duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: onu

51 articole
Eveniment

Rusia a „evacuat” 300.000 copii Ucraina

Rusia susține că, de la începutul invaziei asupra statului vecin, a „evacuat” peste 300.000 de copii din Ucraina. Însă autoritățile de la Kiev definesc această evacuare drept răpire. Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului anchetează cazuri de copii deportaţi din Ucraina. Rusia susține că a „evacuat” 300.000 de copii din Ucraina Armata rusă a anunțat că, începând cu sfârșitul lunii februarie, peste 1,9 milioane de oameni, inclusiv 307.000 de copii, au fost „evacuați” din Ucraina în Rusia. „În pofida tuturor greutăților create de puterea de la Kiev, în ultimele zile, fără participarea părții ucrainene, din regiunile periculoase ale Ucrainei au fost evacuați pe teritoriul Rusiei 29.733 oameni, inclusiv 3 502 copii. În total, de la începutul operațiunii militare – 1.936.911 oameni, dintre care 307.423 – copii”, a declarat pe 18 iunie șeful Centrului Național de administrare al Apărării din Rusia Mihail Mizințev, citat de Interfax. Moscova susține că a înregistrat peste 2,7 milioane de solicitări privind mutarea în Rusia, din peste 2.000 de localități ale Ucrainei. Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului anchetează cazuri de copii deportaţi din Ucraina în Rusia şi oferiţi acolo unor familii ruse, spre adopţie. Reprezentanta comisariatului, Michelle Bachelet, a afirmat chiar că unii copii au fost „răpiţi din orfelinate”. Potrivit AFP, din februarie, când a început invazia rusă în Ucraina, mii de copii au fost strămutaţi din această ţară în Rusia. #en Children abducted from Ukraine may be illegally transferred to Russians for adoptionhttps://t.co/9BRBJ9odw9 pic.twitter.com/jPfjReq8hf— 24 канал (@24tvua) April 14, 2022 Organizația Națiunilor Unite a atras atenţia încă din martie asupra riscului adopţiilor forţate de copii ucraineni, în special în cazul celor 91.000 de minori instituţionalizaţi la începutul războiului, majoritatea în estul Ucrainei, unde secesioniştii pro-ruşi se confruntă cu forţele guvernamentale ucrainene. ONU anchetează deportările În faţa Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, reunit la Geneva în a 50-a sesiune, înaltul comisar Michelle Bachelet s-a declarat îngrijorată de intenţia autorităţilor ruse de a permite strămutarea copiilor ucraineni în familii care trăiesc în Federaţia Rusă, plan care nu pare să includă măsuri de reîntregire a familiilor, nici să respecte interesele copilului. Săptămâna trecută, Asfhan Khan, directoarea regională pentru Europa şi Asia Centrală a UNICEF, a avertizat că „adopţia nu trebuie să aibă loc niciodată în timpul unei situaţii de urgenţă sau imediat după aceea”. ⚡️Procedure for adopting abducted Ukrainian children is simplified in Russia. According to authorized Dariya Gerasymchuk, children abducted from occupied areas in Ukraine are supposed to be "given out" to Russian families. What is happening? #StopRussianAggression pic.twitter.com/DZKt3xinAK— TRANSLATED WAR ?? (@TranslatedwarEN) April 8, 2022 În plus, nu trebuie să se presupună că minorii respectivi sunt orfani, iar „orice decizie de a strămuta un copil trebuie să aibă la bază interesul acestuia, iar orice strămutare trebuie să aibă loc benevol”. În privinţa copiilor trimişi în Rusia, UNICEF „colaborează îndeaproape cu mediatori şi reţele pentru a afla cum putem documenta cât mai bine astfel de cazuri”, a explicat Khan, adăugând că în prezent nu este posibil accesul la copiii respectivi.

Rusia susține că a „evacuat” 300.000 de copii din Ucraina Foto: Twitter
ONU anchetează adopțiile de copii ucraineni în Rusia Foto: Twitter
Internațional

ONU anchetează adopțiile copii ucraineni Rusia

ONU anchetează adopțiile de copii ucraineni în Rusia, a anunțat un oficial al Națiunilor Unite. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a declarat miercuri că oficiul său anchetează cazuri de copii deportaţi forţat din Ucraina în Rusia şi oferiţi acolo unor familii ruse, spre adopţie, transmite AFP. ONU anchetează adopțiile de copii ucraineni în Rusia În faţa Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, reunit la Geneva în a 50-a sesiune, Bachelet a afirmat că unii copii au fost "răpiţi din orfelinate". Se presupune că din februarie, când a început invazia rusă în Ucraina, mii de copii au fost strămutaţi din această ţară în Rusia, menţionează AFP. Încă din martie, ONU a atras atenţia asupra riscului de adopţii forţate de copii ucraineni, în special pentru cei 91.000 instituţionalizaţi la începutul războiului - majoritatea în estul Ucrainei, unde secesioniştii pro-ruşi se confruntau din 2014 cu forţele guvernamentale ucrainene. The photo the whole world should see! This is a shelter in a specialized orphanage in the city of Kropyvnytskyi in #Ukraine. All the children there are orphans. Many are sick... #enicef #uno #russiawarinukraine #stoprussia pic.twitter.com/xU0f8A0Fc3— НГУ (@ng_ukraine) March 1, 2022 "Suntem îngrijoraţi în privinţa presupuselor intenţii ale autorităţilor ruse de a permite strămutarea copiilor ucraineni în familii care trăiesc în Federaţia Rusă, (intenţii care) nu par să includă măsuri de reîntregire a familiilor, nici să respecte interesele copilului", a afirmat Bachelet în Consiliu. "Vom continua să urmărim îndeaproape situaţia", a promis ea. Săptămâna aceasta, Asfhan Khan, directoare regională pentru Europa şi Asia Centrală a Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), a avertizat că "adopţia nu trebuie să aibă loc niciodată în timpul unei situaţii de urgenţă sau imediat după aceea". Ea a arătat că nu trebuie să se presupună că aceşti copii sunt orfani, ci "orice decizie de a strămuta un copil trebuie să aibă la bază interesul acestuia, iar orice strămutare trebuie să aibă loc benevol". Citește și: EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook În privinţa copiilor trimişi în Rusia, UNICEF "colaborează îndeaproape cu mediatori şi reţele pentru a afla cum putem documenta cât mai bine astfel de cazuri", a explicat Khan, adăugând că în prezent nu este posibil accesul la copiii respectivi.

Rusia a transformat alimentele în arme de război (sursa: military.com)
Internațional

Rusia a transformat alimentele în arme de război

Rusia a transformat alimentele în arme de război. Coordonatorul Consiliului de Securitate Națională al SUA pentru comunicare strategică, John Kirby, a declarat duminică la CNN că președintele rus Vladimir Putin "a transformat în mod absolut alimentele în arme" în invazia sa în Ucraina. Kirby a declarat că administrația președintelui american Joe Biden și națiunile partenere lucrează pentru a depăși o blocadă a exporturilor care provoacă o penurie de alimente la nivel mondial. Rusia a transformat alimentele în arme de război "Absolut a înarmat alimente - domnul Putin a înarmat alimente și lucrăm din greu cu comunitatea internațională și cu ONU pentru a găsi modalități de a putea să scoatem acele cereale acolo și să le ducem pe piață, acolo unde le este locul", a declarat Kirby. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Blocajul exporturilor Rusiei, a recunoscut Kirby, "va avea un impact global". "Probabil că vom simți o parte din acest lucru și aici, motiv pentru care lucrăm atât de mult pentru a încerca să găsim rute alternative pentru a scoate o parte din aceste cereale", a spus el, potrivit CNN. Războiul Rusiei din Ucraina ar putea împinge până la 49 de milioane de oameni în foamete sau în condiții asemănătoare foametei din cauza impactului devastator asupra aprovizionării cu alimente și a prețurilor la nivel mondial, conform estimărilor ONU.

Scandal la reuniunea ONU (sursa: Facebook/Charles MICHEL)
Eveniment

Scandal la reuniunea ONU

Scandal la reuniunea ONU. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a acuzat Rusia, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU că a provocat în mod deliberat o criză alimentară globală și că folosește „foamea” ca pe o rachetă împotriva țărilor în curs de dezvoltare. El l-a invitat pe ambasadorul Moscovei la ONU, Vasili Nebenzia, să părăsească ședința dacă nu acceptă realitatea. Scandal la reuniunea ONU Charles Michel s-a adresat luni ambasadorului rus Vasili Nebenzia direct la ședința Consiliului de Securitate al ONU, spunând că a văzut milioane de tone de cereale și grâu blocate în containere și nave în portul ucrainean Odesa în urmă cu câteva săptămâni „din cauza navelor de război rusești din Marea Neagră”. Președintele Consiliului European a spus că atacurile Moscovei asupra infrastructurii de transport și a instalațiilor de depozitare a cerealelor din Ucraina împiedică Ucraina să planteze și să recolteze. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” „Acest lucru duce la creșterea prețurilor la alimente, împingând oamenii în sărăcie și destabilizand regiuni întregi”, a transmis oficialul european, adăugând că „Rusia este singura responsabilă pentru această criză alimentară care se profilează”. Charles Michel a acuzat forțele ruse că au furat cereale din zonele din Ucraina pe care le-a ocupat „în timp ce transfera vina către alții”, numind abordarea aceasta drept parte din „propaganda pură și simplă a Rusiei”, potrivit Digi24. Președintele Consiliului European Charles Michel i-a arătat ușa ambasadorului rus, invitându-l afară dacă nu dorește să audă adevărul. „Puteți părăsi sala, poate e mai ușor să NU ascultați adevărul, dragă ambasadorule”, i-a spus Charles Michel, în plină conferință la ONU, diplomatului Vasili Nebenzia.

Dilema Ucrainei: deschide sau nu Odesa? (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Dilema Ucrainei: deschide sau nu Odesa?

Dilema Ucrainei: deschide sau nu Odesa? Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat marţi că i-a propus omologului său rus Vladimir Putin să se voteze o rezoluţie în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) pentru ridicarea blocadei ruse asupra portului Odesa, ceea ce ar permite exportarea cerealelor ucrainene care sunt blocate acolo, informează AFP. Dilema Ucrainei: deschide sau nu Odesa? "I-am propus, în discuţia pe care am avut-o împreună cu (cancelarul federal german) Olaf Scholz sâmbăta trecută, preşedintelui Putin ca noi să luăm iniţiativa unei rezoluţii la Naţiunile Unite, pentru a conferi un cadru foarte clar acestei operaţiuni", a declarat Macron la finalul unui summit european la Bruxelles. În condiţiile în care Rusia impune în Marea Neagră o blocadă asupra porturilor ucrainene, în special asupra portului Odesa, Ucraina caută cu disperare să exporte cele circa 20 de milioane de tone de cereale stocate în silozurile ţării, unde viitoarele recolte din vara aceasta vor necesita la rândul lor să fie depozitate. Poate Rusia oferi garanții solide de securitate? "Decizia depinde de un acord al Rusiei şi de garanţiile pe care ea le oferă: în faţa deminării (portului Odesa), care este indispensabilă pentru ca navele să poată intra şi să preia aceste cereale, sunt necesare garanţii de securitate oferite ucrainenilor pentru a evita ca ei să fie atacaţi", a insistat Macron. Citește și: Erdogan face jocurile lui Putin în Marea Neagră: potrivit Kremlinului, Turcia ar colabora cu Rusia la deblocarea exporturilor de cereale rusești și ucrainene. Ce vrea Putin la schimb Kievul are nevoie de "garanţii legitime de securitate, (iar) cadrul Naţiunilor Unite ne va permite să facem aceasta", a adăugat preşedintele francez, subliniind de asemenea "rolul foarte important al Turciei, dată fiind responsabilitatea ei în Marea Neagră" şi recentele sale convorbiri cu Moscova. "Nu se pune problema ca sub acoperirea unui coridor maritim pentru raţiuni umanitare să existe o fragilizare a situaţiei de securitate a Ucrainei", a subliniat la rândul său preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Terestru, doar o treime din cereale Pentru viitorul imediat, Comisia Europeană a propus de asemenea să fie stabilite "rute prioritare" pe şosele şi pe calea ferată, mobilizând transportul de marfă al UE, pentru a prelua o parte din stocurile de cereale blocate. "Lucrăm la această propunere a Comisiei şi noi am discutat în timpul summitului asupra diferitelor posibilităţi pentru a găsi rute alternative, însă este complicat, din motive logistice, şi este mai costisitor", a subliniat Michel. Aceste căi alternative cu trenul şi pe şosele vor permite transportarea în cel mai bun caz a unei treimi din stocurile de cereale, a mărturisit pentru AFP un responsabil european.

Dictatorii se ajută între ei (sursa: tfiglobalnews.com
Internațional

Dictatorii se ajută între ei

Dictatorii se ajută între ei. China şi Rusia au respins joi, în mod nesurprinzător, o rezoluţie a Statelor Unite în cadrul Consiliului de Securitate al ONU care urmărea să impună noi restricţii Coreei de Nord pentru a sancţiona testele sale cu rachete balistice, informează AFP. Ceilalţi 13 membri ai Consiliului au votat în favoarea textului care prevedea o reducere a importurilor de petrol brut şi rafinat de către regimul de la Phenian. Dictatorii se ajută între ei În culise, câţiva aliaţi ai Washingtonului au deplâns insistenţa SUA de a organiza un vot ştiind că Rusia şi China îşi vor exercita dreptul de veto. În opinia SUA,"ar fi fost mai rău să nu facem nimic" şi "să lăsăm testele" nord-coreene să continue "fără nicio reacţie", "mai rău decât scenariul a două ţări care blochează rezoluţia", a explicat un ambasador sub protecţia anonimatului. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Lansările de rachete balistice, inclusiv cele intercontinentale, reprezintă "o ameninţare la adresa păcii şi a securităţii pentru întreaga comunitate internaţională", a declarat înaintea votului ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, potrivit Agerpres. Ambasadorul Chinei la ONU, Zhang Jun, a declarat după vot că demersul SUA "îndepărtează Consiliul de la dialog şi conciliere". Anterior votului, acesta a subliniat că ţara sa "nu crede că noile sancţiuni ar ajuta să răspundă situaţiei actuale". O rezoluţie coercitivă a ONU "ar înrăutăţi situaţia", a adăugat acesta, afirmând dezacordul "total" al Beijingului faţă de "orice încercare de a face din (...) Asia un câmp de luptă sau de a crea confruntări sau tensiuni". China cere "evitarea oricărei acţiuni provocatoare" Zhang Jun a făcut apel la "evitarea oricărei acţiuni provocatoare" şi a cerut SUA "să reia dialogul cu Coreea de Nord". Proiectul de rezoluţie al SUA a cerut, de asemenea, interzicerea exporturilor nord-coreene de combustibili minerali, ceasuri şi pendule, precum şi orice vânzare sau transfer de tutun către Phenian.Textul urmărea, de asemenea, să intensifice lupta împotriva activităţilor cibernetice ale Phenianului. Deşi Coreea de Nord a dezvoltat armament balistic şi are mai multe bombe atomice, nu a reuşit încă, potrivit diplomaţilor, să combine cele două tehnologii pentru a obţine o rachetă cu focoasă nucleară. În această săptămână, Coreea de Nord a lansat mai multe rachete, inclusiv probabil cea mai mare rachetă balistică intercontinentală, la scurt timp după turneul preşedintelui american Joe Biden în Asia. SUA şi Coreea de Sud au avertizat că Phenianul ar putea efectua în curând un al şaptelea test nuclear, care ar fi primul în ultimii cinci ani. În ultimele luni, regimul nord-coreean şi-a accelerat testele cu rachete, invocând ceea ce consideră a fi atitudinea "ostilă" a SUA.

Rachetele rusești au lovit Kievul în timpul vizitei șefului ONU (sursa: Facebook/VolodimirZelesnki)
Internațional

Rachetele rusești au lovit Kievul în timpul vizitei șefului ONU

Rachetele rusești au lovit Kievul în timpul vizitei șefului ONU. Oficialii ucraineni au condamnat atacul cu rachete al Rusiei asupra Kievului joi seara, care a avut loc în timp ce secretarul general al ONU, Antonio Guterres, își încheia o vizită în capitala ucraineană. Rachetele rusești au lovit Kievul în timpul vizitei șefului ONU "Astăzi, imediat după încheierea discuțiilor noastre cu Guterres la Kiev, rachete rusești au zburat asupra orașului. 5 rachete. Acest lucru spune multe despre adevărata atitudine a Rusiei față de instituțiile globale, despre eforturile conducerii ruse de a umili ONU și tot ceea ce reprezintă organizația. Și, prin urmare, necesită un răspuns adecvat și puternic”, a declarat Volodimir Zelenski. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară "Loviturile cu rachete rusești asupra Ucrainei - asupra Kievului, Fastivului, Odesa, Khmelnytskyi și a altor orașe - dovedesc încă o dată că nu ne putem relaxa încă, nu putem crede că războiul s-a încheiat. Trebuie să luptăm în continuare, trebuie să-i alungăm pe ocupanți", a declarat Zelenski, potrivit CNN. Premierul ucrainean Denis Shmihal a declarat într-un tweet: "În timpul întâlnirii cu @antonioguterres la Kiev, am auzit explozii. Rusia a lansat un atac cu rachete asupra capitalei. Sunt sigur că un astfel de comportament sfidător al ocupantului va fi evaluat în mod corespunzător de către secretarul general al ONU. Războiul din #Ucraina este un atac la adresa securității mondiale!". Într-o declarație a Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Kiev se precizează: "În acest moment, nu mai există nici un fel de amenințare: "La 28 aprilie, la ora 20:13, Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Kiev a primit un raport privind un incendiu în districtul Shevchenkivskyi din capitală. Ca urmare a bombardamentelor inamice, a izbucnit un incendiu într-o clădire rezidențială de 25 de etaje, cu distrugerea parțială a etajelor 1 și 2. La ora 21:25, incendiul a fost stins pe o suprafață totală de 100 de metri pătrați … Operațiunile de căutare și salvare sunt în curs de desfășurare. Potrivit datelor preliminare, 5 persoane au fost salvate și 10 au fost rănite. Informațiile sunt în curs de clarificare".

Șeful ONU a discutat degeaba cu Putin (sursa: dw.com)
Internațional

Șeful ONU a discutat degeaba cu Putin

Șeful ONU a discutat degeaba cu Putin. În cadrul întâlnirii sale față în față cu președintele rus Vladimir Putin, secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că mesajul său a rămas neschimbat de la începutul conflictului: Invazia rusă este o încălcare a Cartei ONU și trebuie să se încheie cât mai repede posibil. Guterres, care este așteptat să se întâlnească joi cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a descris întâlnirea sa cu liderul rus ca fiind "foarte utilă". Șeful ONU a discutat degeaba cu Putin Secretarul general a declarat pentru la CNN că și-a exprimat îngrijorarea cu privire la încălcarea dreptului internațional, a legislației privind drepturile omului și la "posibilitatea unor crime de război". Guterres a apărat rolul ONU în ceea ce privește încetarea conflictului care durează de două luni. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale "Războiul nu se va încheia cu întâlniri "Războiul se va încheia atunci când Federația Rusă va decide să îl încheie și când va exista - după o încetare a focului - posibilitatea unui acord politic serios. Putem avea toate întâlnirile, dar nu asta va pune capăt războiului", a spus el. În timpul întâlnirii cu Putin, Guterres a declarat că a discutat despre evacuarea civililor din oțelăria încercuită în orașul portuar Mariupol din sudul țării. El a spus că Putin a fost de acord "în principiu" cu privire la evacuarea civililor și că au loc discuții între oficialii ONU și Ministerul rus al Apărării pentru a pune la punct detaliile. "Suntem, de asemenea, în contact cu guvernul Ucrainei pentru a vedea dacă putem avea o situație în care nimeni nu poate da vina pe cealaltă parte pentru că lucrurile nu se întâmplă", a spus el.

Omenirea în "spirala de autodistrugere" (sursa: oradesibiu.ro)
Internațional

Omenirea, în "spirala de autodistrugere"

Omenirea, în "spirala de autodistrugere". Acţiunea omului asupra climei contribuie la un număr din ce în ce mai mare de dezastre la nivel mondial, a avertizat marţi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), care a făcut apel la stoparea acestei "spirale de autodistrugere" cu care se confruntă omenirea, informează AFP. Într-un nou raport, Oficiul Naţiunilor Unite pentru Reducerea Riscului de Dezastre subliniază că dezastrele se multiplică rapid în întreaga lume ca urmare a schimbărilor climatice provocate de acţiunea omului şi a gestionării defectuoase a riscurilor. Omenirea, în "spirala de autodistrugere" Potrivit raportului, între 350 şi 500 de dezastre la scară medie şi mare au avut loc în fiecare an în cursul ultimelor două decenii. Costul acestora s-a ridicat, în medie, la aproximativ 170 de miliarde de dolari pe an în decursul ultimului deceniu. Episoade de secetă, temperaturi extreme, inundaţii... Numărul dezastrelor este de aşteptat să crească la 560 pe an - sau 1,5 pe zi - până în 2030 (comparativ cu 400 în 2015), punând în pericol milioane de vieţi. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust "Lumea trebuie să facă mai multe pentru a integra riscul de dezastru în modul nostru de a trăi, de a construi şi de a investi", a declarat secretarul general adjunct al ONU, Amina Mohammed, în prezentarea raportului, potrivit Agerpres. Oficialul a făcut apel la comunitatea internaţională să decupleze umanitatea de la această "spirală de autodistrugere", subliniind că "trebuie să transformăm complacerea noastră colectivă în acţiune. Împreună putem încetini ritmul dezastrelor ce pot fi prevenite". Raportul deplânge faptul că lumea are o percepţie greşită cu privire la riscurile asociate dezastrelor naturale şi o atribuie unei "subestimări" a riscurilor şi sentimentelor de "optimism" şi "de invincibilitate". Potrivit raportului, amploarea şi intensitatea dezastrelor sunt în creştere, numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa sau au fost afectate de dezastre în ultimii cinci ani fiind mai mare decât în cei cinci ani precedenţi. Dezastrele au un impact disproporţionat asupra ţărilor în curs de dezvoltare, care pierd, în medie, 1% din PIB pe an din cauza catastrofelor, faţă de 0,1 până la 0,3% în ţările dezvoltate. Cel mai mare cost este suportat de regiunea Asia-Pacific. Din 1980, doar 40% din pierderile cauzate de dezastre au fost asigurate, iar ratele de acoperire în ţările în curs de dezvoltare sunt adesea sub 10% - uneori chiar aproape de zero, ceea ce agravează consecinţele pe termen lung ale acestor catastrofe. "Dezastrele pot fi evitate, însă doar dacă ţările investesc timpul şi resursele necesare pentru înţelegerea şi reducerea riscurilor", a declarat Mami Mizutori, reprezentantă specială a secretarului general pentru reducerea riscurilor de dezastre. "Ignorând în mod deliberat riscurile şi neintegrându-le în procesul decizional, lumea îşi finanţează propria distrugere", a adăugat Mizutori.

Putin ignoră ONU: Mariupol, bombardat continuu (sursa: Agerpres)
Internațional

Putin ignoră ONU: Mariupol, bombardat continuu

Putin ignoră ONU: Mariupol, bombardat continuu. Vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a afirmat că nu au fost stabilite coridoare umanitare din oraşul-port Mariupol, sud-estul Ucrainei, acuzând forţele ruse că nu încetează focul, relatează duminică Reuters. Putin ignoră ONU: Mariupol, bombardat continuu Vereşciuk a spus că partea ucraineană va încerca din nou luni să stabilească trecerea în siguranţă a civililor din Mariupol. Ea i-a cerut secretarului al ONU Antonio Guterres, care urmează să se deplaseze la Moscova înainte de a vizita Kiev-ul săptămâna viitoare, să solicite încetarea focului şi deschiderea de coridoare umanitare din Mariupol. "Despre aceasta ar trebui să discute Guterres la Moscova, dacă se pregăteşte să discute despre pace", a subliniat Irina Vereşciuk. Citește și: The Telegraph: Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus de Uniunea Europeană La rândul său, Organizaţia Naţiunilor Unite a cerut duminică un armistiţiu "imediat" la Mariupol, care să permită evacuarea a aproximativ 100.000 de civili încă blocaţi în acest port ucrainean controlat aproape în întregime de armata rusă, notează AFP. Noul apel al ONU survine după ce o tentativă de evacuare a eşuat sâmbătă, ucrainenii considerându-i pe ruşi responsabili pentru eşec. ONU: "Mâine va fi prea târziu" "Este nevoie de o pauză în lupte acum pentru a salva vieţi. Cu cât aşteptăm mai mult, cu atât mai multe vieţi vor fi ameninţate. Trebuie să li se permită să evacueze acum, astăzi. Mâine va fi prea târziu", a declarat coordonatorul ONU în Ucraina, Amin Awad, într-un comunicat. Kievul a indicat duminică mai devreme că forţele ruse au continuat să bombardeze oraşul de la Marea Azov, care este asediat de la începutul lunii martie de armata rusă, şi în special oţelăria Azovstal, ultima redută de rezistenţă a combatanţilor ucraineni, aminteşte AFP. Moscova, oarbă și surdă la cererile ucrainene "Inamicul rus continuă să tragă şi să blocheze unităţile noastre din Azovstal, inclusiv cu lovituri aeriene", a declarat Statul Major General ucrainean într-un comunicat. Reluând apelurile preşedintelui Volodimir Zelenski la un armistiţiu, consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak a cerut la rândul său pe Twitter un "armistiţiu real la Mariupol pentru Paştele (ortodox)" şi "un coridor umanitar pentru civili". El a propus, de asemenea, o "sesiune specială de negocieri pentru a schimba soldaţi" - propunere ignorată de Moscova.

Liderul ONU, la Moscova și Kiev (sursa: Agerpres)
Internațional

Liderul ONU, la Moscova și Kiev

Liderul ONU, la Moscova și Kiev. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va vizita săptămâna viitoare Rusia, unde va fi primit de Vladimir Putin, iar două zile mai târziu va merge în Ucraina, unde se va întâlni cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, notează AFP. Liderul ONU, la Moscova și Kiev "Marţi, 26 aprilie, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va sosi la Moscova pentru discuţii cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. El va fi primit şi de preşedintele Vladimir Putin", a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ONU a confirmat ulterior această vizită, care va marca prima întâlnire dintre Antonio Guterres şi Vladimir Putin de la începutul ofensivei ruse în Ucraina. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României Şeful ONU va vizita apoi Ucraina unde "va avea o întâlnire cu ministrul de externe Dmitro Kuleba şi va fi primit de preşedintele Volodimir Zelenski la 28 aprilie", a anunţat Organizaţia într-un comunicat. De asemenea, Antonio Guterres intenţionează să se întâlnească la faţa locului cu echipele agenţiilor ONU "pentru a discuta despre o consolidare a ajutorului umanitar destinat ucrainenilor". Antonio Guterres le-a trimis marţi scrisori preşedintelui Putin şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, cerând să fie primit la Moscova şi Kiev. ONU, irelevantă în criza ucraineană De la începutul intervenţiei ruse în Ucraina la 24 februarie, ONU a fost marginalizată în conflict, printre altele din cauza rupturii provocate de această criză între cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate, din care Moscova face parte împreună cu Washington, Paris, Londra şi Beijing. De când Antonio Guterres a afirmat că Rusia încalcă Carta ONU prin trimiterea de trupe în Ucraina, preşedintele rus a declinat orice contact cu şeful ONU, refuzând să discute cu acesta la telefon. Antonio Guterres a avut, de asemenea, puţine contacte cu preşedintele ucrainean, cu care a purtat o singură convorbire telefonică, la 26 februarie. Marţi, el a denunţat noua ofensivă rusă în estul Ucrainei şi a cerut ambelor părţi să înceteze lupta pentru o "pauză umanitară" de patru zile cu ocazia Paştelui ortodox.

ONU cere anchetarea violurilor comise de ruși în Ucraina (sursa: UN Women.org)
Eveniment

ONU cere anchetarea violurilor comise de ruși în Ucraina

ONU cere anchetarea violurilor comise de ruși în Ucraina. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a cerut o investigaţie independentă asupra violurilor şi violenţei sexuale în contextul războiului declanşat de Rusia în Ucraina, după apariţia de informaţii conform cărora civili au devenit victime ale agresiunilor sexuale din partea forţelor militare ruse, informează marţi dpa. "Auzim tot mai des despre viol şi violenţă sexuală. Aceste acuzaţii trebuie investigate independent, pentru a se asigura că se va face dreptate şi cei vinovaţi vor fi traşi la răspundere", a declarat luni seara directoarea executivă Naţiunilor Unite pentru Femei, Sima Bahous, în timpul unei şedinţe a Consiliului de Securitate al ONU. ONU cere anchetarea violurilor comise de ruși în Ucraina "Combinaţia dintre strămutarea în masă cu o prezenţă numeroasă de recruţi şi mercenari şi brutalitatea folosită împotriva civililor ucraineni stârnesc motive de profundă îngrijorare", a spus ea, potrivit Agerpres. Comisarul Parlamentului ucrainean pentru drepturile omului, Liudmila Denisova, a declarat că soldaţii ruşi au violat minori. Denisova a îndemnat Naţiunile Unite să investigheze asupra acestor fapte şi altor crime de război. Citește și: Putin caută cu disperare un succes militar în Ucraina înainte de parada de pe 9 mai, care marchează victoria împotriva nazismului. Ținta: estul separatist prorus Şeful administraţiei militare a oraşului Krîvîi Rih (Crivoi Rog), Oleksander Vilkul, a raportat la rândul său că mai multe femei ucrainence au fost violate, precizând că printre victimele din regiunea Herson se numără o tânără de 16 ani gravidă şi o femeie de 78 de ani. Grupuri pentru apărarea drepturilor omului, printre care Human Rights Watch (HRW) şi Amnesty International, au acuzat la rândul lor armata rusă de crime de de război, precum execuţii şi jafuri în Ucraina. Potrivit HRW, o femeie de 31 de ani a fost violată de mai multe ori de un soldat într-o şcoală din regiunea Harkov, iar Amnesty a raportat, citând martori ucraineni, că trupele ruse au împuşcat mai mulţi civili neînarmaţi în casele lor sau pe stradă. În unul dintre cazuri, o femeie a fost violată de mai multe ori după ce soţul ei a fost ucis.

ONU suspendă Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului Foto: United Nations Peacekeeping
Internațional

ONU suspendă Rusia Consiliul Drepturile Omului

Adunarea Generală a ONU suspendă Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului: 93 de state au votat în favoare, 24 împotrivă, iar 58 s-au abţinut, relatează CNN, citat de news.ro. Într-un proiect de rezoluţie, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a anunţat că va ”suspenda drepturile de membru în Consiliul pentru Drepturile Omului unui membru al Consiliului care comite încălcări grave şi sistematice ale drepturilor omului”. Adunarea Generală trebuia să voteze în favoarea suspendării cu două treimi pentru a elimina Rusia din Consiliu. ONU suspendă Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului Reprezentantul Rusiei, Gennady Kuzmin, a condamnat votul, iar alte naţiuni, inclusiv Coreea de Nord şi Siria, l-au susţinut, potrivit BBC. Statele Unite au anunţat, luni, că vor solicita suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului, după ce Ucraina a acuzat trupele ruse că au ucis sute de civili în oraşul ucrainean Bucea. O majoritate compusă din două treimi din membrii cu drept de vot – abţinerile nu contează – poate suspenda o ţară din Consiliul pentru Drepturile Omului, care este alcătuit din 47 de membri şi are sediul la Geneva, pentru încălcări grave şi sistematice ale drepturilor omului. Înainte de organizarea votului, ambasadorul Chinei la ONU, Zhang Jun, a spus că ţara sa va vota împotriva propunerii. ”A trata într-un astfel de mod calitatea de membru al Consiliului pentru Drepturile Omului va crea un nou precedent periculos” şi ”va produce consecinţe grave”, a declarat Zhang Jun, înainte de vot. ”China face apel la toate părţile acţioneze împreună în aceeaşi direcţie pentru a crea oportunităţi de pace şi perspective de negociere. China va continua să aibă o obiecţie şi o poziţie imparţială şi să joace un rol responsabil şi constructiv în acest sens”, a adăugat Zhang. Adunarea Generală a mai suspendat în trecut o ţară din Consiliul pentru Drepturile Omului. În martie 2011, Libia a fost suspendată în unanimitate din cauza violenţe provocate de către forţele loiale liderului libanez de la acea vreme, Muammar Gaddafi, împotriva protestatarilor. Citește și: Top 10 fugari pe care statul român nu-i aduce acasă. Și Udrea a fugit, dar a fost oprită de bulgari

Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU (sursa: Congo Hold-up)
Investigații

Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU

Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU. În august 2017, Grupul de experți angajat de Consiliul de Securitate al ONU să analizeze situația din Republica Democratică Congo a trimis raportul final. Capitolul al III-lea din acest raport viza resursele naturale ale țării. Subcapitolul B, aurul. De la paragraful 106 la paragraful 109 al acestui raport, experții au vorbit despre "tipare de traficat aur" din RD Congo. Doamna Chibalonza, cu 150 kg de aur în valize la Dubai Paragraful 108 îi este dedicat unei congoleze pe nume Elysée Kanini Chibalonza. Potrivit raportului, "în octombrie 2016, agenții vamali din Dubai i-au descoperit acesteia în bagaje 150 de kilograme de aur nedeclarat. Doamna Chibalonza venea din Lubumbashi (...). Grupul de experți a descoperit că Chibalonza a zburat regulat între Lubumbashi și Dubai între ianuarie 2015 și ianuarie 2017, cel puțin o dată pe lună. Grupul de experți ai ONU a făcut o vizită în Lubumbashi ca să verifice dacă Chibalonza avea legături cu vreuna din companiile autorizate să exporte aur. De la autoritățile miniere, Grupul a aflat că, în 2016, Romineral Congo SARL a fost singura companie care a exportat oficial aur din Lubumbashi în Dubai, în trei rânduri. În mai 2017, într-o conversație telefonică, administratorul Romineral a negat orice legătură cu Chibalonza". La începutul paragrafului 109, experții concluzionează că "doamna Chibalonza este o traficantă, dar este neclar de unde provine aurul pe care l-a transportat din Lubumbashi". Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU Pe 21 martie 2016, Romineral Congo SARL a depus documente pentru a iniția o colaborare cu banca BGFI. Din documentele pe care compania a trebuit să le depună la bancă reiese că Romineral Congo SARL fusese înființată pe 5 octombrie 2015 de către doi asociați. Deținătorul a 10% din companie era Fadi Abu Khadrah, un iordanian. Restul de 90% din părțile sociale erau în proprietatea lui Ciorbă Ionel Nicușor, un român născut la Negrești Oaș în 1968. Document depus de Ciorbă la BGFIBank Potrivit documentelor din arhiva BGFI, Romineral Congo SARL estima că urma să transfere aproximativ un milion de dolari anual prin BGFI. Suma ar fi provenit din exportul de aur. Pe 25 martie 2016, Modeste Yuma, director de agenție BGFI, și-a dat acordul ca Romineral Congo SARL să lucreze cu banca. Ciorbă, rezident într-un depozit, nu administra Romineral Printre documentele depuse la bancă de românul Ciorbă, omul cu 90% din părțile sociale ale unei companii de exploatare artizanală a aurului din Republica Democratică Congo, se numără și câteva acte care atestă rezidența sa și a asociatului său. Potrivit acestor documente, emise de autoritățile din Lubumbashi pe 22 martie 2016, Ciorbă și asociatul său iordanian locuiau la aceeași adresă: bulevardul Maniema, numărul 40. Unde spunea Ciorbă că locuiește în Lubumbashi La adresa respectivă, însă, nu se găsesc clădiri rezidențiale, ci doar depozite și sedii de companii. Nu e clar nici de ce mai avea nevoie Ciorbă să demonstreze că are rezidență în RD Congo pe 22 martie 2016, câtă vreme, încă de pe 1 martie, îi cedase atât gestionarea companiei, cât și a tuturor operațiunilor bancare, asociatului său, Fadi Mahmoud Shaban Abu Khadrah. Ciorbă avea 90% din firmă, dar i-a cedat-o, practic, asociatului minoritar Procura specială emisă de Romineral Congo SARL a fost autentificată de notarul Kasongo Kilepa Kakondo din Lubumbashi, după cum arată actele din arhiva BGFI. Firma asociaților italieni, acuzată de evaziune fiscală Cine este Ionel Nicușor Ciorbă, omul de afaceri implicat în afaceri cu aur în Republica Democratică Congo? Potrivit Registrului Comerțului din România, Ciorbă a fost implicat în mai multe firme și a deținut inclusiv o PFA (Persoană Fizică Autorizată) pentru a face afaceri. PFA a fost radiată în 2019, după mai mulți ani de inactivitate. Companiile în care Ciorbă a deținut părți sociale, integral sau în asociere, au sfârșit identic: prin faliment. Și nu neapărat din motive comerciale. În Saci Internațional SRL, Ciorbă a fost asociat cu niște cetățeni italieni. Care au fost făcuți celebri de chiar șeful Fiscului, Neculae Plăiașu, în anii 2000, inclusiv printr-o conferință de presă ținută la Guvern. Potrivit lui Plăiașu, Saci Internațional SRL era pe atunci unul "dintre agenții economici care pun în aplicare metode și tehnici de evaziune fiscală". Metoda favorită a firmei: "s-au verificat documentele contabile ale firmei și s-a sesizat o cotă foarte mare a cheltuielilor cu serviciile executate de terți". ANAF, însă, a constatat că acele servicii aparent executate de terți erau fictive. "Prin aceste mecanisme ingenioase, societatea a reușit, pe de o parte, diminuarea obligațiilor de plată către bugetul de stat cu 33,4 miliarde lei (3,34 milioane lei noi – n.r.),iar pe de altă parte și scoaterea din gestiunea societății, aparent legal, a sumei totale de 25,32 miliarde lei (2,53 milioane lei noi – n.r.) destinată satisfacerii nevoilor personale ale celor implicați". Firme falimentate cu vinovăție În cazul Fin Construct, societate radiată în 2012 după o insolvență de câțiva ani, lichidatorul judiciar a „formulat acţiune de răspundere materială împotriva administratorului debitoarei, Ciorbă Ionel-Nicușor”, arată Buletinul Procedurilor de Insolvență în 2009. Acţiunea de răspundere materială împotriva administratorului societății debitoare aflate în insolvență se formulează atunci când lichidatorul judiciar constată că firma a ajuns în insolvență din vina administratorului. A bătut un șef de post venit la un accident rutier În alte situații, Ciorbă s-a remarcat prin acte de violență brută. În 2002, de exemplu, cel care 13 ani mai târziu avea să deschidă o firmă în Congo a lovit repetat un polițist. Conform unui articol de presă, "Viorel Sarca, administrator al SC Construct SA Negrești-Oaș, a pierdut controlul autoturismului pe care îl conducea și a derapat în șanțul din partea dreaptă a direcției de mers. În momentul în care plutonierul adjutant-șef Ioan Cionca, șeful Postului de poliție din localitate (Vama, județul Satu Mare – n.r.), a sosit la fața locului, Sarca a izbucnit într-o tiradă de înjurături la adresa acestuia, iar când polițistul a scos procesul-verbal de constatare, a sărit să-l lovească cu pumnii și picioarele. În timp ce patronul îl snopea în bătaie pe șeful de post, lângă cei doi a oprit o altă mașină, din care a coborât Ionel Ciorbă din Negrești-Oaș, administrator al SC SACI International SRL Brașov. Prieten bun cu Sarca, Ciorbă a sărit imediat în ajutorul acestuia, pentru a-l pune la respect pe subofițer. Cei doi au fost reținuti ieri de IJP Satu Mare, iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Negrești-Oaș a emis pe numele lor mandate de arestare preventiva pentru 5 zile sub acuzația de ultraj". Ciorbă, falit: "nu realizează venituri, nu are bunuri" În ultimii ani, Ciorbă domiciliază, oficial, în Râșnov. În calitate de locuitor al acestui oraș din Brașov, amenzile pe care le primește trebuie plătite la primăria localității. O amendă de 500 de lei luată în ianuarie 2017, de exemplu, pentru nerespectarea Codului Rutier, nu a fost plătită niciodată iar primăria nu a putut să-l execute. Motivul, după cum arată o hotărâre judecătorească prin care amenda a fost transformată în 17 ore de muncă în folosul comunității: "din referatul întocmit de Primăria Râșnov rezultă că petentul nu a achitat amenzile aplicate și nu a putut fi executat silit, deoarece nu realizează venituri și nu are bunuri care pot fi urmărite și executate silit". Această decizie judecătorească arată două lucruri: la începutul lui 2017, Ciorbă se afla în România; Ciorbă are o situație materială precară, în ciuda faptului că patronează o companie de exploatare a aurului în Republica Democratică Congo. "Ne-a spus că pleacă în Africa să caute aur" Un agent de la Poliția Locală Râșnov, responsabil de cazurile de muncă în folosul comunității, a spus pentru defapt.ro că Ionel Ciorbă nu s-a prezentat pentru a executa cele 17 ore de muncă în folosul comunității. "Nu îmi spune nimic numele. Nu am avut nici un Ciorbă Ionel la muncă în folosul comunității. Până în momentul de față, nu am avut nici o persoană cu acest nume", a spus agentul. Defapt.ro a verificat și domiciliul oficial al lui Ionel-Nicușor Ciorbă din Râșnov, strada Brândușelor. Aici locuiește familia Zinca. Cențiu Zinca a spus că nu mai știe nimic Ionel Ciorbă de aproximativ patru-cinci ani. Atunci când au vorbit ultima dată, Ionel Ciorbă a spus familiei care l-a luat în spațiu că pleacă în Africa să caute aur. (a contribuit Petru Zoltan) _______________________________________ Articol documentat de către Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație și partenerii din proiectul „Congo Hold-up”, bazat pe 3,5 milioane de documente confidențiale ale băncii BGFI, obținute de către Mediapart și ONG-ul Platforma pentru Protecția Avertizorilor de Integritate din Africa (PPLAAF) și împărțite cu 19 instituții media și cinci ONG-uri de către rețeaua media European Investigative Collaborations (EIC) ________________________________________ Realizarea acestei investigații a fost sprijinită cu fonduri de tip grant de către Investigative Journalism for Europe (IJ4EU)

Propagandă rusească la ONU (sursa: untoday.org)
Internațional

Cinism rusesc la ONU: Încercăm să bombardăm "delicat" în Ucraina

Propagandă rusească la ONU. Ambasadorul Rusiei la ONU, Gennadi Gatilov, a declarat, marţi seară, că ruşii nu au invadat Ucraina, ci desfăşoară operaţiuni militare limitate şi a subliniat că încearcă să bombardeze “delicat”, fără a lovi civilii, informează lefigaro, conform G4Media. Propagandă rusească la ONU “Suntem în favoarea opririi masacrului, dar trebuie să vă uitaţi la situaţia reală: masacrul este săvârşit de cealaltă parte, de radicalii ucraineni şi neonazişti. Nu invadăm Ucraina, desfăşurăm operaţiuni militare limitate, pentru că nu s-a putut tolera mai multă suferinţă pentru ruşii care trăiesc de 8 ani în Donbass”, a justificat Ghenadi Gatilov, ambasadorul Rusiei la ONU, pentru postul elveţian RTS. Citește și: Efectul Putin: UE își construiește o armată, deși nu recunoaște. Prima brigadă, activă la finalul lui 2025. Borrell: Va interveni unde NATO nu poate sau nu vrea Învinovăţind informaţiile din mass-media occidentale pentru că sunt “distorsionate în multe feluri”, Ghenadi Gatilov a asigurat: ”Încercăm să (bombardăm) într-un mod foarte delicat, fără a răni populaţiile civile. Avem un război informaţional. O mulţime de ”ştiri false” sunt afişate pe ecranele de televiziune”. Rusia nu poate câştiga războiul său din Ucraina, a afirmat marţi secretarul general al ONU Antonio Guterres, care a cerut negocieri de pace imediate, relatează Reuters. „Ucraina nu poate fi cucerită oraş cu oraş, stradă cu stradă, casă cu casă. Există destule oferte pe masă pentru a înceta ostilităţile şi a negocia serios - acum”, a declarat Guterres.„Acest război nu poate fi câştigat. Mai devreme sau mai târziu, va trebui să se mute de pe câmpul de luptă la masa păcii. Continuarea războiului în Ucraina este din punct de vedere moral inacceptabilă, politic de nesusţinut şi militar lipsită de sens”, a subliniat Guterres, citat de Agerpres. El a cerut încetarea „războiului absurd” început prin invadarea Ucrainei de către Rusia, în urmă cu o lună, avertizând că poporul ucrainean „trăieşte un adevărat coşmar”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră