vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: oecd

7 articole
Economie

Indicele competitivității fiscale: Estonia, care are cotă unică de impozitare, este pe locul I

Indicele competitivității fiscale 2025: Estonia, care are cotă unică de impozitare, este pe locul I pentru al 12-lea an consecutiv. Indicele este alcătuit de Tax Foundation, un think tank din Washington DC, și face un clasament doar pentru statele membre ale OECD, deci situația României nu este evaluată. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Indicele competitivității fiscale: Estonia, care are cotă unică de impozitare, este pe locul I Letonia este pe locul II în clasament, Lituania - locul cinci, iar Ungaria - care de asemeena are cotă unică - este pe locul nouă, o ușoară cădere față de 2024. Statele OECD cu cele mai proaste sisteme fiscale - care afectează competitivitatea lor - sunt Franța și Italia. Tax Foundation scrie că Franța și-a înrăutățit situația, crescând rata impozitului pe profit.  Cum explică Tax Foundation prezența pe primul loc al Estoniei: „În primul rând, are o rată de impozitare de 22% asupra veniturilor corporative, care se aplică numai profiturilor distribuite. În al doilea rând, are un impozit fix (Nota red: cotă unică) de 22% asupra veniturilor individuale, care nu se aplică veniturilor personale din dividende. În al treilea rând, impozitul pe proprietate se aplică numai valorii terenurilor, și nu valorii bunurilor imobiliare sau a capitalului. În cele din urmă, are un sistem fiscal teritorial care scutește 100% din profiturile din străinătate obținute de societățile naționale de la impozitarea internă, cu puține restricții”.  Letonia, care este locul II în clasament, „a adoptat recent sistemul estonian de impozitare a societăților comerciale, dispune, de asemenea, de un sistem relativ eficient de impozitare a veniturilor din muncă”, arată Tax Foundation.  De ce este Lituania pe locul cinci? „Rata impozitului pe profit în Lituania este de 16%, cu mult sub media OCDE de 24,2%. Impozitele pe muncă în Lituania sunt mai mici decât media, ceea ce permite guvernului să obțină venituri din impozitele pe salarii cu foarte puține distorsiuni”, arată Tax Foundation.  Ungaria a căzut de pe locul șapte, în 2024, pe nouă, în 2025. Tax Foundation arată că are un TVA foarte mare, de 27%, acesta fiind una din slăbiciunile sistemului de taxare. Însă: „Ungaria are cea mai mică rată de impozitare a societăților comerciale din OCDE, de 9%. Venitul personal este impozitat cu o rată fixă de 15%”.  De ce Franța este pe ultimul loc „Franța are cel mai puțin competitiv sistem fiscal din OCDE. Are cea mai mare rată maximă a impozitului pe profit din OCDE, de 36,13 %, incluzând multiple suprataxe și impozite distorsionante pe producție. De asemenea, aplică multiple impozite distorsionante pe proprietate, cu taxe separate pe proprietăți imobiliare, active bancare și tranzacții financiare, pe lângă un impozit pe avere aplicat bunurilor imobiliare”, se arată în clasament.  Italia este pe penultimul loc. Locurile 33-36 sunt ocupate de: Portugalia, Spania, Polonia și Columbia.  „Un cod fiscal competitiv este unul care menține rate marginale de impozitare scăzute. În lumea globalizată de astăzi, capitalul este extrem de mobil. Companiile pot alege să investească în orice număr de țări din întreaga lume pentru a găsi cea mai mare rată de rentabilitate. Acest lucru înseamnă că companiile vor căuta țări cu rate de impozitare mai mici asupra investițiilor pentru a-și maximiza rata de rentabilitate după impozitare. Dacă rata de impozitare a unei țări este prea mare, aceasta va determina investițiile să se îndrepte către alte țări, ceea ce va duce la o creștere economică mai lentă. În plus, ratele marginale de impozitare ridicate pot împiedica investițiile interne și pot duce la evitarea impozitelor”, scrie Tax Foundation.   

Indicele competitivității fiscale: Estonia, care are cotă unică de impozitare, este pe locul I Foto: Visit Estonia
Fost președinte al ANI, Horia Georgescu, arată cum a distrus CCR procedura de verificare a averilor Foto: Facebook
Politică

Fost președinte al ANI arată cum a distrus CCR procedura de verificare a averilor

Un fost președinte al ANI, Horia Georgescu, arată cum a distrus CCR procedura de verificare a averilor și a periclitat PNRR și aderarea la OECD. „Mecanismul central utilizat până acum — analiza comparativă între venituri și cheltuieli — devine, în fapt, inutilizabil”, arată el.  Citește și: Deputatul USR Năsui indică 13 cheltuieli care se pot tăia „din prima secundă”. Dar USR a preferat să-i trimită la negocieri pe Ghinea și Voiculescu Georgescu apreciază că decizia CCR de secretizare a declarațiilor de avere nu îl favorizează pe președintele Dan, ci, dimpotrivă, vulnerabilizează mandatul său, întrucât acesta are un mesaj bazat pe lupta anticorupție.  Fost președinte al ANI arată cum a distrus CCR procedura de verificare a averilor „Două aspecte esențiale trebuie subliniate în legătură cu decizia pronunțată ieri de Curtea Constituțională a României (CCR): 1. Deși aplicabilitatea deciziei este, formal, limitată la viitor, efectele sale practice sunt imediate și profunde. Dosarele în curs, inclusiv cele aflate pe rolul instanțelor cu obiectul verificării averii, vor fi grav afectate. Mecanismul central utilizat până acum — analiza comparativă între venituri și cheltuieli — devine, în fapt, inutilizabil. Eliminarea obligației de declarare exhaustivă a patrimoniului deținut împreună cu familia și excluderea din evaluare a membrilor de familie (soț/soție, copii aflați în întreținere) golesc procedura de conținut și eficiență.   2. În consecință, Agenția Națională de Integritate nu va mai putea solicita documente și informații despre aceste persoane, ceea ce reduce drastic capacitatea instituțională de investigație. Dacă și până acum procedura de control al averii prezenta deficiențe structurale, în urma acestei decizii devine, practic, inoperabilă. Se deschide astfel o breșă majoră în arhitectura națională de protejare a integrității funcției publice.   Este relevant de amintit că ANI a mai traversat o criză similară în 2010. Însă atunci existau alternative juridice viabile și un sprijin politic solid pentru remediere. Astăzi, acest suport lipsește. Iar principiul transparenței — fundamentul legal și funcțional al Agenției Naționale de Integritate — este grav compromis.   Contextul general este, de asemenea, profund diferit. În urmă cu 15 ani, susținerea luptei împotriva corupției era o prioritate națională, iar mecanismele europene de monitorizare — MCV și aderarea la Schengen — funcționau ca garanții externe ale reformei. Între timp, România a eliminat aceste repere de conformitate și, la scurt timp, regresează la paradigma legislativă a anilor ’90, când Legea nr. 115/1996 impunea o declarație de avere formală, opacă, inaccesibilă publicului și lipsită de control. Este o involuție regretabilă. Și, mai mult decât atât, profund îngrijorătoare.   Gravitatea situației depășește planul juridic. Este vorba despre credibilitatea internațională a României într-un moment marcat de incertitudine geopolitică și fragilitate politică internă. După sincopele majore înregistrate în relația cu partenerul strategic, România riscă să-și piardă încrederea și în fața Uniunii Europene, exact în etapa în care părea să-și consolideze statutul de stat membru matur și predictibil.   Aderarea la OCDE, unde ANI a fost prezentată ca model instituțional, este serios vulnerabilizată. Totodată, negocierea și implementarea PNRR — condiționată de angajamente clare privind buna guvernanță și integritatea publică — este afectată. Impactul strategic este major, iar consecințele, greu de cuantificat în acest moment.   P.S.: Pentru cei tentați să speculeze “conspiraționist” pe marginea acestei decizii, trebuie spus limpede: hotărârea CCR nu îl favorizează pe președintele Dan, ci, dimpotrivă, vulnerabilizează mandatul său. Mesajul central de reformă și relansare legitimă a luptei anticorupție — fără abuzurile trecutului, dar cu instrumente funcționale — este afectat direct. În mod subiectiv și politic, această decizie contravine direcției pe care a asumat-o în fața electoratului”, a scris Georgescu, pe Facebook. 

Decizia CCR de secretizare a declarațiilor de avere pune în pericol aderarea la OECD Foto: CCR
Politică

ANI anunță că decizia CCR de secretizare a declarațiilor de avere pune în pericol aderarea la OECD

ANI anunță că decizia CCR de secretizare a declarațiilor de avere pune în pericol aderarea la OECD și încalcă „toate angajamentele internaționale” din ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii în funcţia publică. Citește și: Deputatul USR Năsui indică 13 cheltuieli care se pot tăia „din prima secundă”. Dar USR a preferat să-i trimită la negocieri pe Ghinea și Voiculescu Agenția mai afirmă că sunt afectate „progresele înregistrate de România în cadrul exerciţiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupţiei - GRECO)”. ANI avertizează că nu mai puțin de 12 milioane de declarații de avere ar urma să devină secrete.  Decizia CCR de secretizare a declarațiilor de avere pune în pericol aderarea la OECD „Efecte cu privire la angajamentele internaţionale ale României:* Poate duce la încălcarea obligaţiilor ce decurg din Convenţia ONU împotriva corupţiei (UNCAC - caracter obligatoriu pentru Statele Semnatare). Potrivit art. 8 alin. (5) al Convenţiei, "Fiecare stat parte se străduieşte, dacă este cazul şi conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri şi sisteme care să-i oblige pe agenţii publici să declare autorităţilor competente toate activităţile exterioare, orice ocupaţie, orice plasamente, orice bunuri şi orice dar sau avantaj substanţial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcţiile lor de agent public";* Poate afecta progresele înregistrate de România în ceea ce priveşte îndeplinirea Foii de Parcurs pentru Aderarea la OCDE (Accesion Roadmap). Un domeniu esenţial cuprins în acest cadru de evaluare se referă la "consolidarea guvernanţei publice, integritatea şi sporirea eforturilor de combatere a corupţiei";* Poate anula progresele făcute de România în exerciţiul de monitorizare GRECO (al Consiliului Europei). Rapoartele GRECO din ultimele două evaluări au reflectat progresele înregistrate de România în privinţa declaraţiilor de avere şi de interese: "Din perspectiva laturii pozitive, România are un sistem de declarare a veniturilor, bunurilor şi intereselor care poate fi privit drept exemplar din multe puncte de vedere şi care este supravegheat de către Agenţia Naţională de Integritate" (Runda a IV-a) şi "România are în vigoare un sistem solid pentru declararea averilor şi intereselor" (Runda V-a)Publicarea declaraţiilor de avere şi de interese nu încalcă dreptul la viaţă privată, potrivit mai multor decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului:În cauza Wypych împotriva Poloniei (25 octombrie 2005, cererea nr. 2428/05), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerea unui membru al unui consiliu local din Polonia care a refuzat să depună declaraţia de avere, susţinând că obligaţia de a divulga detalii privind situaţia sa financiară şi portofoliul de proprietăţi impusă de legislaţie încalcă articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Curtea a constatat că obligaţia de a depune declaraţia şi publicarea online a acesteia au reprezentat într-adevăr o ingerinţă în dreptul la viaţă privată, dar că aceasta a fost justificată şi că sfera cuprinzătoare a informaţiilor care trebuie declarate nu a fost considerată excesiv de împovărătoare:Curtea "consideră că tocmai acest caracter cuprinzător face realist să se presupună că dispoziţiile contestate îşi vor atinge obiectivul de a oferi publicului o imagine rezonabil de exhaustivă a situaţiei financiare a consilierilor ... că obligaţia suplimentară de a declara informaţii privind proprietatea, inclusiv proprietatea conjugală, poate fi considerată rezonabilă, în măsura în care este menită să descurajeze încercările de a ascunde bunuri prin simpla dobândire a acestora folosind numele soţului/soţiei unui consilier." Curtea Europeană a Drepturilor Omului a aprobat, de asemenea, publicarea şi accesul pe internet la declaraţii, argumentând că "publicul larg are un interes legitim în a se asigura că politica locală este transparentă, iar accesul pe internet la declaraţii face ca accesul la astfel de informaţii să fie eficient şi uşor. Fără un astfel de acces, obligaţia nu ar avea nicio importanţă practică sau incidenţă reală asupra gradului de informare a publicului cu privire la procesul politic".De asemenea, publicul are dreptul de a fi informat cu privire la aspecte ale vieţii private a personalităţilor publice, după cum se afirmă în decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (Karhuvaara şi Iltalehti împotriva Finlandei). Limitele de ingerinţă în viaţa privată a persoanelor publice, inclusiv prin accesul la informaţii despre acestea, sunt mai largi în comparaţie cu cele ale persoanelor private fără statut public.Alte elemente de context:* Prevederile au mai fost tratate anterior, astfel că prin Decizia nr. 309/2014 a CCR a fost statuat faptul că "soluţia legislativă a publicării declaraţiilor de avere şi de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenţiei Naţionale de Integritate de asigurare a integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenire a corupţiei instituţionale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declaraţii se realizează, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanţii împotriva unor ingerinţe arbitrare";* Studiile efectuate de Banca Mondială au arătat că la nivelul anului 2020 existau peste 160 de ţări care au introdus sisteme privind declaraţiile de avere şi de interese;* Prin operaţiunile de prelucrare a declaraţiilor de avere şi de interese, Agenţia îndeplineşte o obligaţie legală, statuată în dreptul intern prin Legea nr. 176/2010, obligaţie ce serveşte interesul public, cumulând astfel două dintre condiţiile de legalitate ce se regăsesc la art. 6 alin. (1) lit. c) şi e) din Regulamentul GDPR.Facem precizarea că Agenţia Naţională de Integritate a comunicat Curţii Constituţionale a României punctul de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi cele ale 12 alin. (6) din Legea nr. 176/2010, precum şi impactul acesteia atât în plan naţional, cât şi în plan internaţional”, arată ANI. 

România ar putea fi primită în OECD în 2026 Foto: OECD
Eveniment

România ar putea fi primită în OECD în 2026

România ar putea fi primită în OECD în trimestrul III sau IV din 2026, susține șeful Autorităţii de Supraveghere Financiare (ASF), Alexandru Petrescu. El a arătat că că România are un parcurs de la care nu se poate abate în ceea ce priveşte reperele calendaristice de adopţie a diferitelor tipuri de reglementări, legislaţii. Citește și: EXCLUSIV Zeci de angajări la Guvern, ministerul de Externe și alte instituții de stat în decembrie 2024, înainte de înghețarea posturilor România ar putea fi primită în OECD în 2026 „Pentru mine, un real vânt în pânze în ceea ce priveşte operaţionalizarea schimbării este parcursul de aderare la OCDE, fiindcă foarte multe principii, parţial sau unele deloc aplicate în legislaţia primară sau secundară din România, acum devin repere de obligativitate. Perspectivele din acest punct de vedere sunt optimiste. Avem un parcurs de la care nu ne putem abate nici cu o zi în ceea ce priveşte reperele calendaristice de adopţie a diferitelor tipuri de reglementări, legislaţii. Există perspectiva să devenim membri cu drepturi depline undeva în trimestrul III - IV al anului 2026. Vom vedea un întreg pachet de schimbări implementat care îşi va arăta roadele şi va simplifica multe dintre lucrurile care acum sunt reclamate de diferite entităţi listate", a declarat Petrescu. „Nu este niciun secret pentru nimeni că există, la nivelul Europei, o configuraţie de layere birocratice care fac viaţa antreprenorului, indiferent de nivelul în care activează, mai dificilă. Şi nu trebuie să vă spun eu sau să auziţi din voci europene, cred că mulţi dintre dumneavoastră, dacă nu din curiozitate, din obligaţie profesională, aţi parcurs raportul Draghi - şi acolo avem o radiografie destul de clară a situaţiei la zi, în ceea ce priveşte competitivitatea, productivitatea, vizavi de alte geografii, mă refer la cea asiatică, la cea nord-americană. Nu ţine doar de jurisprudenţa, jurisdicţia românească să facă ceva”, a mai afirmat șeful ASF.

Muncitorii români, taxați peste media statelor dezvoltate Foto: Facebook
Eveniment

Muncitorii români, taxați peste media statelor dezvoltate

Muncitorii români, taxați de guvernul social-democratului Ciolacu cu 20% în plus peste media statelor dezvoltate din OECD, arată deputatul USR Claudiu Năsui într-o postare pe Twitter. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei Acesta a arătat că în România taxarea muncii este de 43% dintr-un salariu complet, în timp ce media în OECD este de 35%. Muncitorii români, taxați peste media statelor dezvoltate „Un grafic important pe care, din păcate, nu-l veți vedea în această campanie. Statul român taxează munca peste media OCDE. Aproape cu o treime mai mult. În medie, în țările OCDE (țări bogate precum Elveția, Germania, Belgia, Danemarca, etc.) taxarea muncii este la ~35% dintr-un salariu complet. În timp ce în România, taxarea muncii este la 43% dintr-un salariu complet. Așa se explică de ce românii pleacă la muncă în alte țări în timp ce satele se deșertifică. Așa se explică de românii sunt pe locul unu în Europa la sărăcie în muncă (muncim dar suntem în continuare săraci). Așa se explică și de ce avem atâta muncă la gri și la negru. Așa se explică și o mare parte din sărăcia din România și o serie întreagă de probleme sociale legate de aceasta. Salariații au dreptate să ceară reducerea taxării muncii. Antreprenorii au dreptate să ceară reducerea taxării muncii. Singurii care se opun sunt casta politică. De ce? Pentru că ei sunt beneficiarii taxării mari. Zero Taxe pe Salariul Minim înseamnă reducerea taxării muncii și a cheltuielilor statului. Se poate face, trebuie doar voință politică”, a scris Năsui. Un grafic important pe care, din păcate, nu-l veți vedea în această campanie.Statul român taxează munca peste media OCDE. Aproape cu o treime mai mult.În medie, în țările OCDE (țări bogate precum Elveția, Germania, Belgia, Danemarca, etc.) taxarea muncii este la ~35% dintr-un… pic.twitter.com/EQ8Ul4q4Nk— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) May 22, 2024

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, avertizează: „La anul va veni nota de plată” (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Economie

„La anul va veni nota de plată”

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea avertizează: „A cere acum în plus scutiri, nu ştiu ce măriri şi aşa mai departe, când toată lumea ştie foarte bine că la anul va veni nota de plată, să adânceşti acum dezechilibrele, mi se pare o speranţă deşartă că va fi altcineva care va plăti şi tu vei scăpa de nota de plată”. Citește și: Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani România are, potrivit lui Lazea, cel mai mare deficit de cont curent, în rândul statelor OECD, și este pe locul II de la coada clasamentului în ceea ce privește deficitul bugetar. „La anul va veni nota de plată” Ce a arătat economistul-șef al BNR, vorbind la conferința anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR): „La inflaţie, dacă am intra luna aceasta, noi am fi pe locul 4 din coadă. O mai mare inflaţie decât noi au la nivelul lunii trecute Turcia, 68%, Columbia, 7,4%, şi, surprinzător, Islanda, 6,8%. Deci, am fi a patra din coadă” „La deficitul bugetar, prognoza revistei The Economist spune că un singur stat va avea anul acesta un deficit de peste 6%, şi acesta e SUA, 6,1%. România ar fi mână în mână cu Statele Unite pe ultimul loc în cadrul OCDE cu deficitul bugetar în acest an. Mai rău decât Turcia, care ar avea un deficit de 4,6% din PIB, mai rău decât Columbia, deficit 5,1%, mai rău decât Mexic, deficit 4,7%”. „La deficitul de cont curent, România ar fi pe ultimul loc, cu 6,5%” „La creşterea economică, am sta bine, fiind în grupul fruntaş cu 2,5%, fiind întrecuţi de Turcia, cu 4%”. „Eu mă întreb: cei care acum solicită noi facilităţi fiscale, salarii, nu ştiu ce, ştiind bine în mintea lor că anul viitor va urma o corecţie, la ce se aşteaptă? Adică, chiar aşa, ei îşi închipuie, cei care solicită acum repede, că e an electoral, îşi închipuie că ei nu vor plăti cu atât mai mult anul viitor? Speră ei că la anul nota de plată va fi achitată de alţii? Asta e întrebarea mea. Deci, a cere acum în plus scutiri, nu ştiu ce măriri şi aşa mai departe, când toată lumea ştie foarte bine că la anul va veni nota de plată, să adânceşti acum dezechilibrele, mi se pare o speranţă deşartă că va fi altcineva care va plăti şi tu vei scăpa de nota de plată", a mai spus Lazea.

Țările cu cel mai competitiv sistem de taxare: Estonia, locul I
Eveniment

Țările cu cel mai competitiv sistem de taxare

OECD arată care au fost, în 2022, țările cu cel mai competitiv sistem de taxare: Estonia, care are cotă unică, este pe primul loc. Această organizație, din care România nu face parte, dar unde încearcă să fie primită, publică anual un index al competitivității fiscale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ungaria, o altă țară care folosește cota unică de impozitare, este pe locul șapte în acest index. Țările cu cel mai competitiv sistem de taxare PSD a susținut, în mod fals, că doar Rusia mai are, în Europa, cotă unică de impozitare. „Mai există cred că un singur stat european care nu are impozitarea progresivă (…) Rusia mai are cotă unică (…) Dacă vrem să ne raportăm la Rusia economic, nu am nicio problemă”, declara, la 1 mai, Marcel Ciolacu. Citește și: EXCLUSIV Primarul Minea de la Chiajna a ascuns 14 case și terenuri: a declarat doar opt, dar DNA i-a pus sechestru pe 22. Edilul a finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia cu 45 de milioane de lei de la buget „Pentru al nouălea an consecutiv, Estonia are cel mai bun cod fiscal din OECD. Punctajul său de top se datorează celor patru caracteristici pozitive ale sistemului său fiscal. În primul rând, Estonia are o rată de impozitare pe profit de 20 %, care se aplică doar profiturilor distribuite. În al doilea rând, are o cotă unică de 20% pe venitul persoanelor fizice (…) În al treilea rând, impozitul pe proprietate se aplică numai la la valoarea terenurilor (...) În sfârșit, are un sistem de impozitare teritorial care scutește 100% profiturile obținute de corporațiile naționale în străinătate de la taxarea domestică, cu puține restricții”, se arată în indexul competitivității fiscale. Estonia este și pe locul opt în indexul libertății presei, elaborat de Reporteri fără frontiere, in timp ce România este pe locul 53. The most competitive tax systems in the OECD: 1. ?? Estonia 2. ?? Latvia 3. ?? New Zealand 4. ?? Switzerland 5. ?? Czech Republic 6. ?? Luxembourg 7. ?? Hungary 8. ?? Lithuania 9. ?? Turkey10. ?? IsraelSee more: https://t.co/5K4PUy1XF3 pic.twitter.com/9NhRLzre4T— Tax Foundation (@TaxFoundation) May 12, 2023 În cazul Ungariei, documentul menționează ca fiind un avantaj faptul că are cotă unică de impozitare a veniturilor personale. Și Bulgaria are cotă unică, dar nu se află în OECD.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră