sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: paduri

8 articole
Politică

Călin Georgescu, complice la jaful din pădurile României

Călin Georgescu a fost complice, cel puțin prin tăcere, la jaful din pădurile României: a fost secretar general al ministerului Mediului în perioada 1997-1998. Anterior mai fusese consilier al ministrului Mediului, în 1992, sau „șef al biroului senatorial pentru mediu” - in 1991. „România trebuie să protejeze pădurile ca pe o comoară energetică”, spunea Georgescu acum câțiva ani. „Pădurile și apele României sunt ultima baricadă împotriva haosului global”, mai spunea el. Citește și: Călin Georgescu este stăpân peste o armată de zombie, plină de frustrări și ură. Iar vechea clasă politică habar nu are cum să o oprească Călin Georgescu, complice la jaful din pădurile României Anii 90, când statul român era in plin proces de reconstituire, au fost considerații anii celui mai brutal jaf al pădurilor. În perioada 1990-2011 au fost defrișate ilegal 366.000 de hectare de pădure, atât din ocoalele silvice de stat cât și din cele private, cauzând un prejudiciu de 5 miliarde de euro, potrivit unui raport al Curții de Conturi. „Între anii 1990 şi până în 2000 au dispărut peste 130 de mii de hectare de pădure”, arăta, în 2010, Radio România Actualități. Aceștia au fost anii în care Călin Georgescu era plătit să protejeze pădurile. Cea mai importantă funcție a fost la ministerul mediului, în supordinea lui Ioan Oltean, ministru desemnat de PD, pe atunci condus de Petre Roman. Oltean este cel care l-a numit pe Georgescu în această poziție extrem de importantă. El a dat chiar concurs pentru a obține acest post, dar, ghinion, a avut un contracandidat, care a obținut o notă mai mare. Concurs aranjat „După toate calculele aritmetice „reuşit" trebuia să fie Băluţă Aurelian Virgil. Dar instrucţiunile de la PD erau să instalat în funcție Georgescu Călin, aşa că onor ministrul loan Oltean a găsit soluţia. Când şi-a dat seama că subordonaţii săi, care făcuseră parte din comisie, nu au fost prea docili să acorde note mai mari (fie şi nemeritate) preferatului său, a găsit rapid colacul de salvare. Ce credeţi că i-a trecut prin cap domnului ministru? Ca să mărească media lui Georgescu Călin s-a încropit ulterior o anexă vu rubrici inventate, fără ştirea membrilor comisiei. Aşadar, alte elemente de apreciere au adus la notele lui Georgescu Călin „un mic adaos comercial" de 9,66. În final, după adunări, înmulțiri și împărțiri, Călin Georgescu a ajuns câștigător, Ministrul MAPPM, cu portofoliu de la PD, a răsuflat ușurat, fără să își imagineze mai devreme sau mai târziu că adevărul va ieși la suprafață”, scria ziarul România Liberă din 6 februarie 1998.

Călin Georgescu, complice la jaful din pădurile României Foto: Captură video
Afaceri în Austria, bani din exploatarea pădurilor din România: Dimitrie Sturdza, europarlamentar AUR
Eveniment

Afaceri în Austria, bani din exploatarea pădurilor din România

Are afaceri în Austria, dar face bani din exploatarea pădurilor din România: cel mai bogat viitor europarlamentar este, probabil, Dimitrie Șerban Sturdza, a cărui colecție de artă este estimată la 800.000 de euro. Acesta a fost ales europarlamentar pe listele AUR. În 2022, liderul AUR George Simion cerea boicotarea firmelor austriece, inclusiv a celor la care Sturdza are conturi bancare, respectiv Raiffeisen Bank. Afaceri în Austria, bani din exploatarea pădurilor din România Potrivit declarației de avere, Sturdza a câștigat, în anul fiscal 2030 sub 30.000 de euro din dobânzi, cupoane, dividende sau „aprecierea capitalului” de la bănci din Austria. Pe de altă parte, soția sa a obținut circa 38.000 de lei din actiovități de exploatare a masei lemnoase. Însă cei mai mulți bani el i-a obținut de la hotelul său din Constanța, Cherica, care i-a adus, în anul fiscal 2023, peste 760.000 de lei. Viitorul europarlamentar își ține majoritatea banilor în bănci din Austria, unde are peste un milion de euro, 255.000 de dolari și 199.000 de dolari canadieni. Sturdza deține, printre altele, trei apartamente și o casă în București, dar și un apartament de 74 mp în Montreal, Canada. Dimitrie Sturdza este descendent direct al ultimului domnitor al Moldovei, este consul onorific al Republicii Macedonia de Nord la Constanţa, potrivit site-ului www.mae.ro. „Ni se spune câți porci să avem în gospodărie, câți litri de țuică să producem pe an. Azi ni se spune să mâncăm gândaci în loc de produsele noastre tradiționale”, spunea Sturdza, într-un discurs anti-UE.

Garda Forestieră nu a sancționat IKEA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Garda Forestieră nu a sancționat IKEA

Garda Forestieră nu a sancționat IKEA. Cu două săptămâni în urmă, un raport realizat de două organizații non-guvernamentale acuza grupul de firme IKEA că exploatează pădurile pe care le deține în România. Garda Forestieră nu a sancționat IKEA Metoda: nu ar face deosebire între copacii care se află în zonele protejate și cei din zonele de unde poate fi recoltată masă lemnoasă. Citește și: Misterioasa dispariție a candidatului Piedone: două zile de când nu a mai postat pe rețelele sociale și nu a mai apărut la TV. Retragerea sa ar ajuta-o pe Firea, și ea o apropiată a lui Voiculescu Astfel, doar puțin peste 1% din cele peste 51 de mii de hectare pe care IKEA le deține în România prin franciza sa Ingka Investments se află în regim de protecție strictă (management fără intervenţie). Încă 8,25% se află în regim de protecție parțială, arată raportul realizat de Fundația Agent Green și de ONG-ul elvețian Bruno Manser Fonds. Continuarea, în Ziarul de Iași.

IKEA taie păduri protejate, acuză ONG-uri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

IKEA taie păduri protejate, acuză ONG-uri

IKEA taie păduri protejate, acuză ONG-uri. Cunoscutul producător de mobilier este acuzat că exploatează lemnul fără să țină cont de zonele protejate, de habitate sau de programele de regenerare silvică. IKEA taie păduri protejate, acuză ONG-uri Reprezentanții grupului resping acuzațiile și se declară deschiși la discuții. La nivel local, nemulțumirile sunt altele. Citește și: Ce multinațională celebră cu sediu în Irlanda îl plătește și cu cât pe Luis Lazarus, candidatul lui Șoșoacă la Parlamentul European. Jurnalistul, amator de investiții în monezi crypto Un raport realizat de două organizații non-guvernamentale acuză grupul de firme IKEA că exploatează pădurile pe care le deține în România fără să facă deosebire între copacii care se află în zonele protejate și cei din zonele de unde poate fi recoltată masă lemnoasă. Din totalul de 51,33 mii de hectare pe care IKEA le deține în România prin franciza sa Ingka Investments, "doar 1,04 la sută se află în regim de protecție strictă (management fără intervenţie) și 8,25 la sută se află în regim de protecție parțială", arată raportul de Fundația Agent Green și de ong-ul elvețian Bruno Manser Fonds. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Opt europarlamentari vizitează pădurile din România Foto: Facebook Nicu Stefanuta
Mediu

Opt europarlamentari vizitează pădurile din România

Opt europarlamentari, printre care şi Nicu Ştefănuţă (the Greens/ EFA), singurul membru al Comisiei pentru Păduri din delegaţie, vizitează pădurile din România pentru a verifica impactul defrişărilor ilegale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Opt europarlamentari vizitează pădurile din România "Oficial, ministerele raportează ceva la Bruxelles, iar, neoficial, oamenii din societatea civilă şi activiştii de mediu ne spun că situaţia e mult mai gravă. De aceea, mergem pe teren să vadă şi colegii europeni cu ochii lor care e situaţia reală a pădurilor din România", declară europarlamentarul sibian Nicu Ştefănuţă. Potrivit lui Ştefănuţă, datele recente sunt îngrijorătoare. Conform estimărilor oficiale, în fiecare an se taie 19 milioane de metri cubi de lemn din pădure. Dar, după cercetările Institutului Naţional de Cercetare în Silvicultură din 2018, se pare că de fapt se taie 38 de milioane de metri cubi de lemn anual din pădurile din România". "Misiunea Comisiei pentru Petiţii a Parlamentului European îşi propune: să înţeleagă motivele persistenţei fenomenului defrişărilor ilegale şi să discute despre provenienţa lemnului tăiat şi folosit, şi cum se depistează eventualele tăieri ilegale; să analizeze situaţia legislaţiei privind protejarea pădurilor, precum şi măsurile luate de autorităţi pentru a rezolva problemele legate de procedurile de infringement deschise de Comisia Europeană; să analizeze coexistenţa dintre oameni şi ursul brun. România găzduieşte cea mai mare populaţie de urşi brun din Europa, iar acesta a devenit un subiect dezbătut intens atât în Parlamentul European, cât şi în ţară", se arată în comunicat. Majoritatea europarlamentarilor, din România Delegaţia Parlamentului European este formată din europarlamentarii Nicu Ştefănuţă, Vlad Gheorghe, Cristian Terhes, Lorant Vincze, Yana Toom, Alexander Bernhuber, Maite Pagazaurtundua şi Andrey Slabakov. Citește și: Dependența de gazele rusești este istorie: în Europa, depozitele de gaze sunt pline în proporție de 62%. România – 50%. Prețurile au scăzut cu 150% față de august 2022 Nicu Ştefănuţă este primul eurodeputat român afiliat grupului politic al Verzilor din Parlamentul European (Greens/ EFA) şi este în prezent membru al comisiei de Bugete şi al Subcomisiei de Sănătate Publică. Totodată, europarlamentarul sibian activează drept membru supleant în Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă alimentară (ENVI), în Comisia pentru Transporturi şi Turism (TRAN) şi face parte din delegaţia Parlamentului pentru Relaţiile UE cu Moldova, precum şi din Delegaţia Parlamentului pentru relaţia cu NATO.

NYT: Păduri românești protejate, făcute peleți (sursa: NYT)
Investigații

NYT: Păduri românești protejate, făcute peleți

NYT: Păduri românești protejate, făcute peleți. Un amplu articol publicat miercuri în New York Times arată cum arbori masivi din păduri aflați în arii protejate ecologic sunt tăiați și tocați pentru a fi transformați în peleți. NYT: Păduri românești protejate, făcute peleți "A reporter and photographer spent four days hiking through Romania’s forests, which represent two-thirds of the European Union’s virgin woodlands. There, they documented clearcutting and followed trucks from ecologically sensitive forests. Although logging is not forbidden in Europe’s protected forests, governments are required to conduct environmental assessments to ensure the land is being conserved. But experts say that such assessments are rare. Last year, the European Court of Auditors raised the alarm on these supposedly protected forests, finding many of them in “bad or poor conservation status.” Today, after a 2,200-foot hike up Ceahlau Mountain in Romania, a trail of wooden carcasses is visible below, a scar across one of Europe’s last old-growth forests where 200-year-old trees once stood. Citește și: EXCLUSIV Schweighofer (HS Timber Group) își continuă practicile toxice pentru pădurile României: cumpără lemn fără documente de proveniență Further down the mountain, logs were loaded on a truck branded for Ameco, one of Romania’s biggest pellet producers. “Pellet production offers the possibility to use waste from agriculture and forestry,” the company says on its website. Its pellet bags are labeled as coming exclusively from sawdust and wood chips. Times journalists saw trees from Romania’s protected forests being fed into Ameco grinders.", se arată în NYT.

Viktor Orban dă liber la tăierea pădurilor Foto: Facebook
Eveniment

Viktor Orban dă liber la tăierea pădurilor

Premierul Ungariei, Viktor Orban (Fidesz), dă liber la tăierea pădurilor, inclusiv din zonele protejate, pentru a oferi populației o alternativă la gazele scumpe. Însă decizia a provocat un val de proteste, inclusiv în propriul partid. Viktor Orban dă liber la tăierea pădurilor Aproape 80.000 de oameni și peste 300 de organizații au semnat o scrisoare online în care îi solicită lui Orban să retragă decretul, care amenință și parcurile naturale. Mii de oameni au participat vineri la un miting la Budapesta. A fost unul dintre cele mai mari proteste de la realegerea lui Orban, pentru un al cincilea mandat, în aprilie. In pictures: Climate activists protest against Hungary's Prime Minister Viktor Orban's decision to waive rules protecting native forests from logging, in Budapest, Hungary pic.twitter.com/KEsMbBTnn9— TRT World Now (@TRTWorldNow) August 12, 2022 Primarul Fidesz din Szekesfehervar, al nouălea oraș ca populație al Ungariei, a declarat marți că va bloca exploatarea forestieră în pădurile și zonele protejate deținute de municipalitate. Într-o postare pe Facebook, Andras Cser-Palkovics a spus că decretul contravine strategiei climatice a Ungariei și intereselor generațiilor viitoare. Guvernul a făcut un pas înapoi, anunțând că regulile privind tăierile se vor relaxa doar dacă criza energetică atinge un nivel care va duce la o lipsă a lemnelor de foc. Însă criticii au reacționat, spunând că aceste precizări nu există în decretul publicat. Guvernul ungar a relaxat, la 5 iunie, unele criterii de protecţie a mediului pentru a permite tăierea mai multor arbori astfel încât să poată fi acoperită cererea de lemne pentru foc, după creşterea preţurilor la gaze naturale şi energie electrică în urma războiului din Ucraina, relatează agenţia EFE. La 10 august, a fost limitat, de către guvernul de la Budapesta, exportul de lemne. Citește și: Umanismul capilor Bisericii Ortodoxe Ruse: Mitropolitul Leonid își bate joc de prizonierii ruși forțați să cânte piese patriotice rusești Pădurile acoperă 21% din suprafaţa Ungariei, cu peste 400 milioane metri cubi de arbori, conform datelor portalului economic Portfolio.hu. Exploatarea, în ultimii 10 ani, a fost în medie de 7,5 milioane metri cubi.

100 de milioane de euro regenerarea pădurilor (sursa: Pixabay)
Internațional

100 de milioane de euro regenerarea pădurilor

100 de milioane de euro regenerarea pădurilor. Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, o schemă românească de 100 de milioane de euro pentru a sprijini regenerarea pădurilor deteriorate, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar. Schema va fi finanţată prin Facilitatea de redresare şi rezilienţă ("FRR"), în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare şi rezilienţă al României şi a adoptării acestuia de către Consiliu. Scopul schemei este de a sprijini proprietarii de păduri să facă progrese cu regenerarea pădurilor în zonele afectate de incendii forestiere, fenomene meteorologice nefavorabile, infestări cu dăunători şi evenimente dezastruoase. 100 de milioane de euro regenerarea pădurilor Sprijinul va lua forma unor granturi directe pentru proprietarii de păduri privaţi şi publici, precum şi asociaţiile acestora. Schema se va desfăşura până la 30 iunie 2026. Comisia a evaluat măsura în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat şi, în special, în conformitate cu Orientările din 2014 privind ajutorul de stat în sectoarele agricole şi forestiere şi în zonele rurale şi în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activităţi economice în anumite condiţii. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO Comisia a constatat că schema este necesară şi adecvată pentru a încuraja regenerarea pădurilor. În plus, Comisia a concluzionat că schema este proporţională şi nu va avea efecte negative nedorite asupra concurenţei şi comerţului în UE, potrivit Agerpres. Pe această bază, Comisia a aprobat schema în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Comisia evaluează cu prioritate măsurile care presupun ajutor de stat cuprinse în planurile naţionale de redresare prezentate în contextul FRR şi oferă îndrumări şi sprijin statelor membre în fazele pregătitoare ale planurilor naţionale, pentru a facilita implementarea rapidă a Facilităţii de redresare şi rezilienţă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră