vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: onu

65 articole
Internațional

Iranul anunță că acordul cu AIEA „nu mai este pertinent” după reintroducerea sancțiunilor ONU

Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică. Cooperarea dintre Iran și Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) „nu mai este pertinentă” în contextul restabilirii sancțiunilor ONU, a declarat duminică ministrul iranian de externe Abbas Araghchi. Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică Declarația oficialului vine la doar o lună după semnarea Acordului de la Cairo, care stabilea reluarea colaborării dintre Teheran și agenția nucleară a Națiunilor Unite. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă În cadrul unei întâlniri cu ambasadorii străini acreditați la Teheran, Abbas Araghchi a anunțat că Acordul de la Cairo nu mai poate fi aplicat în contextul actual: „Noi decizii trebuie luate și, după părerea mea, acordul de la Cairo nu mai este pertinent în situația actuală”, a declarat ministrul iranian. Acesta a adăugat că o decizie oficială privind relația cu AIEA va fi anunțată „în curând”. Cooperarea cu AIEA, suspendată după atacurile din iunie Iranul a suspendat cooperarea cu AIEA în luna iulie, în urma bombardării unor instalații nucleare iraniene în iunie, într-un atac atribuit Israelului și Statelor Unite. Incidentul a avut loc pe fondul unui conflict armat de 12 zile. Reluarea colaborării fusese discutată la Cairo, însă reintroducerea sancțiunilor ONU pare să fi schimbat complet poziția Teheranului. Reintroducerea sancțiunilor ONU Pe 28 septembrie, la inițiativa Franței, Regatului Unit și Germaniei, Consiliul de Securitate al ONU a decis restabilirea sancțiunilor împotriva Iranului, legate de programul său nuclear. Aceste sancțiuni fuseseră ridicate în urmă cu zece ani, în urma acordului nuclear internațional din 2015. Iranul avertizase în repetate rânduri că reimpunerea sancțiunilor va duce la încetarea cooperării cu AIEA, considerând decizia o încălcare a înțelegerilor anterioare. Posibilă retragere din Tratatul de Neproliferare Nucleară După reluarea sancțiunilor, unii politicieni iranieni au cerut ca țara să se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), semnat de Iran în 1970. TNP obligă statele semnatare să declare și să plaseze materialele nucleare sub controlul AIEA, pentru a preveni dezvoltarea armelor nucleare. Deocamdată, nu este clar dacă Teheranul intenționează să rupă complet relațiile cu agenția internațională, însă tonul oficialilor iranieni s-a înăsprit vizibil. Iranul insistă: programul nuclear are scopuri civile Teheranul continuă să nege acuzațiile privind intenția de a dezvolta arme nucleare, subliniind că programul său atomic are scopuri strict civile. Autoritățile iraniene afirmă că energia nucleară este destinată producției de electricitate și cercetării medicale, insistând asupra dreptului suveran al Iranului de a utiliza tehnologia nucleară în scopuri pașnice.

Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică (sursa: X/Seyed Abbas Araghchi)
ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului (sursa: X/Masoud Pezeshkian)
Internațional

ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului după eșecul negocierilor nucleare

ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului. Sancţiunile ONU împotriva Iranului au fost restabilite sâmbătă seara, după eșecul negocierilor dintre Teheran și puterile occidentale pe tema programului nuclear. ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului Măsurile au intrat în vigoare la ora 20:00 (ora New York-ului), la zece ani după ridicarea lor. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Pachetul include un embargo asupra armelor, dar și restricții economice severe. Occidentul insistă pe relansarea diplomației Deși sancțiunile au fost restabilite, liderii occidentali au subliniat că diplomația rămâne deschisă. Secretarul de stat american Marco Rubio a cerut Teheranului să accepte „discuții directe, cu bună credință” și a solicitat tuturor statelor să aplice imediat sancțiunile pentru a crește presiunea. Miniștrii de externe britanic, francez și german au transmis într-un comunicat comun că obiectivul lor rămâne împiedicarea Iranului să se doteze cu arma nucleară și au cerut evitarea oricărei escaladări. Nivel alarmant de îmbogățire a uraniului Conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul este singura țară fără arme nucleare care îmbogățește uraniul la 60%, aproape de pragul tehnic de 90% necesar pentru producerea unei bombe. Stocul actual al Teheranului, de aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit, ar putea fi transformat în opt până la zece bombe nucleare, potrivit experților europeni. Iranul respinge acuzațiile și susține că programul său nuclear are scopuri exclusiv civile, în special producerea de energie electrică. Condițiile occidentale și poziția Teheranului Țările europene din grupul E3 au cerut Iranului să îndeplinească trei condiții: reluarea negocierilor directe cu SUA; acces deplin pentru inspectorii AIEA la siturile nucleare sensibile; garantarea securității stocului de uraniu îmbogățit. Președintele iranian Masud Pezeshkian a calificat drept „inacceptabilă” solicitarea americană de a preda întregul stoc de uraniu îmbogățit în schimbul unei suspendări temporare a sancțiunilor. Impact economic și temeri interne în Iran Reimpunerea sancțiunilor a agravat deja situația economică. Pe piața neagră, 1 dolar se tranzacționa cu 1,12 milioane de riali, un nivel record. Locuitorii Teheranului s-au grăbit să cumpere aur din Marele Bazar, văzut ca refugiu în perioade de criză.  Mulți iranieni se tem de o escaladare militară, după raidurile americane și israeliene din iunie. Rusia și China contestă decizia Rusia și China au încercat fără succes să prelungească acordul nuclear (JCPOA) cu încă șase luni pentru a oferi mai mult timp diplomației. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Occidentul de „sabotarea diplomației”, susținând că reactivarea sancțiunilor este „invalidă din punct de vedere legal”. De la acordul JCPOA la prăbușirea negocierilor Acordul nuclear (JCPOA), semnat în 2015 între Iran și marile puteri, limita nivelul de îmbogățire a uraniului la 3,67%. În schimb, sancțiunile internaționale au fost ridicate. În 2018, SUA s-au retras unilateral din acord, în timpul mandatului lui Donald Trump, și au reimpus sancțiuni. În replică, Teheranul a renunțat la o parte dintre angajamente, crescând treptat nivelul de îmbogățire a uraniului. Președintele iranian Masud Pezeshkian a declarat recent la ONU că „Iranul nu a urmărit și nu va urmări niciodată să construiască o bombă atomică”, dar criza actuală ridică noi semne de întrebare asupra intențiilor regimului de la Teheran.

Delegaţia iraniană (ONU), restricții pentru cumpărături (sursa: Facebook/United Nations)
Internațional

Interzis la cumpărături de lux pentru delegații iranieni la ONU, au decis SUA

Delegaţia iraniană (ONU), restricții pentru cumpărături. Statele Unite au anunţat luni că vor restricţiona sever deplasările delegaţiei iraniene la Adunarea Generală a ONU de la New York. Diplomaţii şi însoţitorii lor nu vor mai avea acces la pieţe angro sau la produse de lux, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, citat de agenţia dpa. Delegaţia iraniană (ONU), restricții pentru cumpărături Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a precizat că măsura vizează limitarea privilegiilor delegaţiei iraniene: Citește și: BREAKING Prim-vicepreședinte PNL: „Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB” „Nu vom permite regimului iranian să îngăduie elitelor sale religioase să facă un tur de cumpărături prin New York, în timp ce poporul iranian suferă de sărăcie, infrastructură decăzută şi penurii groaznice de apă şi electricitate”. Deplasările, limitate la sediul ONU La cererea secretarului de stat american Marco Rubio, membrii delegaţiei iraniene vor avea dreptul să se deplaseze doar pentru a ajunge la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite. În anii trecuţi, obiceiurile de cumpărături ale oficialilor iranieni au atras critici. În 2022, fostul preşedinte Ebrahim Raisi şi echipa sa s-au întors la Teheran cu o camionetă plină de suveniruri şi produse greu de găsit în Iran – de la scutece absorbante şi suplimente alimentare până la electrocasnice de bucătărie. Sancţiunile internaţionale afectează populaţia iraniană Criza economică şi restricţiile internaţionale au lovit dur societatea iraniană, mai ales categoriile vulnerabile. Numeroase familii depind de rude sau prieteni din străinătate pentru a-şi procura medicamentele necesare. Relaţii tot mai tensionate între SUA şi Iran Relaţiile bilaterale s-au deteriorat şi mai mult după războiul iraniano-israelian de 12 zile din iunie, când Statele Unite au sprijinit Israelul prin bombardarea unor instalaţii nucleare iraniene. Chiar înainte de conflict, negocierile pentru relansarea acordului nuclear stăgnau după două luni de dialog fără rezultate.

Macron îl sună pe Trump ca să poată circula prin New York-ul blocat de Secret Service Foto: Captură video
Internațional

VIDEO Macron îl sună pe Trump ca să poată circula prin New York-ul blocat de Secret Service

Președintele Franței, Emanuel Macron, îl sună pe omologul său american, Donald Trump, ca să poată circula prin New York-ul blocat de Secret Service: o filmare virală arată momentul în care un polițist îi explică șefului statului francez că nu poate trece de barierele instalate pentru protecția președintele SUA.  Citește și: Simion, mitocănie pe Facebook, supărat că presa a relatat chiolhanul său, cu miei la proțap Macron îl sună pe Trump ca să poată circula prin New York-ul blocat  Filmarea îl arată pe Macron sunându-l pe Trump de pe telefonul personal și explicând situația.  Președintele Franței tocmai își ținuse discursul la ONU, dar nu putea părăsi zona fiindcă coloana lui Trump se pusese în mișcare.  „Îmi pare rău, domnule președinte, totul este blocat în acest moment”, i-a spus un polițist înainte de a-i face semn că convoiul se apropia, conform imaginilor difuzate pe rețelele sociale de Brut. În această situație, Macron l-a sunat pe omologul său american pentru a putea circula. „Ghici ce, aștept în stradă pentru că totul este blocat din cauza ta”, a glumit Macron, nu foarte vesel, la telefon, cu Trump. După câteva minute de așteptare, strada a putut fi deblocată, dar numai pentru pietoni, arată presa franceză. Acest lucru l-a obligat pe președintele Franței să continue convorbirea cu Donald Trump în mijlocul străzii, în timp ce mergea pe jos spre Ambasada Franței.

SUA promit apărarea fiecărui centimetru NATO (sursa: usun.usmission.gov/)
Internațional

SUA promit să apere fiecare centimetru din teritoriul NATO în cazul provocărilor Rusiei

SUA promit apărarea fiecărui centimetru NATO. Statele Unite au reafirmat luni angajamentul de a apăra „fiecare centimetru din teritoriul NATO”, în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU convocată de Estonia. SUA promit apărarea fiecărui centimetru NATO Întâlnirea a avut loc după ce aeronave rusești au pătruns în spațiul aerian estonian, acesta fiind al treilea incident de acest tip în zece zile. Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie Noul ambasador american la ONU, Mike Waltz, a transmis un mesaj ferm: „În timp ce președintele Trump și Statele Unite încearcă să pună capăt acestui război atroce dintre Rusia și Ucraina, ne așteptăm ca Rusia să caute modalități de detensionare, nu să riște o nouă escaladare.” El a subliniat că Moscova trebuie să înceteze imediat comportamentul periculos. Estonia și aliații săi cer oprirea provocărilor Înaintea reuniunii, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a prezentat un text susținut de circa 50 de țări, care solicită Rusiei să pună capăt „provocărilor și amenințărilor” împotriva vecinilor săi. Oficialul a subliniat că acțiunile Moscovei reprezintă o încălcare a dreptului internațional și o escaladare destabilizatoare. Incidente repetate în Estonia, Polonia și România Vineri, trei avioane rusești au intrat în spațiul aerian estonian și au rămas acolo timp de 12 minute. Moscova a negat incidentul. În Polonia, circa 20 de drone rusești au survolat spațiul aerian, dintre care trei au fost doborâte. România a denunțat, de asemenea, pătrunderea unei drone rusești pe teritoriul său. Ambasadorul adjunct al Franței la ONU, Jay Dharmadhikari, a atras atenția că aceasta este a treia încălcare a spațiului aerian NATO și UE în mai puțin de două săptămâni, un semnal clar al escaladării deliberate. Reacția ONU și măsurile NATO Subsecretarul general al ONU pentru Europa, Miroslav Jenca, a cerut responsabilitate și dialog pentru detensionarea situației. În timpul incidentului din Estonia, avioane de vânătoare italiene F-35, alături de aeronave suedeze și finlandeze, au interceptat avioanele rusești. Rusia respinge acuzațiile Ambasadorul adjunct rus la ONU, Dmitri Polianski, a respins dovezile prezentate de Estonia și aliații săi. Acesta a susținut că „aeronavele nu au intrat în spațiul aerian estonian și au zburat doar deasupra apelor neutre ale Mării Baltice”. Oficialul a acuzat Tallinnul de „isterie rusofobă”. Prima reuniune ONU convocată de Estonia Aceasta a fost prima reuniune a Consiliului de Securitate solicitată de Estonia în cei 34 de ani de apartenență la ONU. Țara baltică, membră UE și NATO, este un susținător ferm al Ucrainei în conflictul cu Rusia. Poziția lui Donald Trump față de Rusia Președintele Donald Trump a dat asigurări că SUA vor apăra Polonia și statele baltice în cazul unei intensificări a acțiunilor militare ruse. În ciuda relațiilor uneori cordiale dintre Trump și Vladimir Putin, liderul american a declarat recent că președintele rus „l-a dezamăgit cu adevărat” prin continuarea invaziei din Ucraina, acum în al patrulea an.

Medici ruși au torturat prizonieri politici (sursa: news.un.org)
Internațional

Medici ruși au torturat prizonieri ucraineni, dar și disidenți ruși, arată un raport al ONU

Medici ruși au torturat prizonieri politici. Medici și membri ai personalului medical din Rusia au fost implicați în torturarea prizonierilor politici, potrivit unui raport prezentat luni la Geneva de Mariana Kațarova, raportoarea specială a ONU pentru drepturile omului în Federația Rusă. Medici ruși au torturat prizonieri politici Documentul a fost întocmit în baza mandatului acordat de Consiliul Drepturilor Omului al ONU. Citește și: Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români „Din păcate, represiunea în Rusia se intensifică”, a declarat experta bulgară în timpul prezentării raportului. Kațarova a documentat cel puțin 50 de cazuri în care medici au fost implicați direct sau indirect în torturarea prizonierilor. Ea a relatat inclusiv cazul unui soldat ucrainean rănit, căruia i s-a făcut o operație corectă, dar abdomenul i-a fost marcat ulterior cu inscripția „Glorie Rusiei”. În alte situații, personal medical ar fi participat la tortura cu electroșocuri, oferind chiar instrucțiuni torționarilor. Medicii ar fi asistat și la bătăile repetate aplicate deținuților sau la tratamente psihiatrice forțate. Sistem de represiune bazat pe frică Potrivit raportoarei ONU, Rusia funcționează pe un sistem de stat bazat pe frică și pedeapsă. Prizonierii politici sunt persecutați, reduși la tăcere, supuși torturii și internați abuziv în clinici psihiatrice. „Mulți se află în închisoare nu pentru infracțiuni, ci pentru curaj”, a afirmat Kațarova, menționând că legile antiteroriste sunt utilizate tot mai des împotriva disidenților. Dimensiunea represiunii: sute de persoane arestate Între începutul anului 2024 și jumătatea anului 2025, cel puțin 912 persoane au fost incriminate din motive politice, dintre care 390 se află în prezent în arest, se arată în raport. O mare parte dintre acestea au fost arestate pentru proteste pașnice împotriva războiului din Ucraina. Rusia refuză să coopereze Ministerul de Externe de la Moscova a anunțat că Rusia nu a cooperat la anchetă, respingând acuzațiile înaintea sesiunii Consiliului Drepturilor Omului. În elaborarea raportului, Mariana Kațarova a discutat cu peste 200 de organizații ruse și internaționale pentru drepturile omului și a primit aproape 100 de rapoarte scrise. Consiliul Drepturilor Omului și mandatul său Consiliul Drepturilor Omului al ONU este format din 47 de state membre, alese pentru mandate de trei ani de către Adunarea Generală. Consiliul are puterea de a numi experți independenți care să monitorizeze și să raporteze asupra situației drepturilor omului în diferite țări sau regiuni.

Papa critică veniturile uriașe din corporații (sursa: cruxnow.com)
Eveniment

Papa Leon afirmă că ONU e perimat și se declară șocat de nivelul uriaș al veniturilor din corporații

Papa critică veniturile uriașe din corporații. În primul său interviu pentru presă, fragmentele căruia au fost publicate duminică, Papa Leon al XIV-lea a criticat pachetele de compensare din marile corporații care le oferă directorilor executivi venituri uriașe comparativ cu angajații lor. Papa critică veniturile uriașe din corporații Suveranul pontif a invocat exemplul planului de remunerare pentru directorul general al Tesla, Elon Musk, evaluat la circa 1.000 de miliarde de dolari. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său „Directorii executivi care acum 60 de ani câștigau de patru până la șase ori mai mult decât lucrătorii câștigă astăzi de 600 de ori mai mult”, a subliniat papa. Elon Musk, primul trilionar din lume? Referindu-se la informațiile privind posibilitatea ca Elon Musk să devină primul trilionar, Leon al XIV-lea a ridicat întrebarea asupra valorilor care guvernează societatea contemporană. „Dacă acesta este singurul lucru care mai are valoare, atunci avem o mare problemă”, a afirmat el. Critici la adresa Organizației Națiunilor Unite Papa Leon al XIV-lea a declarat că ONU și-a pierdut capacitatea de a promova diplomația multilaterală, într-un context internațional tensionat. „Națiunile Unite ar trebui să fie locul unde se rezolvă multe probleme. Din păcate, pare să fie recunoscut pe scară largă că ONU, cel puțin în acest moment, și-a pierdut capacitatea de a reuni oamenii”, a spus suveranul pontif. Viața personală și rolul de lider global Originar din Chicago și fost misionar în Peru, papa Leon al XIV-lea a vorbit despre experiențele sale anterioare și despre modul în care s-a adaptat la noul rol. El a mărturisit că la început s-a simțit pregătit să îndrume spiritual cei 1,4 miliarde de catolici din lume, dar mai puțin pregătit pentru scena diplomatică internațională. „Am fost propulsat la nivelul de lider mondial. Învăț foarte multe și mă simt provocat, dar nu copleșit”, a declarat papa. Un stil diferit față de predecesorul său Papa Leon al XIV-lea afișează un stil mai rezervat decât predecesorul său, papa Francisc, care acorda frecvent interviuri. Fragmentele publicate pe site-ul catolic Crux provin dintr-un interviu realizat la sfârșitul lunii iulie pentru o biografie aflată în pregătire.

Extinderea conflictului din Ucraina, avertisment ONU (sursa: X/António Guterres)
Internațional

Secretarul general al ONU s-a convins că Rusia ar putea extinde conflictul peste granițele Ucrainei

Extinderea conflictului din Ucraina, avertisment ONU. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a atras atenția asupra unui „risc real” ca războiul din Ucraina să depășească granițele sale, după ce mai multe drone rusești au fost interceptate deasupra Poloniei. Extinderea conflictului din Ucraina, avertisment ONU Purtătorul de cuvânt al lui Guterres, Stéphane Dujarric, a declarat că incidentul „subliniază din nou impactul regional și riscul real de extindere a acestui conflict devastator”. Citește și: EXCLUSIV Declarațiile lui Moșteanu referitoare la DGIA au stârnit îngrijorare la Ambasada SUA și temeri de periclitare a relației strategice ONU urmărește cu preocupare evoluțiile de la granița estică a NATO. 19 drone rusești, interceptate în spațiul aerian polonez Potrivit autorităților de la Varșovia, cel puțin 19 drone armate rusești au pătruns miercuri dimineață în spațiul aerian al Poloniei. Acestea au fost respinse de armata poloneză, sprijinită de aeronave și sisteme de apărare aeriană ale aliaților NATO, inclusiv Olanda, Germania și Italia, sub coordonarea Comandamentului aerian al Alianței. Reacția Poloniei și poziția Rusiei Guvernul polonez a calificat incidentul drept „un act de agresiune”, subliniind gravitatea situației. Moscova, în schimb, a negat orice intenție de a ataca Polonia și și-a exprimat disponibilitatea de a purta consultări bilaterale.

China ar trimite trupe în Ucraina (sursa: mfa.gov.cn)
Internațional

China, gata să trimită trupe în Ucraina sub mandat ONU. Reacții împărțite în Europa

China ar trimite trupe în Ucraina. Potrivit unor surse diplomatice europene, citate de WELT AM SONNTAG, guvernul de la Beijing ar accepta să participe doar în cazul în care desfășurarea trupelor s-ar face pe baza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite (ONU). China ar trimite trupe în Ucraina La Bruxelles, propunerea Chinei stârnește opinii divergente. Citește și: Ministrul Energiei sesizează CSAT: importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm Pe de o parte, implicarea unor state din Sudul Global, precum China, ar putea crește acceptarea unei misiuni internaționale în Ucraina. Pe de altă parte, diplomați europeni avertizează că Beijingul ar putea profita de prezența în teren pentru acțiuni de spionaj sau pentru a adopta o poziție clar prorusească în caz de conflict. Deși Italia pledează de luni de zile pentru o astfel de soluție, majoritatea statelor europene nu sunt dispuse să susțină ferm acordarea unui mandat ONU pentru eventualele trupe de pace. Rusia și China, condiții pentru negocieri Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat recent că discuțiile privind garanțiile de securitate pentru Ucraina nu pot avea loc fără participarea Rusiei și, posibil, a Chinei. Acesta a contrazis poziția președintelui american Donald Trump, care susținuse că Moscova nu ar percepe aceste garanții ca pe o problemă. Președintele Volodimir Zelenski a respins însă implicarea Chinei, afirmând că Ucraina dorește garanții doar din partea statelor dispuse să ofere sprijin real. Legăturile economice și militare dintre Moscova și Beijing China a sprijinit indirect Rusia de la începutul războiului, prin achiziții masive de petrol și prin furnizarea de componente electronice utilizate la fabricarea armelor de precizie. Cele două țări își definesc parteneriatul drept unul „fără limite”. Ce înseamnă garanțiile de securitate pentru Ucraina Pentru statele occidentale, garanțiile de securitate nu se reduc doar la o promisiune de apărare militară, similară articolului 5 din Tratatul NATO. Acestea includ instruirea forțelor ucrainene, livrări de armament, sprijin pentru industria de apărare, schimb de informații, sancțiuni economice, cooperare financiară și un parcurs gradual spre aderarea la Uniunea Europeană. Monitorizarea unui eventual armistițiu În cazul unui armistițiu, oficiali europeni sugerează că, spre deosebire de trecut, supravegherea ar putea fi realizată în mare parte cu drone. Rămâne de stabilit dacă misiunea ar trebui să se limiteze la raportarea încălcărilor, precum în cazul Acordurilor de la Minsk, sau dacă trupele ar trebui să intervină direct în caz de atacuri. Îngrijorări privind retragerea trupelor americane În paralel, la sediul NATO din Bruxelles există neliniște legată de planurile Washingtonului de a reduce prezența militară din Europa. Potrivit informațiilor, SUA ar putea retrage între 40.000 și 70.000 de soldați din cei aproximativ 100.000 staționați pe continent. Aceste trupe ar urma să fie redistribuite pe teritoriul american, pentru misiuni de securitate la granițe sau în marile orașe. În plus, Alianța ia în calcul o revizuire mai rapidă a planificării de apărare, ceea ce ar putea însemna noi responsabilități pentru armatele europene.

Macron cere misiune ONU pentru Gaza (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Macron cere misiune sub mandat ONU în Gaza pentru a împiedica un "război permanent"

Macron cere misiune ONU pentru Gaza. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a reiterat luni ideea unei „misiuni de stabilizare sub mandat ONU” pentru securizarea Fâșiei Gaza, în contextul escaladării conflictului și al planurilor Israelului de a prelua controlul asupra orașului Gaza. Liderul francez avertizează că acțiunile anunțate de guvernul israelian reprezintă „un dezastru anunțat” și riscă să ducă la „un război permanent”. Macron avertizează asupra unui conflict fără sfârșit Reacția președintelui francez vine după ce autoritățile israeliene au anunțat extinderea operațiunilor militare în orașul Gaza și în taberele Mawasi, cu intenția de a le reocupa. Citește și: VIDEO Voucherele au distrus turismul românesc și au îmbogățit țeparii „Această strategie reprezintă un dezastru anunțat de o gravitate fără precedent și înaintarea spre un război permanent”, a declarat Macron. Acesta a subliniat că ostaticii israelieni și locuitorii din Gaza „vor continua să fie primele victime” ale acestei abordări. Critici internaționale la planul guvernului Netanyahu Planul prezentat de premierul israelian Benjamin Netanyahu, care include preluarea controlului asupra orașului Gaza și atacarea ultimelor bastioane ale Hamas, a stârnit critici la nivel global. Netanyahu susține că această strategie este „cea mai bună modalitate de a pune capăt războiului” împotriva Hamas. Macron cere misiune ONU pentru Gaza Macron a pledat pentru formarea unei coaliții internaționale sub mandatul Organizației Națiunilor Unite, cu patru obiective principale: Combaterea terorismului Stabilizarea Gazei Sprijinirea populației Stabilirea unei guvernări în pace și stabilitate „Am pus singurele fundații credibile pentru aceasta împreună cu Arabia Saudită la New York, obținând pentru prima dată un apel unanim pentru dezarmarea Hamas și eliberarea ostaticilor”, a precizat liderul francez. Susținere internațională și pași diplomatici Ideea acestei misiuni a fost prezentată pentru prima dată pe 30 iulie, în cadrul unei conferințe ONU încheiate cu o declarație semnată de 17 state, printre care Qatar și Egipt. Misiunea ar avea rolul de a proteja populația civilă, de a sprijini transferul responsabilităților de securitate către Autoritatea Palestiniană și de a oferi garanții de securitate atât pentru Palestina, cât și pentru Israel. De asemenea, ar fi prevăzut un mecanism de monitorizare a unui viitor armistițiu, pentru a preveni reluarea ostilităților.

ONU acuză Rusia de omorârea civililor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

ONU acuză Rusia de „dispreț pentru viața civililor” după atacul devastator din Krivoi Rog

ONU acuză Rusia de omorârea civililor. Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, a condamnat duminică dur atacul rusesc asupra orașului ucrainean Krivoi Rog, calificându-l drept „cel mai sângeros atac contra unor copii” de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în februarie 2022. În atacul produs vineri, 18 persoane și-au pierdut viața, dintre care nouă erau copii. ONU acuză Rusia de omorârea civililor „Utilizarea de către Federația Rusă a unei arme explozive cu rază de acțiune mare într-o zonă dens populată – fără nicio prezență militară aparentă – demonstrează un dispreț fără limite pentru viața civililor”, a transmis Volker Turk într-un comunicat oficial. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Atacul ar putea constitui o crimă de război, potrivit evaluărilor preliminare ale ONU. Înaltul Comisariat al ONU a trimis o echipă la fața locului pentru a documenta impactul atacului. „Este o oroare inimaginabilă: nouă copii au fost uciși, majoritatea în timp ce se jucau într-un parc, de schije ale armei militare care a explodat deasupra lor”, a declarat Turk, subliniind tragedia umanitară provocată de o singură explozie. „O singură explozie a luat viața a 18 oameni” În comunicatul oficial se menționează că atacul a avut loc „într-o seară caldă de vineri, când familiile se adunau lângă un loc de joacă, un restaurant și clădiri rezidențiale”. Volker Turk a accentuat că nu existau ținte militare evidente în zonă. Pretextele militare ale Rusiei Înaltul Comisar a respins total justificarea oferită de Rusia cu privire la o presupusă prezență militară în regiune. „Toți martorii au declarat că nu exista nicio prezență militară la restaurant sau în zonă în momentul loviturii”, a precizat ONU. Chiar și în cazul unei astfel de prezențe, legea internațională cere discernământ în protejarea vieților civile. Biroul Înaltului Comisar a solicitat „o anchetă rapidă, completă și independentă” privind atacul de la Krivoi Rog și posibilele încălcări ale dreptului internațional umanitar.  

Musk susține retragerea SUA din NATO (sursa: X/Mario Nawfal)
Internațional

SUA trebuie să iasă din NATO și ONU, susține Elon Musk, influentul colaborator al lui Donald Trump

Musk susține retragerea SUA din NATO. Miliardarul Elon Musk, considerat mâna dreaptă a președintelui american Donald Trump, s-a declarat favorabil ieșirii Statelor Unite din NATO și din ONU. Musk susține retragerea SUA din NATO Sâmbătă seară, pe rețeaua sa de socializare X, Elon Musk a reacționat la mesajul unui utilizator american care a scris: „Este timpul să părăsim NATO și ONU”. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Răspunsul simplu, dar puternic al lui Musk: „Sunt de acord”. Reacția sa a alimentat dezbaterea privind poziționarea SUA față de cele două organizații esențiale pentru echilibrul global. Influența majoră a lui Musk în administrația Trump Considerat cel mai bogat om din lume, Elon Musk deține un rol-cheie în administrația Trump, conducând nou-înființatul Departament de Eficiență Guvernamentală (DOGE). Acest organism are misiunea de a reduce cheltuielile guvernamentale, iar opoziția democrată acuză că Musk a acumulat o influență fără precedent, participând activ la decizii care au dus la concedierea a mii de angajați federali. „Alianța își trăiește ultimele zile” Tot sâmbătă, fostul comandant suprem al forțelor NATO în Europa, amiralul James Stavridis, a declarat pentru CNN că NATO ar putea traversa „ultimele zile” ale existenței sale. Potrivit acestuia, locul Alianței Nord-Atlantice ar putea fi preluat de o nouă alianță militară formată exclusiv din state europene. Inițiativă republicană pentru retragerea SUA din ONU În ceea ce privește Organizația Națiunilor Unite, presiunile cresc în interiorul Partidului Republican. Luna trecută, un grup de parlamentari americani a lansat o inițiativă oficială prin care solicită retragerea Statelor Unite din ONU, acuzând ineficiența și costurile ridicate ale organizației.

Serbia votează surprinzător în favoarea Ucrainei(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Președintele sârb i-a cerut scuze lui Putin că țara sa a votat pentru rezoluția ONU pro-Ucraina

Serbia votează surprinzător în favoarea Ucrainei. Președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat luni seară că Serbia a comis o greșeală prin votul său favorabil unei rezoluții a Adunării Generale a ONU, inițiată de Ucraina și aliații săi europeni. Această rezoluție cere retragerea imediată a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean. Serbia votează surprinzător în favoarea Ucrainei Deși Serbia menține relații apropiate cu Moscova, a surprins votând pentru această rezoluție, în timp ce Rusia și SUA au votat împotrivă. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Într-un talk-show televizat, Vucic a declarat: „Cred că Serbia a făcut o greșeală. Îmi cer scuze pentru aceasta cetățenilor sârbi. Sunt vinovat și eu, dar am prea multe pe cap și nu am avut timp să mă ocup de toate.” Președintele sârb a mai precizat că, în cazul unei alte rezoluții propuse de SUA, Serbia a votat abținere, considerând că aceasta ar fi trebuit să fie și poziția față de rezoluția europeană. Argumentul președintelui Vucic a explicat că decizia de a susține rezoluția pro-Ucraina a fost justificată ulterior prin faptul că aceasta confirmă pozițiile Serbiei privind integritatea teritorială. Totuși, el consideră că o abținere nu ar fi afectat acest principiu. „Nu cred că ar trebui să ne facem singuri ingrati față de vreo putere, fie că vorbim despre ruși, americani sau oricine altcineva.” Rusia acceptă scuzele Serbiei În urma declarațiilor lui Vucic, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a reacționat rapid: „Am auzit scuzele și le acceptăm. Se mai întâmplă și greșeli tehnice.” Peskov a apreciat reacția promptă a președintelui sârb și a minimizat impactul greșelii. Rezoluțiile ONU În contextul marcării a trei ani de la debutul invaziei ruse în Ucraina, două rezoluții distincte au fost propuse în Adunarea Generală a ONU. Rezoluția europeană, susținută de Ucraina, a fost adoptată cu: 93 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 65 de abțineri Aceasta solicită retragerea imediată a trupelor ruse din Ucraina. Rezoluția SUA, mai conciliantă inițial, a cerut încetarea rapidă a conflictului fără a menționa integritatea teritorială a Ucrainei. Totuși, amendamentele aduse de țările europene au schimbat textul, rezultând într-o condamnare clară a Rusiei. Textul original propus de SUA a fost ulterior prezentat în Consiliul de Securitate al ONU. În mod surprinzător, acesta a fost adoptat, întrucât Franța și Regatul Unit au ales să nu își exercite dreptul de veto.

Integritatea teritorială a Ucrainei, rezoluție ONU (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina trebuie să-și refacă integritatea teritorială, potrivit unei rezoluții ONU. SUA s-au opus

Integritatea teritorială a Ucrainei, rezoluție ONU. Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie care condamnă ferm invazia Rusiei în Ucraina și solicită retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean. Măsura, care subliniază sprijinul internațional pentru Ucraina și pentru menţinerea integrităţii sale teritoriale, a fost adoptată însă cu opoziţia Statelor Unite și cu un sprijin considerabil mai redus decât în anii anteriori. Rezoluția elaborată de SUA, modificată Inițial, proiectul de rezoluţie propus de SUA se axa doar pe solicitarea unei încheieri rapide a conflictului, fără a face referire la integritatea teritorială a Ucrainei. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” Sub presiunea țărilor europene, însă, proiectul a fost modificat. S-au adăugat amendamente care introduc referinţa la integritatea teritorială și cer o "pace justă". Integritatea teritorială a Ucrainei, rezoluție ONU Prezentată de Ucraina și susţinută de aproape toate țările din Uniunea Europeană, rezoluţia a obţinut 93 de voturi "pentru", 18 voturi "împotrivă" (inclusiv votul SUA) și 65 de abţineri. În contrast cu rezoluţiile formulate în 2022 și 2023, care au beneficiat de sprijinul a 141 de țări, noua propunere a întâmpinat mult mai multă rezistență, reflectând schimbări în dinamica sprijinului global față de Ucraina. Schimbări în politica externă a SUA Într-o schimbare radicală a politicii externe, noul preşedinte al SUA, Donald Trump, a afirmat recent că Ucraina ar fi responsabilă pentru izbucnirea conflictului. Declarațiile, care susțin agresorul și-l apropie pe Trump de Moscova, au stârnit îngrijorări serioase în rândul cancelariilor europene.

Rezoluția SUA privind războiul din Ucraina (sursa: Facebook/U.S. Department of State) În imagine, Marco Rubio, secretarul de stat american
Internațional

SUA propun o rezoluție ONU în care nu se face nici o referire la integritatea teritorială a Ucrainei

Rezoluția SUA privind războiul din Ucraina. Statele Unite au propus un proiect de rezoluție la Adunarea Generală a ONU, care solicită „încheierea rapidă” a conflictului din Ucraina, fără a menționa explicit respectarea integrității teritoriale a țării. Surse diplomatice au confirmat aceste detalii înaintea votului programat luni. Rezoluția SUA privind războiul din Ucraina În timp ce președintele american Donald Trump face presiuni asupra omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, proiectul de rezoluție cere o soluționare rapidă a conflictului și lansează un apel pentru o pace durabilă între Ucraina și Rusia. Citește și: Trump a fost recrutat de KGB în 1987 sub numele de cod "Krasnov", susțin doi foști ofițeri URSS de informații Rezoluția nu face referire la integritatea teritorială a Ucrainei. Această formulare simplă se îndepărtează de textele anterioare ale Adunării, care erau clar formulate în sprijinul Ucrainei. Reacții din partea Rusiei Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a calificat rezoluția ca fiind „o idee bună”, deși a remarcat că textul nu face referire la „rădăcinile” conflictului. Această lipsă de detalii contrastează cu abordările anterioare și ridică semne de întrebare privind modul în care se va aborda criza. Reuniunea ONU și proiectul de rezoluție al Ucrainei Adunarea Generală a ONU se reunește luni pentru a marca cea de-a treia aniversare a invaziei ruse în Ucraina. În acest context, Ucraina și partenerii europeni au pregătit un proiect de rezoluție care subliniază necesitatea dublării eforturilor diplomatice pentru a pune capăt războiului în acest an. Textul reiterează solicitările pentru retragerea imediată și necondiționată a trupelor ruse și încetarea atacurilor asupra Ucrainei, beneficiind de un sprijin larg de aproximativ 140 de state membre. Critici europene și implicații diplomatice Textul american propus, cu doar 65 de cuvinte, riscă să provoace furia europenilor, surprinși de dialogul american-rus privind Ucraina. Ambasadorul francez la ONU, Nicolas de Riviere, a declarat că nu are comentarii deocamdată, în timp ce Richard Gowan, de la International Crisis Group, a afirmat că un text minimalist care nu condamnă agresiunea rusă sau nu se referă la integritatea teritorială a Ucrainei pare a fi o trădare a Kievului și o lovitură înjositoare pentru Uniunea Europeană, contestând principiile fundamentale ale dreptului internațional.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră