anchete și urmăririle penale ulterioare ar trebui să se aplice, de asemenea, întregului personal al forțelor armate ruse și funcționarilor guvernamentali implicați în crime de război, solicită eurodeputații”, transmite Biroul de Presă al Parlamentului European. Europarlamentarii cer sprijin rapid În acest context, parlamentarii europeni au cerut Uniunii Europene „să furnizeze, cât mai curând posibil, toate resursele umane și bugetare necesare, precum și sprijinul administrativ, de investigație și logistic necesar pentru înființarea acestui tribunal”. Potrivit PE, atrocitățile raportate, cum ar fi bombardamentele fără discernământ asupra orașelor, deportările forțate, utilizarea muniției interzise, atacurile împotriva civililor care fug prin coridoarele umanitare convenite în prealabil, execuțiile și violența sexuală constituie încălcări ale dreptului internațional umanitar. Acestea pot fi considerate crime de război, potrivit eurodeputaților, care subliniază că toate au rămas neurmărite penal până în prezent. Deputații au cerut ca UE trebuie să acționeze rapid, deoarece există un risc mare ca, din cauza ostilităților în curs, dovezile legate de crimele de război să fie distruse.

Turcia, fără nici o șansă de a relua procesul de aderare la UE după condamnarea lui Kavala
Internațional

Turcia, fără nici o șansă de a relua procesul de aderare la UE după condamnarea lui Kavala

Turcia opresivă, fără șanse la UE. Parlamentul European şi-a exprimat în mod ferm, joi, dezaprobarea faţă de condamnarea la închisoare pe viaţă a activistului şi filantropului turc Osman Kavala şi a apreciat că astfel Turcia "şi-a distrus orice speranţă" de a relansa procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE), informează AFP. Turcia opresivă, fără șanse la UE Europarlamentarii deplâng "caracterul injust, ilicit şi arbitrar al detenţiei" de la sfârşitul lui 2017 a lui Kavala, condamnat în 25 aprilie la închisoare pe viaţă, şi cer "eliberarea lui imediată şi necondiţionată". "Decizând să sfideze în mod deschis hotărârile constrângătoare ale Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în dosarul Osman Kavala şi în alte dosare, guvernul turc a distrus în mod deliberat orice speranţă de a relansa procesul său de aderare la Uniunea Europeană sau de a deschide noi capitole şi a închide capitolele deschise", consideră europarlamentarii. Text votat în sesiune plenară Textul fără caracter obligatoriu votat în sesiune plenară la Strasbourg face ecoul condamnării ferme de către şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, care sfârşitul lui aprilie şi-a exprimat profundul regret în legătură cu acest verdict. Citește și: Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul Acuzat că a încercat să înlăture de la putere guvernul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, Osman Kavala, om de afaceri şi filantrop în vârstă de 64 de ani, a negat întotdeauna acuzaţiile la adresa lui şi a denunţat un "asasinat judiciar" împotriva persoanei sale, sub influenţa şefului statului turc. La sfârşitul lui martie, Erdogan, care încearcă să joace un rol de mediator între Rusia şi Ucraina, a cerut Uniunii Europene "să deschidă rapid capitolele de negociere pentru aderare (...), fără a ceda la calcule cinice". Consiliul Europei, procedură de sancțiuni împotriva Turciei Negocierile asupra unei eventuale aderări a Turciei la UE, demarate în 2005, s-au împotmolit în ultimii ani, din cauza puternicilor tensiuni dintre Ankara şi Bruxelles asupra mai multor probleme. Aceste tensiuni s-au amplificat după represiunea declanşată de guvernul lui Erdogan în urma tentativei de puci din iulie 2016. Consiliul Europei, a cărui instanţă judiciară este CEDO, a angajat o procedură de sancţiuni împotriva Turciei, un demers rarisim din partea lui.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră