duminică 15 iunie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: oficial

4 articole
Eveniment

Vaticanul a publicat portretul oficial al Papei Leon al XIV-lea. Crucea purtată este un relicvar

Papa Leon al XIV-lea, portretul oficial. Papa Leon al XIV-lea apare în fotografia oficială distribuită de Vatican purtând o cruce relicvar care conține fragmente din oasele unor sfinți ai Ordinului Sfântului Augustin. Imaginea îl înfățișează pe Suveranul Pontif în tradiționala ținută papală albă, zâmbind timid. Papa Leon al XIV-lea, portretul oficial Fotografia va fi folosită în ocazii speciale și va figura pe site-urile oficiale ale Vaticanului. Citește și: Pariorii de pe Polymarket, hiperactivi: vezi a cui cotă a crescut masiv în această dimineață Numele ales de papă, în stil tradițional, este înscris în latină: „Leo pp. XIV”, unde „pp.” reprezintă abrevierea pentru Pontifex Pontificum. Crucea pectorală aurie purtată de noul papă nu este un simplu accesoriu: ea conține relicve ale sfinților augustineni, oferite ca dar în ziua în care Robert Francis Prevost a fost numit cardinal, pe 30 septembrie 2023. Gestul aparține postulatorului general al Ordinului Augustinian, Josef Sciberras. Relicvele: o conexiune spirituală cu Ordinul Augustinian Crucea relicvar conține patru fragmente sfinte. În centru, se află un os al Sfântului Augustin. În partea superioară, o relicvă a Sfintei Monica, mama Sfântului Augustin, față de care noul papă are o devoțiune profundă. Pe brațul stâng, o relicvă a Fericitului Anselmo Polanco, episcop martir în timpul persecuțiilor religioase din Spania (1936–1939). Pe brațul drept, o relicvă a lui Giuseppe Bartolomeo Menochio, episcop recunoscut pentru curajul său în timpul ocupației napoleoniene, ale cărui virtuți eroice au fost recunoscute de Papa Ioan Paul al II-lea în 1991. Îndemnul la protecția sfinților: un mesaj personal Josef Sciberras a relatat că i-a recomandat personal lui Robert Prevost, în ajunul Conclavului, să poarte crucea relicvar, „pentru a avea protecția sfinților Augustin și Monica”. Alegerea nu este întâmplătoare, dat fiind că Monica reprezintă, în tradiția augustiniană, imaginea transformării prin credință și a convertirii profunde. Primul papă american din istoria Bisericii Catolice Papa Leon al XIV-lea, în vârstă de 69 de ani, a fost ales pe 8 mai 2025, devenind primul Suveran Pontif american din istoria Bisericii Catolice. Alegerea sa marchează un moment istoric și simbolic pentru Biserica Universală. Mesaj de speranță și unitate într-o lume în criză Potrivit comunicatului oficial al Vaticanului, Papa Leon al XIV-lea își propune să transmită „un mesaj de speranță, unitate și continuitate în credință”, într-o perioadă pe care o descrie ca fiind „de mare provocare spirituală și socială pentru întreaga umanitate”. Imaginea va fi afișată în toate ambasadele Sfântului Scaun și în bisericile catolice din lume, marcând începutul oficial al pontificatului său. Prima enciclică: pace, reformă și responsabilitate socială Papa Leon al XIV-lea urmează să publice prima sa enciclică la începutul lunii iunie. Documentul va aborda teme-cheie precum consolidarea păcii la nivel global, reforma Curiei Romane și implicarea Bisericii în problemele sociale și ecologice majore.  

Papa Leon al XIV-lea, portretul oficial (sursa: Facebook/Vatican News)
SUA a sancționat un oficial maghiar (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

SUA a sancționat un oficial maghiar

SUA a sancționat un oficial maghiar. Statele Unite au impus sancțiuni economice marți împotriva lui Antal Rogan, șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, pentru presupusa sa implicare în corupție. SUA a sancționat un oficial maghiar Potrivit Departamentului Trezoreriei americane, Rogan este acuzat că a orchestrat scheme de corupție menite să controleze sectoare strategice ale economiei ungare și să deturneze venituri în beneficiul său personal și al apropiaților din partid. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Departamentul Trezoreriei a subliniat că fenomenul corupției în sectorul public din Ungaria "se agravează de peste zece ani". Departamentul de Stat a descris activitatea lui Antal Rogan drept emblematică pentru climatul de impunitate din țară, unde oligarhii și actorii nedemocratici au acaparat elemente-cheie ale statului. Motivația ambasadei SUA Ambasadorul american la Budapesta, David Pressman, a declarat că sancțiunile au fost impuse cu mare atenție, subliniind că este neobișnuit să sancționezi un ministru în exercițiu, mai ales dintr-o țară aliată. El a argumentat că "corupția sistemică pe care o încarnează Antal Rogan afectează procesul decizional al Ungariei în chestiuni ce influențează direct securitatea SUA". Corupția în Ungaria Ungaria ocupă ultima poziție în clasamentul Transparency International privind corupția în Uniunea Europeană. Aceste acuzații și scandaluri au dus la înghețarea unor fonduri europene de miliarde de euro, afectând încrederea în guvernul condus de Viktor Orban. De la revenirea la putere în 2010, premierul Viktor Orban a fost asociat cu îmbogățirea rapidă a apropiaților săi, precum Lorinc Meszaros, un prieten din copilărie, și ginerele său, Istvan Tiborcz, care controlează sectoare importante ale economiei ungare. Sancțiuni sub Legea Magnițki Sancțiunile impuse fac parte din Legea Magnițki, o inițiativă globală menită să combată corupția și abuzurile împotriva drepturilor omului. Parlamentul European a criticat regimul lui Viktor Orban, descriindu-l ca pe un "regim hibrid de autocrație electorală". Reacția oficialilor maghiari Ministrul de Externe, Peter Szijjarto, a catalogat sancțiunile drept o "răzbunare personală" a ambasadorului american care își încheie mandatul. El a exprimat speranța că viitoarea administrație americană va trata Ungaria ca pe un aliat, nu ca pe un inamic. Ungaria și SUA, relații tensionate Sancțiunile vin pe fondul relațiilor complicate dintre administrația Biden și Viktor Orban, care a cultivat legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin și și-a exprimat public admirația pentru fostul președinte american Donald Trump. Tensiunile reflectă o deteriorare a relațiilor bilaterale și subliniază poziția izolată a Ungariei în context internațional.

Rusia admite, oficial, că retrage trupe (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rusia admite, oficial, că retrage trupe

Rusia admite, oficial, că retrage trupe. O hartă militară prezentată marţi de Ministerul rus al Apărării confirmă retragerea trupelor ruse din zone din estul şi sudul Ucrainei unde armata ucraineană desfăşoară o contraofensivă pe mai multe direcţii. Rusia admite, oficial, că retrage trupe În briefing-ul său zilnic (VIDEO) despre evoluţia frontului din Ucraina, Ministerul rus al Apărării nu a făcut vreo menţiune explicită asupra replierii trupelor sale în urma operaţiunilor contraofensive ucrainene, dar zona marcată a fi sub controlul trupelor ruse este pe harta prezentată marţi vizibil mai mică faţă de harta precedentă, prezentată pe 11 septembrie. Astfel, în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, unde armata ucraineană a lansat luna trecută o contraofensivă amplă - după ce trupe ruse au fost mutate de acolo în sud în urma unei diversiuni a Kievului ce a sugerat că va lansa o contraofensivă majoră în sud -, forţele ruse aflate pe o linie a frontului de circa 70 de kilometri la sud de oraşul Kupiansk de-a lungul râului Oskil par să se fi retras circa 20 de kilometri către est, până la graniţa cu provincia ucraineană Lugansk. Această repliere din Harkov se adaugă celei care era deja vizibilă pe harta din 11 septembrie. 25 de km, recuperați de ucraineni în Herson În provincia sudică Herson, linia frontului de pe malul drept al râului Nipru s-a mutat circa 25 de kilometri spre sud. Poziţionarea trupelor ruse pe respectiva hartă confirmă că acestea au pierdut localitatea Duceanie, iar linia frontului din Herson porneşte de acum din această localitate către vest. Contraofensiva ucraineană desfăşurată de-a lungul malului de est al Niprului încearcă să aducă sub încercuire o grupare rusă aflată acolo şi alcătuită din circa 20.000 de militari, în cadrul acestei operaţiuni armata ucraineană bombardând anterior podurile de peste râu. Dar autorităţile proruse din provinciile ucrainene Lugansk şi Herson au susţinut marţi că trupele ruse au frânat înaintarea celor ucrainene în unele părţi ale frontului, inclusiv la Duceanie. Lupte grele lângă Kreminna Totuşi, conform canalului rus Rybar de pe Telegram, care monitorizează mişcările trupelor ruse, a fost observată continuarea înaintării trupelor ucrainene în zonele Arhanghelske şi Duceanie pentru a tăia căile de comunicaţie ale grupării armate ruse de pe malul drept al Niprului. Citește și: Elon Musk, în defensivă în fața trolling-ului pro-Ucraina: a cheltuit 80 de milioane USD pentru a ajuta această țară. După Zelenski, și președintele Lituaniei îl critică pe patronul Tesla Pe frontul din estul Ucrainei, un purtător de cuvânt al trupelor ruse din provincia Lugansk a declarat agenţiei TASS că trupele ucrainene încearcă în continuare să străpungă liniile defensive ruseşti din apropierea oraşului Kreminna. Potrivit sursei citate, forţele ucrainene "suferă pierderi enorme, dar cu toate acestea încearcă să avanseze".

Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE (sursa: Ukrinform)
Internațional

Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE

Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE. Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene (UE) au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la clubul comunitar, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană (CE) a făcut o recomandare în acest sens, transmit agenţiile internaţionale de presă. Liderii celor 27 au făcut, la summitul de la Bruxelles, primul pas spre aderarea celor două ţări, un proces care poate fi reversibil dacă acestea nu se vor conforma reformelor cerute de CE în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sau aplicarea legii care limitează puterea oligarhilor. Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE Ziua de "astăzi marchează un pas crucial în drumul vostru spre UE", a scris preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pe Twitter, felicitându-i pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi popoarele lor. "Avem un viitor împreună", a adăugat el, scriind pe Twitter şi în limbile celor două ţări ţări, potrivit AFP. https://twitter.com/CharlesMichel/status/1540037281444241409 Consiliul European a decis să recunoască "perspectiva europeană" a Georgiei, dar nu i-a acordat încă statutul de candidat. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Acordarea candidaturii Ucrainei şi Republicii Moldova a fost garantată înainte de începerea summitului, dar a durat mai mult decât era prevăzut iniţial pentru ca liderii să o aprobe, deoarece aprobarea a fost precedată de o discuţie mai amplă privind viitorul procesului de extindere a Balcanilor de Vest, potrivit unor surse diplomatice, relatează EFE. Discuţia a fost declanşată de frustrarea exprimată public de liderii Albaniei, Macedoniei de Nord, Serbiei şi Kosovo la finalul summitului UE cu Balcanii de Vest de joi dimineaţă, care s-a încheiat fără un progres în procesul lor de aderare. "Ceea ce se întâmplă acum este o problemă gravă şi o lovitură serioasă pentru credibilitatea UE. Pierdem timp preţios de care nu dispunem", a declarat premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski, referindu-se la veto-ul Bulgariei privind începerea negocierilor de aderare cu Skopje şi Tirana. Ca urmare a acestor plângeri, Austria şi Slovenia, în special, au făcut presiuni pentru ca disponibilitatea UE de a primi Balcanii să fie mai clară în concluziile summitului european, potrivit EFE. https://twitter.com/ZelenskyyUa/status/1540038995178037249 La sfârşitul anului, Comisia urmează să facă o primă evaluare a reformelor solicitate Ucrainei şi Republicii Moldova, care se referă în special la lupta împotriva corupţiei şi la independenţa sistemului judiciar. Următoarea etapă, deschiderea negocierilor oficiale, va necesita din nou unanimitatea celor 27 de state membre, potrivit Agerpres. https://twitter.com/sandumaiamd/status/1540042435186892801 Aceste negocieri nu sunt încă deschise pentru Macedonia de Nord şi Albania, care sunt candidate din 2005 şi, respectiv, 2014. Ţările din Balcanii de Vest şi-au exprimat joi frustrarea faţă de ritmul lent al procesului de aderare, consemnează şi AFP.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră