vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: parchet

31 articole
Eveniment

Procurorii au reținut doi medici “omor calificat cu premeditare“

După ce, luni întregi, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila (PSD), a încercat să ascundă crimele de la spitalul Sf. Pantelimon, azi procurorii au reținut doi medici pentru “omor calificat cu premeditare“. În plus, o asistentă a fost reținută pentru mărturie mincinoasă. Citește și: Rareș Bogdan despre cartea lui Ciucă: „După mult timp, de la «Cățeluș cu părul creț» și «Capra cu 3 iezi», unii vor ține mâna pe carte” Până acum, procurorii au date certe cu privire la decesul unui bărbat de 54 de ani, căruia medicii urmăriţi penal i-au scăzut intenţionat doza de noradrenalină. Totuși, presa a scris că cel puțin 17 persoane ar fi murit în condiții suspecte, într-un singur week-end, la acel spital, pentru că medicii doreau să elibereze paturile. Medicii reținuți sunt Maria Miron și Mirela Păiuș. Procurorii au reținut doi medici pentru “omor calificat cu premeditare“ “Inculpata M.M.A. este cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă de omor calificat (cu premeditare și profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei) și omor calificat (cu premeditare, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei și de către o persoană care a săvârșit anterior o tentativă de omor), iar inculpata P.M. este cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat (cu premeditare și profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei). În baza mijloacelor de probă administrate, procurorii au reținut, în esență, următoarea situație de fapt: Având ca scop provocarea decesului unor pacienți care necesitau terapie intensivă, dar cu privire la care inculpatele apreciau că nu mai este oportună menținerea în viață, acestea au conceput și pus în executare un plan ce consta în reducerea bruscă a dozei de noradrenalină (substanță esențială în terapie intensivă, cu rol în menținerea tensiunii arteriale), cu consecința scăderii tensiunii arteriale, urmată de stop cardiorespirator. În sensul celor arătate mai sus, la data de 26.03.2024, ora 16:45, cu premeditare și profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (pacient în vârstă de 54 de ani, în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 49/29 mm/Hg), inculpata M.M.A. a încercat să suprime viaţa pacientului prin reducerea bruscă a dozei de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 15ml/h, la valoarea de 1ml/h (valoare minimală care a fost menţinută o perioadă considerabilă de timp), însă decesul victimei nu s-a produs ca urmare a intervenţiei unei asistente medicale care a suplinit deficitul de noradrenalină prin perfuzie. La data de 04.04.2024, ora 13:17, inculpatele M.M.A. și P.M., profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (același pacient de 54 de ani, aflat în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 60/36 mm/Hg), acţionând cu intenţia de a suprima viaţa pacientului, i-au redus doza de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 20 ml/h, la valoarea de 1ml/h, fapt ce a condus, 58 de minute mai târziu, la instalarea stopului cardio-respirator, urmat de decesul pacientului declarat la ora 15:00“, se arată în comunicatul procurorilor.

Procurorii au reținut doi medici pentru “omor calificat cu premeditare“ Foto: PSD
Medici audiați în dosarul morților suspecte (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Medici audiați în dosarul morților suspecte

Medici audiați în dosarul morților suspecte. Patru angajaţi ai Spitalului Pantelimon au fost ridicaţi miercuri de poliţişti şi duşi la audieri, în dosarul deceselor suspecte de la Secţia ATI. Anunțul Parchetului Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a anunțat, într-un comunicat de presă, următoarele: Citește și: EXCLUSIV Femei exploatate pe șantier în România, „la negru”, dosare „uitate” în fișete la Poliție. „Vina” femeilor: erau ucrainence care nu se puteau întoarce acasă "În dimineaţa zilei de 07.08.2024, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi poliţiştii din cadrul DGPMB - Serviciul Omoruri au pus în executare patru mandate de percheziţie domiciliară emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti pentru locuinţele unor angajaţi ai Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti. De asemenea, la sediul Serviciului Omoruri au fost aduse patru cadre medicale, în vederea audierii". Medici audiați în dosarul morților suspecte În luna aprilie, procurorii au primit o sesizare de la o asistentă angajată la Spitalul "Sf. Pantelimon" cu privire la faptul că, în perioada 4 - 7 aprilie 2024, în Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI), ar fi decedat 17 pacienţi, ca urmare a reducerii voluntare, de către personalul medical, a dozei de noradrenalină - un neurotransmiţător utilizat pentru creşterea sau menţinerea tensiunii arteriale. Procurorii au deschis un dosar penal cu privire la infracţiunea de omor şi au administrat mai multe probe, fiind audiaţi medici şi asistente medicale şi au fost ridicate documente medicale referitoare la toţi pacienţii decedaţi în cadrul Secţiei ATI în perioada 4 - 7 aprilie 2024. Ulterior, a fost pusă sub acuzare o asistentă pentru mărturie mincinoasă. Anchetatorii consideră că ea ştie ce s-a întâmplat la Secţia ATI, dar a refuzat să dea informaţii în timpul audierilor, astfel încât procurorii au decis să o pună sub acuzare.

TVR, plângere penală de 380.000 euro (sursa: Facebook/TVR)
Eveniment

TVR, plângere penală de 380.000 euro

TVR, plângere penală de 380.000 euro. Televiziunea publică a contractat, fără să plătească, producții de 380.000 de euro. Ca urmare, are probleme legale în Germania, potrivit Golazo. TVR, plângere penală de 380.000 euro Recunoscând că tribunalul are dreptate, TVR a acceptat că va plăti și a făcut un denunț la Parchet ca să recupereze de la foști și actuali angajați ai săi prejudiciul de aproximativ 380.000 de euro (compus din ”350.000 de euro plus 9% cheltuieli de judecată”). Citește și: Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, paradisul rural al baronilor PSD, în timp ce David Popovici se chinuie sub un balon unde se sufocă Suma de 380.000 de euro la care TVR a decis să nu mai facă apel și să o achite către firma Playbook International din Germania face parte dintr-un contract de 990.000 de euro. Contract pentru competiții cumpărate de televiziunea publică și unele nedifuzate, arată un document intern prezentat în cea mai recentă ședință de CA a TVR, pe 26 iunie 2024, obținut și publicat astăzi de GOLAZO.ro, site-ul de sport al HotNews.

Laura Bălănescu, soția șefului masoneriei, protejată de procurori (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Soția șefului masoneriei, protejată de procurori

Soția ex-șefului masoneriei, protejată de procurori. Andreea Duță, mama copilului mort în urma unei operații la Spitalul Sanador, acuză Parchetul General că tergiversează de aproape cinci ani ancheta penală în care medicul Laura Bălănescu, soția lui Radu Bălănescu - șef al masonilor din România până la finalul anului trecut, este cercetată pentru ucidere din culpă. Citește și: Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că procurorul de caz Ruxandra Ionescu a extins cercetările pentru ucidere din culpă și în cazul medicilor Valeria Cornelia Vlăsceanu și Laura Florentina Vasile. Între timp, procurorul Ruxandra Ionescu s-a transferat de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București la Parchetul General, cu tot cu dosarul privind uciderea din culpă de la Spitalul Sanador. Procurorul General Alex Florența a decis să-i ia dosarul și să îl repartizeze procurorului Marius Iacob, care a promis familiei victimei că va relua imediat audierile. Până acum, nu s-a întâmplat nimic. Ștefan, un băiețel de un an și zece luni Ștefan Duță, un băiețel de doar un an și zece luni, a fost operat de hernie inghinală de medicul Laura Bălănescu la Spitalul Sanador, din București, în dimineața zilei de 20 octombrie 2018. Între orele 13.25 și 14.20, copilul a stat în secția de Terapie Intensivă, apoi a fost mutat în salonul Pediatrie. La ora 14.30, medicul Laura Bălănescu i-a făcut un nou consult, în urma căruia a concluzionat că starea pacientului era satisfăcătoare, cu tegumente palide și pansamente curate. Deces la miezul nopții O jumătate de oră mai târziu, copilul era transpirat și a început să vomite. După încă o oră, a fost consultat de medicii Laura Vasile și Gabriel Drăgan. Dar și aceștia au concluzionat că micul pacient avea o stare generală bună și era conștient. Apoi, la ora 17.44, copilul a vărsat din nou și prezenta transpirații abundente în zona capului. Pacientul a fost văzut de mai mulți medici, inclusiv de medicul curant Laura Bălănescu, până la ora 22.47, atunci când s-a constatat că starea copilului este extrem de gravă. Șapte minute mai târziu, băiețelul a făcut stop cardiorespirator. Medicii au început manevrele de resuscitare. Decesul a fost declarat la 00.15. Dosarul penal, deschis în octombrie 2018 Parchetul de pe lângă Tribunalul București a deschis oficial ancheta „in rem” pentru infracțiunea de omor în data de 22 octombrie 2018. Șapte zile mai târziu, s-a decis schimbarea încadrării juridice din omor în ucidere din culpă. Tot pe 29 octombrie 2018, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și-a declinat competența către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, care avea competența materială și teritorială în acest caz. Dar, culmea, tot pe 29 octombrie, prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul București a emis o nouă ordonanță, prin care a decis ca dosarul să revină la Parchetul de pe lângă Tribunalul București în vederea efectuării urmăririi penale. Laura Bălănescu, urmărită penal Procurorul criminalist Ruxandra Ionescu a decis pe 15 noiembrie 2018 să înceapă urmărirea penală față de medicul Laura Bălănescu pentru ucidere din culpă. Conform unor documente obținute de către DeFapt.ro, medicul Laura Bălănescu, în calitate de suspect, a cerut completarea raportului medico-legal întrucât nu se stabilea cu precizie cauza hemoragiei interne retroperitoneale, momentul apariției acesteia și dacă aceasta putea evitată. Specialiștii INML au completat raportul cu datele cerute. Astfel, s-a stabilit că "cauza hemoragiei o reprezintă o ruptură la nivelul venelor funiculului spermatic stâng. Cel mai probabil, ruptura s-a produs prin tracționarea funiculului spermatic, în timpul intervenției chirurgicale". După doi ani, o nouă expertiză IML În septembrie 2019, procurorul a dispus extinderea urmăririi penale împotriva medicilor Valeria Cornelia Vlăsceanu și Laura Florentina Vasile, tot pentru ucidere din culpă. Apoi, în octombrie 2020, s-a dispus din nou completarea raportului medico-legal. Comisia de Avizare și Control din cadrul INML a recomandat efectuarea unui nou raport de expertiză medico-legală în contextul în care cei trei medici suspecți au cerut completarea expertizei cu mai multe date legate de cauza morții. Noua expertiză medico-legală a fost comunicată în iulie 2023. Conform noului raport al INML, moartea s-a datorat "unui șoc hemoragic, survenit în evoluția unei hemoragii interne, având ca sursă lezarea vaselor sanguine testiculare stângi cu hematom retroperitoneal masiv consecutive, survenită în timpul intervenției chirurgicale efectuate pe data de 20.10.2018". IML: Operația a ucis copilul Totodată, medicii de la INML au mai menționat că "între manevra de tracțiune a testiculului ectopic în timpul intervenției chirurgicale și cauza medicală a decesului există legătură de cauzalitate directă, favorizată de particularitățile individuale preexistente". Procurorul de caz a concluzionat că băiețelul a beneficiat de o "monitorizarea postoperatorie inadecvată a pacientului timp de 8 ore și 30 min, începând cu ora 14.20, când a fost adus în salonul de Pediatrie". Cei trei medici cercetați pentru ucidere din culpă au invocat mai multe motive de nelegalitate cu privire la noul raport de expertiză. De la semnături până la faptul că avizul nu este argumentat științific și nu este motivat, inclusiv că nu ar fi fost dat de către întreaga comisie de avizare și control. Procurorul criminalist Ruxandra Ionescu a susținut că motivele de nelegalitate invocate de cele trei suspecte nu sunt întemeiate. Dosarul, luat de Parchetul Înaltei Curți Între timp, procurorul Ruxandra Ionescu s-a transferat de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. O dată cu trasferul, a luat cu ea și dosarul privind uciderea din culpă a lui Ștefan Duță. La solicitarea DeFapt.ro, Parchetul General a transmis că "dosarul la care faceți referire a fost preluat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 13 octombrie 2023". Procurorul General Alex Florența a decis să îi ia dosarul procurorului Ruxandra Ionescu și să îl dea procurorului Marius Iacob. Soția ex-șefului masoneriei, protejată de procurori Andreea Duță, mama copilului decedat în urma operației de la Spitalul Sanador, a confirmat pentru DeFapt.ro că dosarul a fost preluat de procurorul Marius Iacob. "Mai mult nu știu ce să vă spun. Suntem tot într-o fază de urmărire penală care nu se mai termină de cinci ani. Și noi ne întrebăm de ce se tergiversează dosarul. Am făcut plângeri din decembrie încoace la toate instituțiile statului. La Inspecția Judiciară, la CSM, la Ministerul Justiției, la Parchetul General. Nu mai știm unde să facem plângeri. Am mers și în justiție și ne-au respins acțiunea de tergiversare, în schimb au schimbat procurorul. Nu am cerut noi schimbarea procurorului. Cazul este tergiversat, probabil să se meargă către prescripție", a declarat Andreea Duță. Tot ea a mai precizat că procurorul Marius Iacob i-a transmis că vrea să înceapă reaudierile în dosar: "Vrea să ne și reaudieze. Și așteptăm. Nu ne-a zis când ne cheamă, doar că ne va chema. Speța este ca în România. E ireal!".

Sancțiuni ridicole pentru polițiștii care l-au lăsat pe șoferul drogat Vlad Pascu să conducă Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Sancțiuni pentru polițiștii care lăsat pe șoferul drogat să conducă

Sancțiuni ridicole pentru polițiștii care l-au lăsat pe Vlad Pascu să conducă drogat până a ucis doi oameni, în stațiunea 2 Mai: doi agenți vor avea salariul tăiat cu 20% timp de trei luni, arată Libertatea. Dintre cei aflați la conducerea unităților de poliție din Constanța, nimeni nu a fost pedepsit disciplinar. Citește și: O contabilă de Primărie și-a făcut state de plată pe lângă salariu pe care și le-a și plătit, lunar, timp de cinci ani, fără să se prindă nici un șef Dosarele penale deschise împotriva polițiștilor care l-au scăpat printre degete pe Vlad Pascu de două ori în noaptea de dinaintea accidentului soldat cu doi morți nu sunt finalizate. „S-a greşit grav în acest caz! Sistemul a eşuat, s-a pierdut o viaţă”, a declarat ministrul de interne, Cătălin Predoiu, în august 2023, imediat după accidentul de la 2 Mai. Șapte luni după acele declarații, nu s-a întâmplat aproape nimic. Sancțiuni pentru polițiștii care l-au lăsat pe șoferul drogat să conducă Ce s-a întâmplat cu polițiștii responsabili de faptul că Vlad Pascu, deși oprit de două ori pentru că conducea haotic, a reușit să plece, a continuat să conducă și, la final, a omorât doi tineri: Constantin Stoian, șeful Poliției Rutiere Constanța, este primul care l-a oprit pe Pascu. El ar fi putut constatat mai multe nereguli care i-ar fi permis inclusiv să rețină certificatul de înmatriculare al Mercedesului cu care circula Pascu, dar nu a făcut nimic. El a demisionat din funcția de conducere, nu a primit nici o sancțiune și s-a pensionat la începutul acestui an. Un subcomisar, operatorul 112, a primit o tăiere de salariu de 20%, timp de trei luni. El lucrează în continuare acolo unde se afla și-n vara lui 2023. Șeful poliției Mangalia: 20% din salariu tăiat timp de trei luni. Acum este adjunct al poliției Mangalia. Șeful poliției județene Constanța, Adrian Glugă, a demisionat din funcția de conducere și nu a primit nici o sancțiune. IGPR nu a putut preciza, pentru Libertatea, ce post deține acesta acum. Adjunctul șefului poliției județene Constanța, Marin Dincă, a devenit și el pensionar special. Potrivit Libertatea, ancheta parchetului nici măcar nu a identificat vreun posibil vinovat, fiind la stadiul unei cercetări „in rem”.

Viitorii pensionari speciali au produs 11 rechizitorii Foto: Facebook CSM
Eveniment

Viitorii pensionari speciali au produs 11 rechizitorii

Viitorii pensionari speciali de la Parchetul Curții de Apel Iași au produs 11 rechizitorii în 2023, arată raportul anual al acestui parchet. „În activitatea de urmărire penală și de supraveghere a cercetărilor, procurorii au soluţionat 660 de dosare penale, au întocmit 11 rechizitorii (faţă de 52 rechizitorii în anul 2022 înregistrându-se o scădere cu 78,85%). S-a dispus trimiterea în judecata a unui număr de 18 inculpaţi (faţă de 60 inculpaţi în anul 2022 înregistrându-se o scădere cu 70,00%)”, se arată în raportul publicat pe site-ul acestui parchet. Citește și: Andra – Măruță, cuplul ale cărui firme încasează și bani publici, amenință DeFapt.ro cu „sancțiuni judiciare și pecuniare” pentru articole referitoare la date financiare publice Viitorii pensionari speciali au produs 11 rechizitorii Numărul mediu de rechzitorii pe procuror a fost de unul, față de 4,80 media națională - date cuprinse chiar în acest document. Pe de altă parte, doar la Parchetul Curții de Apel Iași, 123 de dosare au fost închise fiindcă faptele s-au prescris. La unele parchete subordonate numărul de dosare în care a intervenit prescrierea faptelor este mult mai mare. La parchetul de pe lângă judecătoria Iași aproape 33% din dosarele „soluționate” s-au rezolvat prin prescrierea faptelor: 14.165 dosare „soluționate”, din care 4.725 prescripții. „În cursul anului 2023 s-au dispus 7.808 de soluţii de neurmărire penală ca urmare a intervenirii termenelor de prescripţie a răspunderii penale”, se arată în raport, datele incluzând atât parchetul de pe lângă Curtea de Apel, cât și nouă parchete subordonate. La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași sunt 11 procurori, dintre care doi sunt șefi. Schema de personal la toate unităţile de parchet din raza teritorială a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi cuprinde un număr total de 123 procurori; la finele anului 2023 erau ocupate un număr de 81 posturi de procuror . Procurorul general al Parchetului Curții de Apel Iași este Vasile Chifan, iar în anul fiscal 2022 a avut un salariu de 347.014 lei (circa 29.000 lei/lună, în medie), plus vouchere de vacanță.

România, țara în care poți arde de viu, dar responsabilii protejați de PSD scapă Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Țara în care poți arde de viu, responsabilii PSD scapă

România este țara în care poți arde de viu, dar responsabilii protejați de PSD scapă: au trecut zece zile de la incendiul de la Crevedia, cinci oameni au murit, zeci de persoane sunt rănite, dar ancheta Parchetului general este „in rem”. După incendiul de la Colectiv, patronii clubului au fost reținuți în circa 72 de ore. Citește și: Teodosie Tomitanul, delir verbal împotriva lui Bănescu: „Culpabilitate irefutabilă față de raportarea eclesiologic-ontogenezică”. Baconschi: „N-are sens, nu-i duce bila” În cazul firmei Flagas, controlată de Ionuț Doldurea, fiul primarului PSD de Caracal, statul nu a luat nici o măsură. Nici măcar nu se știe dacă patronii firmei, Ionuț Doldurea și Cosmin Stîngă, ar fi fost audiați la Parchet. Firma Flagas funcționează fără nici un fel de impediment din partea autorităților. UPDATE 18.39: Procurorii Parchetului General i-au adus, marți, la audieri pe Ionuț Doldurea, acționar majoritar și administrator al firmei Flagas SRL, al cărei depozit de gaze a produs explozia de la de la Crevedia. La Parchet a fost adus și celălalt patron, Cosmin Stângă. România, țara în care poți arde de viu, dar responsabilii protejați de PSD scapă Cazul Crevedia/ Flagas nu este singurul în care incendii a căror cauză poate fi conexată politic, la PSD, au rămas nerezolvate, fără nici o trimitere în judecată. Incendiul de la spitalul județean Piatra Neamț, din 14 noiembrie 2020, în care zece oameni au murit și patru au fost rănite. Parchetul General a anunțat punerea sub acuzare a unor foști manageri ai spitalului, dar nimeni nu a fost trimis în judecată. Spitalul era fieful baronului PSD Ionel Arsene, acum refugiat în Italia, după ce a fost condamnat pentru corupție. Incendiul de la spitalul Matei Balș, din București, fief al lui Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD. La acest spital era angajat și actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, prietenul lui Cercel. În incendiu și imediat după au decedat 17 persoane, deși în unele cazuri nu este clară cauza morții. imediat după incendiu, presa și Corpul de Control al Primului-ministru au indicat numeroase suspiciuni de corupție. Nimeni nu a fost trimis în judecată, nu se mai știe soarta anchetei Parchetului. DNA a închis dosaruld e abuz în serviciu. Pe 1 octombrie 2021 un incendiu s-a produs la Secția ATI a Spitalului de Boli infecțioase din Constanța. În total, 12 persoane și-au pierdut viața în urma acestei tragedii. Nu se știe soarta anchetei penale. Managerul de la acel moment al spitalului a fost destituit de primarul PNL al Constanței, Vergil Chițac - fusese instalat la conducere pe vremea când primar era Radu Mazăre (PSD) - dar a câștigat în instanță dreptul de a-și relua funcția, întrucât ar fi fost dat afară ilegal. Pe 11 noiembrie 2021 un incendiu s-a produs la Spitalul suport covid Movila din Ploiești, iar doi pacienți au decedat. O infirmieră a fost arsă pe 40% din corp. Soarta anchetei parchetului - necunoscută. La acest spital, manager era Bogdan Nica, membru PNL, transferat la ALDE când liberalii erau în opoziție și apoi recuperat de PNL - potrivit presei locale. Foto: Captură video Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV Chiar și în cazul condamnărilor de la Colectiv, singura persoană conexată politic, primarul Cristian Popescu Piedone, membru al PUSL, aliatul permanent al PSD, a fost eliberată, printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Exploziile de la Crevedia, anchetate greoi (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Exploziile de la Crevedia, anchetate greoi

Exploziile de la Crevedia, anchetate greoi. Prima eroare a Parchetului General în ancheta privind exploziile de la Crevedia, în urma cărora și-au pierdut viața două persoane și alte 56 au fost rănite: Alex Florența, procurorul general al României, a anunțat că firma Flagas, cea care deținea stația GPL din Crevedia, are 25 de puncte de lucru în toată țara. Citește și: EXCLUSIV Fiii primarului Ion Doldurea, baronii gazului lichefiat din sudul României: firme cu zeci de puncte de lucru în multe județe. Tatăl, protejat de Paul Stănescu, secretar general PSD Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma Flagas, controlată de milionarul Ionuț Daniel Doldurea, are 27 de puncte de lucru declarate, plus sediul social din Caracal și sediul secundar din Botoșani. La adresa sediului social se face comerț cu ridicata al combustibililor, iar la cel secundar, comerț cu amănuntul al carburanților. Două puncte de lucru, rătăcite Procurorul General Alex Florența a organizat o conferință de presă în care a prezentat rezultatele anchetei preliminare în cazul tragediei de la Crevedia. Citește și: Stația GPL ilegală, deținută de firma unei beizadele PSD, se afla lângă o grădiniță din Crevedia. La grădinița acum dezintegrată de explozie urmau să vină, luni, 100 de copii "Societatea la al cărei punct de lucru s-au petrecut evenimentele de aseară e o societate având ca obiect de activitate comercializarea de bunuri dintre care şi aparatură pentru Gaz Lichefiat şi figurează cu 25 de puncte de lucru în întreaga ţară.", a declarat Alex Florența, procurorul general. Aici intervine prima eroare în ancheta preliminară a procurorilor: datele de la Registrul Comerțului arată că firma Flagas are 27 de puncte de lucru, plus sediul social din Caracal și cel secundar din Botoșani. Oficial, doar parcare Ulterior, procurorul general Alex Florența a explicat că, în Crevedia, firma Flagas "a avut amenajat un punct de lucru în curtea căruia se află şi o clădire de birouri pentru angajaţii societăţii. Aceeaşi societate a avut autorizaţie de securitate la incendiu până în data de 30 iulie 2020, dată la care această autorizaţie nu a mai fost prelungită, iar ca urmare societatea a declarat formal închiderea punctului de lucru în localitate. Citește și: Marii arși de după incendiul de la Crevedia, trimiși în grabă la spitale din străinătate. În 2015, după Colectiv, Ponta, Bănicioiu, Arafat au tergiversat transferul, spunând că „au de toate” Această măsură a fost luată la acel moment de constatarea unor nereguli la punctul de lucru al societăţii. După închiderea punctului de lucru, curtea aferentă a fost declarată de către societate ca reprezentând exclusiv o zonă de parcare a autocisternelor societăţii care veneau din cursă pentru a schimba şoferii, precum şi pentru a permite unora dintre şoferi să înnopteze”, a precizat Alex Florenţa. Exploziile de la Crevedia, anchetate greoi Sâmbătă, în ziua exploziilor, la punctul de lucru de la Crevedia erau cazaţi patru angajaţi de origine nepaleză. Procurorul general a spus că există o serie de indicii din care rezultă că în incinta punctului de lucru de la Crevedia se obişnuia, în anumite situaţii, ca angajaţii societăţii să efectueze, şi după închiderea punctului de lucru pentru neregulile constatate anterior, diferite operaţiuni de transfer de GPL dintr-o cisternă în alta sau în alte dispozitive. Administratorul spațiului de la Crevedia, când s-a prezentat la serviciu sâmbătă, a observat în curte două cisterne fără cap de livrare. Ulterior, au sosit alte trei cisterne. Citește și: Primarul PSD din Crevedia a fost notificat de ISU că stația GPL a unei firme pesediste funcționează ilegal, dar n-a făcut nimic. Crevedia, fief PSD unde Daea are afaceri. Primarul, ultrabogat "În jurul orei 18 a apărut o a treia autocisternă, încărcată cu gaz, care a fost parcată în curte, lângă cele două cisterne goale existente acolo. Şoferul i-a explicat angajatului de la punctul de lucru că avea o problemă la maşină, justificând faptul că avea o roată blocată, motiv pentru care ar fi intenţionat să transfere gazul din acea cisternă într-una din cisternele goale aflate în incinta punctului de lucru, sens în care a cerut să discute cu şoferul respectivei autocisterne care se afla în clădirea de birouri. Citește și: Ilegalități în serie la stația GPL din Crevedia: ISU Dâmbovița a dat amenzi peste amenzi, firma pesedistă s-a prefăcut că închide punctul de lucru, dar acesta a continuat să funcționeze Cei doi şoferi se întâlnesc, se cunoşteau, fiind angajaţi ai societăţii şi iniţiază transferul de gaz dintr-o cisternă în cealaltă, montând în acest scop un furtun de livrare. În condiţii care nu sunt încă bine elucidate, pentru că cercetarea la faţa locului nu este încă finalizată, sub cisterna care a alimentat, încărcat gazul, a apărut o sursă de foc", a declarat procurorul general. Lista celor 27 de puncte de lucru În urma declarațiilor făcute de procurorul general Alex Florența, Defapt.ro publică lista cu toate 27 puncte de lucru, astfel încât procurorii să nu piardă vreunul din vedere. 1. Sediul social din: Municipiul Caracal, Str. ANDREI MUREŞAN, Nr. 4. Aici se desfășoară servicii de mutare, transporturi rutiere de mărfuri, comerţ cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi şi al produselor derivate și Intermedieri în comerţul cu combustibili, minereuri, metale şi produse chimice pentru industrie. 2. Sediul secundar din: Municipiul Botoşani, Strada ION PILLAT, Nr. FN, Judet Botoşani. Aici se vând produse alimentare, tutun și carburanți pentru autovehicule. 3. Punct de lucru: Sat Dealu Mare, Comuna Buciumeni, Punct *Valea Caselor*, Judet Dâmboviţa. Aici se vând de la cosmetice, ziare până la carburanți. 4. Punct de lucru: Municipiul Iaşi, Strada ORNESCU, Nr. 1. Aici se face comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate. 5. Punct de lucru: Municipiul Iaşi, Bulevardul POITIERS, DUPĂ STAŢIA RATC. Aici se face comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate 6. Punct de lucru: Loc. Budeşti, Oraş Budeşti, Calea BUCUREŞTI. La acest punct de lucru se comercializează mai multe tipuri de produse alimentare și nealimentare, inclsuiv carburanți. 7. Punct de lucru: Municipiul Urziceni, Strada Mihai Viteazu. Aici se vând aticole de fierărie, produse alimentare și nealimentare, carburant, dar și combustibili solizi, lichizi şi gazoşi şi al produselor derivate. 8. Punct de lucru: Municipiul Caracal, Strada 1 DECEMBRIE 1918. Nu se desfăşoară activităţile prevăzute în actul constitutiv sau modificator. 9. Punct de lucru: Sediul secundar din: Municipiul Codlea, Strada BÂRSEI. Aici se vând carburanți cu amănuntul și produse noi. 10. Punct de lucru: Comuna Slobozia, număr cadastral 30176, județul Giurgiu. La acest punct de lucru se comercializează mai multe tipuri de produse alimentare și nealimentare, inclsuiv carburanți. 11. Punct de lucru: Sat Dumbrăveni, Comuna Dumbrăveni, tarlaua 24, parcela 851, Vrancea. Aici se vând produse alimentare, tutun și carburanți pentru autovehicule. 12. Punct de lucru: Municipiul Braşov, Şoseaua CRISTIANULUI. Aici se face comerț cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate. 13. Punct de lucru: Loc. Râşnov, Oraş Râşnov, Strada CÂMPULUI. Aici se vând haine și carburanți 14. Punct de lucru: Municipiul Braşov, Strada ZAHARIA STANCU Aici se face comerț cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate. 15. Punct de lucru: Sat Purani, Comuna Vităneşti, Strada CENTRALA, Nr. 2, Judet Teleorman. Aici se vând produse alimentare, nealimentare și carburanți 16. Punct de lucru: Municipiul Târgovişte, Bulevardul Eroilor. Aici se vând de la cosmetice, ziare până la carburanți. 17. Punct de lucru: Municipiul Braşov, Strada HĂRMANULUI. Aici se vând produse alimentare, nealimentare și carburanți. 18. Punct de lucru: Comuna Tunari, Strada 1 DECEMBRIE, Nr. 195. Aici se repară mașini și se vând de la produse cosmetice până la carburanți. 19. Punct de lucru: Municipiul Bârlad, Strada TECUCIULUI, Nr. 10, Judet Vaslui. Aici se vând produse alimentare, nealimentare și carburanți. 20. Punct de lucru: Sat Corbeanca, Comuna Corbeanca, Şoseaua UNIRII. Aici se repară mașini și se vând de la produse cosmetice până la carburanți. 21. Punct de lucru: Comuna Piatra, Strada PRINCIPALĂ, Nr. 53, Judet Teleorman. Aici se vând produse alimentare, nealimentare și carburanți. 22. Punct de lucru: Râmnicu Sărat, Strada FOCŞANI, Nr. 19. Aici se vând produse alimentare, nealimentare și carburanți. 23. Punct de lucru: Comuna Cervenia, Strada COMPLEXULUI, Nr. 11, Judet Teleorman. Aici se vând produse alimentare, nealimentare și carburanți. 24. Punct de lucru: Loc. Zimnicea, Oraş Zimnicea, Strada TURNU MĂGURELE. Aici se vând bunuri noi, tutun, băuturi și carburant. 25. Punct de lucru: Loc. Bolintin-Vale, Oraş Bolintin-Vale, TARLA 61/2, PARCELA 2. Aici se vând produse alimentare, nealimentare și carburanți. 26. Punct de lucru: Municipiul Iaşi, Bulevardul NICOLAE IORGA, Nr. 2, STAŢIA CF IAŞI EXTERIOR. Aici se face doar comerț cu amănuntul al carburanților. 27. Punct de lucru: Sat Maxut, Comuna Deleni, NR. CADASTRAL 305, Judet Iaşi. Aici se face doar comerț cu amănuntul al carburanților. 28. Punct de lucru: Sat Valea Lupului, Comuna Valea Lupului, Strada DN 28, Nr. 56, Judet Iaşi. Aici se face doar comerț cu amănuntul al carburanților. 29. Punct de lucru: Sat Moara Vlăsiei, Comuna Moara Vlăsiei, Şoseaua EROILOR, Nr. 112 BIS. Aici se vând produse alimentare, nealimentare și carburanți.

Controlorii premierului Ciucă au sesizat Parchetul pe situația azilurilor (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Parchetul, sesizat Corpul Control situația azilurile

Parchetul din Buftea a fost sesizat de Corpul de Control al premierului în legătură cu situația din azilurile groazei încă din martie 2023, arată un document obținut de DeFapt.ro. Corpul de Control a fost sesizat de o organizație non-guvernamentală, Fundația Social-Culturală Anthropos, la final de februarie. Însă, în adresa către Parchetul Buftea, se arată că acest corp de control nu are atribuții în cazul sesizat, așa că informațiile au ajuns la procurorii din Ilfov. Parchetul, sesizat de Corpul de Control în legătură cu situația din azilurile groazei „Prin sesizarea înregistrată la Corpul de control al prim-ministrului (CCPM) cu nr. 1344/ 27.02.2023, doamna Anca Sorina Popescu – Cruceru, președinta Fundației Social - Culturală «Anthropos», (…) semnalează posibile fapte penale ale conducerii Centrului Rezidențial de Îngrijire și Asistență Persoane Dependente «Casa Cora» din Voluntari și Centrului de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități «Sfântul Gabriel cel Viteaz» din Pipera, cu privire la condițiile și modul de tratament al persoanelor cu dizabilități și bătrâni din aceste centre”, arată documentul trimis de șeful Corpului de control al prim-ministrului, secretarul de stat Silviu - Gabriel Barbu către președinta Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, Elisabeta Mihaela Iordăchescu. Pe 1 martie 2023, și Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a trimis un memoriu înregistrat la Cancelaria premierului și către consilierul de stat Mădălina Turza. Pe 10 aprilie 2023 Centrul a revenit cu solicitarea, iar pe 11 aprilie această revenire a fost transmisă din nou în atenția acestora. Citește și: Patriarhul Daniel trăiește o stare de revoltă și de oroare în ce privește azilele groazei din Voluntari și pregătește un mesaj public pe acest subiect, spune Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR

Controversatul primar din Mogoșoaia, Paul Precup, ajunge pe mâna Parchetului
Eveniment

Controversatul primar Mogoșoaia pe mâna Parchetului

Controversatul primar din Mogoșoaia, Paul Precup, ajunge pe mâna Parchetului, la sesizarea ANI: și-a ajutat fiul și alte persoane să obțină „un avantaj patrimonial” în viitorul Sector Zero al Capitalei, prin schimbarea regimului juridic al unor terenuri. Acum un an, Mogoșoaia era în centrul atenției presei, după ce doi consilieri locali, de la PMP și PNL, care-l susțineau pe primar, au agresat o consilieră USR, care se opunea poroiectelor acestuia. Citește și: Vestul Sălbatic din Mogoșoaia, explicat: cum sunt jefuiți proprietarii de terenuri. Plus: interesele liderilor PNL Controversatul primar din Mogoșoaia ajunge pe mâna Parchetului Potrivit ANI, în calitate de primar, a inițiat și semnat o serie de documente privind schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic a unor parcele de teren din Sectorul Zero ce fac obiectul lucrărilor de utilitate publică denumite „Zona de dezvoltare a comunei Mogoșoaia, Județul Ilfov”, demers care a creat un avantaj patrimonial pentru fiul acestuia. Însă ANI nu a oferit alte detalii. Primarul din Mogoșoaia este acuzat că a modificat ilegal regulamentul de funcționare al Consiliului Local pentru a-și oferi majoritatea de care are nevoie pentru a expropria și trece în proprietatea comunei câteva sute de hectare de teren arabil. Pe un teren de peste 1000 de hectare, adică aproape jumătate din comuna Mogoșoaia, ar urma să se ridice blocuri cu 10 etaje. Ar urma să fie construite un campus universitar, blocuri de locuinţe, spital, grădiniţă, clădiri de birouri, iar pădurea devine parc. Proiectul Sectorului 0 prevede preluarea a peste 1100 de hectare de teren din proprietate privată în proprietatea primăriei, trecerea din extravilan în intravilan. Ar urma schimbarea regimului său economic și asigurarea de utilități și infrastructură. Odată ce toate acestea vor fi gata, terenurile vor fi vândute dezvoltatorilor imobiliari. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Cine deţine teren în zonă, potrivit planului, ori cedează 39% din suprafaţă, ori va fi expropriat la un preţ de puțin peste 1,5 euro pe metru pătrat. Prețul oferit este de circa 100 de ori mai mic decât prețul de piață, de aproximativ 150 de euro pe metru pătrat.

Doi ani de la incendiul de la Balș, fieful lui Cercel și Rafila (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Doi ani de la incendiul de la Balș, fieful Cercel și Rafila

Se împlinesc, azi doi ani de la incendiul de la Institutul Matei Balș, fieful lui Streinu Cercel și Rafila: anchetele Parchetului și DNA, învăluite în mister. Până acum, statul român nu a identificat nici un vinovat pentru 20-21 de morți (datele diferă, nu există un comunicat oficial), unii arși de vii, nimeni n-a fost trimis în judecată. Doi ani de la incendiul de la Balș, fieful lui Cercel și Rafila Senatorul PSD Adrian Streinu Cercel a condus peste 20 de ani acest spital, părăsind postul cu câteva săptămâni înainte de producerea incendiului, întrucât fusese ales senator PSD. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila era angajat la acest institut. După incendiu, care ar fi cauzat moartea a 20 sau 21 persoane, din care patru chiar pe 29 ianuarie 2020, iar celelalte în zilele următoare, au fost declanșate două anchete: una a parchetului general, iar alta DNA, după o sesizare a Corpului de Control a Guvernului. Premier era, la acel moment, Florin Cîțu. Buletin de București a solicitat, pe 4 ianuarie 2023, Parchetului de pe lângă Tribunalul București și DNA informații privind stadiul anchetelor în dosarul Institutului Matei Balș. „A răspuns doar DNA care a informat că s-a dispus clasarea achetei cu privire la suspiciune infracțiunii de abuz în serviciu și declinarea cauzei către Parchetul de pe lângă Tribunalul București”, scrie Buletin de București. Ce spunea Florin Cîțu la 10 martie 2021: „O sesizare, da, se face către Direcţia Naţională Anticorupţie şi este vorba de: asigurarea serviciilor în domeniul intervenţiilor în situaţii de urgenţă cu o firmă ce nu era avizată de IGSU şi nu era organizată pentru a putea asigura cerinţele obligatorii într-o unitate spitalicească cu un număr de 640 de paturi”. Chiar Antena 3 scria, în februarie 2020: „Firma care trebuia să apere de incendii Institutul Matei Balş din Capitală este o societate cu un singur acţionar, care are sediul într-o casă din oraşul Pantelimon (...) Firma Midan Fire Exit SRL, care a încasat în ultimii doi ani 286.000 de lei de la Institutul Matei Balş pentru servicii de pompieri, are sediul într-o căsuţă modestă din oraşul Pantelimon, judeţul Ilfov”. Contractul a fost atribuit fără licitație. Presa arată corupția de la spital „În ultimii trei ani, 20 de milioane de lei au fost atribuiți direct unor firme fără angajați sau fără experiență. Mai mult, Institutul Balș a făcut afaceri de zeci de mii de euro și cu Hospital Technical Solutions, aceeași firmă care i-ar fi oferit mită fostului ministru PSD al Sănătății, Sorina Pintea. În plus, în urma incendiului care a avut loc vineri dimineață am aflat că societatea care a primit 55 de mii de EURO pentru a se ocupa de prevenția și stingerea incendiilor, Midan Fire Exit, nu are nici un angajat și zero experiență”, arăta Starea Presei. La un an de la incendiu, Parchetul General a comunicat, pentru DeFapt.ro, că ancheta se desfășoară in rem, adică nici o persoană n-a fost pusă sub acuzare. Dosarul se află la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, care transmis că se desfășoară cercetări in rem „sub aspectul infracțiunii de distrugere din culpă care a avut drept urmare un dezastru”. DNA nu a comunicat dacă are vreun dosar deschis în acest caz. Pe scurt, nici o persoană n-a fost pusă sub acuzare sau trimisă în judecată. Nu se știe clar nici până astăzi câți dintre pacienții decedați au murit din cauza bolii și câți din cauza incendiului, în afară de cei trei găsiți carbonizați. Mogulii spitalului, Rafila și Cercel Înainte de a fi parlamentar PSD și ministru, Alexandru Rafila era angajat la Matei Balș și câștiga aproape 19.000 de lei pe lună, doar de aici. Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD, lua și el aceeași sumă. Citește și: Fritz prevestește finalul carierei politice a lui Cioloș: „Dacă eşti deja la al treilea sau al patrulea proiect politic, cine te mai ia în serios?” În anul 2015, Agenția Națională pentru Integritate (ANI) l-a acuzat pe Streinu-Cercel că a fost incompatibil între 2008 și 2012, pentru că a fost simultan manager la Institutul Balș și președinte al Senatului Universității Carol Davila. De asemenea, ANI l-a declarat incompatibil și pentru că între 2010-2012 a fost în același timp manager la Balș și secretar de stat la Ministerul Sănătății.

Ancheta Parchetului la SJU Neamț, blocată în noi expertize Foto: Exploziv TV
Politică

Ancheta Parchetului, blocată în noi expertize

Doi ani de la incendiul de la spitalul județean Neamț: ancheta Parchetului este blocată în noi expertize, arată o informare din 7 octombrie 2022 a procurorului general Gabriela Scutea. Incendiul a avut loc la 14 noiembrie 2020, zece oameni au murit arși de vii, iar patru au fost răniți. Însă, acum o lună, ISU Neamț constata nenumărate probleme la sistemele de avertizare a incendiilor și amenda spitalul. Ancheta Parchetului, blocată în noi expertize Potrivit datelor Parchetului General, în acest dosar „sunt în curs de desfășurare expertize (supliment) în domeniul construcțiilor și instalațiilor, al proceselor pirogene (...) și în medicină legală (în ceea ce privește două victime). A fost efectuată o constatare tehnico-științifică (...) Probatoriul a fost suplimentat (...) și se continuă audierile”. Gabriela Scutea nu oferă nici o estimare privind finalizarea dosarului. În octombrie 2021, zece persoane au fost puse sub acuzare de Parchetul General, printre care șase foști manageri interimari ai spitalului. Aceștia sunt acuzați de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, distrugere din culpă în formă calificată şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. La 6 octombrie 2022, ISU Neamț a amendat Spitalul Județean Neamț pentru nereguli la sistemul de avertizare la incendiu. Citește și: Amenințări de o gravitate fără precedent de la Moscova: „Doar victoria Rusiei garantează evitarea conflictului nuclear mondial”. Suedia și Finlanda acceptă instalații nucleare NATO „Instalația de detectare, semnalizare și avertizare incendiu cu care este echipat etajul 4 (slave 1 și slave 2) nu este în stare de funcționare la parametrii nominali, în sensul că la data controlului aceasta era scoasă din funcțiune, iar la repornire prezenta erori și defecte. S-a dispus menținerea în stare de funcționare, sub supraveghere până la efectuarea mentenanței cu personal autorizat”, a transmis ISU Neamț. Nu sunt soluții „adecvate” pentru evacuarea pacienților Ce a mai constatat ISU Neamț, potrivit Mesagerului de Neamț: o parte dintre furtunurile cu care sunt echipați hidranții interiori prezintă grad avansat de uzură/îmbătrânire și nu prezintă marcaj C.E O parte dintre lămpile aferente instalației de iluminat de securitate pentru evacuare și pentru marcarea hidranților interiori nu sunt în stare de funcționare Nu există sisteme de alarmare acustică eficiente, pentru evacuarea pacienţilor şi a personalului spitalului Nu au fost adoptate soluţii şi măsuri adecvate pentru asigurarea evacuării copiilor, bolnavilor şi a persoanelor netransportabile în cazul producerii unui incendiu Acest spital este subordonat Consiliului Județean Neamț, condus de Ionel Arsene (PSD).

Balerinul Vlad Mărculescu, acuzat de hărțuire (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Balerinul Vlad Mărculescu, acuzat de hărțuire

Balerinul Vlad Mărculescu, acuzat de hărțuire. Conducerea Operei Naţionale Române din Iaşi a reacţionat cu privire la acuzele de hărţuire sexuală pe care mai multe balerine din instituţie le-au îndreptat împotriva solistului de balet Vlad Mărculescu. Balerinul Vlad Mărculescu, acuzat de hărțuire Într-o serie de plângeri adresate conducerii Operei, balerinele s-au plâns de faptul că acesta intră în mod repetat în vestiarul femeilor după repetiţii, atunci când ele se schimbă sau ies de la duş. Acuzaţii au fost negate de către Vlad Mărculescu. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 Plângerile au fost înaintate către Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, pentru a se determina dacă faptele descrise în ele sunt de natură penală sau nu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet Foto: Captură YouTube
Politică

Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet

Dosarul Mineriadei din iunie 1990 este îngropat la parchet de peste trei ani, după ce Înalta Curte a cerut refacerea sa în totalitate. Au trecut 32 de ani de la acele evenimente și nici unul dintre liderii politici care au coordonat Mineriada nu a ajuns măcar în fața judecătorilor. Totuși, în decembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis o cerere a procurorilor de la Parchetul General privind redeschiderea urmăririi penale împotriva fostului preşedinte Ion Iliescu, în legătură cu moartea a patru persoane în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet Dosarul a fost ­restituit în mai 2019 procurorilor militari pentru a fi refăcut în integralitate, toate probele fiind declarate nule. Decizia a fost confirmată de ICCJ, fiind definitivă, în decembrie 2020. Un scurt istoric al acestui dosar: În iunie 2007, Ion Iliescu a fost pus sub acuzare de fostul procuror Dan Voinea pentru săvârşirea infracţiunii de participare la omor deosebit de grav, alături de Mihai Chiţac, fost ministru de Interne, şi fostul adjunct al acestuia, generalul Gheorghe Andriţa. În 2008, dosarul Mineriadei a fost închis de fostul procuror general Laura Coduța Kovesi, care a decis neînceperea urmăririi penale. În 2014, CEDO obligă România să continue investigațiile. În 2015, procurorul general Tiberiu Nițu infirmă rezoluția de neîncepere a urmăririi penale. În 2017, parchetul finalizează dosarul și-l trimite în judecată. Dosarul staționează timp de doi ani în Camera Preliminară de la Curtea Supremă, care, în mai 2019, îl retrimite procurorilor. Instanța supremă a invocat lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele "pretins comise" de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Mugurel Cristian Florescu, în perioada 11-12 iunie 1990, ”sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane”. ICCJ a invocat nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpaţi, constatând nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză. Cine sunt liderii politici și militari trimiși în judecată În 13 iunie 2017, Parchetul General i-a trimis în judecată pe Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare. De asemenea, au fost trimiși în judecată: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria (sursa: Facebook/Ірина Венедіктова)
Eveniment

Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria

Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria. Biroul procurorului public european (EPPO, Parchetul European) a confirmat luni că a primit din Bulgaria mai multe rapoarte privind acuzaţii grave de fraudă cu fonduri UE şi corupţie sistemică, cazuri în care sunt implicate oficialităţi de rang înalt, indică o declaraţie a EPPO publicată pe website-ul instituţiei. Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria "Sunt în desfăşurare investigaţii. Nu vor fi date alte detalii suplimentare pentru a nu periclita rezultatul investigaţiilor. Dacă vreo informaţie adiţională poate fi făcută publică, vom face acest lucru în mod proactiv", menţionează declaraţia citată. Parchetul European ar fi trebuit să fie operaţional la sfârşitul lui 2020, dar şi-a început activitatea la 1 iunie 2021. Citește și: Kovesi, vizită extraordinară la Kiev. Acord cu Parchetul General ucrainean pentru confiscarea averilor criminalilor de război EPPO este instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Boiko Borisov, reținut și eliberat Patru dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene - Polonia, Suedia, Ungaria şi Irlanda - au ales să nu participe la EPPO, în timp ce Danemarca are un opt-out de la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie (AFSJ). Fiecare dintre cele 22 de ţări participante are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european, funcţie deţinută în prezent de procurorul român Laura Codruţa Kovesi. Fiecare stat participant are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţara lor. Ex-premierul bulgar Boiko Borisov a fost reținut de autoritățile bulgare recent. Acesta a fost eliberat după nici 24 de ore. Procurorii nu au oferit prea multe detalii. Citește și: Probleme pentru procurorii lui Kovesi la Sofia: ex-premierul Boiko Borisov a fost eliberat, acuzația de folosire abuzivă de fonduri europene nu mai este pomenită

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră