duminică 20 iulie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: parchet general

7 articole
Politică

Nicușor Dan nu e mulțumit nici de DNA, nici de Parchetul General, critică managementul

Nicușor Dan, nemulțumit de activitatea DNA. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat luni, în cadrul unei conferințe de presă, că nu este mulțumit de activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și a Parchetului General. Șeful statului a reproșat lipsa unui management eficient și a unei strategii clare în alocarea resurselor. Nicușor Dan, nemulțumit de activitatea DNA „Nu sunt mulțumit, am spus asta de mai multe ori, nici de DNA, nici de Parchetul General”, a afirmat președintele, subliniind că problema ține de conducerea instituțiilor. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Nicușor Dan a explicat că, în opinia sa, nu există o ierarhizare clară a tipurilor de infracțiuni și nici o alocare eficientă a resurselor în cadrul celor două structuri de parchet. Mandatele actualilor șefi expiră în 6-7 luni Președintele a precizat că atât șeful DNA, cât și cel al Parchetului General mai au aproximativ șase-șapte luni de mandat, motiv pentru care nu consideră utilă o schimbare forțată în acest moment. „Nu cred că este util să forțăm”, a spus șeful statului, sugerând că va urma o analiză serioasă la momentul desemnării noilor conducători ai parchetelor. Discuții deja inițiate cu specialiști din domeniul Justiției Nicușor Dan a adăugat că imediat după formarea noului Guvern a început consultări cu profesioniști din sistemul de justiție, pentru a pregăti terenul în perspectiva unor numiri fundamentate și responsabile în fruntea DNA și a Parchetului General. „Am început să am discuții despre zona de Justiție cu oameni din Justiție. Ele vor continua”, a mai declarat președintele.

Nicușor Dan, nemulțumit de activitatea DNA (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Tot mai multe omoruri în România, tot mai mulți criminali neprinși, arată Parchetul General Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Tot mai multe omoruri în România, tot mai mulți criminali neprinși, arată Parchetul General

Tot mai multe omoruri în România, tot mai mulți criminali neprinși, arată Parchetul General în raportul său anual. Cele mai îngrijorătoare statistici sunt cele ale crimelor cu autor necunoscut: creșterea este de aproape 70% în zece ani și de peste 5% din 2023 în 2024. Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu Tot mai multe omoruri în România Raportul pe 2024 a Parchetului General arată că sunt nu mai puțin de 852 de omoruri și 38 de „loviri sau vătămări cauzatoare de moarte” cu autor necunoscut. În 2015, erau 503, respectiv 29. În 2023 erau 811 omoruri cu autor necunoscut, dosare rămase nesoluționate, și 37 de „loviri sau vătămări cauzatoare de moarte” unde autorul nu a fost prins.  Datele Ministerului Public arată și o creșetere a dosarelor pentru omor trimise în judecată: de la 678 în 2022 la 762 în 2024. Cele mai multe dosare au fost în București, urmat de Galați și Constanța.  „Modificările legislative operate, unele decizii ale Curţii Constituţionale, unele decizii chiar ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hărţuirea în decursul timpului a magistraţilor curajoşi, înlăturarea meritocraţiei ca principiu în promovarea în Justiţie au dus România, din punctul meu de vedere, în situaţia de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”, spunea, marți, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM. 

Eugen Sechila, adus la Parchetul General (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Eugen Sechila, apropiatul lui Călin Georgescu, săltat din aeroport și dus la Parchetul General

Eugen Sechila, adus la Parchetul General. Eugen Sechila, unul dintre cei mai importanți colaboratori ai lui Călin Georgescu, a fost adus miercuri seară la Parchetul General. Potrivit unor surse judiciare, acesta a fost reținut de polițiști pe Aeroportul Otopeni și escortat cu mandat la sediul Parchetului. Eugen Sechila, adus la Parchetul General Potrivit unor surse judiciare, acesta a fost reținut de polițiști pe Aeroportul Otopeni și escortat cu mandat la sediul Parchetului. Citește și: George Simion era pregătit: ar fi strâns, în secret, semnături pentru candidatura sa la președinție, anunță un susținător al „suveraniștilor” Eugen Sechila este cunoscut pentru activitatea sa în Asociația „Gogu Puiu”, care organizează tabere destinate tinerilor, având ca scop „smulgerea celor mici din fața computerelor” și inițierea acestora în „tehnici de supraviețuire” în natură, conform site-ului organizației. În trecut, Sechila a fost luptător în Legiunea Străină, experiență care se reflectă în activitățile organizate de asociația sa. Legături cu simbolistica legionară O fotografie publicată recent în presă îl arată pe Sechila alături de Călin Georgescu, purtând o insignă ce reprezintă simbolul mișcării legionare. De asemenea, în perioada campaniei electorale din anul trecut, acesta s-a ocupat de centralizarea tabelelor cu semnături pentru candidatura lui Georgescu. Utilizarea simbolurilor legionare În decembrie 2024, Eugen Sechila a fost inculpat într-un alt dosar, fiind acuzat de utilizarea unor simboluri legionare. În urma acestui caz, el a fost plasat sub control judiciar.

Judecătoarea drogată, protejată de Parchetul General (sursa: TVR)
Justiție

Judecătoarea drogată, protejată de Parchetul General

Judecătoarea drogată, protejată de Parchetul General. Ana Maria Chirilă, arestată pe 12 octombrie, este favorizată de colegii ei de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătoarea drogată, protejată de Parchetul General Nici un amănunt din referatul de arestare nu se cunoaște până în acest moment iar cererile trimise Parchetului General pentru mai multe detalii s-au lovit de refuz. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Judecătoarea Ana Maria Chirilă a fost arestată împreună cu Mihai Pînzari, cel care plătea informațiile din DIICOT furnizate de Chirilă în bijuterii, mașini, bani, excursii, pază și protecție. Mihai Pînzari este un traficant de țigări și cămătar sucevean foarte cunoscut procurorilor și judecătorilor din județ. Iar Suceava nu este orice județ când vine vorba de trafic: pe aici intră lunar în România milioane de pachete de pachete de contrabandă din Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Mituitorul judecătoarei care se droga cu iubitul interlop, în grupul celui mai dur traficant de țigări din Ucraina: „Codană”, expert în jafuri armate în Germania anilor ’90 Punctul critic de pe frontiera româno-ucraineană suceveană al acestui trafic este Vicovu de Sus. Stăpânul absolut al traficului prin acest punct este un cetățean numit Arcadie Plămadă, zis „Codană”, pentru care Pînzari lucra. Ce rol a avut judecătorul Șepelea? Și Nicolae Șepelea, șeful secției penale a Tribunalului Suceava, a fost audiat în cazul judecătoarei Ana Maria Chirilă. Șepelea este, în dese rânduri, coleg de complet de judecată cu Ana Maria Chirilă, după cum arată datele de pe portalul instanțelor de judecată. Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp Uneori, Nicolae Șepelea este președinte de complet și Ana Maria Chirilă judecătoare, alteori – invers. Nu este clar până în acest moment care este calitatea în dosarul Anei Maria Chirilă a judecătorului Șepelea. Citește și: Judecătoarea șpăgară și drogată de la Suceava are trei copii minori în întreținere, dar își punea casa și la dispoziția altor drogați Dar faptul că judecătoarea Chirilă este acuzată că scurgea unor interlopi date din dosarele DIICOT și că, probabil, lua decizii în favoarea acestora, îl face pe președintele secției penale a Tribunalului Suceava foarte relevant în această speță.

Parchetul General îl ignoră pe Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Parchetul General îl ignoră pe Ciolacu

Parchetul General îl ignoră pe Ciolacu. Instituția condusă de procurorul general Alex Florin Florența nu s-a autosesizat în urma declarațiilor făcute de premierul Marcel Ciolacu. Șeful PSD a susținut public că reprezentanții industriei jocurilor de noroc l-ar șantaja pe el și pe alți demnitari români. Mai mut, Ciolacu a solicitat tot public ca instituțiile statului să „vadă dacă vorbim de o încălcare a legii și de un șantaj sau vorbim doar de un fenomen întâmplător”. Adică să se autosesizeze. Azi la Hunedoara, mâine la Timișoara Premierul Marcel Ciolacu i-a acuzat pe reprezentanții industriei jocurilor de noroc că ar fi început să îl șantajeze. Prima dată a făcut-o vineri la Hunedoara, apoi sâmbătă, la Timișoara. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de premier că-l șantajează pentru a nu scoate jocurile de noroc în afara localităților, consultantul Sorin Constantinescu răspunde: Ciolacu vrea bani pentru campania electorală La începutul ședinței de guvern, de luni, Marcel Ciolacu a anunțat din nou că nu va ceda "șantajului" și va merge înainte cu reglementările pentru industria jocurilor de noroc. „Nu am nicio problemă cu ameninţările din industria păcănelelor şi vom da ordonanţă de urgenţă prin care toţi operatorii să fie obligaţi să aibă sediul fiscal în România. Legea aflată în Parlament prin care scoatem toate păcănelele în afara localităţilor va intra într-un regim de adoptare rapidă”, a anunțat Marcel Ciolacu. Marcel face pe durul Totodată, de la Palatul Victoria, a spus că este convins că autorităţile statului vor face lumină în legătură cu felul în care aceşti intermediari i-ar presa pe politicieni să ia decizii în favoarea industriei jocurilor de noroc. Citește și: Marea miză a legislației referitoare la jocurile de noroc: obligarea companiilor străine să-și mute sediul social în România pentru a plăti TVA 19% „Aşa cum au făcut şi în pandemie! Atunci când mafia jocurilor de noroc a fost la masa Guvernului, păcănelele erau deschise, în timp ce bisericile erau închise! Eu le transmit, foarte clar: nu au nici o şansă! S-a terminat!”, a precizat Marcel Ciolacu. Parchetul General îl ignoră pe Ciolacu DeFapt.ro i-a solicitat Parchetului General, condus de procurorul general Alex Florin Florența, să comunice dacă s-a autosesizat în urma declarațiilor făcute de prim-ministrul României. Dar și dacă Marcel Ciolacu, respectiv deputatul Alfred Simonis, au depus plângeri cu privire la presupusul șantaj guvernamental. „Cu privire la cererea adresată instituției noastre, înregistrată la Biroul de informare și relații publice cu numărul de mai sus, vă comunicăm că pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică nu este înregistrat nici un dosar având obiectul la care faceți referire”, a transmis Parchetul General la solicitarea DeFapt.ro. Răspunsul Parchetului General pentru DeFapt.ro (sursa: PÎCCJ)

Fiul primarului GPL, la Parchetul General (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Fiul primarului GPL, la Parchetul General

Fiul primarului GPL, la Parchetul General. Ionuţ Doldurea, patronul firmei Flagas SRL, care deţine staţia GPL din Crevedia unde s-a produs explozia în urma căreia au decedat cinci oameni, a fost adus sub escortă marţi seară la sediul Parchetului General. Fiul primarului GPL, la Parchetul General Avocatul său a declarat că nu ştie pentru ce a fost adus clientul său. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV "Nu am niciun mesaj acum. O să aflăm şi noi (care sunt acuzaţiile - n.r.). Nu ştiu mai multe", a spus avocatul. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii La Parchet a fost adus de poliţişti şi al doilea asociat al firmei, Cosmin Stângă. Ionuţ Doldurea este fiul primarului PSD din Caracal, Ion Doldurea. Primarul a anunţat că a luat decizia de a se suspenda din calitatea de membru al PSD şi, implicit, din orice altă funcţie politică deţinută.

Interceptările din dosare, sute de mii pe an (sursa: Pexels)
Eveniment

Interceptările din dosare, sute de mii

Interceptările din dosare, sute de mii pe an. Cel puțin acestea sunt datele unui raport făcut public recent de către șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina-Alina Corbu. Potrivit legii, președintele ÎCCJ poate verifica semestrial cum se aplică reglementările în domeniul interceptărilor de comunicații cerute în dosare penale. Potrivit celui mai recent raport pe subiect, cele mai multe interceptări de comunicații sunt făcute de Poliția Română. Prin intermediul DOS (Direcția de operațiuni speciale), care deține aparatura necesară. Cine interceptează și transcrie Conform raportului întocmit de Corbu, "Cadrul legislativ și operațional a rămas stabil, sunt implementate atât mecanisme cibernetice de separare a fluxurilor de date, cât și reguli operaționale clare, care exclud,în cazul administratorului și al fiecărui beneficiar, posibilitatea accesării altor date decât acelea generate, în condițiile legii, cu privire la proprii. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Deși, în anumite cazuri, unitățile de parchet teritoriale sunt nevoite să apeleze pentru punerea în aplicarea măsurilor de supraveghere tehnică la sprijinul structurilor tehnice specializate ale Poliției Române (ca urmare a volumului ridicat de lucrări la nivelul structurilor tehnice din cadrul marilor parchete), și în aceste cazuri sunt aplicabile aceleași reguli și proceduri de realizare a activității de interceptare, precum și garanțiile tehnice și procedurale aferente, care sunt unice și au fost stabilite de către administratorulsistemului." Altfel spus, în afară de Parchetul General, DNA și DIICOT, care dețin aparatură proprie de interceptare, celelalte structuri de parchet apelează fie la SRI, fie la Poliția Română. Fără că SRI și Poliția Română să poată avea acces la conținutul interceptărilor, se mai arată în raport. Interceptările din dosare, sute de mii pe an Cum capacitatea SRI de procesare a cererilor de interceptare de comunicații este limitată, DOS de la Poliția Română intră în acțiune. Raportul întocmit de președintele ÎCCJ spune că "activitatea de punere în executare și exploatare a actelor de autorizare la nivelul DOS (central și teritorial) s-a efectuat de un număr de 428 lucrători specializați, au fost înregistrate pe parcursul anului precedent 3274 de lucrări și au fost întocmite nu mai puțin de 416395 note de redare a convorbirilor de interes". Așadar, 428 de "lucrători specializați" au întocmit 416.395 de "note de redare a convorbirilor". Adică o medie de fiecare "lucrător specializat" de 973 de "note de redare a convorbirilor". Cu alte cuvinte, dacă nu ar fi avut concediu și nici o zi liberă, fiecare "lucrător specializat" ar fi avut de întocmit aproape 19 "note de redare a convorbirilor". Cam patru pe zi. Se interceptează zi-lumină Deloc întâmplător, documentul ÎCCJ concluzionează că "raportat la datele comunicate de către DOS și proporțional cu numărul de lucrări, resursele umane existente la nivelul direcției respective sunt apreciate ca insuficiente (de exemplu, media traficului interceptat pe lucrător a fost în cursul anului 2021 de 9,5 ore/lucrător/zi, depășind semnificativ norma normală de lucru de 8 ore/zi)". Nu există în raport date despre numărul de note de convorbiri redate de structurile SRI și cele ale PG, DNA și DIICOT.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră