sâmbătă 10 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: oug

29 articole
Politică

Guvernul strecoară într-o OUG dreptul instituțiilor de a-și lua mașini scumpe și puternice

Guvernul strecoară într-o OUG  tip „șaorma cu de toate” dreptul instituțiilor de a-și lua mașini scumpe și puternice. Nici ordonanța, nici nota de fundamentare, nu explică ce instituții au nevoie de mașini cu capacitate cilndrică peste 1.600 cm cubi.  Nota de fundamentare nu conține date privind impactul bugetar al acestei măsuri.  Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Guvernul strecoară într-o OUG dreptul instituțiilor de a-și lua mașini scumpe și puternice Ce prevede proiectul de ordonanță: „Prin excepție de la prevederile alin. (8), la solicitarea fundamentată a ordonatorilor principali de credite, Guvernul poate aproba, prin memorandum, achiziția de autoturisme cu o capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm3 şi/sau al căror preţ poate depăşi contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A”. Ce arată nota de fundamentare: „Prin prezentul proiect de ordonanță de urgență se propune completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001, prin introducerea unui nou alineat, alin. (8¹), care instituie o excepție de la prevederile alin. (8), permițând Guvernului să aprobe, prin memorandum, achiziția de autoturisme cu o capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm³ și/sau al căror preț de achiziție poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 euro, inclusiv T.V.A. Măsura propusă se aplică exclusiv în situații justificate, la solicitarea fundamentată a ordonatorilor principali de credite, și are ca scop asigurarea unui cadru normativ flexibil, care să permită adaptarea normativelor de cheltuieli la necesitățile reale și obiective ale autorităților și instituțiilor publice. Totodată, reglementarea propusă introduce un mecanism de control și responsabilitate la nivel guvernamental, prin aprobarea derogărilor prin memorandum, asigurându-se astfel respectarea principiilor de legalitate, eficiență, transparență și disciplină financiară”.  Ordonanța are 12 pagini și conține nenumărate alte prevederi, de la înghețarea salariilor în radioul și televiziunea publică (și tăierea tuturor sporurilor și primelor) la dreptul MAE de a reține 50% din banii pe care-i încasează din chirii sau măsuri privind ajutorul de stat acordat Societății Complexul Energetic Oltenia.  OUG este denumit vag „pentru modificarea și completarea unor acte normative”. 

Guvernul strecoară într-o OUG dreptul instituțiilor de a-și lua mașini scumpe și puternice Foto: Facebook
Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Foto: Guvernul României
Politică

Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției

Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției. Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi se află o ordonanță de urgență „privind unele măsuri temporare în domeniul justiției, precum şi pentru modificarea unor acte normative”. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Dar, în mai 2019, peste 86% dintre cei care s-au prezentat la urne la referendumul inițiat de președintele Klaus Iohannis, au răspuns afirmativ la întrebarea: „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.  Referendumul a fost consultativ, nu este obligatoriu.  Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Nota de fundamentare a OUG-ului arată: „Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 149 din 13 noiembrie 2025, Ministerul Justiţiei a fost sesizat cu propunerea de modificare a legilor justiţiei”. CSM nu are drept de inițiativă legislativă, deci propunerile acestui consiliu au fost preluate de către ministerul Justiției.  În esență ar fi vorba ca durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii să rămână, până ân 2026, la doi ani, în loc de trei.  „Astfel, în mod concret, deficitul de resurse umane este încă la un nivel care nu permite trecerea la o durată a cursurilor auditorilor la 3 ani, situaţie care ar însemna un nou decalaj de absolvenţi (în anul 2029, nu ar exista o promoţie de auditori, absolvenţi ai INM). Inexistenţa unei promoţii de auditori într-un anumit an va avea ca efect imediat imposibilitatea numirii în acel an a unor judecători sau procurori stagiari”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței. 

Guvernul îngheață salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților Foto: Guvernul României
Politică

Guvernul îngheață salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților

Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților, arată un proiect de ordonanță de urgență, așa-numita ordonanță-trenuleț, pentru că amână cu un an plata unor drepturi. Va îngheța însă și punctul de amendă, în 2026. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Proiectul de ordonanță are, cu tot cu nota introductivă, 76 de pagini.  Guvernul îngheață salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților Ce prevede noua ordonanță-trenuleț: suma forfetară pentru parlamentari se reduce cu 10%. majorarea punctului pentru serviciul medical la 6,5 lei este amânată pentru 1 ianuarie 2027. OUG prevede ca de la 1 ianuarie 2028 să crească la 8 lei. salariul minim crește de la 1 iulie 2026 la 4.325 de lei Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se reduce de la 1% la 0,5% „Începând cu anul 2027/anul fiscal modificat care începe în anul 2027 TitlulX - Impozitul pe construcții se abrogă” „Pentru municipiul Bucureşti, începând cu data de 1 ianuarie 2026, prinderogare de la prevederile art. 32 şi 33 din Legea nr. 273/2006, cu modificărileşi completările ulterioare, din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat înluna anterioară, inclusiv cel încasat în luna decembrie 2025 la nivelulmunicipiului Bucureşti, o cotă de 38,12% se alocă municipiului Bucureşti, iarsuma corespunzătoare unei cote de 47,3% se repartizează sectoarelormunicipiului Bucureşti”.  Premierul Ilie Bolojan a spus, recent, că ordonanța-trenuleț va amâna, din nou, și intrarea în plată a pensiilor speciale ale primarilor. 

În două luni din 2024 s-au dat cinci OUG-uri prin care au crescut salariile, spune Marcel Boloș Foto: Facebook
Politică

Boloș se autodenunță: în două luni din 2024 s-au dat cinci OUG-uri prin care au crescut salariile

Fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș se autodenunță: în două luni din 2024 s-au dat cinci OUG-uri prin care au crescut salariile bugetarilor. Informația apare într-o lungă postare în care arată că Fondul de rezervă a fost folosit fiindcă spitalele rămâneau fără bani. Citește și: Deputatul USR Iulian Bulai se plimbă la Muntele Athos pe banii contribuabililor Aceste majorări de salarii, în serie, au avut loc în primăvara anului 2024, iar alegerile locale și parlamentare s-au desfășurat la 9 iunie.  „Când i-am spus domnului…«domnule prim ministru, deficitul bugetar se duce în cap», mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”, a declarat Marcel Boloș acum câteva zile.  În două luni din 2024 s-au dat cinci OUG-uri prin care au crescut salariile „Educația, sănătatea, protecția socială, apărarea și ordinea publică, toate aveau cheltuieli de personal în creștere, ca urmare a majorărilor salariale adoptate în cursul anului. OUG 16/2024, OUG 19/2024, OUG 26/2024, OUG 128/2023, OUG 53/2024 toate au fost aprobate în perioada martie – aprilie 2024, au prevăzut majorări salariale, ulterior intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2024”, a scris fostul ministru de Finanțe. El nu precizează ce impact bugetar au avut ordonanțele. Însă Boloș arată că toată coaliția PSD-PNL răspunde pentru modul în care s-a folosit fondul de rezervă. „Toate măsurile care au împins deficitul în sus au fost pe placul multora: recalcularea pensiilor, majorările de salarii, programele de investiții. Au fost votate și susținute politic de întreaga coaliție. Fie că a fost vorba de Parlament sau de Guvern, aprobările pentru majorările de cheltuieli au decurs fără nici un fel de problemă. Atunci, fiecare și-a revendicat partea de beneficii și de aplauze. Azi, toți se complac în tăcere”, a scris el, pe Facebook.

Nimeni nu va răspunde pentru studiile aruncate la gunoi după suspendarea PNRR Foto: Facebook
Politică

Nimeni nu va răspunde pentru studiile aruncate la gunoi după suspendarea PNRR - OUG

Nimeni nu va răspunde pentru studiile aruncate la gunoi după suspendarea proiectelor PNRR în valoare de șapte miliarde de euro, prevede o ordonanță de guvern aflată pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi. Citește și: Cel mai mare eșec din PNRR: se taie două miliarde de euro pentru căi ferate și metrou Nota de fundamentare a ordonanței nu explică clar această măsură. Nu există nici o estimare a banilor aruncați pe aceste studii. Nimeni nu va răspunde pentru studiile aruncate la gunoi după suspendarea PNRR  “Instituțiile și autoritățile publice (...) precum și operatorii economici aflați sub autoritatea acestora, și/sau structurile de implementare, beneficiare ale contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare finanțate din PNRR, nu pot fi trase la răspundere și/sau sancționate de către autoritățile de control, ca urmare  înregistrării în patrimoniu a unor cheltuieli pentru efectuarea unor studii sau documentații, sau activități în legătură cu proiectele pentru care s-a dispus suspendarea sau denunțarea unilaterală conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență“, se arată la articolul 14 din ordonanță.  Nota de fundamentare are o expluicație vagă: “Având în vedere termenele limită pentru finalizarea proiectelor din PNRR și valorile mari ale acestor proiecte, soluția propusă la art. 14 din proiectul de act normativ propus spre adoptare facilitează decontarea mai rapidă a facturilor emise de constructorii marilor proiecte de infrastructură finanțate din PNRR. Asigurarea lichidităților necesare are efecte orizontale pe tot lanțul de furnizare aferente proiectelor de mai sus de la antreprenori, contractori și furnizori“. 

Amenzi uriașe pentru îndemn la vot (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Amenzi uriașe pentru îndemn la vot

Amenzi uriașe pentru îndemn la vot. Ordonanța de urgență privind măsurile pentru organizarea alegerilor prezidențiale din 2025 și a alegerilor locale parțiale a fost publicată vineri seară în Monitorul Oficial. Una dintre prevederi se referă la amenzile pentru îndemnul la vot. Organizarea alegerilor Potrivit OUG, votul în România se va desfășura duminica, între orele 07:00 și 21:00, ora locală. Citește și: Călin Georgescu anunță că serviciile secrete trec de partea sa și îi amenință pe cei care i se opun: „Pot fi și consecințe!” În străinătate, votarea se extinde și în zilele de vineri și sâmbătă, imediat anterioare zilei oficiale de vot, respectând același interval orar. Alegătorii aflați la sediul secției de votare sau la rând în afara acesteia la ora 21:00 vor putea vota până cel târziu la ora 23:59, conform dispozițiilor autorităților. Votul prin corespondență Alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate pot opta pentru votul prin corespondență, utilizând formularul online de pe site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP). Aceștia trebuie să includă informații precum: Numele și prenumele; Codul numeric personal; Adresa de domiciliu sau reședință; Adresa de e-mail; Copia actului de identitate și a documentului care atestă dreptul de ședere. Plicurile cu voturile prin corespondență trebuie expediate astfel încât să ajungă cu cel puțin patru zile înaintea votării la biroul electoral destinat. Transparență și responsabilitate Ordonanța reglementează publicarea materialelor publicitare politice, incluzând următoarele cerințe: Indicarea clară că este vorba de un material publicitar politic; Identitatea sponsorului, inclusiv datele de contact; Mentiunea utilizării tehnicilor de vizare a publicului-țintă; Asigurarea că fondurile cheltuite provin exclusiv din surse legale. Aceste cerințe se aplică atât pentru materialele distribuite offline, cât și pentru cele publicate pe platforme online. Amenzi uriașe pentru îndemn la vot Încălcarea normelor poate atrage sancțiuni financiare între 15.000 și 50.000 de lei, aplicate de Autoritatea Electorală Permanentă. Pentru campania desfășurată pe platforme online, soluționarea plângerilor revine Biroului Electoral Central, care poate dispune eliminarea conținutului ilegal în termen de 5 ore de la notificare. Platformele online care nu respectă aceste dispoziții pot fi sancționate cu amenzi între 1% și 5% din cifra de afaceri. Soluționarea plângerilor electorale Plângerile legate de campania electorală sunt soluționate exclusiv de Biroul Electoral Central, ale cărui decizii sunt executorii. Acestea pot fi contestate în termen de 48 de ore la Curtea de Apel București.

Proiect de OUG privind amnistia fiscală (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Proiect de OUG privind amnistia fiscală

Proiect de OUG privind amnistia fiscală. Guvernul are pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri analiza proiectului de ordonanţă de urgenţă privind amnistia pentru firme şi persoane fizice. Proiect de OUG privind amnistia fiscală Proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanţelor bugetare şi a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost publicat marţi în consultare de Ministerul Finanţelor. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premierConform proiectului, persoanele fizice care înregistrează obligaţii bugetare principale restante la 31 august 2024 ar putea beneficia de anularea unei părţi din acestea, precum şi de anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale restante la data menţionată. Agenda executivului Executivul are pe agendă proiectul de lege pentru modificarea şi completarea literei B din anexa nr. 2 la Legea nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public, în vederea transpunerii unor directive europene. Guvernul are în vedere şi aprobarea indicatorilor tehnico-economici la mai multe obiective de investiţii printre care: "Restaurarea şi renaturarea zonei de bifurcaţie a braţului Bala pentru asigurarea condiţiilor de navigaţie şi de protecţie a mediului pe Dunăre", "Nod rutier A3 (km 39+940) - DN 1P (Spinuş)", judeţul Bihor, "Nod rutier A1 (km 326+155) - DJ 704 (Cugir)", judeţul Alba, "Nod rutier A1 (km 528+509) - DJ 682G (Cruceni)", judeţul Arad, precum şi "Remodelarea, consolidarea şi supraetajarea sălii Omnia pentru conversia în Centrul Naţional al Dansului Bucureşti". Pe ordinea de zi a şedinţei se mai află aprobarea nivelului cotizaţiilor şi taxei pentru realizarea interconectării cu instituţii similare internaţionale în domeniul donatorilor voluntari de celule stem hematopoietice şi pentru acreditarea laboratoarelor de imunogenetică şi histocompatibilitate, în anul 2024, precum şi acceptarea de către statul român a donaţiei unor bunuri mobile, ca operaţiune compensatorie, din partea Harris Global Communications Inc şi darea în administrarea Ministerului Apărării Naţionale a acestor bunuri. De asemenea, Executivul urmează să modifice şi completeze Hotărârea Guvernului nr. 616/2015 privind aprobarea finanţării din bugetul Fondului pentru mediu a acţiunilor multianuale necesare programului "Colectarea, prelucrarea şi crearea de mecanisme şi instrumente de promovare a datelor şi informaţiilor necesare întocmirii rapoartelor către Comisia Europeană, Agenţia Europeană de Mediu şi Secretariatele Convenţiilor internaţionale din domeniul protecţiei mediului", desfăşurat în perioada 2015 - 2025. Fundaţia "Varlaam Mitropolitul", utilitate publică Guvernul mai are pe agendă recunoaşterea Fundaţiei "Varlaam Mitropolitul" ca fiind de utilitate publică. Executivul urmează să aprobe modificarea repartizării sumelor corespunzătoare cotei prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea bugetului de stat pe anul 2024 nr. 421/2023, pentru finanţarea instituţiilor publice de spectacole din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din judeţe, respectiv teatre, opere şi filarmonici. Conform proiectului de hotărâre, este vorba despre suma de 308.442.366,24 lei, care va fi repartizată, în acest sens, bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale respective. Guvernul mai are pe ordinea de zi aprobarea finanţării proiectelor de reabilitare şi/sau extindere a reţelei naţionale de transport al gazelor naturale aparţinând Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - SA, precum şi modificarea şi completarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000. Executivul are în analiză, în şedinţa de miercuri, proiectul de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătăţii, a celui privind modificarea şi completarea Legii nr. 163/2021 privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G. Pe ordinea de zi se află şi mai multe memorandumuri, printre care cele referitoare la aprobarea transmiterii către statele terţe a proiectului de text cadru pentru iniţierea negocierilor în vederea modificării Acordurilor bilaterale de scutire de vize pentru titularii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu/oficiale, pe care România le are încheiate cu anumite state terţe, respectiv pentru convenirea altor facilităţi în materie de vize, la încheierea Parteneriatului Cadru privind Protecţia Copilului (CPCP) între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, precum şi la aprobarea poziţiei României în legătură cu propunerea de modificare a Statutului Băncii Europene de Investiţii, în conformitate cu Articolul 308 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene.

Și foștii magistrați vor pensie specială (sursă: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Și foștii magistrați vor pensie specială

Și foștii magistrați vor pensie specială. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că, până în prezent, a fost sesizată de instanţe din ţară cu 21 de probleme de drept ca urmare a intrării în vigoare a OUG 62/2024. Citește și: Șocant: un senator PSD apără medicii arestați de la „Sf. Pantelimon” și decizia de a eutanasia bolnavii: „La dreptul de a muri cu demnitate ne putem gândi?” Ordonața se referă la unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale. Instanţa supremă a precizat că a fost sesizată în acest sens de Tribunalele din Covasna, Vâlcea, Suceava, Bucureşti, Cluj, Botoşani, dar şi de către Curtea de Apel Alba Iulia, urmând ca aceste cereri să fie soluţionate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ICCJ. Și foștii magistrați vor pensie specială Este vorba despre procese deschise de diverse persoane la aceste instanţe, care se referă, printre altele, la indemnizaţii plătite magistraţilor care, la data pensionării, aveau altă ocupație. ICCJ va trebui să soluționeze așadar dacă dispoziţiile art.211 alin.(4) din Legea nr.303/2022, nemodificată, conform cărora "Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani (...) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie" se aplică foştilor judecători/procurori care au această vechime. De asemenea, ICCJ trebuie să stabilească dacă perioada în care o persoană, licenţiată în drept, a ocupat funcţii de specialitate juridică (ofiţer MAI) poate fi luată în considerare la data de 14.12.2022 pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004.

Guvernul Ciolacu suspendă “austeritatea“ Foto: facebook
Eveniment

Guvernul Ciolacu suspendă “austeritatea“

Deși deficitul a explodat, guvernul Ciolacu suspendă “austeritatea“: crește valoarea mașinilor hibrid care pot fi cumpărate de instituțiile statului. CSM își poate moderniza parcul auto. Prevederea a fost strecurată pe șest în ordonanța de urgență 87/2024 care modifică - la doar o săptămână de la emitere - OUG 70/2024 privind e-TVA. Citește și: ANALIZĂ Imperiul festivalier al clujeanului Buta se clatină: Untold și Neversea – datorii de zeci de milioane, Massif – necunoscut și fără impact comercial Însă în noul act cu putere de lege s-au introdus mai multe prevederi fără nici o legătură cu reglementarea inițială. Guvernul Ciolacu suspendă “austeritatea“ “Prin excepție de la prevederile alin. (8), autoritățile și instituțiile publice pot achiziționa autoturisme cu propulsie hibridă — alimentate pe benzină + electric — al căror preț nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 27.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție“, se arată în noua ordonanță. Plafonul era de 23.000 de euro, până acum. În preambul nu se găsește nici o explicație a acestei măsuri. Nu se știe ce impact bugetar ar urma să aibă. Reglementarea vine la circa zece zile de la o altă ordonanță de urgență, prin care se exceptează anumite entități de la interdicția impusă până la finalul anului în curs pentru toate autoritățile și instituțiile publice să facă achiziții de mașini noi. Aceste entități sunt Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și Consiliul Superior al Magistraturii, care vor putea face astfel de cumpărături, fiind invocate războiul din Ucraina, pericolele generate de migrația ilegală și creșterea infracționalității.

Guvernul vrea să le dea lui Iordache, Stănescu și Weber locuință gratuită Foto: Adevarul
Politică

Guvernul dea lui Iordache, Stănescu și Weber locuință gratuită

A început petrecerea de după alegeri: Guvernul vrea să le dea lui Florin Iordache, Paul Stănescu și Renate Weber locuință de protocol gratuită, dar chiria să fie plătită de instituția unde lucrează. Mai mult, Executivul condus de Marcel Ciolacu se grăbește atât de tare să rezolve această problemă încât vrea să aprobe o ordonanță de urgență care să reglementeze această situație. În nota de fundamentare a ordonanței se arată ce sumă uriașă plătesc contribuabilii, prin Secretariatul General al Guvernului, către regia protocolului de stat: 115,5 milioane de lei, respectiv peste 23 de milioane de lei. Citește și: One United Properties cere de la DeFapt.ro 100.000 de euro plus cheltuieli de judecată, de două ori mai mult decât suma pentru care voia dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul Mai mult, aceștor privilegiați li se va plăti, de la bugetul instituțiilor la care lucrează, întreținerea - apă, gaze, energie - și „uzura obiectelor de inventar”. Guvernul vrea să le dea lui Iordache, Stănescu și Weber locuință gratuită „Rezultă firească intervenția legislativă privind suportarea costurilor privind atribuirea locuințelor de protocol în integralitate de ministerele și instituţiile publice în care îşi desfăşoară activitatea persoanele beneficiare, și nu direct de către persoanele beneficiare, respectiv vicepreşedinţi ai Senatului şi ai Camerei Deputaţilor, miniştri şi asimilaţi ai acestora, precum şi preşedintele Consiliului Legislativ şi avocatul poporului”, se explică în nota de fundamentare. În prezent, premierul aprobă, prin decizie, alocarea locuințelor de protocol. Acum, decizia va fi luată de Secretariatul General al Guvernului. „Pot beneficia de locuinţe de protocol, la cerere, cu plata chiriei prevăzute de lege, persoanele care îndeplinesc următoarele funcţii publice: vicepreşedinţi ai Senatului şi ai Camerei Deputaţilor, miniştri şi asimilaţi ai acestora, precum şi preşedintele Consiliului Legislativ şi avocatul poporului. Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) atribuirea locuinţei de protocol se face, la cererea acestora, cu aprobarea Secretariatului General al Guvernului şi se pune la dispoziţie acestora de către R.A.-A.P.P.S., împreună cu dotările aferente, pe baza de contract de închiriere și prestări servicii încheiat cu persoanele beneficiare, în limita fondului locativ existent. Pentru locuinţele de protocol, chiria şi cheltuielile de întreţinere pentru energie, gaze, apa, canal, amortizarea şi uzura mijloacelor fixe şi obiectelor de inventar, după caz, taxele şi impozitele pe clădiri şi terenuri se decontează de instituţiile publice în care îşi desfăşoară activitatea beneficiarii”, se arată în textul ordonanței. Nota de fundamentare nu precizează cât îi va costa pe contribuabili această decizie. Totuși, acești demnitari nu vor putea primi locuință de la RAAPPS dacă nu au domiciliul în București. Președinte al Consiliului Legislativ este Florin Iordache, controversatul Paul Stănescu este vicepreședinte al Senatului, iar Renate Weber este Avocat al Poporului.

Guvernul a modificat, pe șest, legea bugetului Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Guvernul a modificat, pe șest, legea bugetului

Guvernul a modificat, pe șest, legea bugetului de stat pe 2024, prin OUG-ul care comasează alegerile și permite traseismul primarilor: se colectează bani la fondul de care dispune premierul Ciolacu. Citește și: Sondaj comandat de Nicușor Dan: AUR și SOS nu trec de 5% în București. Datele contrazic flagrant un sondaj CURS. Piedone Popescu ar câștiga primăria Capitalei, în sondajul lui Nicușor Dan În nota de fundamentare nu există nici o estimare a impactului financiar al acestor măsuri. Ordonanța a apărut în Monitorul Oficial fără semnăturile ministrilor de Interne și ai Justiției, Cătălin Predoiu și Alina Gorghiu. Ministerul Justiției nu apare deloc printre semnatari, iar pentru Interne a semnat secretarul de stat Bogdan Despescu. Guvernul a modificat, pe șest, legea bugetului Ordonanța de urgență arată că sursa de alimentare a fondului de rezervă sunt co-finanțările de la buget a proiectelor europene, ceea ce, probabil, va duce la o încetinire a ratei de absorbție. La finalul OUG 21/2024, la articolul 36, se prevede că: „Prin derogare de la prevederile (...) din Legea bugetului de stat pe anul 2024 (...) sumele prevăzute în bugetele ordonatorilor principali de credite la titlul 56 «Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare», la titlul 58 «Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014—2020» la titlul 60 «Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR», precum și la titlul 61 «Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR» pot fi cedate la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului”. Citește și: Cum au isterizat Ciolacu, Boloș și PSD populația, anunțând că vom pierde procesul pentru Roșia Montana: premierul cerea referendum și spunea că Cioloș și USR sunt vinovați Fostul premier Florin Cîțu susține că, prin această măsură, ministerele vor tăia din investiții. „După doar 2 luni ministerele trebuie să renunțe la investiții și proiecte în derulare pentru a-i alimenta fondul lui Ciolacu. Anul trecut a făcut același lucru și a distribuit personal 30 de miliarde lei. Acesta este cel mai mare tun din istoria României. Sper să vedem investigatii la ministerele care au cedat banii la jumătatea anului, fără rectificare bugetară. Cum justifică MApN că a renunțat la aproape 10 miliarde de la înzestrare și i-a transferat lui Ciolacu în timp ce avem război la granița? Are aprobarea CSAT?”, a scris Cîțu, pe Fcaebook.

Guvernul se pregătește să modifice, prin OUG, bugetul pentru 2024 Foto: Facebook
Politică

Guvernul se pregătește să modifice, prin OUG, bugetul pentru 2024

Guvernul se pregătește să modifice, prin OUG, bugetul deja adoptat, pentru 2024: se taie măririle de salarii promise profesorilor, susține Pro TV, citând surse politice. Citește și: Daniel Ghiță „Luptătorul” explică de ce a agresat un parlamentar USR: dorea să-l apere pe premierul Ciolacu. Avalanșă de greșeli gramaticale grave în postările patriotului PSD Guvernul se pregătește să modifice, prin OUG, bugetul pentru 2024 „Astfel, Educația nu poate primi 5% peste majorarea inițială de 20% pentru salariile profesorilor, prevăzută deja în buget, Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu mai primește 5% pentru că există deja o majorare a salariilor, decisă în parlament, iar aceeași situație se regăsește și la ANAF, arată sursele citate. Măririle salariilor pentru profesori rămân astfel la nivelul de 20%, iar cheltuielile vor fi înghețate în toate instituțiile publice, unde salariile nu mai pot fi crescute, în lipsa unei reorganizări”, afirmă acest post. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial „După ce s-a instalat și a promis că le va face dreptate dascălilor, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a propus Educației 57 de miliarde de lei. Adică un plus de 21 de miliarde, care înseamnă o creștere de 60% față de anul în curs. Totuși, banii nu vor acoperi creșterile salariale promise profesorilor. Aceştia vor primi în ianuarie o majorare de doar de 13%, iar diferența până la 20 la sută va fi acordată în iunie”, susține ProTV.

Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene

Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene. Comisia Europeană avertizează că există riscul ca României să-i fie suspendată plata banilor europeni, dacă reforma administrativă promovată de premierul Marcel Ciolacu afectează instituțile acreditate la nivel european pentru gestionarea fondurilor europene. Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene Defapt.ro a obținut în exclusivitate un document transmis de Comisia Europenă în atenția ministrului Fondurilor Europene, pesedistul Adrian Câciu, în care i se spune negru pe alb că "modificările preconizate nu ar trebui să afecteze eficiența și eficacitatea funcționării sistemelor de management și control și stabilitatea structurilor care implementează fondurile". Citește și: Fără precedent: Ciolacu își asumă răspunderea pe un pachet fiscal ținut la secret. Mediul de afaceri cere o perioadă de minimum șase luni pentru a se adapta unui regim fiscal nou În caz contrar, se poate ajunge la suspendarea plăților de către Comisia Europeană. Cu toate acestea, premierul Marcel Ciolacu pare că ignoră avertismentul Comisiei Europene și a anunțat că își va asuma răspunderea în Parlament pe pachetul de reformă a aparatului administrativ și măsurile fiscale cu demisia pe masă. Va risca premierul Marcel Ciolacu să riște suspendarea fondurilor europene alocate României, doar de dragul de a-și pune oamenii în funcții publice începând cu 1 iulie 2024? Reforma administrativă, pretext pentru angajări politice Defapt.ro a dezvăluit că reforma administrativă promovată de premierul Marcel Ciolacu a fost inițiată sub pretextul de a face rost de bani la bugetul public. În realitate, șeful PSD vrea să se scape de angajații statului care nu au sprijin politic pentru a angaja alții, începând cu 1 iulie 2024. Adică în preajma alegerilor locale din 2024. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Ordonanța lui Ciolacu, fumigenă electorală: se desființează posturi la stat, dar se pot înființa altele de la 1 iulie 2024, în preajma alegerilor locale Proiectul de OUG prevede, la articolul VI, alin. 8, că începând cu data de 1 iulie 2024 se pot înființa posturi noi doar cu aprobare specială. "Posturile nou înființate în cadrul structurilor organizatorice se pot înființa începând cu data de 1 iulie 2024 numai pentru cazuri temeinic justificate și cu memorandum aprobat în Guvernul României sau după caz la nivel local numai cu aprobarea autorităților publice locale prin hotărâre a consiliilor locale/județene", se menționează în proiectul de OUG. CE: Atenție la structurile care gestionează bani europeni Comisia Europeană a analizat proiectul de Ordonanță de Urgență "privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea/regionalizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative". Proiect care stă la baza reformei anunțate de premierul Marcel Ciolacu. Citește și: De ce crește Ciolacu taxele? Ca să finanțăm polițiști care protejează drogați și spitale unde mamele mor în chinuri? Nici un leu pentru acest stat corupt și putred! Comisia Europeană este de acord cu necesitatea unei reforme administrative, dar atrage atenția că aceasta ar putea ducea la incapacitatea statului român de a mai atrage fonduri europene. "Deși eforturile atât de necesare de reducere a deficitului fiscal sunt binevenite, am dori prin prezenta să ne exprimăm îngrijorarea legată de schimbările care pot avea impact asupra structurilor care gestionează implementarea fondurilor politicii europene de coeziune", spune Comisia Europeană în documentul transmis ministrului Adrian Câciu. Documentul de la Comisia Europeană, îngrijorător (sursa: Defapt.ro) "O obligație legală a oricărui stat membru" În acest sens, Comisia Europeană avertizează că "asigurarea resurselor suficiente pentru a închide perioada 2014-2020 și pentru a garanta punerea în aplicare a programelor 2021-2027 este o obligație legală a oricărui stat membru aflat în gestiune partajată. Citește și: Avocata PSD Constanța îl reprezintă pe tânărul șofer drogat care a ucis doi pietoni la 2 Mai. Luminița Popescu este și sora subprefectului PSD al Constanței, Marilena Dragnea Alocarea resurselor diferitelor funcții ale autorităților de management și ale celorlalte instituții relevante ar trebui să se bazeze pe o analiză a volumului de muncă, așa cum prevede legislația politicii de coeziune, și să nu fie limitată de lege. Provocările identificate legate de funcționarea eficientă a implementării programului în perioada 2021 -2027 au fost deja recunoscute și reflectate în descrierea sistemelor de management și control.". Fără dubiu: risc de suspendare a plăților Comisia Europeană îi atrage atenția ministrului Adrian Câciu că "orice modificare semnificativă ar declanșa necesitatea reevaluării dacă toate criteriile cheie sunt încă în vigoare, în conformitate cu reglementările aplicabile. Dacă se constată că există o deficiență gravă în funcționarea efectivă a programului, aceasta ar duce la suspendarea plăților.". Citește și: Ipoteza protecției asigurate de șefii Poliției șoferului drogat de la 2 Mai prinde contur: dispeceratul IPJ Constanța a dat asigurări agenților din teren că „totul e ok”, chiar dacă tânărul nu avea actele mașinii și nici RCA Totodată, se mai arată că "prevederile acestei ordonanțe de urgență a Guvernului nu ar trebui să conducă la întârzieri sau riscuri de subexecuție în implementarea programelor finanțate de UE. Modificările preconizate nu ar trebui să afecteze eficiența și eficacitatea funcționării sistemelor de management și control și stabilitatea structurilor care implementează fondurile. Ca urmare, vă invităm să asigurați o analiză generală a impactului Ordonanței de Urgență a Guvernului asupra gestionării sănătoase a fondurilor politicilor de coeziune a UE și să ne informați.". Cele mai importante vehicule pentru banii UE În România sunt mai multe instituții care gestionează fonduri europene. Principala instituție este Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, urmată de Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale sau agențiile de dezvoltare regională. Deși a primit avertismentul Comisiei Europene, guvernul Ciolacu vrea să pună pe butuci mai multe instituții care gestionează fonduri europene, inclusiv APIA, instituție care are o absorbție de 98% a fondurilor europene. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” De la aderarea României la Uniunea Europeană, APIA a derulat fonduri europene și naționale destinate susținerii agriculturii românești și fermierilor români de peste 35 de miliarde de euro, respectiv 19,90 miliarde euro din FEGA, 6,44 miliarde de euro din FEADR și 9,57 miliarde euro din bugetul național. Desființări de birouri fără studiu de impact "Reorganizarea administrativă preconizată va afecta din punct de vedere administrativ derularea calendarului de activități privind acordarea sprijinului financiar fermierilor, în considerarea faptului că în anul de cerere 2023 s-au depus 759.976 cereri unice de plată, pentru o suprafață de peste 9,98 milioane de ha, care trebuie gestionate pentru a demara plata avansului începând cu data de 16.10.2023 și plata regulară, începând cu data de 01.12.2023", se menționează într-un document transmis premierului Marcel Ciolacu. Elena Constantinescu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor APIA, a declarat publicației agrointel.ro că "Acreditarea a fost luată pe o singură instituție, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu cele 42 de centre județene și 250 de centre locale, conduse de câte un șef birou. Prin desființarea funcției de șef birou, se desființează și centrele locale. Noi gestionăm cererile fermierilor până la 50 de hectare. Un șef birou, prin decizia directorului APIA de la județ, autorizează plăți de până la 500.000 de euro.".

Ciolacu, noi posturi publice la locale (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu, noi posturi publice la locale

Ciolacu, noi posturi publice la locale. Marcel Ciolacu, premierul României și șeful PSD, a anunțat o reformă radicală a administrației publice pentru a face rost de bani la bugetul de stat. Citește și: VIDEO Bătăușii de la Costinești nu au fost arestați, au fost puși sub control judiciar. Eliberați, au amenințat cu bătaia chiar în fața secției de poliție În realitate, vrea să se scape de angajații statului care nu au sprijin politic pentru a angaja alții, începând cu 1 iulie 2024. Adică în preajma alegerilor locale din 2024. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact Defapt.ro a obținut în exclusivitate ultima versiune a proiectului de Ordonanță de Urgență (vezi documentul la finalul textului) "privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea/regionalizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative", document care ar putea fi modificat din nou până la data la care va fi adoptat. Consilieri și secretari de stat, minus 30% Noua variantă a proiectului de Ordonanță de Urgență prevede reducerea numărului consilierilor și secretarilor de stat cu 30% până cel târziu la data 1 ianuarie 2024. În forma inițială, se menționa reducerea cu 20%. La articolul VI, alin. 4, se menționează că "Personalul cu funcții de conducere eliberat din funcția de conducere deținută ca urmare a reorganizării activității beneficiază de drepturile prevăzute de lege. Acesta are dreptul de a ocupa o funcție publică de conducere vacantă de același nivel sau o funcție publică de conducere de nivel ierarhic inferior vacante, pentru care îndeplinește condițiile de ocupare. Citește și: Arma secretă a jandarmului de la Costinești: palma asurzitoare, care are rolul de a dezechilibra atacatorul și de a-l face vulnerabil la loviturile la corp Dacă nu există o funcție de conducere vacantă corespunzătoare postul ocupat de acesta se transformă în funcție publică de execuție care corespunde studiilor şi vechimii în specialitatea funcționarului public de conducere, de regulă, la nivelul compartimentului din care a făcut parte acesta". În această situație sunt menționate o serie de excepții, conform proiectului de OUG. Ciolacu, noi posturi publice la locale Proiectul de OUG prevede la articolul VI, alin. 8, că începând cu data de 1 iulie 2024 se pot înființa posturi noi doar cu aprobare specială. "Posturile nou înființate în cadrul structurilor organizatorice se pot înființa începând cu data de 1 iulie 2024 numai pentru cazuri temeinic justificate și cu memorandum aprobat în Guvernul României sau după caz la nivel local numai cu aprobarea autorităților publice locale prin hotărâre a consiliilor locale/județene", se menționează la alin. 8. Adică posturile din administrația centrală se aprobă prin memorandum aprobat de Guvern, respectiv de premierul Marcel Ciolacu. În cazul posturilor nou înființate la nivel local este nevoie de aprobarea consiliului local sau județean. Unde se duc șefii de birou când se duc? La articolul VII, alin. 2, din proiectul de OUG se menționează că "personalul încadrat în funcția publică de șef birou beneficiază de toate drepturile legale odată cu eliberarea din funcția publică, inclusiv prin ocuparea, în condițiile legii, a unei funcții publice de conducere ierarhic superioare corespunzătoare vechimii, experienței, studiilor de specialitate sau a unei funcții publice de execuție vacante corespunzătoare vechimii, experienței, studiilor de specialitate de comun acord cu conducerea entității publice din care face parte. Dacă nu există o funcție de publică vacantă corespunzătoare postul ocupat de acesta se transformă în funcție publică de execuție care corespunde studiilor de specialitate, experienței şi vechimii în specialitate funcționarului public de conducere, de regulă, la nivelul structurii de organizare din care acesta a făcut parte acesta.". Dispar și birourile, dar nu toate Alineatul 3 prevede că, o dată cu desființarea funcției publice de șef birou, se desființează și structurile organizatorice care funcționează ca birouri. Personalul angajat în cadrul acestor structuri de birouri își păstrează drepturile salariale în vigoare la data desființării structurilor organizatorice de birouri și este preluat în alte structuri organizatorice odată cu aprobarea noilor organigrame. Iar la alineatul 4 se menționează că "până la aprobarea noilor organigrame, state de funcții, regulamente de organizare și funcționare și altor documente necesare personalul încadrat în funcția publică de șef birou este reîncadrat în funcția publică de șef birou interimar, păstrându-și drepturile salariale în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență prin decizie a conducătorului entității publice. Personalul încadrat în cadrul biroului exercită atribuțiile prevăzute în fișa postului și în regulamentul de organizare și funcționare până la data aprobării noilor organigrame.". De reorganizare scapă șefii structurilor teritoriale organizate ca birouri și care beneficiază de autonomie funcțională. Conform articolului 5, "prevederile alin. (1) nu se aplică structurilor teritoriale organizate ca birouri care beneficiază de autonomie funcțională, prin care se desfășoară activități de uz și interes public la nivel teritorial și se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea unui ordonator de credite.". Vouchere de vacanță doar la salarii de până la 8.000 de lei La articolul XIII, alin. 2 se specifică că "instituțiile publice (...) indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, acordă, anual, personalului încadrat care realizează venituri net lunar de natură salarială de până la 8.000 lei inclusiv, în perioada 1 ianuarie 2024 -31 decembrie 2026, vouchere de vacanță în cuantum de 1.600 lei pentru un salariat. Măsura se aplică și polițiștilor, militarilor, polițiștilor de penitenciare, inclusiv personalului civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate.". Indemnizația de hrană, tot ca voucherele Noua variantă a proiectului de OUG prevede acordarea indemnizației de hrană pentru angajații care câștigă maxim 8.000 lei net lunar. "Începând cu 1 ianuarie 2024, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, pentru personalul încadrat ale căror venituri salariale nete lunar sunt sub 8.000 lei inclusiv indemnizații de hrană la nivelul anual a două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, cu excepția personalului Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și a personalului poliției locale care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, republicată, cu modificările și completările ulterioare.". Cultura, spor de 1.000 de lei pentru periculozitate Proiectul de act normativ prevede ca pentru angajații din familia ocupațională "cultură" să fie acordate sporuri de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.000 lei, pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă. Același spor se acordă și angajaților din familia ocupațională "administrație", dar și angajaților de la Consiliul Concurenței. OUG-reducere-cheltuieli-publiceDescarcă

Guvernul începe tăierile cu înființarea unei noi structuri Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Guvernul începe tăierile cu înființarea unei noi structuri

Guvernul începe tăierile de cheltuieli cu înființarea unei noi structuri: „Direcția Generală Strategie și Revizuire Cheltuieli Publice”. Înființarea ei este prevăzută în proiectul, neasumat oficial, de ordonanță de urgență privind reducerea cheltuielilor bugetare. Citește și: VIDEO Jandarmul care a bătut cu mâinile goale pe plajă la Costinești trei bărbați agresivi, propus pentru avansare de către public Guvernul începe tăierile cu înființarea unei noi structuri „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se înființează în cadrul Ministerului Finanțelor Direcția Generală Strategie și Revizuire Cheltuieli Publice care are drept obiect de activitate monitorizarea indicatorilor de performanță ai principalilor ordonatori de credite”, se arată la Capitolul VIII din proiectul de ordonanță. Direcția va monitoriza tăierile de cheltuieli în ministerele Educației, Muncii și Sănătății, precum și cele efectuate de autoritățile locale. Autoritățile monitorizate vor trebui să raporteze o serie de indicatori de performanță sau va fi amendat cu până în 10.000 de lei. Prevederea privind reducerea cheltuielilor bugetare prin înființarea unei noi structuri birocratice conține și o greșeală de ortografie În ordonanță nu este prevăzută structura, respectiv numărul de angajați ai acestei direcții. Ea urmează să fie aprobată în 30 de zile de la publicarea ordonanței. Nu există un calcul al impactului bugetar al înființării noii structuri. Guvernul va aproba concomitent, până la sfârşitul lunii august, ordonanţa privind reducerea cheltuielilor bugetare şi pe cea referitoare la măsurile fiscale, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. „România, în acest moment, fără nicio măsură luată, va ajunge la un deficit mai mare decât deficitul de anul trecut. Deci, un deficit mai mare de 6,2%, dacă Guvernul României nu ia în acest moment nicio măsură. Ce înseamnă acest lucru? Automat va duce la blocarea fondurilor europene, la costuri mult mai mari pentru acoperirea deficitului şi, cum e şi normal, va duce mult mai devreme decât alegerile din 2024 la o instabilitate politică", a afirmat Ciolacu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră