luni 13 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

pandemie

42 articole
Eveniment

Marele mister al bacalaureatului din pandemie: de șapte ori mai puține note de 10 în 2026 față de 2020

Ministerul Educației a publicat luni, 7 iulie, rezultatele inițiale ale primei sesiuni a examenului național de Bacalaureat 2026. Înainte de soluționarea contestațiilor, rata cumulată de promovare a ajuns la 74,8%, în ușoară creștere față de 74,3% înregistrată în aceeași etapă a anului trecut. Datele evidențiază o ușoară îmbunătățire a rezultatelor față de anul trecut, existând 45 de medii de 10. Totuși, recordul absolut al mediilor naționale de 10 din 2020, anul pandemiei, e departe de a fi atins. Rata de promovare, mai mare decât în 2025 Pentru absolvenții promoției curente, rata de promovare înainte de contestații este de 79,7%, în timp ce pentru candidații din promoțiile anterioare aceasta se situează la doar 31,7%. Citește și: Ministrul Pîslaru scrie că DIICOT nu l-a anunțat pe el de acțiunea din Bihor, ci pe pesedista Zară În total, 45 de candidați au încheiat examenul cu media generală 10, iar cei mai mulți absolvenți – 16.217 – au obținut medii cuprinse între 9,00 și 9,49. Ministerul Educației mai arată că 4.685 de candidați nu s-au prezentat la examen, iar alți 67 au fost eliminați pentru încălcarea regulamentului. Peste 7.000 de note de 10 la probele scrise Deși doar 45 de absolvenți au reușit performanța de a obține media generală 10, mii de candidați au primit nota maximă la una dintre probele examenului. Cele mai multe note de 10 au fost acordate la proba obligatorie a profilului – 3.548, dintre care 2.289 la Matematică și 1.259 la Istorie. La proba la alegere a profilului și specializării au fost acordate 3.158 de note de 10, cele mai multe fiind obținute la disciplina Logică și argumentare. La Limba și literatura română au fost consemnate 454 de note de 10, iar la Limba și literatura maternă alte 34. Clujul, lider național la promovare Harta rezultatelor publicată de Ministerul Educației arată diferențe importante între județe în ceea ce privește rata de promovare a absolvenților din promoția curentă. Clujul ocupă primul loc la nivel național, cu o rată de promovare de 89,9%, fiind singurul județ care se apropie de pragul de 90%. În top urmează Brașov (86,2%), Alba (85,5%), Brăila (85,1%), Iași (84,8%), București (84,4%) și Bihor (84,2%), toate situându-se confortabil peste media națională. Rezultatele confirmă performanța constantă a unor județe care găzduiesc colegii naționale și centre universitare importante și care, în mod tradițional, obțin rezultate foarte bune la examenele naționale. Sudul țării rămâne în urma clasamentului La polul opus se află mai multe județe din sudul României. Giurgiu înregistrează cea mai redusă rată de promovare, de 63,4%, fiind urmat de Mehedinți (66,3%), Călărași (68,2%), Ialomița (68,4%), Teleorman (69,0%) și Gorj (69,2%). Între primul și ultimul județ din clasament există o diferență de 26,5 puncte procentuale, ceea ce ilustrează contraste importante între performanțele sistemului de învățământ din diferite regiuni ale țării. Moldova confirmă existența unor poli de excelență Rezultatele din acest an contrazic parțial imaginea unei Moldove aflate constant în urma celorlalte regiuni. Iașiul ocupă unul dintre primele locuri la nivel național, cu o rată de promovare de 84,8%, fiind urmat de Bacău (83,2%) și Galați (82,5%). Suceava (79,2%), Neamț (78,0%) și Botoșani (78,2%) se situează, de asemenea, în apropierea sau peste media națională. În ansamblu, centrul și nord-vestul României continuă să concentreze cele mai ridicate rate de promovare, însă există și excepții notabile, precum Brăila, care se află în topul național, sau Constanța, care se apropie de pragul de 79%. Misterul bacalaureatului din pandemie La nivel național, doar 45 de candidați au încheiat examenul cu media generală 10. Rezultatul reprezintă o creștere față de anul trecut, când au existat doar 33 de medii maxime, însă rămâne mult sub valorile înregistrate în perioada pandemiei. În 2020, nu mai puțin de 308 absolvenți au obținut media 10, acesta fiind recordul absolut al ultimilor 13 ani. Statisticile Ministerului Educației arată că numărul mediilor maxime a oscilat puternic de-a lungul ultimului deceniu: - 133 în 2018 - 225 în 2019 - 308 în 2020 - 146 în 2021 - 222 în 2022 Mediile de 10 au scăzut puternic în 2023 (78), în 2024 (59) și în 2025 (33). Creșterea din acest an, de aproximativ 36% față de sesiunea precedentă, rămâne de aproape șapte ori mai redusă decât recordul înregistrat în 2020. Media 10 rămâne o performanță excepțională Raportată la numărul total al candidaților promovați, media generală 10 continuă să fie o performanță foarte rară. Înainte de contestații, doar 45 dintre cei peste 94.000 de absolvenți declarați promovați au reușit să obțină nota maximă la toate probele scrise. Cu alte cuvinte, aproximativ un candidat din peste 2.000 de absolvenți promovați a încheiat examenul cu media 10. Fetele domină clasamentul mediilor maxime Statisticile ultimilor 13 ani evidențiază o tendință constantă: fetele sunt majoritare în rândul absolvenților care obțin media generală 10. În 2026, dintre cei 45 de candidați cu media maximă, 38 sunt fete și doar șapte sunt băieți. Fenomenul nu este unul izolat. În 2020, din cele 308 medii de 10, 243 au fost obținute de fete și doar 65 de băieți. În 2019, raportul a fost de 170 la 55. Per ansamblul perioadei 2014–2026, din cele 1.648 de medii de 10 înregistrate la nivel național, 1.297 au fost obținute de fete și 351 de băieți. Cu alte cuvinte, aproape patru din cinci absolvenți care au încheiat Bacalaureatul cu media 10 au fost fete. Bucureștiul domină clasamentul mediilor de 10 Statisticile istorice mai arată că performanțele de vârf se concentrează în marile centre educaționale ale țării. În perioada 2014–2026, Bucureștiul a acumulat 242 de candidați cu media 10, fiind urmat de Iași, cu 115, Cluj, cu 83, Prahova, cu 79, și Suceava, cu 66. Și în sesiunea din acest an, Capitala conduce clasamentul național, cu 13 medii de 10, urmată de Cluj și Iași. În același timp, comparația dintre clasamentul mediilor de 10 și cel al promovării arată că cei doi indicatori măsoară aspecte diferite ale performanței școlare. Rata de promovare descrie rezultatele unei întregi generații de absolvenți, în timp ce numărul mediilor de 10 evidențiază nivelul excelenței academice. Astfel, un județ poate avea una dintre cele mai ridicate rate de promovare fără să conducă și clasamentul mediilor maxime sau invers, cele două statistici oferind perspective complementare asupra sistemului educațional. Contestațiile pot fi depuse până pe 9 iulie Candidații pot depune sau transmite contestații în perioada 7–9 iulie. În același interval, aceștia au posibilitatea să solicite vizualizarea lucrărilor, însă depunerea unei contestații nu este condiționată de această etapă. În cazul candidaților minori, vizualizarea lucrărilor se face în prezența unui părinte sau reprezentant legal. Cei care contestă nota trebuie să completeze și o declarație prin care confirmă că au luat cunoștință de faptul că nota poate fi modificată atât în sens crescător, cât și descrescător. Rezultatele sunt afișate în format anonimizat, pe baza codurilor individuale atribuite candidaților la prima probă scrisă. Rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat 2026 vor fi publicate în data de 13 iulie, după soluționarea tuturor contestațiilor. Pentru promovarea examenului, absolvenții trebuie să fi susținut toate probele de competențe, să obțină minimum nota 5 la fiecare probă scrisă și o medie generală de cel puțin 6.

Marele mister al bacalaureatului din pandemie: de șapte ori mai puține note de 10 în 2026 față de 2020
Secretarul american al Sănătății, fake news grosolan: Germania, dosare penale medicilor
Internațional

Secretarul american al Sănătății, fake news grosolan: Germania, dosare penale medicilor

Secretarul Sănătății din Statele Unite, John Robert Kennedy Jr., a acuzat guvernul german că ar fi inițiat procese motivate politic împotriva medicilor și pacienților în contextul pandemiei de COVID-19. Afirmațiile au fost respinse categoric de autoritățile de la Berlin, într-un moment în care relațiile dintre Germania și administrația președintelui american Donald Trump sunt marcate de tensiuni. Kennedy susține că Germania a urmărit penal peste 1.000 de medici Într-un video publicat sâmbătă pe platforma X, John Robert Kennedy Jr. afirmă că i-a transmis o scrisoare omoloagei sale germane, Nina Warken, cerându-i să „oprească procesele motivate politic”. Citește și: Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense Potrivit secretarului american al Sănătății, autoritățile germane ar fi urmărit penal peste 1.000 de medici care ar fi emis scutiri de la purtarea măștii sau de la vaccinarea anti-COVID-19, precum și mii de pacienți ai acestora. „Guvernul german încalcă relația medic–pacient” În mesajul video, Kennedy acuză Germania că ar submina relația dintre medic și pacient, pe care o descrie drept „sacră”. „Guvernul german încalcă relația sacrosanctă medic-pacient, înlocuind-o cu un sistem periculos. Nicio democrație bazată pe încredere și transparență nu ar trebui să meargă pe această cale”, a declarat Kennedy, cunoscut pentru pozițiile sale sceptice față de vaccinuri. În mesajul care însoțește videoclipul, oficialul american a scris greșit numele ministrului german al Sănătății, folosind „Workin” în loc de „Warken”. Răspunsul Berlinului: „Acuzații nefondate și eronate” Ministrul german al Sănătății, Nina Warken, a respins ferm afirmațiile secretarului american. „Declarațiile secretarului american al Sănătății sunt complet nefondate, eronate din punct de vedere factual și trebuie respinse”, a transmis Warken într-un comunicat oficial. Aceasta a precizat că, în timpul pandemiei, medicii care se opuneau vaccinării nu au fost sancționați penal, nu li s-a interzis exercitarea profesiei și nu au fost amendați pentru opiniile lor. Ce cazuri au fost, de fapt, urmărite penal în Germania Potrivit autorităților germane, doar cazurile de falsificare a documentelor au făcut obiectul urmăririi penale, inclusiv: certificate false de vaccinare; adeverințe false privind purtarea măștii. Aceste măsuri au vizat încălcarea legii, nu exprimarea unor opinii medicale, a subliniat ministrul german al Sănătății. Relațiile SUA–Germania, tensionate Controversa apare pe fondul răcirii relațiilor dintre Washington și Berlin după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Administrația Trump și-a exprimat în mod repetat sprijinul pentru AfD, principalul partid de opoziție din Germania, formațiune de extremă dreapta cu poziții pro-ruse, anti-imigrație și profund critice față de Uniunea Europeană. De asemenea, SUA au acuzat mai multe state europene că ar submina libertatea de exprimare, acuzații respinse de capitalele europene ca fiind tentative de ingerință politică. Replica fostului ministru german al Sănătății Fostul ministru german al Sănătății, Karl Lauterbach, social-democrat, a reacționat dur pe platforma X, sugerând că oficialul american ar trebui să se concentreze asupra problemelor interne ale Statelor Unite. „John Robert Kennedy Jr. ar trebui să se ocupe de problemele de sănătate din propria țară: speranță de viață scăzută, costuri medicale exorbitante, zeci de mii de decese legate de droguri și numeroase victime ale criminalității”, a transmis Lauterbach.

Viceguvernator BNR anunță apocalipsa: „O deviație a PIB către -3,5%” în 2026
Eveniment

Viceguvernator BNR anunță apocalipsa: „O deviație a PIB către -3,5%” în 2026

Un viceguvernator BNR, Cosmin Marinesscu, fost consilier prezidențial în administrația Iohannis, anunță apocalipsa: „Edificatoare sunt contracția PIB cu 0,2%, semnalată pentru trimestrul III, dar mai ales intrarea economiei în zona unui deficit de cerere consistent încă din 2025, și mult mai semnificativ în 2026, când proiecțiile arată o deviație a PIB către -3,5%, output-gap negativ comparabil cu situația crizei financiare din 2009 și cu valorile din anii pandemiei”.  Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș În 2009, PIB-ul României a scăzut cu 7,1%, iar în 2020 cu 3,9%.  Viceguvernator BNR anunță apocalipsa Marinescu a apreciat că inflația - despre ca a scris că este „cea mai perfidă amenințare economică la adresa bunăstării națiunilor” - va rămâne ridicată.  „Începând cu jumătatea anului, România a reintrat într-o etapă de inflație ridicată, de fapt, cea mai mare inflație din Europa în contextul actual. Inflația a atins un vârf de 9,9% în august și septembrie, apoi 9,8% în octombrie, și ne așteptăm să persiste la un nivel ridicat și în lunile următoare, dar pe o traiectorie descendentă. Saltul recent al inflației are în principal resorturi administrative, nu atât monetare, fiind cauzat de scumpirea energiei electrice, în iulie, și de majorarea impozitelor indirecte, începând cu luna august”, a scris el, într-un articol pe propriul blog.  „Estimările de specialitate indică faptul că aproape jumătate din inflația curentă este atribuită modificării cotelor TVA și ale accizelor și, respectiv, creșterii prețurilor la energie. Însă de la mijlocul anului viitor, puseul inflaționist generat de aceste cauze va ieși din calculul inflației anuale”, mai arată Marinescu. Însă el apără măsurile Guvernului: „Acum trebuie să acordăm prioritate sustenabilității financiare. Orice alunecare a rating-ului ar avea un impact negativ asupra perspectivelor de dezvoltare. Este îmbucurător să vedem, în ultima perioadă, o serie de aprecieri pozitive ale măsurilor de ajustare fiscal-bugetară, materializate în reducerea costurilor de finanțare pe termen lung ale statului, sub nivelul de 7%”. 

INS confirmă dezastrul lăsat de guvernarea Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia
Economie

INS confirmă dezastrul lăsat de guvernarea Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia

INS confirmă dezastrul lăsat de guvernarea Ciolacu: în 2024, România a înregistrat cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia din 2020, când PIB-ul a căzut cu 3,6%. Citește și: EXCLUSIV Agenția Națională de Absurd Fiscal: firme fără datorii la stat, inactivate pentru că administratorii nu erau la sediu în momentul vizitei inspectorilor de la Fisc Însă estimările recente ale Băncii Mondiale arată că 2025 ar putea fi un an mult mai rău, din această perspectivă.  INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013 În 2024, PIB-ul a crescut, față de 2023, cu doar 0,9%, arată datele anuale semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică, azi. În 2023, creșterea PIB-ului a fost de 2,3%, în 2022 - 4,2%, iar în 2021 - 5,6%.  Tot azi, INS a arătat că PIB-ul a crescut în trimestrul II din 2025 față de același semestru din 2024 cu doar 0,3%. „Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 446486,9 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul II 2024”, arată INS.  Acum trei zile, un studiu al Băncii Mondiale arăta că economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an, faţă de un nivel de 1,3% previzionat în luna iunie.  Potrivit instituţiei financiare internaţionale, creşterea consumului în România ar urma să încetinească până la aproximativ 1,1% în acest an, de la 5%, în medie, în perioada 2000-2024, deoarece consolidarea fiscală apasă asupra cheltuielilor, iar inflaţia rămâne ridicată. Banca Mondială menţionează că volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu doar 3,1% în perioada ianuarie-iulie a acestui an, comparativ cu aproape 9% în 2024, iar înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut cu 22% în prima jumătate a anului.

Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe Lasconi
Politică

Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe Lasconi

Cine îl susține pe Călin Georgescu: Cătălin Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe Lasconi. Geolgău a devenit activ politic de câteva săptămâni, redistribuie videoclipurile electroale ale lui Georgescu, iar despre Elena Lasconi scrie: „Dacă iese presedinte se împlinește Biblia noastră nu a ei Vine sf lumii”. Citește și: Un membru al Academiei îl laudă pe Călin Georgescu: „Pare să aibă știința zonelor obscure ale jocurilor pe care le fac puternicii lumii” Cine îl susține pe Călin Georgescu Un videoclip postat pe Facebook de Geolgău se referă la „masconi & destrăbălații”, iar realizatorul său, Vlad Parasca, spune: „Dacă minoritatea e destrăbălată, o tratăm mai bine decât pe majoritari?”. Un alt videoclip este o manea intepretată de „AndyThe King Campionii”. Aceasta este dedicată lui Călin Georgescu, „viitor președinte al României”. Geolgău a devenit vedetă pe rețelele sociale și în presa tabloidă după ce, în primăvara anului 2020, în momentul de vârf al pandemiei, a refuzat să respecte restricțiile impuse de guvern. El a ajuns chiar subiectul unei anchete a Rise Project. În filmul postat de Rise Project, Cătălin le spune „fraţilor lui” că „epidemia e o conspiraţie, manca-v-aş creieru’, sunt interese străine la mijloc, chinejii e atacaţi fără milă la caşcaval. Ordinea mondială şi-a luat-o la temelie, dar fratili tău se simte bine şi-l doare la pendulă”. Procurorii i-ar fi deschis dosar penal pentru „zădărnicirea combaterii bolilor”.

Boris Johnson crede că lockdown-ul a salvat vieți, dar nu este sigur că a avut un efect decisiv
Eveniment

Boris Johnson crede că lockdown-ul a salvat vieți, dar nu este sigur că a avut un efect decisiv

Fostul premier britanic din perioada pandemiei de coronavirus, Boris Johnson crede că lockdown-ul a salvat vieți, dar nu este sigur că a avut un efect decisiv. El a făcut o evaluare a măsurilor din perioada pandemiei în cartea sa de memorii „Unleashed, din care au fost publicate mai multe fragmente, în Daily Mail. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Boris Johnson crede că lockdown-ul a salvat vieți „Nu spun că lockdown-ul nu a avut niciun efect; sunt sigur că au avut un anumit efect. Dar a fost decisiv în înfrângerea bolii, în înfrângerea valului? Tot ce pot spune este că nu mai sunt sigur”, a scris fostul premier. „În acel moment am crezut în corelația dintre intervențiile non-farmaceutice - lockdown-ul și alte restricții privind contactele - și forma curbei epi. Am crezut că am îndoit acea parabolă prin puterea voinței noastre colective (...) Abia mai târziu am început să mă uit la curbele pandemiei în întreaga lume - cocoașa dublă care părea să crească și să scadă indiferent de abordările adoptate de guverne. Peste tot au existat două valuri, fie că era vorba de China, unde închiderea a fost impusă fără milă, sau de Suedia, unde s-a adoptat o abordare mai voluntară”, a arătat Boris Johnson. În aceeași carte de memorii, el a afirmat că epidemia de coronavirus a pornit dintr-un laborator din China comunistă. În carte, Boris Johnson povestește că administraţia sa a luat în considerare o operaţiune militară prin care să-şi însuşească vaccinuri împotriva covid-19 din Olanda. Acest ”raid acvatic” avea drept ţintă un depozit olandez în care se aflau vaccinuri AstraZeneca, iar fostul premier a discutat în mod serios despre această problemă cu oficiali militari de rang înalt.

Revine masca anti-COVID? În unele țări din Europa, a devenit obligatoriu purtatul acesteia. Numărul cazurilor crește
Eveniment

Revine masca anti-COVID? În unele țări din Europa, a devenit obligatoriu purtatul acesteia. Numărul cazurilor crește

O nouă pandemie de COVID, posibilă. Covid-19 rămâne prezent în marea majoritate a țărilor europene, iar varianta dominantă continuă să fie Omicron. O nouă pandemie de COVID, posibilă Totuși, în Marea Britanie s-a înregistrat recent un număr alarmant, de peste 2.000, de cazuri, incluzând și cazuri severe. Citește și: Scandal uriaș la Ministerul Digitalizării: suspiciuni că de la împărțirea a 320 de milioane EUR pentru cercetare au fost excluse marile universități din România printr-o șmecherie birocratică Medicii sugerează că aceasta ar putea fi o nouă variantă, denumită Covid FLiRT, care apare în Europa, în timp ce Omicronul rămâne predominant și provoacă forme mai ușoare ale bolii. Cu toate acestea, în prezent, varianta predominantă în Europa rămâne Omicron, care are forme ușoare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un român din trei consideră că a fost afectat în foarte mare măsură de pandemia de COVID
Eveniment

Un român din trei consideră că a fost afectat în foarte mare măsură de pandemia de COVID

Cum a afectat pandemia COVID România. După aproape patru ani de „convieţuire” cu virusul COVID-19, numărul îmbolnăvirilor cauzate de acesta a depăşit 3,5 milioane de cazuri în România. Cum a afectat pandemia COVID România Numărul deceselor înregistrate oficial ca fiind cauzate de coronavirus este de peste 68.500. La nivel global, cifra îmbolnăvirilor este de peste 772 de milioane de cazuri şi cea a deceselor, de aproape şapte milioane. Citește și: VIDEO George Simion, beat clampă de Revelion: liderul AUR, filmat mergând împleticit și cu cămașa pe jumătate ieșită din pantaloni O dată cu boala, COVID-19 a răspândit nesiguranţa şi teama faţă de un adversar necunoscut. Totuşi, datele statistice de la Recensământul Populaţiei din 2021 (efectuat în 2022) arată că la doi ani de la izbucnirea pandemiei doar 32% dintre românii cu vârsta de 15 ani şi peste considerau că au fost “foarte mult” sau „în mare măsură” afectaţi de pandemie. Iar 39% declarau că nu au fost „deloc” afectaţi, sau au fost, dar „în mică măsură”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat în pandemie. Unitatea turistică avea o stea, nu avea autorizație de incendiu și nici de construire
Eveniment

Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat în pandemie. Unitatea turistică avea o stea, nu avea autorizație de incendiu și nici de construire

Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat în pandemie, deși unitatea turistică avea o stea, nu avea autorizație de incendiu și nici de contruire. Astfel, în 2021, Ferma Dacilor a beneficat de un grant - ajutor nerambursabil - de 60.000 de euro, la care a adăugat o cofinanțare de circa 10.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Adjuncta DSP Timiș, 133 de zile de concediu medical și 14 zile concediu de odihnă în opt luni. O săptămână de concediu medical a fost petrecută în Tunisia de Cornelia Cismaș Malac Datele apar pe site-ul pe site-ul fonduri-structurale.ro. Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat „FERMA DACILOR PRODUCTION SRL anunță finalizarea proiectului cu titlul «Cerere grant capital de lucru» proiect nr. RUE 7368 înscris în cadrul Măsurii „Granturi pentru capital de lucru”, instituită prin OUG nr 130/2020. Proiectul s-a derulat pe o perioadă de maxim 12 luni, începând cu data semnării contractului de finanțare cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri/(MEEMA) si Agentia pentru IMM, Atragere de Investitii și Promovarea Exportului (AIMMAIPE), respectiv 06.04.2021”, arată acest site. În incendiul de la această fermă au murit arși de vii opt oameni. Până acum, Parchetul nu a reținut nici o persoană, iar patronul declarat, Corneliu Dinicu, nu a fost audiat. Profit mare în pandemie, cu ajutor de stat Potrivit datelor de pe Termene.ro, în 2020, această unitate turistică a avut o cifră de afaceri ușor peste 2,9 milioane de lei și un profit de 1,235 milioane de lei. Însă, în 2019, fima care controla această unitate turistică, Ferma Dacilor Production SRL, a avut o cifră de afaceri de 1,96milioane de lei și un profit ușor peste 634.000 de lei, deci practic și-a profitul în plină pandemie. În 2021, când ajutorul de stat a ajuns la Ferma Dacilor, cifra de afaceri a ajuns la 4,2 milioane de lei, iar profitul la 1,6 milioane de lei. Pentru a primi clasificarea turistică de o stea, Ferma Dacilor a depus la autoritatea care gestiona turismul două documente: o cerere standardizată şi un certificat constatator (forma extinsă) emis de Oficiul Registrului Comerţului, din care să rezulte activităţile autorizate a fi desfăşurate la punctul de lucru şi codul/codurile CAEN corespunzătoare, pentru structura de primire turistică respectivă. DeFapt.ro a arătat că statul român subvenționează cu aproape 400 de milioane de euro anual vacanțele în România ale bugetarilor. Rezultatul acestei uriașe subvenții: prețuri inflamate, servicii proaste sau pensiuni de tip „Ferma Dacilor”. Citeșteși: Statul subvenționează cu aproape 400 de milioane de euro pe an vacanțele în România ale bugetarilor. Rezultatul: prețuri inflamate, servicii proaste sau pensiuni de tip „Ferma Dacilor” Pentru comparație, spitalul pentru copiii bolnavi de cancer construit de Asociația Dăruiește Viața – clădire și aparatură de ultimă oră – a costat 53 de milioane de euro. Ferma oferea reduceri polițiștilor Un sindicat din Ministerul de Interne avea contract cu Ferma Dacilor. „Vă informăm că Biroul teritorial SNPPC din IPJ Prahova a încheiat un nou parteneriat în domeniul turismului. Începând din 8 iulie, membrii SNPPC & familiile beneficiază de o reducere de 20% la cazare și masă în cadrul Complexului Ferma Dacilor, situat într-o zonă deosebită – Tohani – zona Viticolă DEALU MARE PRAHOVA. Preparatele culinare provin din producția proprie a fermei, iar vinurile sunt de la podgoriile locale, renumite în țară și peste hotare! Merită vizitat! (…) Reducerea este valabilă de duminică până joi, dat fiind faptul că în zilele de vineri și sâmbătă se organizează frecvent evenimente”, se arată pe site-ul sindicatului.

De ce pandemia de COVID a dus la mai puține cancere nou descoperite: oamenii sunt mai reticenți în a merge să-și facă analize
Eveniment

De ce pandemia de COVID a dus la mai puține cancere nou descoperite: oamenii sunt mai reticenți în a merge să-și facă analize

Cancerele, descoperite mai puțin după pandemie. Aproximativ 17.500 de români bolnavi de cancer se află în evidenţele Institutului Regional de Oncologie din Iaşi. Cancerele, descoperite mai puțin după pandemie Situaţia detaliată arată însă că, în ciuda operaţiunilor ample de screening şi a tuturor eforturilor de sensibilizare a populaţiei din Iaşi şi din Moldova, numărul cazurilor noi nu este încă la nivelul din 2019, anul dinaintea pandemiei. Citește și: Vodafone România, în colaps: a concediat un sfert din angajați, are pierderi anuale de sute de milioane de lei și datorii de aproape patru miliarde de lei, cam cât cifra de afaceri Medicii spun că a rămas o frică după pandemie, iar mulţi dintre cei care ajung la spital cu simptome au deja forme avansate de cancer. Iar dacă rata de supravieţuire la cinci ani în cazul unui cancer de stadiu I trece de 80%, în funcţie de cancer, boala depistată la stadiul III sau IV înseamnă o luptă grea cu o rată de supravieţuire la cinci ani de 15 – 20%. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Barurile din România prosperă: și-au revenit complet după pandemia de COVID și nu sunt afectate de războiul din Ucraina
Economie

Barurile din România prosperă: și-au revenit complet după pandemia de COVID și nu sunt afectate de războiul din Ucraina

Barurile din România prosperă după pandemie. Barurile ieşene, de exemplu, şi-au revenit complet după dezastrul din pandemie iar criza provocată de conflictul din Ucraina nu pare să le fi afectat în mare măsură. Barurile din România prosperă după pandemie Cel puțin dacă ne ghidăm după datele de bilanţ pe anul 2022, care par să nu țină cont de scumpirile tarifelor la utilităţi şi la produse alimentare sau nealimentare. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un portofel cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat În top zece, doar unul dintre baruri a raportat pierderi – dar e un business care nu pare să încheie niciun am pe profit şi totuşi funcţionează de 23 de ani, face angajări şi s-a plasat pe locul al treilea în top, după cifra de afaceri. Între primele zece baruri din Iaşi, partea leului o iau păcănelele şi stabilimentele administrate de cetățeni din Republica Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Singurul oraș mare din România care a avut turiști străini imediat după pandemia de COVID-19 a fost Iașiul
Economie

Singurul oraș mare din România care a avut turiști străini imediat după pandemia de COVID-19 a fost Iașiul

Iași, turiști străini imediat după pandemie. Puţine sunt judeţele în care turismul şi-a revenit în totalitate după dezastrul produs de pandemie de COVID. Iași, turiști străini imediat după pandemie Dintre oraşele mari din România, potrivit lectorului univ. Mihai Bulai, prodecan al Facultăţii de Geografie şi Geologie, "Iaşi este singurul oraş mare din România care a depăşit pandemia". Într-o analiză publicată în Ziarul Financiar, acesta arată că, anul trecut, municipiul Iaşi a înregistrat 334.000 de turişti (sosiri turistice), "fiind singurul oraş de talie mare din România care a depăşit criza generată de pandemia de COVID-19. Citește și: Modista Dana Budeanu, acum și geostrateg, îi ridică ode lui Hellvig: „Om inteligent extrem de informat”. Ea face o lungă analiză a ultimului eseu publicat de ex-șeful SRI În 2022, acesta a înregistrat un surplus de 23.000 de turişti faţă de 2019, caz unic în peisajul oraşelor mari din România!". Continuarea, în Ziarul de Iași.

FBI: Pandemia de COVID-19, „foarte probabil" provocată de o scăpare a unui laborator din Wuhan
Eveniment

FBI: Pandemia de COVID-19, „foarte probabil" provocată de o scăpare a unui laborator din Wuhan

Pandemia de COVID-19 a fost „foarte probabil" provocată de o scăpare a unui laborator din Wuhan, apreciază FBI. Acum câteva zile, Departamentul Energiei din SUA susținea același lucru. Pandemia de COVID-19, provocată de o scăpare a unui laborator din Wuhan Directorul Biroului Federal de Investigaţii (FBI), agenţie din cadrul Departamentului de Justiţie a SUA, a apreciat marţi că un accident de laborator din Wuhan, în China, se află "foarte probabil" la originea pandemiei de COVID-19, la două zile după ce o ipoteză similară a fost avansată de Departamentul american al Energiei, informează miercuri AFP. "FBI consideră de ceva timp că originea pandemiei este foarte probabil (legată de) un accident de laborator în Wuhan", a declarat Wray, într-un interviu pentru Fox News. Acest comentariu intervine după ce în urmă cu câteva zile o ipoteză similară a fost emisă de Departamentul Energiei al SUA. Noi elemente de investigaţie au înclinat analiza departamentului de partea ipotezei privind o scăpare a unui laborator, potrivit unor surse anonime citate de Wall Street Journal, New York Times şi CNN. Totuşi, aceste media insistă asupra faptului că noua analiză este publicată "cu un nivel scăzut de încredere" de minister, care supraveghează şi laboratoare de biologie. Lumea americană a investigaţiilor este de acum şi mai divizată, unii apreciind că pandemia de COVID-19 a apărut prin transmitere naturală. Citește și: Pandemia de COVID a trecut, teoriile conspiraționiste au rămas și sunt mai puternice ca niciodată China, din nou acuzată că blochează investigațiile În acest interviu, Christopher Wray a acuzat de asemenea China că încearcă să blocheze ancheta desfăşurată de SUA asupra cauzelor pandemiei ce a izbucnit la începutul lui 2020, ucigând de atunci aproape 7 milioane de persoane şi a afectat întreaga lume vreme de luni de zile. "Guvernul chinez (...) a făcut tot ce putea pentru a încerca să contracareze şi să împiedice munca noastră, muncă pe care guvernul nostru american şi partenerii noştri apropiaţi din străinătate" sunt pe cale să o efectueze, a susţinut directorul FBI. "Şi aceasta este rău pentru întreaga lume", a adăugat el. FBI director accuses China of trying to 'thwart and obfuscate' Covid origin probe: FBI Director Chris Wray said Tuesday that Beijing has stymied efforts by the U.S. and others to investigate the origins of the coronavirus. via NBCNews https://t.co/RUm0HsILy3— Jeffrey Levin ?? (@jilevin) March 1, 2023 Beijingul contestă în mod viguros aceste afirmaţii. Pentru comunitatea ştiinţifică, este crucial să fie determinată originea pandemiei de COVID-19, pentru a preveni şi a combate mai bine un viitor val epidemic.

Pandemia de COVID a trecut, teoriile conspiraționiste au rămas și sunt mai puternice ca niciodată
Eveniment

Pandemia de COVID a trecut, teoriile conspiraționiste au rămas și sunt mai puternice ca niciodată

Pandemia a trecut, conspirațiile au rămas. În interiorul rural al județelor, departe de orașele unde sunt universități și spitale, teoriile conspirației trăiesc bine. Pandemia a trecut, conspirațiile au rămas Iar localnicii, care se închid în case cu televizorul pornit atunci când nu muncesc câmpurile din jur, nu acceptă variantele oficiale. În comunele Grajduri și Scânteia, pandemia e demult timp încheiată și nici măcar n-a existat, de fapt. Citește și: Noaptea de 6 spre 7 februarie 2023, cea mai sângeroasă pentru armata rusă, de la invadarea Ucrainei: Kievul susține că-n 24 de ore au murit 1.030 de militari ruși A fost doar o încercare a străinilor de a ne convinge să ne vaccinăm pentru ca toate companiile farmaceutice să se îmbogățească. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Sancțiunile au efect: Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD. În perioada post-sovietică, un deficit mai mare s-a înregistrat doar în 2020, în pandemie
Politică

Sancțiunile au efect: Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD. În perioada post-sovietică, un deficit mai mare s-a înregistrat doar în 2020, în pandemie

Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD, adică 2,3% din PIB, pentru anul 2022. Doar în perioada pandemiei a mai înregistrat Rusia un deficit mai mare. Rusia anunță un deficit istoric Veniturile Rusiei au crescut cu 2,8 trilioane de ruble în 2022 (40 de miliarde de dolari), dar asta nu a fost suficient pentru a acoperi cheltuielile în creștere rapidă, de 6,4 trilioane de ruble (92 de miliarde de dolari), au spus oficialii ruși citați de New York Times. Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în 24 februarie 2022, autorităţile de la Moscova aveau ca obiectiv obţinerea unui excedent bugetar de 1% din PIB în 2022. În septembrie, preşedintele Vladimir Putin previziona un surplus de aproape 500 de miliarde de ruble. În ultimele luni, Rusia a fost forţată să retragă bani din la fondul de rezervă şi să se împrumute semnificativ pe plan intern deoarece alocă mai multe fonduri către sectorul de securitate şi apărare. Citește și: Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment Taxele pe vânzările la export de petrol, gaze și alte mărfuri au fost sursa principală a veniturilor bugetare ale Rusiei în 2022. Veniturile generate de taxele pe vânzările de petrol au crescut cu 33% de la an la an, în timp ce veniturile fiscale din vânzările de gaze au crescut de mai mult de trei ori, explică Moscow Times. Însă urmare a recentelor sancțiuni ale UE și a plafonului de preț la combustibili fosili, bugetul Rusiei nu se va mai putea baza pe exporturi, în 2023, mai apreciază Moscow Times. Fresh data: Russian oil&gas budget revenue in December 2022 was again *very* low (~0.5 trillion rubles) if you consider the impact of the one-time special tax on Gazprom's 2022 windfall profits (~0.4 trillion rubles x 3 months). The special tax has now been paid in full. pic.twitter.com/1Nrt7tc3BV— Janis Kluge (@jakluge) January 11, 2023 „Rusia se îndreaptă către noul an fără această mare plasă de siguranță, fără piața europeană a exporturilor de gaze, cu prețuri mult mai scăzute ale petrolului și volume mai mici de export de petrol”, a declarat economistul Janis Kluge de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate într-un interviu pentru The Moscow Times, la începutul acestei luni.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră