sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: omv

24 articole
Economie

Dividende OMV Petrom, 0,0444 lei/acțiune

Dividende OMV Petrom, 0,0444 lei/acțiune. Directoratul OMV Petrom S.A. a anunțat marți, printr-un comunicat transmis Bursei de Valori București, propunerea unui dividend de bază de 0,0444 lei/acțiune pentru anul financiar 2024. Aceasta reprezintă o creștere anuală de 7,5%, situându-se în intervalul prognozat de 5-10% din politica de dividende a companiei. Dividende OMV Petrom, 0,0444 lei/acțiune Propunerea finală privind distribuirea dividendelor va fi supusă aprobării Adunării Generale Ordinare a Acționarilor (AGOA) din aprilie 2025, după validarea de către Consiliul de Supraveghere și Comitetul de Audit. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma Pe lângă dividendele de bază, OMV Petrom ar putea distribui dividende speciale, o decizie urmând să fie luată la mijlocul anului 2025, în funcție de performanțele financiare și contextul economic. Profit net în creștere, dar scădere a rezultatului operațional Grupul OMV Petrom a înregistrat un profit net de 4,2 miliarde de lei în 2024, marcând o creștere de 4% față de anul anterior. Cu toate acestea, rezultatul din exploatare CCA, excluzând elementele speciale, a scăzut cu 52%, la 5,7 miliarde de lei, din cauza scăderii prețurilor mărfurilor și a impactului negativ al reglementărilor asupra sectorului de gaze și energie.

Dividende OMV Petrom, 0,0444 lei/acțiune (sursa: Facebook/OMV Petrom)
Călin Georgescu, amenințări către OMV Petrom Foto: captură video
Politică

Călin Georgescu, amenințări către OMV Petrom

Candidatul la președinție Călin Georgescu a lansat azi amenințări către OMV Petrom dacă nu scade prețul la benzină: „OMV-Petrom vă merge bine în România?! Atunci să le meargă bine și românilor în România. Vă vedem și VĂ JUDECĂM. Noi, poporul!”, a scris el, pe Facebook. Citește și: Simion, poză ridicolă în palton și cu fular, lângă președintele Camerei Reprezentanților SUA, care este la costum: „I just had a great conversation” Însă site-ul peco-online.ro, care monitorizează prețurile la pompă ale carburanților, arăta că, azi, 20 ianuarie, cel mai mic preț la benzina standard era la o stație Petrom, care aparține OMV. Prețul era 7,42 pentru un litru. Și Lukoil vindea între 7,42 și 7,47 lei litrul. Cea mai scumpă benzină era la OMV și MOL, unde se vindea între 7,53 și 7,58 litrul. Însă Georgescu n-a cerut nici MOL - care apaține statului maghiar - nici Lukoil - controlat de oligarhi ruși - să scadă prețul la carburanți. Călin Georgescu, amenințări către OMV Petrom „POPORUL ROMÂN nu va mai permite unor companii să se îmbogățească dacă asta presupune sărăcirea noastră, ca neam și țară, cu orice preț. O solicitare fermă către OMV Petrom: scădeți prețul la pompă de urgență, miroase a vapori de corupție!!! Motivul solicitării: Prețul mediu la țiței scade cu 11,4% Statul elimină taxa pe țiței procesat Profitul OMV crește cu 54% Prețul acțiunii OMV crește cu 24% Concluzie: În condițiile expuse mai sus, de ce pentru poporul român prețul benzinei și motorinei crește la pompă? De ce? Normal era să scadă (conform cifrelor exprimate). OMV-Petrom vă merge bine în România?! Atunci să le meargă bine și românilor în România. Vă vedem și VĂ JUDECĂM. Noi, poporul!”, a scris Georgescu, pe Facebook.

Proiectul Neptun Deep, atacat de Greenpeace (sursa: zf.ro)
Mediu

Proiectul Neptun Deep, atacat de Greenpeace

Proiectul Neptun Deep, atacat de Greenpeace. Activiştii Greenpeace România solicită Tribunalului Bucureşti "suspendarea imediată" a acordului de mediu pentru proiectul Neptun Deep şi susţine că Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa a eliberat acordul de mediu prin încălcarea gravă a dispoziţiilor legale şi a procedurilor asociate. Proiectul Neptun Deep, atacat de Greenpeace "În timp ce OMV Petrom şi Romgaz pretind că amprenta de carbon a proiectului Neptun Deep este zero, că aceste emisii nu există, cu siguranţă le vom simţi impactul" a declarat, într-un comunicat de presă, Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău "Chiar în ultimele săptămâni România s-a confruntat consecutiv cu valuri de căldură, secetă severă şi precipitaţii însemnate cantitativ. Acest proiect nu va face decât să alimenteze şi mai mult criza climatică cu care ne confruntăm, să ameninţe biodiversitatea marină şi să pună în pericol sănătatea publică. Vom continua seria de dezbateri şi evenimente publice de informare a comunităţii locale, proteste şi acţiuni în instanţă şi vom trage la răspundere toate autorităţile şi companiile care au bătut palma să distrugă Marea Neagră", a adăugat acesta. Ce invocă Greenpeace? Potrivit sursei citate, pe lista încălcărilor legale în privinţa proiectului Neptun Deep se află: evaluările referitoare la impactul asupra schimbărilor climatice şi contribuţia la emisiile de gaze cu efect de seră a proiectului Neptun Deep sunt insuficiente şi bazate pe date învechite; procedura transfrontalieră viciată - lipsa parcurgerii procedurii dintr-o dublă perspectivă: impactul asupra biodiversităţii şi corpurilor de apă; lipsa unei consultări publice efective şi privarea publicului de studii/informaţii relevante (testele de ecotoxicitate şi rapoartele de diagnostic arheologic); lipsa oricărei evaluări a riscurilor de deteriorare imediată din cauza conflictelor militare; impactul asupra biodiversităţii marine nu a fost evaluat corespunzător. Protecția mediului În viziunea Greenpeace România, proiectul Neptun Deep ridică preocupări serioase legate de protecţia mediului, schimbările climatice şi respectarea legislaţiei. "Afirmaţia falsă că "amprenta de carbon a proiectului este zero" a indus în eroare autorităţile şi publicul, influenţând negativ modul în care reprezentanţii APM au deliberat avizarea proiectului. În realitate, proiectul contribuie semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră, fiind responsabil de emiterea a 209 milioane de tone de CO2‚ durata sa, adică o medie anuală de 10,4 milioane de tone de CO2. Numeroase studii esenţiale au fost omise sub pretextul confidenţialităţii, împiedicând o dezbatere informată, iar moderarea dezbaterii publice de către un reprezentant OMV Petrom a compromis imparţialitatea, a generat un potenţial conflict de interese în favoarea proiectului. De asemenea, excluderea scenariilor nefavorabile în evaluarea riscurilor subestimează pericolele reale pentru mediul marin. Mai mult, lipsesc măsuri de protecţie pentru speciile pe cale de dispariţie, dar şi informaţii care să ne ajute să înţelegem modul în care impactul cumulativ al zgomotului ar putea afecta habitatele marine şi biodiversitatea, în special delfinii", notează sursa citată. Mai multe companii, în instanță Până în prezent, Greenpeace România a acţionat în instanţă companiile OMV Petrom şi Romgaz, Primăria şi Consiliul Local Tuzla, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral şi Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" pentru nereguli în procesele de aprobare şi lipsă de transparenţă în legătură cu date cruciale ce vizează substanţele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră. De asemenea, organizaţia a lansat o petiţie pentru protejarea Mării Negre şi oprirea proiectului Neptun Deep, care a strâns peste 37.000 de semnături.

Valoarea dividentelor pentru acționarii OMV Petrom (sursa: Facebook/OMV Petrom)
Eveniment

Valoarea dividentelor pentru acționarii OMV Petrom

Valoarea dividentelor pentru acționarii OMV Petrom. Depozitarul Central (DC) va distribui, în perioada 3 septembrie 2024 - 6 septembrie 2027, dividende pentru acţionarii OMV Petrom, valoarea dividendului brut pe acţiune fiind de 0,03 lei. Valoarea dividentelor pentru acționarii OMV Petrom Potrivit unui comunicat al DC, emitentul va distribui dividendele speciale aferente anului 2023, utilizând serviciul naţional lansat de către Depozitarul Central. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Acţionarii care beneficiază de dividende sunt cei înregistraţi în registrul acţionarilor emitentului, la 12 august 2024. Plata dividendelor se efectuează începând cu 3 septembrie 2024. Acţionarii care sunt clienţi ai unui Participant la sistemul de compensare-decontare şi registru al Depozitarului Central îşi pot încasa dividendele prin intermediul acestuia. Pentru acţionarii care nu au cont deschis la un participant al sistemului RoClear, plata se efectuează astfel: prin transfer bancar, în baza solicitărilor transmise de acţionari; în numerar, la ghişeele bancare ale BRD - Groupe Societe Generale din întreaga ţară. "Începând cu anul 2015, ca urmare a modificării cadrului de reglementare aplicabil distribuirii dividendelor şi a oricăror alte sume cuvenite deţinătorilor de valori mobiliare, distribuirea dividendelor se efectuează prin intermediul Depozitarului Central şi al participanţilor la sistemul de compensare decontare şi registru'', se arată în comunicat.

Profitul OMV s-a triplat, dar plățile la buget au scăzut Foto: Facebook
Economie

Profitul OMV s-a triplat, dar plățile la buget au scăzut

Profitul OMV aproape că s-a triplat în primul semestru din 2024, dar plățile la buget au scăzut ușor, arată un comunicat al acestei companii. Citește și: Feminista Mihaela Miroiu, acuzată de o fostă studentă că știa că Marius Pieleanu este un prădător sexual, dar l-a protejat Potrivit acestui comunicat, OMV a avut un profit de 2,6 miliarde de lei în primul semestru din 2024, față de 0,9 miliarde de lei, în perioada similară din 2023. Profitul OMV s-a triplat, dar plățile la buget au scăzut “Contribuție la Bugetul de Stat de ~8,3 mld lei, ușor sub nivelul de 8,8 mld lei, din 1-6/23“, se mai precizează în comunicat. Investițiile au fost de 2,4 mld lei, mai mari cu 1% față de același interval de timp din 2023. “În această perioadă, am contribuit cu circa 8 miliarde de lei la bugetul de stat al României, inclusiv dividende și am investit aproximativ 2,4 miliarde de lei. Rolul nostru principal este să asigurăm energie și am făcut acest lucru cu succes: noile sonde și reparațiile capitale au contribuit semnificativ la producția de hidrocarburi, am înmagazinat cantități ridicate de gaze, îndeplinind obligația legală, rafinăria a continuat să funcționeze peste media UE , iar centrala electrică Brazi are o contribuție importantă la stabilitatea pieței de energie electrică din România. În paralel, am continuat dezvoltarea Neptun Deep, am avansat cu proiectele de energie regenerabilă și de electro-mobilitate și am luat decizia finală de investiție pentru o unitate de producție SAF/HVO. Cu acest progres și cu investiții de până la 8 miliarde lei planificate pentru 2024, suntem bine poziționați pentru a fi lideri ai tranziției energetice în România și Europa de Sud-Est”, a declarat, potrivit comunicatului OMV, Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Stații OMV care înșelau la preț (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Stații OMV care înșelau la preț

Stații OMV care înșelau la preț. Amenzi de zeci de mii de lei, avertismente, produse retrase de la comercializare și o stație OMV Petrom închisă temporar la Iași, în urma controalelor de la Protecția Consumatorilor. Stații OMV care înșelau la preț Printre neregulile constatate se numără și etichetarea neconformă, gramajul înșelător, prețurile afișate incorect, dar și vitrine frigorifice cu urme de mucegai și praf. Citește și: Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă. El are salariu uriaș, dar a dat statul în judecată pentru mai mult Inspectorii Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) au descoperit zeci de nereguli la stațiile de carburant din rețeaua OMV-Petrom din Iași. Au fost controlate zece stații și puncte de lucru, unde comisarii CJPC au constatat numeroase abateri, sancționate atât cu avertismente, cât și cu amenzi de peste 36.000 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Probabil cel mai mare salariu din România: Christina Verchere Inquam Photos / George Călin
Eveniment

Probabil cel mai mare salariu din România

Probabil cel mai mare salariu din România: cât a câștigat șefa OMV Petrom, Christina Verchere, în anul fiscal 2022. Veniturile ei au avut două componente: un salariu de bază, plus bonusuri și acțiuni. Informațiile apar în raportul de remunerare pentru membrii Directoratului și ai Consiliului de Supraveghere, publicat pe site-ul companiei. Citește și: Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă. El are salariu uriaș, dar a dat statul în judecată pentru mai mult Probabil cel mai mare salariu din România Potrivit acestor date, remunerația totală acordată lui Verchere a fost de peste 1,9 milioane de euro. Salariul de bază a fost de 634.462 de euro, brut, iar bonusurile de peste 1,3 milioane de euro. În 2022, salariul ei de bază a fost de doar 498.360 de euro, brut. Însă, cu bonusuri și acțiuni, ea a beneficiat de ușor peste 2,05 milioane de euro. OMV Petrom a publicat și veniturile altor membrii ai conducerii: Alin Popa, CFO: 797.918 euro în 2023, față de 729.837 euro, în 2022 Radu Căprău, responsabil refining și marketing: 784.000 euro Cristian Hubati, responsabil, din 17 aprilie 2023, cu „exploration and production”: 294.738 Frank Albert Neel, responsabil „gas & power”: 824.697 euro „Anul trecut (2023) a adus de asemenea recunoaştere crescută pentru acţionarii OMV Petrom, prin plata unor dividende record, în valoare totală de 5,1 miliarde de lei. Tot în acest an financiar, conducerea a demonstrat un angajamentul sporit faţă de comunitatea internaţională de acţionari, pentru a le înţelege aşteptările şi pentru a se adapta mai bine la cerinţele acestora, printr-o serie de prezentări şi întâlniri periodice”, se arată în raportul semnat de Alfred Stern, Preşedintele Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare”, arată, în raport, Alfred Stern, Preşedintele Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare. Compania şi-a bugetat pentru anul 2024 un profit net de 5,2 mld. lei, în creştere cu 31% faţă de rezultatul înregistrat în anul 2023, în timp ce vânzările ar urma să se majoreze cu 1% la 33,3 mld. lei, scrie Ziarul Financiar.

15 ani de la victoria pentru delimitarea platoului maritim Foto: Twitter
Eveniment

15 ani de la victoria pentru delimitarea platoului maritim

Se împlinesc, azi, 15 ani de la victoria României în procesul de la Haga pentru delimitarea platoului maritim. Citește și: Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montană Gold Corporation să dea în judecată statul român. Explicațiile lui Predoiu, în 2013: „Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC” 15 ani de la victoria pentru delimitarea platoului maritim „România a devenit mai mare: echipa pe care am condus-o ca agent a obținut de la Curtea Internațională de Justiție unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după Marea Unire/1918: 9700 km pătrați platou continental și zonă economic exclusivă”, a scris Bogdan Aurescu, pe Twitter. Azi se împlinesc 15 ani de când România?? a devenit mai mare: Echipa pe care am condus-o ca Agent a obținut de la #CurteaInternaționalădeJustiție unica extindere de jurisdicție suverană &drepturi suverane ale RO după Marea Unire/1918: 9700km2 platou continental&zonă ec exclusivă. pic.twitter.com/uxjWPuFEdm— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) February 3, 2024 Fost ministru de Externe și șeful echipei de avocați care a reprezentat România la Haga, Aurescu urmează să-și preia oficial poziția de judecător al Curții de la Haga, obținută în premieră de România la cea mai importantă instanță internațională. „Hotărârea a fost (…) adoptată cu unanimitate, fără opinii separate, ceea ce reprezintă până în momentul de față unica astfel de decizie din istoria Curții”, a spus Aurescu la Digi 24. Acum, OMV anunță că exploatarea efectivă a gazelor din perimetrul Neptun Deep - cel mai bogat perimetru, deocamdată - va începe în 2027. „În iunie a fost luat decizia finală de investiție, ni se vor adăuga actori principali pentru a sprijini implementarea proiectului Neptun Deep, pentru a putea livra gaze începând cu 2027”, a spus Cristina Verchere, CEO OMV Petrom.â După ce a primit aprobarea autorităților de reglementare în luna august, dezvoltarea proiectului de gaze Neptun Deep a demarat în baza unui contract de 1,6 miliarde de euro cu compania multinațională italiană de servicii petroliere Saipem și unitatea sa din România. Saipem urmează să asigure dezvoltarea principalelor instalații offshore, executând lucrări de inginerie, achiziții și construcții. Împreună cu producătorul de gaze naturale Romgaz, OMV Petrom a alocat 4 miliarde de euro pentru etapa de dezvoltare a Neptun Deep, care se estimează că va genera 100 de miliarde de cm de gaze naturale.

Pe cine penalizează Ciolacu cu zăngănitul de arme Foto: Facebook
Eveniment

Pe cine penalizează Ciolacu cu zăngănitul de arme

Ana Otilia Nuțu, analist pe probleme de energie la Expert Forum (EFOR) arată că statul român deține 45% din proiectul Neptun Deep - denumirea perimetrului din Marea Neagră de unde OMV și Romgaz ar urma să extragă gaze - iar cel austriac sub 8%. „Să se determine: Pe cine penalizează dl Ciolacu cu zăngănitul de arme”, comentează Ana Otilia Nuțu. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Ea a arătat, într-o postare pe Facebook, care este structura acționariatului celor două firme care vor exploata gazele din offshore din perimetrul Neptun Deep și a sugerat că nu crede că amenințările la adresa OMV îl vor influența pe cancelarul Nehammer. La 22 iunie, Ciolacu a participat la evenimentul organizat prilejuit de anunţul companiilor OMV Petrom şi Romgaz de a dezvolta Neptun Deep. El spunea atunci: „Suntem astăzi martorii momentului în care România face pasul decisiv spre independenţa sa energetică! Gazul din Marea Neagră este chiar combustibilul care ne va duce către realizarea acestui obiectiv strategic. Milioane de familii şi sute de mii de firme româneşti aşteaptă asta de atâta vreme”. Foto: Guvernul României Pe cine penalizează Ciolacu cu zăngănitul de arme „Niște calcule pe hârtie. Din proiectul Neptun Deep, statul român are: 20% din Petrom, care are 50% din proiect 70% din Romgaz, care are 50% din proiect. În total, 45%. Din proiectul Neptun Deep, statul austriac are: 31,5% din OMV, care are 51% din Petrom, care are 50% din proiect 0% din Romgaz. În total, un pic sub 8%. Să se determine: 1. Pe cine penalizează dl Ciolacu cu zăngănitul de arme și pozițiile sale principiale și intransigente 2. Ce șansă există că dl Nehammer să fie impresionat de zăngănitul de arme de la București și să ne dea drumul în Schengen. LE, statul are 70, nu 60% din Romgaz cum am scris inițial. Adică statul are 45% din Neptun Deep”, a scris Nuțu, pe Facebook. Luni, presa a difuzat, „pe surse”, informația că premierul Marcel Ciolacu a refuzat în discuția de la guvern cererea șefului companiei OMV, Alfred Stern, de a clarifica un articol din legea offshore dedicată gazelor din Marea Neagră. Citește și: Avalanșă de minciuni: de la „nu vine nimeni cu taxe noi” la „greul trebuie să-l ducă mai întâi statul”. În realitate, reducerile de cheltuieli sunt de 5-6 ori mai mici decât creșterile de taxe Ciolacu ar fi transmis reprezentanților companiei austriece că ”este un subiect legitim”, dar că în acest moment nu poate discuta despre nici o modificare a legii offshore ”din cauza climatului creat de cancelarul austriac Karl Nehammer prin veto-ul față de intrarea României în Schengen”

OMV și Romgaz anunță oficial decizia de a exploata gazele Foto: ExxonMobile
Eveniment

OMV Romgaz anunță decizia exploata gazele

OMV și Romgaz anunță oficial, printr-un comunicat emis de Bursa de Valori, decizia de a exploata gazele din Marea Neagră. Investiția în faza de dezvoltare a proiectului este estimată la patru miliarde de euro și este estimată o producție de 100 de miliarde de metri cubi de gaze. Procuția ar urma să înceapă în 2027. OMV și Romgaz anunță oficial decizia de a exploata gazele „OMV Petrom, cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, și Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, au aprobat planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino și Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep. Acesta urmează să fie depus la Agenția Națională pentru Resurse Minerale pentru confirmare. OMV Petrom este operatorul, fiecare dintre companii având o participație de 50% în proiect. OMV Petrom și Romgaz vor investi până la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului, care va genera o producție de circa 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale”, se arată în comunicatul BVB. Neptun Deep, la 160 de kilometri de țărm Infrastructura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor offshore de gaze naturale Domino și Pelican Sud include 10 sonde, 3 sisteme de producție submarine și rețeaua de conducte colectoare asociate, o platformă offshore, conductă principală de gaze către Tuzla și o stație de măsurare a gazelor. Platforma își generează propria energie electrică, funcționând la cele mai înalte standarde de siguranță și protecție a mediului. Întreaga infrastructură va fi operată de la distanță, prin intermediul unei replici digitale (digital twin). Acesta permite optimizarea proceselor și va contribui la îmbunătățirea performanței de mediu, prin eficientizarea consumului energetic și reducerea emisiilor. Prima producție este estimată în 2027. Producția la platou va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual (~140,000 bep/zi), timp de circa 10 ani. Citește și: Averea uriașă a judecătoarei Adomniței, de la Curtea de Apel, unde magistrații fac grevă pentru pensii: 3,7 milioane lei doar în bănci și acțiuni Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră are o suprafață de 7.500 km2 și se află la o distanță de circa 160 km de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri. Explorarea perimetrului a fost accelerată în 2008 și a inclus două campanii de achiziție 3D și două campanii de foraj de explorare. Prima descoperire de gaze a avut loc în 2012.

OMV anunță „cea mai mare descoperire de țiței”
Economie

OMV anunță „cea mai mare descoperire de țiței

OMV Petrom anunță „cea mai mare descoperire de țiței din ultimele decenii”, în regiunile Oltenia şi Muntenia din sudul României, investiţia în campania de foraj de explorare ridicându-se la aproximativ 20 milioane euro. OMV anunță „cea mai mare descoperire de țiței” Cumulat, descoperirile se ridică la peste 30 milioane bep resurse recuperabile, echivalentul a trei pătrimi din producţia realizată de OMV Petrom în anul 2022. Conform sursei citate, forajul de explorare şi testare a acestor trei sonde a avut loc în perioada iunie 2022 - aprilie 2023. Compania a investit în forajul de explorare aproximativ 20 de milioane de euro. "Romania produce ţiţei şi gaze de peste 150 de ani, iar in aceste condiţii identificarea de noi resurse presupune un efort semnificativ. Noile descoperiri vor contribui la reducerea declinului producţiei noastre şi la continuitatea furnizării unor produse esenţiale pentru economie", a afirmat Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Explorare şi Producţie. Potrivit sursei citate, una dintre descoperirile făcute de OMV Petrom a fost în perimetrul de explorare Verguleasa, din regiunea Olteniei. "Compania a identificat resurse de ţiţei care se ridică la aproximativ 20 de milioane bep în total, aceasta reprezentând cea mai mare descoperire de ţiţei a OMV Petrom din ultimele decenii. Descoperirea se află în proximitatea unei alte zone de exploatare, ceea ce oferă sinergii care vor contribui la începerea mai rapidă a producţiei", se mai precizează în comunicat. Descoperiri și la Târgoviște și Târgu Jiu Totodată, o altă descoperire a avut loc în perimetrul de explorare Târgovişte, unde au fost identificate resurse de ţiţei în cantitate estimată de 6 milioane bep. Lucrările de testare au avut loc în aprilie 2023, iar cele premergătoare dezvoltării exploatării sunt în curs de pregătire. "O a treia descoperire a fost făcută în perimetrul de explorare Târgu Jiu şi au fost identificate resurse de gaze naturale de 7 milioane bep, echivalentul a aproape o treime din producţia de gaze naturale a României din anul 2022. O a doua sondă este deja planificată pentru anul viitor, iar pregătirile pentru conectare sunt în curs", precizează sursa citată. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Conform sursei citate, toate descoperirile sunt rezultatul strategiei de explorare a companiei, concentrată pe oportunităţile din apropierea zăcămintelor existente, ceea ce facilitează dezvoltarea rapidă, conectarea şi producţia timpurie a resurselor nou descoperite.

Mâna Rusiei în Parlamentul României Foto: Exxon Mobile
Eveniment

Mâna Rusiei în Parlamentul României

Mâna Rusiei în Parlamentul României: Der Kurier (Austria) scrie că legislația a fost modificată astfel încât să torpileze, din nou, extragerea gazelor din Marea Neagră, de către OMV. Articolul apare la câteva săptămâni după ce deputații au adoptat un amendament care ar forța OMV să plătească taxa de solidaritate. Oficialii OMV au spus că amendamentul încalcă principiile Constituţiei. Citește și: Virgil Popescu acuză guvernarea PSD că, prin OUG 114/2018, a alungat Exxon: „Gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă acest lucru nu exista (…) România era exportator și avea gazele ei” În noiembrie 2022, Ministrul Energiei, Virgil Popescu (PNL), a acuzat guvernarea PSD că, prin OUG 114/2018, a alungat Exxon și a blocat investițiile în energie. El a spus, într-un interviu pentru Prima TV, că România putea avea cum gaze să exporte, dacă nu era această ordonanță. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Mâna Rusiei în Parlamentul României „În sfârșit, totul părea să fi fost pe drumul cel bun. În România, blocajele fiscale pentru producția offshore au fost relaxate anul trecut, iar OMV dorea să dea, din vară, undă verde proiectului de anvergură „Neptun Deep” din Marea Neagră. Dezvoltarea uriașelor rezerve de gaze aflate la circa 170 de kilometri în largul coastei României este prioritate, sublinia CEO OMV Alfred Stern. În timpul unei întâlniri cu Stern, în noiembrie 2022, președintele Klaus Iohannis a cerut ca o decizie să fie luată înainte de sfârșitul anului”, explică Der Kurier situația de dinainte de intervenția legislativă a Parlamentului României. Pentru extragerea gazelor din perimetrul Neptun Deep ar fi nevoie de patru miliarde de euro, dar ar însemna un pas uriaș pentru obținerea independenței de Rusia. „Dar acum proiectul Neptun Deep ar putea fi încheiat înainte de a începe”, arată publicația austriacă. „O nouă măsură fiscală pune în pericol proiectul de miliarde de euro al OMV și Petrom „Neptun Deep”, oamenii din interior suspectează influența Rusiei în fundal”, susține Der Kurier. La 29 martie, deputații au votat un amendament prin care vor forța OMV să plătească contribuția de solidaritate. Citește și: Arestat doar la domiciliu, Dan Diaconescu se autovictimizează și anunță revenirea în televiziune: Sunt absolut nevinovat. Revin în presă, cu TV și emisiune Amendamentul a fost votat cu 178 de voturi ”pentru”, 71 de ”abțineri” și 3 voturi au fost ”prezent nu votez”. Parlamentarii de la AUR și USR s-au abținut de la vot. Amendamentul include în cifra de afaceri a companiilor echivalentul cantităților de mărfuri extrase sau produse anul trecut și anul acesta, dar care nu au fost vândute, și cele utilizate ca materie primă sau pentru consum propriu. Prețul luat în calcul nu va putea fi mai mic decât media cotațiilor internaționale de referință din 2022, respectiv 2023.

OMV Petrom și Romgaz încep investiții în exploatarea din offshore Foto: Facebook OMV
Economie

OMV Petrom Romgaz investiții exploatarea offshore

OMV Petrom și Romgaz încep anul acesta investiții de 1,2 miliarde lei în exploatarea gazelor din offshore, în perimitrul Neptun Deep, scrie Profit. OMV Petrom și Romgaz încep investiții în exploatarea din offshore „Compania a anunțat, pentru anul 2023, investiții în explorare și producție «de circa 2,9 miliarde lei, incluzând Neptun Deep». «Cheltuielile de capital în 2023 pentru Neptun Deep vor fi de aproximativ 600 de milioane de lei», a declarat recent CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere. Cum OMV Petrom deține doar jumătate din proiect, iar Romgaz cealaltă jumătate, rezultă că investițiile totale în Neptun Deep din 2023 vor fi de aproximativ 1,2 miliarde lei. În plus, oficiali ai Transgaz au confirmat pentru Profit.ro că cele 2 companii au depus cereri angajante de capacitate incrementală pentru punctul de intrare în sistemul național de transport (SNT) pentru viitoarele gaze care urmează a fi produse începând cu 2027, pentru punctul de intrare/ieșire în/din sistemul național de transport (SNT), preconizat a fi creat în zona localității Tuzla, județul Constanța”, arată Profit. Războiul din Ucraina face investiția atractivă Publicația Der Standard, din Austria, scria, în decembrie 2022, că OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia, așa că a amânat exploatarea gazelor din offshore-ul românesc. Ziarul austriac arăta și că, acum, pentru a demara exploatarea, ar fi nevoie de investiții de circa patru miliarde de euro. „Rusia, ca furnizor de gaze al Austriei de mulți ani, nu ar trebui să fie bruscată, motiv pentru care OMV (…) nu a urmărit proiectul Neptun Deep cu graba necesară. Acest lucru este negat de partea austriacă”, a scris Der Standard. Ziarul amintește că anunțul privind descoperirea zăcământului a fost făcut în 2012, iar OMV a fost entuziasmat. „Ceva de genul acesta se întâmplă de obicei o singură dată în viața unui manager”, a spus atunci Gerhard Roiss, care a condus OMV din 2011 în 2015. Exploatarea a fost înghețată și pe fondul intervenției statului român, care, printre altele, dorea taxe mai mari. În plus, prețul gazelor scăzuse puternic. Citește și: ANALIZĂ Ce făcea Ciolacu sub comanda lui Dragnea: l-a angajat pe penalul Vâlcov, a susținut atacul asupra pensiilor private, a votat legea offshore care a blocat investițiile Însă, odată cu invadarea Ucrainei, prețurile la gaze au crescut, iar proiectul a redevenit atractiv pentru OMV.

OMV Petrom, 20 miliarde la stat (sursa: Facebook/OMV Petrom)
Economie

OMV Petrom, 20 miliarde la stat

OMV Petrom, 20 miliarde la stat. Compania a contribuit în 2022 la bugetul de stat al României cu circa 20 de miliarde de lei, aproape dublu faţă de 2021, şi a asigurat 7% din veniturile fiscale la bugetul de stat consolidat al României, potrivit unui comunicat al firmei. Impozitele directe, cvadruple Impozitele, taxele şi contribuţiile directe şi indirecte au reprezentat peste 19 miliarde lei, în timp ce dividendele de bază şi speciale s-au ridicat la circa un miliard de lei. Potrivit sursei citate, impozitele directe au avut cea mai mare creştere, atingând aproximativ zece miliarde lei, de aproape patru ori mai mult faţă de 2021. Acestea includ impozitul pe profit şi alte taxe directe, redevenţele petroliere, numeroase impozite şi contribuţii suplimentare aplicabile extracţiei de petrol şi gaze, vânzărilor de produse petroliere, producţiei de energie electrică, comerţului cu gaze naturale şi energie electrică. Din aceasta sumă, impozitele suplimentare şi contribuţiile au reprezentat 7,3 miliarde lei. OMV Petrom, 20 miliarde la stat "Am avut contribuţii record la bugetul de stat, în anul 2022. Acestea au însumat aproape 20 de miliarde de lei, în timp ce profitul nostru net s-a ridicat la 10 miliarde de lei. Ne-am plătit toate impozitele, taxele şi contribuţiile la timp şi ne-am conformat în mod voluntar măsurilor luate de Guvernul României pentru compensarea parţială a preţurilor la combustibili. Pentru 2023, compania a planificat investiţii de 6 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 60% din profitul net obţinut în 2022. Suntem o companie românească, cu un rol major în sectorul energetic al ţării, furnizând peste o treime din necesarul de gaze naturale, petrol şi carburanţi şi aproximativ 10% din producţia de energie electrică", a afirmat Christina Verchere, director general al OMV Petrom. Citește și: Iohannis arată spre PSD pentru faptul că OMV nu plătește taxa de solidaritate: „Să vă spună cei care au făcut normativul, adică Ministerul Finanţe. Ministerul Energiei nu a fost cooptat” Compania precizează că rezultatele sale financiare au reflectat contextul de piaţă fără precedent, cu preţuri internaţionale ridicate şi volatile ale produselor energetice, dar şi efectele investiţiilor semnificative în modernizarea şi diversificarea operaţiunilor sale, atât în România, cât şi la nivel regional.

Rareş Bogdan: Ministrul Finanţelor trebuie să dea explicaţii Foto: Facebook
Politică

Ministrul Finanţelor trebuie să dea explicaţii

Prim-vicepreședintele PNL Rareş Bogdan spune că ministrul Finanţelor, Adrain Câciu, trebuie să dea explicaţii de ce OMV nu plăteşte taxa de solidaritate. De mai multe zile, PSD acuză PNL, prin ministrul Energiei, că a permis această situație, în timp ce liberalii arată spre ministrul de Finanțe. Liderul liberal a arătat că Regulamentul european a fost transpus în cinci state, Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Slovacia, iar echipa sa lucrează şi deocamdată au studiat doar 14 state, mai au de studiat 13 state. Ministrul Finanţelor trebuie să dea explicaţii ”Din cele 14 state studiate, în 5, Ministerele de Finanţe ale ţărilor respective, nu au introdus coduri CAEN în transpunerea Ordonanţei. Deci, chestiunea cu obligativitatea de a fi trecute coduri CAEN pe transpunerea regulamentului este falsă şi aici trebuie să dea explicaţii Ministerul Finanţelor Publice, domnul ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, pentru a ne spune exact de ce este această situaţie creată la Ministerul de Finanţe, cu privire la transpunerea regulamentului respectiv în ordonanţa adoptată de Guvern pe data de 20 decembrie”, a spus eurodeputatul PNL, citat de news.ro. El a arătat că ”OMV sau alte corporaţii pur şi simplu sfidează şi prin management şi scot profiturile în afara graniţelor de ani şi ani de zile şi nimeni nu face nimic acum pe o taxă unde ar trebui să mai plătească către statul român peste un miliard şi refuză să plătească spunând că noi deja am plătit foarte mult statului român”. ”O să aştept luni, la şedinţa de coaliţie sau când va fi prima şedinţă de coaliţie, această problemă va fi pusă pe masă, pentru că pe de o parte s-a încercat o dezinformare cu privire la implicare a altor ministere în transpunerea acestui regulament, trebuiau lucrurile clarificate, că de această chestiune s-a ocupat Ministerul Finanţelor”, a spus Rareş Bogdan. „Câciu să iasă într-o conferinţă de presă” El a continuat: „Din punctul meu de vedere, cel mai bun lucru pe care l-ar putea face Adrian Câciu ar fi să iasă într-o conferinţă de presă şi să răspundă întrebărilor jurnaliştilor. (...) Reprezentanţii statului român să nu se poarte cu mănuşi şi diferenţiat, pentru că unii sunt de la Viena şi alţii de la Rădăuţi. Nu mă interesează că sunt din Săpânţa sau din Mangalia sau că sunt din Londra, New York sau din Tokyo, pentru mine, când acţionezi pe teritoriul statului român, respecţi statul român şi plăteşti taxe şi impozite conform legislaţiei. Nu încerci să fentezi legislaţia”. Despre atacurile la ministrul Energiei, de la PNL, Rareş Bogdan a arătat că ”putem să găsim o mulţime de lucruri care au funcţionat sau nu pe anumite Ministere, inclusiv pe Ministerul Energiei, dar de data aceasta, Ministerul Energiei nu a avut niciun tol în transpunerea acestui regulament”. ”Putem să găsim chestiuni cu care să criticăm Ministerul Energiei, dar în această chestiune a fost o singură entitate implicată şi entitatea implicată în transpunerea acestui regulament pe piaţa din România a fost Ministerul Finanţelor. Nu are ce să răspundă un vicepremier, un ministru al Transporturilor sau al Internelor, un ministru al Energiei sau al Economiei pe un subiect pe care trebuie să răspundă deschis, cât se poate de convingător, cât se poate de transparent (...) ministrul Finanţelor Publice”, a mai spus Rareş Bogdan. Citește și: O jurnalistă turcă sugerează, în Washington Post, că dezastrul din Turcia își are rădăcinile în corupție: „Nu cutremurele ucid, ci clădirile de beton, construite de oameni”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră