duminică 22 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pământuri rare

5 articole
Eveniment

Ministrul PSD Bogdan Ivan se laudă cu un parteneriat cu controversatul Frank Timiș. Legături cu ruși

România ar putea deveni un jucător strategic pe piața europeană a materiilor prime critice, după ce ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat un posibil parteneriat cu o companie americană pentru procesarea pământurilor rare extrase din Groenlanda. Este vorba despre Critical Metals Corp, o companie controlată de Frank Timiș și în conducerea căreia au fost cooptați foști înalți ofițeri americani, dar și personaje legate de Moscova (detalii, aici).   Potrivit declarațiilor făcute la Digi24, materiile prime ar urma să fie aduse la Feldioara, unde ar fi rafinate în cadrul unui proiect integrat ce vizează extracția, prelucrarea și utilizarea acestora în industrii de vârf. Feldioara, posibil centru de rafinare pentru pământuri rare Ministrul Energiei a explicat că una dintre cele mai mari provocări la nivel global în domeniul pământurilor rare este procesul de rafinare. Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier În prezent, Asia controlează peste 80% din capacitatea mondială de rafinare, ceea ce creează o dependență strategică pentru Europa și Statele Unite. În acest context, România ar putea deveni un punct-cheie în emisfera occidentală. Conform lui Bogdan Ivan, un protocol de cooperare a fost deja semnat cu o companie americană listată la bursă, care deține concesiuni miniere în Groenlanda. Pământurile rare extrase acolo ar urma să fie transportate la Feldioara pentru procesare. Materialele rezultate ar putea alimenta industria aerospațială, inclusiv proiecte asociate companiei SpaceX, fondată de Elon Musk. Ministrul a subliniat că România are un avantaj competitiv datorită experienței istorice în procesarea materialelor radioactive și a infrastructurii existente. Investiții de până la 3 miliarde de euro în următorii zece ani Întrebat despre valoarea estimată a parteneriatului, Bogdan Ivan a declarat că proiectul ar putea genera investiții de până la 3 miliarde de euro în următorul deceniu, în funcție de ritmul de implementare. Obiectivul este crearea primei rafinării integrate din emisfera occidentală, care să includă toate etapele – de la extracție la consum industrial. O astfel de capacitate ar putea atrage în România companii high-tech interesate să își asigure accesul direct la materii prime strategice. România deține 16 din cele 32 de minerale critice pentru UE Ministrul Energiei a precizat că România deține 16 dintre cele 32 de elemente considerate critice la nivelul Uniunii Europene. Unele dintre acestea se regăsesc exclusiv în România sau, cel mult, într-un alt stat membru. „Jumătate din ce are nevoie Europa avem aici”, a afirmat Bogdan Ivan, subliniind potențialul uriaș al resurselor de subsol ale țării. Printre materialele menționate se numără grafitul, considerat esențial pentru industriile tehnologice și pentru producția de baterii. Proiecte strategice de 600 de milioane de euro Bogdan Ivan a amintit și trei proiecte majore aprobate anterior de Comisia Europeană, în valoare totală de 600 de milioane de euro, considerate strategice la nivel european: procesarea magneziului Verde Magnesium în județul Bihor, la Băița; prelucrarea și rafinarea cuprului în județul Hunedoara; exploatarea grafitului și producția de grafen în județul Gorj. Potrivit ministrului, aceste inițiative reprezintă baza unei viitoare industrii naționale a materialelor rare și critice. România, obligată să dezvolte o industrie a resurselor strategice Oficialul a subliniat că România are nu doar oportunitatea, ci și obligația de a valorifica aceste resurse prin dezvoltarea unei industrii integrate. În contextul competiției globale pentru materii prime critice și al eforturilor Uniunii Europene de a reduce dependența de Asia, România ar putea deveni un actor-cheie în securitatea economică și tehnologică a Europei.

Pământuri rare din Groenlanda, procesate în România (sursa: Facebook/Bogdan Ivan Gruia)
Olaf Scholz critică condiționarea ajutorului american (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Olaf Scholz critică condiționarea ajutorului american

Olaf Scholz critică condiționarea ajutorului american. Cancelarul german Olaf Scholz a condamnat ferm cererile fostului președinte american Donald Trump de a primi o „garanție” asupra pământurilor rare din Ucraina în schimbul ajutorului militar oferit de SUA. Declarațiile sale vin în contextul unei discuții intense despre sprijinul acordat Ucrainei. Olaf Scholz critică condiționarea ajutorului american Într-un interviu acordat grupului media german RND, și citat de Zeit, Scholz a respins ideea ca sprijinul militar pentru Ucraina să fie condiționat de beneficii economice. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare)„Ucraina este atacată și noi o ajutăm, fără a cere o plată în schimb. Aceasta ar trebui să fie poziția tuturor.” Cancelarul german a reiterat această poziție și în cadrul unei conferințe de presă la summitul informal al Uniunii Europene de la Bruxelles, unde a catalogat cererile lui Trump drept „foarte egoiste”. Scholz: Resursele Ucrainei ar trebui folosite pentru reconstrucție La finalul summitului UE, Scholz a subliniat că resursele naturale ale Ucrainei ar trebui să fie folosite exclusiv pentru reconstrucția țării și pentru menținerea unei armate ucrainene puternice. „Ar fi foarte egoist, foarte interesat, să spunem că folosim banii pentru a finanța ajutorul pentru apărare.” Declarațiile sale au venit în contextul în care Trump ar fi sugerat ca SUA să obțină acces la pământurile rare ale Ucrainei în schimbul sprijinului militar acordat. Ucraina, deschisă investițiilor americane Ca răspuns la declarațiile lui Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina este dispusă să accepte investiții din partea companiilor americane pentru exploatarea pământurilor rare. Această declarație subliniază interesul Ucrainei de a atrage parteneriate strategice în domeniul resurselor minerale. Într-un plan de pace prezentat în octombrie, Zelenski a propus un „acord special” cu partenerii internaționali, care să permită protecția și exploatarea comună a resurselor strategice ale Ucrainei, fără a menționa explicit pământurile rare. El a oferit ca exemple uraniul, titanul, litiul, grafitul și alte metale esențiale. Resurse-cheie pentru tehnologiile viitorului Metalele rare, precum europiul și ceriul, sunt esențiale pentru dezvoltarea tehnologiilor moderne, în special pentru tranziția energetică. Acestea sunt utilizate în drone și avioane de luptă, turbine eoliene și motoare de mașini electrice, hard diskuri și lentile de telescop Importanța acestor resurse a crescut semnificativ, făcând din Ucraina un jucător strategic în economia globală a materiilor prime critice. Întâlniri planificate între SUA și Ucraina pe tema resurselor strategice Zelenski a anunțat vineri că Washingtonul și Kievul plănuiesc „întâlniri și discuții” pe tema resurselor Ucrainei. Anunțul a venit după ce Donald Trump a menționat posibilitatea unei întrevederi cu liderul ucrainean în săptămâna următoare.

O uriașă prostie debitată de Călin Georgescu Foto: captură video
Politică

O uriașă prostie debitată de Călin Georgescu

O uriașă prostie debitată de Călin Georgescu: Trump ar vrea Groenlanda pentru aurul din acest teritoriu, a susținut fostul candidat la președinție într-o emisiune de la Realitatea TV. Moderatoarea, Anca Alexandrescu, nu l-a contrazis când a făcut aceste afirmații stupide. Citește și: Ciolacu spune că Simonis nu i-a dat voturi lui George Simion, a fost doar o glumă pe TikTok ”Economia mondială este într-o stare foarte rea, iar Donald Trump știe ce face cu Groenlanda. În cele din urmă, Groenlanda va ajunge în mâna americanilor. Care este miza? Miza este dolarul, pentru că dolarul nu mai poate fi menținut ca monedă la nivel internațional. Ca să poți menține dolarul este nevoie de aur, iar aurul este în Groenlanda. Este o decizie de business, este o decizie suveranistă pentru SUA”, a spus Georgescu. O uriașă prostie debitată de Călin Georgescu Care este însă realitatea: SUA dețin deja cea mai mare rezervă de aur din lume, 8.133 de tone, aproape dublu față de Germania, care este pe locul II, cu 3.351 de tone SUA extrăgeau, în 2019, 200 de tone de aur, pe locul IV în lume. Abia în noiembrie 2024 a fost relansată extracția aurului în Groenlanda, iar extracția este făcută de o companie islandeză, nu de una chinezească, cum susține Georgescu. Ce vrea Trump De ce este atractivă Groenlanda pentru SUA: „Statele Unite și-au exprimat interesul de a-și extinde prezența militară, inclusiv prin amplasarea de radare acolo pentru a monitoriza apele dintre insulă, Islanda și Marea Britanie, care reprezintă o poartă de acces pentru navele marinei ruse și pentru submarinele nucleare”, a explicat Reuters, acum câteva zile. SUA au deja o prezență militară pe insulă, la o bază aeriană. Un acord încheiat în 1951 între Statele Unite și Danemarca a stabilit dreptul Statelor Unite de a construi baze militare în Groenlanda și de a-și deplasa liber forțele pe teritoriul acesteia, atât timp cât Danemarca și Groenlanda sunt notificate. Groenlanda deține unele dintre cele mai mari depozite de elemente de pământuri rare (ETR) de pe Pământ, precum ytriu, scandiu, neodim și disprosiu. Aceste minerale au proprietăți unice care le fac ideale pentru mai multe aplicații industriale datorită capacității lor de a rezista la temperaturi extreme sau agenți chimici. Rezervele Groenlandei reprezintă aproape 20 % din rezervele disponibile și aproape 10 % din totalul resurselor globale. Potențialele sale zăcăminte ar putea satisface 25% din cererea globală actuală de pământuri rare. Situat în sudul Groenlandei, proiectul minier Kvanefjeld, unul dintre cele mai mari zăcăminte de pământuri rare din lume, are un potențial deosebit de a deveni un furnizor important de pământuri rare la nivel mondial pentru multe decenii. Georgescu, fericit că dolarul pică Georgescu a mai spus, în acest context: „Cum faci intr-un moment in care in mai putin de 50% din toate tranzactiile comerciale din lume nu se mai fac in dolari”. Dar aceasta este o afirmație scoasă din context. „Activele în dolari reprezintă aproximativ 59% din rezervele valutare mondiale; următoarea cea mai mare pondere este euro, cu 20%. Împrumuturile. Guvernele și societățile străine împrumută bani în dolari pentru a-și asigura creditorii împotriva riscului valutar; 64% din datoria mondială este denominată în dolari. Plățile. Dolarul reprezintă o mare parte a plăților internaționale - 58%, cu excepția plăților din zona euro - și a tranzacțiilor valutare. Comerțul. Dolarul joacă un rol major în comerțul mondial. Din 2022, dolarul este utilizat în 54% din facturile de comerț exterior la nivel mondial”, arăta institutul Brookings la 23 august 2024.

Suedia, cel mai mare zăcământ de pământuri rare  Foto: LKAB
Eveniment

Suedia a descoperit mare zăcământ de pământuri rare

Suedia a descoperit cel mai mare zăcământ de pământuri rare din Europa, ceea ce ar putea ajuta UE să scape de dependența de importurile din China comunistă. Însă reprezentanții companiei suedeze care a efectuat descoperirea spun că vor trece 10-15 până la exploatarea efectivă. New exploration results from the Per Geijer ore body in Kiruna shows mineral resources of rare earth elements of more than a million tonnes, making it Europe’s largest deposit of its kind. Learn more: https://t.co/YBcKR4FwUa pic.twitter.com/ss6teczvl6— LKAB (@LKABgroup) January 12, 2023 Suedia, cel mai mare zăcământ de pământuri rare Grupul minier suedez LKAB a anunţat joi că a identificat în regiunea Kiruna, în nordul îndepărtat al Suediei, "cel mai mare zăcământ cunoscut" de pământuri rare din Europa, care ar conţine peste un milion de tone de metale. Această descoperire este importantă într-un moment în care Europa este îngrijorată de dependenţa sa, în special de China, cel mai mare producător mondial, pentru aprovizionarea cu aceste minerale care sunt utilizate cu precădere pentru fabricarea bateriilor vehiculelor electrice şi a turbinelor turbinelor eoliene. „Acesta este cel mai mare zăcământ cunoscut de elemente de pământuri rare din partea noastră a lumii şi ar putea deveni un element de bază important pentru producţia de materii prime esenţiale, absolut cruciale pentru tranziţia ecologică”, a subliniat directorul executiv al grupului public, Jan Moström, citat într-un comunicat. „Ne confruntăm cu o problemă de aprovizionare. Fără mine nu pot exista vehicule electrice”, a argumentat el. Potrivit estimărilor preliminare, zăcământul de la Kiruna, o mare regiune minieră din ţara scandinavă, conţine mai mult de „un milion de tone de oxizi de pământuri rare”, însă compania subliniază că încă nu a cuantificat deocamdată valoarea sa exactă. Până la exploatarea acestui zăcământ mai este încă „un lung drum” de parcurs, a atenţionat LKAB. Un drum lung până la exploatare „Ne aşteptăm că va dura câţiva ani pentru studierea zăcământului şi a condiţiilor de exploatare profitabilă şi durabilă”, a spus Moström. Întrebat în cadrul unei conferinţe de presă când preconizează că va avea loc prima lovitură de târnăcop, el a răspuns că acest lucru va depinde în mare măsură de viteza cu care sunt obţinute autorizaţiile de exploatare, adăugând că, după experienţa sa, probabil va dura „între 10 şi 15 ani”. „Electrificarea, autosuficienţa şi independenţa UE faţă de Rusia şi China vor începe în mină”, a afirmat, la rândul său, vicepremierul şi ministrul Economiei şi Energiei din Suedia, Ebba Busch. Fantastisk nyhet från Kiruna & LKAB, Europas största fyndighet av sällsynta jordartsmetaller! Lyssningstips på ämnet metaller & mineraler är vårt avsnitt med @erikaingvald från svensk Geologisk undersökning. Ska själv lyssna om @Investeraren @avanzabank https://t.co/c4YdK2XWTW pic.twitter.com/tKC08L7lE0— Johanna Kull (@KullJohanna) January 12, 2023 Acest anunţ a fost făcut cu ocazia vizitei unei delegaţii a Comisiei Europene în Suedia, care a preluat la 1 ianuarie preşedinţia rotativă a UE. Will do well to proportionately change much "Rare earths are a group of 17 elements on the periodic table...goal is to make the United States competitive with other nations, like China...That’s because today, China produces and processes almost 60% of global rare earths supply" pic.twitter.com/mNNn66X96u— Chris Bailey (@Financial_Orbit) January 11, 2023

Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic (sursa: Unsplash)
Internațional

Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic

Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic au fost descoperite în Turcia. A fost trâmbițată ca o descoperire care va pune capăt dependenței industriei ecologice de China, scrie The Times. O rezervă recent descoperită de pământuri rare, un grup de minerale vitale pentru stocarea energiei alternative, ar fi a doua ca mărime din lume după cea deținută de China, care domină producția mondială. Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic Descoperit lângă orașul Eskisehir, pe câmpia centrală a Anatoliei, noul depozit se află pe teritoriul NATO, un aspect din ce în ce mai important pentru industria occidentală. Ministerul turc al Energiei și Resurselor Naturale a prognozat că cele 694 de milioane de tone de zăcăminte conțin suficiente pământuri rare pentru a alimenta lumea timp de o mie de ani. „Obiectivul nostru este să procesăm 570.000 de tone de minereu anual când această instalație va atinge capacitatea maximă”, a spus președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Aceasta ar oferi o soluție la o mare problemă care întârzie tranziția mondială spre energia verde, dar scepticii subliniază că detaliile sunt vagi, iar cifrele citate se referă la cantitatea de minereu găsită și că cantitatea de pământuri rare produsă efectiv va depinde, ca în tot mineritul, de puritatea minereului. China bravează Dar China vrea să pară lipsită de griji. „Avantajul tehnologic și industrial al Chinei în industria globală a pământurilor rare va fi menținut în viitor”, a prezis Global Times, un oficios al Partidului Comunist, citând persoane din interiorul industriei. „Descoperirea unei rezervații de pământuri rare în Turcia nu va avea un impact evident asupra poziției globale a Chinei.” Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța Chiar și așa, descoperirea turcească ar trebui să ofere cel puțin o imagine mai puțin sumbră pentru Occident decât au pictat-o pesimiștii în ultimii ani. „Nu aș spune că acesta este salvatorul pieței europene, dar este o veste binevenită”, a declarat Ryan Castilloux, managing director al Adamas Intelligence, o companie de consultanță. „Problema este atât de mare, cererea crește atât de repede încât avem nevoie de multe astfel de descoperiri care să vină online.” O alianță pentru siguranța mineralelor Cea mai solidă speranță pentru o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorii câțiva ani depinde de înlocuirea rapidă a motorului cu ardere internă cu mașini electrice alimentate de baterii. Marea Britanie și America se angajează să interzică vânzările de vehicule noi pe benzină și diesel până în 2045. Dar realizarea acestor baterii necesită o gamă de minerale, inclusiv cele 17 așa-numite pământuri rare, segment condusă de China, care exploatează între 80 și 90% din stocurile globale. Pe fondul defalcării geopolitice care pune în conflict America și Occidentul cu Rusia și China, această dependență pare din ce în ce mai nesustenabilă. Luna trecută, Marea Britanie, SUA și alți aliați occidentali au anunțat formarea Minerals Security Partnership, o încercare de a face lanțul de aprovizionare mai „sigur”. China a anunțat restricții asupra exporturilor de pământuri rare în decembrie 2020, o mutare considerată un mijloc de conservare a stocurilor. Articolul complet, în Știrile TVR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră