duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: parchet

18 articole
Politică

Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet

Dosarul Mineriadei din iunie 1990 este îngropat la parchet de peste trei ani, după ce Înalta Curte a cerut refacerea sa în totalitate. Au trecut 32 de ani de la acele evenimente și nici unul dintre liderii politici care au coordonat Mineriada nu a ajuns măcar în fața judecătorilor. Totuși, în decembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis o cerere a procurorilor de la Parchetul General privind redeschiderea urmăririi penale împotriva fostului preşedinte Ion Iliescu, în legătură cu moartea a patru persoane în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet Dosarul a fost ­restituit în mai 2019 procurorilor militari pentru a fi refăcut în integralitate, toate probele fiind declarate nule. Decizia a fost confirmată de ICCJ, fiind definitivă, în decembrie 2020. Un scurt istoric al acestui dosar: În iunie 2007, Ion Iliescu a fost pus sub acuzare de fostul procuror Dan Voinea pentru săvârşirea infracţiunii de participare la omor deosebit de grav, alături de Mihai Chiţac, fost ministru de Interne, şi fostul adjunct al acestuia, generalul Gheorghe Andriţa. În 2008, dosarul Mineriadei a fost închis de fostul procuror general Laura Coduța Kovesi, care a decis neînceperea urmăririi penale. În 2014, CEDO obligă România să continue investigațiile. În 2015, procurorul general Tiberiu Nițu infirmă rezoluția de neîncepere a urmăririi penale. În 2017, parchetul finalizează dosarul și-l trimite în judecată. Dosarul staționează timp de doi ani în Camera Preliminară de la Curtea Supremă, care, în mai 2019, îl retrimite procurorilor. Instanța supremă a invocat lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele "pretins comise" de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Mugurel Cristian Florescu, în perioada 11-12 iunie 1990, ”sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane”. ICCJ a invocat nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpaţi, constatând nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză. Cine sunt liderii politici și militari trimiși în judecată În 13 iunie 2017, Parchetul General i-a trimis în judecată pe Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare. De asemenea, au fost trimiși în judecată: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet Foto: Captură YouTube
Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria (sursa: Facebook/Ірина Венедіктова)
Eveniment

Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria

Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria. Biroul procurorului public european (EPPO, Parchetul European) a confirmat luni că a primit din Bulgaria mai multe rapoarte privind acuzaţii grave de fraudă cu fonduri UE şi corupţie sistemică, cazuri în care sunt implicate oficialităţi de rang înalt, indică o declaraţie a EPPO publicată pe website-ul instituţiei. Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria "Sunt în desfăşurare investigaţii. Nu vor fi date alte detalii suplimentare pentru a nu periclita rezultatul investigaţiilor. Dacă vreo informaţie adiţională poate fi făcută publică, vom face acest lucru în mod proactiv", menţionează declaraţia citată. Parchetul European ar fi trebuit să fie operaţional la sfârşitul lui 2020, dar şi-a început activitatea la 1 iunie 2021. Citește și: Kovesi, vizită extraordinară la Kiev. Acord cu Parchetul General ucrainean pentru confiscarea averilor criminalilor de război EPPO este instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Boiko Borisov, reținut și eliberat Patru dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene - Polonia, Suedia, Ungaria şi Irlanda - au ales să nu participe la EPPO, în timp ce Danemarca are un opt-out de la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie (AFSJ). Fiecare dintre cele 22 de ţări participante are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european, funcţie deţinută în prezent de procurorul român Laura Codruţa Kovesi. Fiecare stat participant are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţara lor. Ex-premierul bulgar Boiko Borisov a fost reținut de autoritățile bulgare recent. Acesta a fost eliberat după nici 24 de ore. Procurorii nu au oferit prea multe detalii. Citește și: Probleme pentru procurorii lui Kovesi la Sofia: ex-premierul Boiko Borisov a fost eliberat, acuzația de folosire abuzivă de fonduri europene nu mai este pomenită

Un an de la incendiul de la Balș Foto activenews.ro
Eveniment

Un an de la incendiul de la Balș

Un an de la incendiul de la Balș, în urma căruia au murit 20 oameni, și ancheta parchetului nu a identificat nici un responsabil. După incendiu, trei victime au fost găsite carbonizate. Probabil, acei pacienți au ars de vii. Spitalul a fost condus, de la înființare până la finalul anului 2021, de Adrian Streinu Cercel. Acesta a părăsit postul după ce a ajuns senator PSD. Actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, era și el angajat la acest spital. Fiicele lui Streinu Cercel lucrează aici. Un an de la incendiul de la Balș ancheta este „in rem” La un an de la incendiu, Parchetul General a comunicat că ancheta se desfășoară in rem, adică nici o persoană n-a fost pusă sub acuzare. Dosarul se află la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, care transmis că se desfășoară cercetări in rem „sub aspectul infracțiunii de distrugere din culpă care a avut drept urmare un dezastru”. DNA nu a comunicat dacă are vreun dosar deschis în acest caz. Pe scurt, nici o persoană n-a fost pusă sub acuzare sau trimisă în judecată. Nu se știe clar nici până astăzi câți dintre cei 20 de pacienți decedați decedați au murit din cauza bolii și câți din cauza incendiului, în afară de cei trei găsiți carbonizați. Cîțu susține că a sesizat DNA-ul Pe 10 martie 2021, premierul Florin Cîțu anunța că a primit raportul Corpului de Control în legătură cu incendiul de la Institutul Matei Balș, va fi sesizată Direcția Națională Anticorupție după ce s-au găsit nereguli și că se așteaptă ca Ministerul Săntății "să ia și alte măsuri". Ministerul Sănătății nu a anunțat niciodată ce măsuri sau "alte măsuri" a luat. În vară, Ioana Mihăilă, cea care i-a luat locul lui Vlad Voiculescu, spunea, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor într-o conferință de presă, că nu poate vorbi despre incendiul de la Piatra Neamț. Ea arăta că raportul a fost trimis la Parchet. "Raportul inițial și raportul următor, cel care a venit cu o completare a raportului și a măsurilor, au fost trimise către Parchet. Este în analiză la Parchet. Au ajuns la Ministerul Sănătății și au fost trimise mai departe la Parchet", spunea Mihăilă. Rafila a vizitat spitalul în decembrie 2021, în calitate de ministru al Sănătății. El nu a spus nimic despre răspunderile administrative sau penale pentru incendiul din ianuarie. În martie, presa a prezentat câteva concluzii preliminare ale anchetei Corpului de control al premierului. Lipsa dispozitivelor de alarmare optice sau acustice, pereţii nerezistenți la foc ai căilor de evacuare și o instalaţie de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu deficitară sunt câteva din neregulile găsite de Corpul de Control. Rafila și Streinu Cercel au făcut bani buni la Balș Înainte de a fi parlamentar PSD și ministru, Alexandru Rafila era angajat la Matei Balș și câștiga aproape 19.000 de lei pe lună, doar de aici. Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD, lua și el aceeași sumă. În anul 2015, Agenția Națională pentru Integritate (ANI) l-a acuzat pe Streinu-Cercel că a fost incompatibil între 2008 și 2012, pentru că a fost simultan manager la Institutul Balș și președinte al Senatului Universității Carol Davila. De asemenea, ANI l-a declarat incompatibil și pentru că între 2010-2012 a fost în același timp manager la Balș și secretar de stat la Ministerul Sănătății. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit Adrian Streinu-Cercel are două fiice, Anca Streinu-Cercel și Oana Săndulescu, ambele medici specializați în boli infecțioase. Ambele sunt angajate la Institutul Matei Balș și conferențiare la catedra de boli infecțioase a Universității Carol Davila. Adică acolo unde tatăl lor este profesor universitar. Ambele au un doctorat luat sub coordonarea tatălui. Ambele sunt coautoare cu tatăl lor la mai multe lucrări științifice și fac parte din conducerea unor filiale din România ale unor publicații medicale străine, unde Adrian Streinu-Cercel a fost șef, arăta, acum un an, site-ul Europei Libere.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră