vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: occident

45 articole
Internațional

Lavrov, noi mesaje pentru suveraniști: Rusia cu luptă cu Occidentul colonialist

Occidentul duce o luptă „murdară și necompetitivă” împotriva Rusiei prin impunerea de sancțiuni și restricții comerciale, susține ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Într-un interviu acordat televiziunii ruse, acesta a acuzat statele occidentale că folosesc conflictul din Ucraina ca pretext pentru a elimina Rusia de pe piața globală a armamentului. Lavrov: „Sancțiunile nu au legătură cu Ucraina, ci cu competiția” „Provocările sunt aceleaşi cu care ne confruntăm la exportul oricărui alt bun (...). Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Este vorba despre sancţiuni şi încercările de a le justifica prin necesitatea de a acuza Rusia pentru ‘comportamentul’ său faţă de Ucraina. Dar, de fapt, este o luptă murdară şi necompetitivă”, a afirmat Lavrov. Acuzații de ipocrizie Șeful diplomației ruse acuză Occidentul de incoerență și ipocrizie, susținând că a renunțat la principiile pieței libere în momentul în care Rusia a devenit un competitor puternic. „Occidentul a demonstrat incapacitatea absolută de a încheia acorduri. Respectul faţă de regulile globalizării, piaţa liberă, concurenţa loială, prezumţia de nevinovăţie – toate acestea s-au transformat în cenuşă de îndată ce Occidentul a realizat că pierde competiţia.” Rusia, pregătită să facă față sancțiunilor Lavrov susține că sancțiunile nu își mai ating scopul, deoarece „restul lumii” ar căuta alternative la sistemele financiare și logistice occidentale. „Toți vor să facă comerţ cinstit. Cei care doresc acorduri comerciale reciproc avantajoase vor găsi întotdeauna cum să îşi organizeze lanţurile financiare, bancare şi logistice.” Piața armamentului, armă geopolitică și simbol istoric Ministrul rus afirmă că industria militară a Rusiei rămâne competitivă și influentă, invocând rolul istoric al armelor sovietice în mișcările de independență din Africa și Asia. „Producţiile militare ruseşti sunt absolut competitive şi se mândresc cu gloria de a fi sprijinit, timp îndelungat, lupta împotriva colonialismului occidental. Kalaşnikov este un simbol al decolonizării.” Lavrov afirmă că sancțiunile împotriva industriei militare ruse au fost impuse „cu mult înainte” de invazia Ucrainei, ceea ce ar demonstra, în opinia sa, că acestea nu sunt rezultatul conflictului, ci o strategie de izolare economică.

Lavrov acuză Occidentul de „luptă murdară” (sursa: TASS)
Componente occidentale identificate în rachetele rusești (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Peste 100.000 de componente occidentale în dronele și rachetele rusești care au lovit Ucraina

Componente occidentale identificate în rachetele rusești. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat luni utilizarea de echipamente și componente produse de companii străine în sistemele de arme folosite de Rusia pentru atacurile aeriene recente asupra Ucrainei. Componente occidentale identificate în rachetele rusești Zelenski a afirmat că, în noaptea de 5 octombrie, Rusia a folosit 549 de sisteme de arme care conțineau 102.785 de componente fabricate în străinătate. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Președintele ucrainean a acuzat nouă țări că nu fac suficient pentru a opri fluxurile de aprovizionare care permit Moscovei să-și mențină capacitatea militară: Acestea sunt: SUA, China, Taiwan, Regatul Unit, Germania, Elveția, Japonia, Coreea de Sud și Olanda. Tehnologie occidentală în rachetele Iskander și Kinjal Potrivit lui Zelenski, rachetele balistice rusești Iskander și Kinjal utilizează tehnologii importate din Statele Unite, inclusiv microprocesoare și convertoare analog-digitale. De asemenea, micro-controlerele folosite la drone provin din Elveția, iar micro-ordinatoarele de control al zborului sunt fabricate în Regatul Unit. „Companii din aceste țări furnizează componente informatice și electronice esențiale pentru funcționarea dronelor și rachetelor”, a subliniat liderul ucrainean. Ucraina cere acțiuni concrete împotriva exporturilor sensibile Zelenski a anunțat că a transmis partenerilor occidentali propuneri menite să blocheze lanțurile de aprovizionare care alimentează industria de armament a Rusiei. „Partenerii noștri dețin deja date detaliate despre ce companie și ce produs trebuie vizat și cum să reacționeze”, a precizat președintele. Apelul vine în contextul eforturilor Ucrainei de a limita evaziunea sancțiunilor internaționale, prin care Rusia continuă să obțină piese de înaltă tehnologie. Val de atacuri asupra Ucrainei: sute de drone și rachete În paralel, Rusia a lansat un nou val de atacuri aeriene nocturne, vizând în special infrastructura energetică a Ucrainei. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Moscova a folosit aproape 500 de drone și peste 50 de rachete. Aceste lovituri au provocat întreruperi masive de curent și victime civile în mai multe regiuni. Liov și Zaporojie, printre cele mai afectate orașe La Liov (Lviv), regiune din vestul Ucrainei care fusese până acum relativ ferită de bombardamente, patru persoane au murit în cel mai grav atac din zonă de la începutul invaziei ruse, potrivit guvernatorului Maksîm Kozîțkîi. La Zaporojie, o persoană a fost ucisă și alte zece au fost rănite, conform autorităților locale. Atacurile au avut loc în contextul intensificării ofensivei aeriene ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene, menită să provoace penurii și haos în sistemul civil înaintea iernii.

Zelenski cere Occidentului o reacție fermă (sursa: president.gov.ua)
Internațional

Zelenski critică lipsa de reacție a Occidentului după un nou atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei

Zelenski cere Occidentului o reacție fermă. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a denunțat duminică „lipsa de răspunsuri reale” din partea Occidentului, după cel mai recent atac masiv al Rusiei cu rachete și drone, soldat cu victime și distrugeri majore. Zelenski cere Occidentului o reacție fermă În mesajul său video zilnic, liderul ucrainean a subliniat că reacția internațională este insuficientă, în timp ce Moscova își intensifică atacurile asupra infrastructurii civile. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Zelenski a avertizat că slăbiciunea reacției internaționale îi dă curaj președintelui rus Vladimir Putin să continue agresiunea: „Din nefericire, nu există o reacție adecvată, puternică a lumii la tot ce se întâmplă. Putin râde pur și simplu de Occident, de tăcerea lui și de absența contramăsurilor decisive.” Liderul ucrainean a descris atacurile ca parte a unei strategii deliberate de distrugere a infrastructurii civile, mai ales în pragul iernii. Cel mai mare atac asupra regiunii Lvov Potrivit autorităților ucrainene, armata rusă a atacat în cursul nopții cu 53 de rachete și mai multe valuri de drone kamikaze. Bilanțul provizoriu indică cinci morți și 18 răniți, patru victime fiind raportate în regiunea Lvov, iar una în Zaporijia. Guvernatorul Maksim Kozîțki a precizat că a fost cel mai mare atac asupra regiunii Lvov de la începutul războiului, iar primarul orașului, Andrii Sadovî, a anunțat că un complex industrial a luat foc în urma bombardamentelor. În regiunea Vinnița, o altă întreprindere industrială a fost, de asemenea, vizată de atacuri. Zelenski: „Dronele rusești conțin piese livrate din Occident” Președintele ucrainean s-a arătat nemulțumit de persistența livrărilor de componente tehnologice către Rusia, utilizate în fabricarea dronelor de atac. „Dronele rusești de atac conțin componente care sunt în continuare livrate din țări occidentale și din diferite state vecine cu Rusia”, a declarat Zelenski, exprimându-și uimirea că, după peste trei ani și jumătate de război, nu există încă un mecanism eficient de oprire a acestor livrări. El a exemplificat că cele aproape 500 de drone folosite într-o singură noapte conțin peste 100.000 de componente fabricate în străinătate. Armata rusă a anunțat că a lansat în cursul nopții „un atac masiv cu arme de înaltă precizie”, inclusiv rachete hipersonice Kinjal, vizând instalații ale complexului militaro-industrial ucrainean și infrastructura energetică și de gaze care asigurau funcționarea acestora.

Influenceri occidentali acuzați de propagandă pro-talibană (sursa: Instagram/teabropartyyy)
Internațional

AK-47, răpiri false și selfie-uri: cum promovează influencerii occidentali imaginea talibanilor

Influenceri occidentali acuzați de propagandă pro-talibană. Tot mai mulți influenceri occidentali aleg să filmeze și să publice conținut din Afganistan, sub escorta talibanilor. Imaginile lor, de la piețe și restaurante până la scene cu arme și răpiri regizate, sunt criticate pentru rolul lor în propagarea unei imagini cosmetizate a regimului. Influenceri occidentali acuzați de propagandă pro-talibană Tibi Jones, pe numele real Thibault Jones, un YouTuber francez cu peste 460.000 de abonați, a petrecut zece zile în Afganistan. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept Relatările sale video, pline de imagini spectaculoase și mesaje controversate, sunt acuzate că servesc propaganda talibanilor. Îmbrăcat în costum tradițional afgan și alături de talibani înarmați cu AK-47, tânărul originar din Cherbourg s-a filmat în piețe, restaurante și chiar la trageri cu arme de foc. Pe Instagram și YouTube, unde are peste 800.000 de urmăritori, aceste videoclipuri au devenit virale. Călătorii în zone de risc, marca personală Nu este prima dată când Tibi Jones alege destinații periculoase, amintește publicația franceză Le Point. În trecut, a filmat în Siria, Liban, Iordania sau Columbia. De această dată, accesul în Afganistan nu a fost posibil decât cu acordul și escorta talibanilor, care l-au însoțit permanent. În filmările sale, influențatorul surprinde scene contrastante: piețe pline de arme, nunți la care invitații își lasă mitralierele pe mese, dar și plimbări relaxate în oraș sau cine fastuoase. Mesaje care contrazic realitatea din teren Pe lângă imaginile „de aventură”, Tibi Jones strecoară și declarații care contrazic informațiile oficiale despre regimul taliban. De exemplu, afirmă că femeile încă lucrează ca medici sau că atmosfera din unele orașe nu este atât de restrictivă. Aceste afirmații sunt însă infirmate de organizații internaționale. Din 2024, talibanii au interzis femeilor accesul la educație medicală și au emis peste 80 de edicte restrictive împotriva lor. Influenceri talibani și turismul de propagandă Tibi Jones nu este un exemplu izolat. Mai mulți influenceri occidentali au acceptat „pachete VIP” propuse de așa-ziși ghizi talibani, activi pe rețele sociale. Programul lor este identic: costume tradiționale, flori de bun venit, mese festive și excursii în natură, totul presărat cu mesaje politice. Unii au mers chiar mai departe, participând la scenete regizate: „răpiri false” cu turiști prezentați drept ostatici, care în final zâmbesc și salută camera. Strategia talibanilor: imagine cosmetizată Potrivit cercetătorului Adam Baczko, talibanii urmăresc să-și construiască o imagine diferită de cea reflectată în presa occidentală. Prin intermediul influencerilor, transmit un discurs culturalist și identitar, exploatând fascinația pentru locuri periculoase. Totuși, realitatea afgană rămâne una dură: represiunea împotriva femeilor, atentatele comise de Statul Islamic – filiala Khorassan și riscul ridicat de răpire fac ca țara să fie trecută de Ministerul francez de Externe pe lista roșie a destinațiilor interzise. Avertismente oficiale În 2024, trei turiști spanioli au fost uciși într-un atac, pe o rută similară cu cea folosită de Tibi Jones. „Este extrem de periculos ca turiștii să meargă în Afganistan”, avertizează specialiștii. În timp ce influencerii promovează o imagine cosmetizată a țării, societatea civilă afgană continuă să fie supusă unor grave încălcări ale drepturilor omului.

Rusia cere Ucrainei distrugerea armelor occidentale (sursa: TASS)
Internațional

Moscova, o nouă nesimțire: Ucraina să distrugă toate armele occidentale dacă vrea armistițiu

Rusia cere Ucrainei distrugerea armelor occidentale. Viceministrul rus de externe Aleksandr Grușko a declarat că Rusia va insista ca Ucraina să demonteze și să distrugă toate armele primite de la statele occidentale, ca parte a oricărui acord de încetare a focului. Rusia cere Ucrainei distrugerea armelor occidentale Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ruse Izvestia și reflectă cerințele Moscovei în cadrul recentei runde de negocieri cu Kievul, desfășurate la Istanbul pe 2 iunie. Citește și: Mugur Mihăescu, zis Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie de la Parlament, deși are palat în Voluntari „Toate aceste surplusuri trebuie distruse... în condiții de garantare,” a afirmat Grușko, referindu-se la armamentul livrat Ucrainei de către partenerii săi occidentali. El nu a oferit detalii tehnice, dar a făcut trimitere la „algoritmi internaționali” care ar putea reglementa procesul. Alte condiții rusești Printre condițiile impuse de Moscova pentru un eventual acord de pace se mai regăsesc: Recunoașterea anexării Crimeei și a celor patru regiuni ocupate parțial (Herson, Donețk, Zaporojie, Lugansk) Retragerea completă a trupelor ucrainene din aceste teritorii Demobilizarea forțelor armate ucrainene Grușko acuză Occidentul că „inundă piața cu armament” Viceministrul rus a avertizat că sprijinul militar acordat Ucrainei ar reprezenta un pericol nu doar pentru Rusia, ci și pentru Europa. Potrivit lui Grușko, armamentul occidental ar putea ajunge pe piața neagră, un argument frecvent folosit de propaganda rusă pentru a submina sprijinul internațional acordat Kievului. „Este incredibil cât de nesăbuiți sunt unii politicieni, care continuă să inunde piața cu armament,” a spus acesta. Kievul neagă acuzațiile și respinge ultimatumul Nu există dovezi credibile că Ucraina ar fi deturnat armele primite. Monitorizările independente ale partenerilor internaționali arată că Ucraina folosește exclusiv aceste echipamente pentru apărarea împotriva invaziei ruse. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat cerințele Moscovei drept un ultimatum inacceptabil. Potrivit acestuia, chiar delegația rusă a recunoscut la Istanbul că „memorandumul de pace” este imposibil de acceptat de partea ucraineană. Poziția Ucrainei: aderare europeană În contrast cu cererile maximaliste ale Rusiei, propunerile Ucrainei s-au axat pe măsuri umanitare, printre care: Schimburi de prizonieri de război Returnarea copiilor răpiți de Rusia Dreptul de a adera la UE și NATO Utilizarea activelor rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei Kievul a cerut, de asemenea, ca orice relaxare a sancțiunilor împotriva Rusiei să fie condiționată de un armistițiu verificabil. Negocieri fără progres. Moscova refuză armistițiul necondiționat În ciuda celor două runde de negocieri din mai și iunie 2025, nu s-a înregistrat niciun progres semnificativ. Rusia continuă să respingă apelurile internaționale la un armistițiu necondiționat, în timp ce Ucraina insistă pe oprirea imediată a ostilităților. Potrivit The Kyiv Independent, președintele american Donald Trump ar fi manifestat frustrare față de poziția inflexibilă a Rusiei, dar nu a impus noi sancțiuni până la acest moment.

Nicușor Dan, guvern cu partide pro-occidentale (sursa: nicusordan.ro)
Politică

Nicușor Dan: „Îmi doresc un guvern cu partide pro-occidentale”

Candidatul independent la președinția României explică, în acest interviu, care sunt prioritățile sale după ce va ajunge la Cotroceni.  Domnule Nicușor Dan, este evident că, imediat ce va fi instalat viitorul președinte, problema sa zero va fi deficitul bugetar imens. Care ar fi planul dumneavoastră? Nicușor Dan: Sunt patru linii mari de corectare a deficitului, două legate de veniturile la buget, două legate de cheltuieli.   La veniturile bugetului, ne uităm la marea evaziune fiscală, către care ne-a spus Banca Mondială să ne îndreptăm, dar n-am făcut nimic. Apoi sunt fondurile europene, care vin cu mare întârziere, din birocrație și din alte motive. La cheltuieli: este nevoie de limitarea cheltuielilor statului, pe multe segmente, și la companiile statului, care sunt departe de a fi eficiente. Pe scurt, acestea sunt liniile cu care putem să echilibrăm. Nu o să reușim într-un an, din care au trecut deja patru luni, să ducem deficitul la 2 sau la  3%, dar măcar ținta de 7% să o atingem. Trebuie să recâștigăm încrederea pieței financiare! Ce fel de Guvern vă doriți? Nicușor Dan: Imediat după 18 mai, îmi doresc un guvern al celor patru partide pro-occidentale. Îmi doresc un guvern care să aibă susținere în Parlament și îmi doresc un guvern care să facă reformele de care România are nevoie, în special pe zona economică.  Ilie Bolojan e o persoană pe care o apreciez foarte mult și, evident, mi-aș dori ca el să fie primul ministru, dar nu pot să promit asta înainte de a fi președinte și înainte de a avea o discuție cu reprezentanții partidelor pro-occidentale. Aveam o oportunitate uriașă, fondurile europene. Absorbția nu merge bine, eufemistic vorbind. Ce se mai poate face? Nicușor Dan: Sunt speranțe mici pe PNRR, am mai spus. Acest program se va termina în vara anului viitor. Oricum, România nu mai are timp să cheltuiască banii aceia. Pe fondurile europene structurale 2021-2027, trebuie să ne uităm la mecanisme, să îi întrebăm pe beneficiari de ce birocrația este așa de mare și să modificăm mecanismele. Nu văd resurse în aparatul funcționar al statului român să facă asta și trebuie să apelăm la specialiști. Probabil că una din cele mai mari nemulțumiri și îngrijorări ale populației este legată de sistemul public de sănătate. Credeți că, în calitate de președinte, veți putea interveni? Nicușor Dan: Acum nu avem o strategie reală pentru sănătate. Nu știm unde vrem să fim peste doi, cinci sau zece ani. Acesta este rolul președintelui în sănătate, în economie, în justiție, în economie, în educație: să aducă specialiștii care să definească direcțiile. În ceea ce privește sistemul de sănătate, noi, în toți acești ani, am cârpit un sistem, în loc să avem o viziune care să ne spună care sunt competențele spitalului universitar, care sunt competențele spitalului de oraș, care sunt competențele policlinicii, medicului de familie. Finanțarea pe care am avut-o la dispoziție nu am dus-o către policlinică și medicină de familie, ci am suprasolicitat spitalele. Educația: ce-i de făcut? Nicușor Dan: Sunt mai multe direcții, pe care le-am menționat și în programul meu. De exemplu: corelarea educației cu piața muncii. Va fi nevoie de elaborarea, împreună cu mediul de afaceri, a unei strategii care să alinieze învățământul preuniversitar și universitar la nevoile economiei reale. Trebuie să dezvoltăm gândirea critică, deci va fi necesară revizuirea programelor școlare și instruirea specifică a profesorilor pentru a încuraja gândirea independentă, argumentarea logică și capacitatea de analiză. Aș mai menționa, din acest program, construirea de creșe și formarea personalului calificat, ca parte a unui program național de sprijin pentru primele etape din viața copilului. Toate sondajele din ultimele luni arată o majoritate profund preocupată de nivelul corupției. Ce poate face șeful statului? Nicușor Dan: Da, principala problemă a României este corupția, care este răspândită la toate nivelurile și e prezentă în sectoare cheie precum fiscalitatea, construcțiile și defrișările. Există Direcția Națională Anticorupție (DNA), însă nu este foarte eficientă. Am arătat și în programul meu: parchetele, în special DNA, trebuie să abordeze sistematic marile zone de corupție, precum evaziunea fiscală, mafia imobiliară, mafia lemnului. Iar Inspecția Judiciară trebuie reformată, pentru că acum nu sancționează eficient abaterile grave ale magistraților și poate deveni instrument de presiune asupra celor care critică sistemul.   Material politic comandat de:Candidat independent NICUȘOR-DANIEL DAN | e-mail: [email protected] Adresa poștală: Bd. Regina Elisabeta nr. 38, Sector 5, BucureștiCMF 34250009 / CPP A1B1C1D1E1

Relațiile cu Rusia, greu de refăcut (sursa: YouTube/NATO News)
Internațional

Rutte (NATO): Relațiile cu Rusia nu se vor normaliza după război, amenințarea este încă acolo

Relațiile cu Rusia, greu de refăcut. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri, în cadrul unei vizite oficiale la Varșovia, că relațiile dintre Occident și Rusia nu vor reveni la normal, nici măcar după încheierea războiului din Ucraina. Relațiile cu Rusia, greu de refăcut „Va dura decenii, pentru că există o lipsă totală de încredere între părți. Amenințarea este încă acolo, chiar și după încheierea conflictului”, a declarat Rutte. Citește și: Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale În pofida tensiunilor persistente, Mark Rutte s-a arătat „optimist și pozitiv” în legătură cu inițiativa Statelor Unite de a media negocieri între Ucraina și Rusia, într-un efort de a ieși din impasul actual. În cadrul conferinței susținute la Warsaw School of Economics, Rutte a subliniat că aceste demersuri corespund aspirațiilor ucrainene și europene: obținerea unei păci durabile și descurajarea oricărei noi tentative de agresiune din partea Rusiei. Acordul de pace: incert Secretarul general al NATO a admis că nu există, deocamdată, o imagine clară a unui posibil acord de pace sau de încetare a focului. „Nu pot prezice cum va arăta acordul, deoarece discuțiile sunt în desfășurare. Dar, oricare ar fi rezultatul, acesta trebuie să fie durabil și să garanteze stabilitatea pe termen lung”, a spus Rutte. Rutte: „Trump și echipa sa nu sunt naivi” Întrebat despre relațiile dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, Rutte a răspuns că liderul american și administrația sa sunt „experimentați” și „conștienți cu cine au de-a face”. Această afirmație vine în contextul în care încrederea în SUA ca aliat ferm rămâne un subiect de dezbatere, mai ales în Europa de Est. Nu SUA obligă Europa să investească în apărare, ci Rusia Rutte a subliniat că presiunile privind majorarea cheltuielilor de apărare în Europa nu vin din partea SUA, ci din partea amenințării rusești. „Nu Statele Unite îi forțează pe europeni să investească în apărare, ci Rusia, prin atacul inconștient asupra Ucrainei”, a spus el. Secretarul general al NATO a lăudat Polonia și statele baltice pentru intenția lor de a aloca 5% din PIB pentru apărare în următorii ani, subliniind importanța solidarității euro-atlantice. Scandalul Signal În ciuda breșei recente de securitate din administrația americană, Rutte a afirmat că Europa poate avea în continuare încredere în parteneriatul strategic cu Washingtonul. Incidentul a fost generat de includerea accidentală a jurnalistului Jeffrey Goldberg (The Atlantic) într-un grup de chat pe aplicația criptată Signal, în care se discutau detalii despre lovituri aeriene împotriva rebelilor houthi din Yemen. Potrivit capturilor de ecran publicate de The Atlantic, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, ar fi trimis mesaje cu planuri de atac cu două ore înainte de începerea operațiunii militare – o informație care, în mod normal, ar fi trebuit să rămână secretă.

Occidentul, șocat de ascensiunea lui Georgescu (sursa: Facebook/Călin Georgescu)
Eveniment

Occidentul, șocat de ascensiunea lui Georgescu

Occidentul, șocat de ascensiunea lui Georgescu. Reușita candidatului Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale a șocat, nu doar în România. Presa din Occident scrie despre „surprinzătoatea ascensiune a candidatului pro-rus”, „lovitura de trăsnet”, „cutremurul politic din statul membru NATO și UE” și „dilema” pe care o au de rezolvat acum milioane de români. Occidentul, șocat de ascensiunea lui Georgescu În Germania, WELT scrie despre „cutremurul politic din statul membru NATO și UE”. Citește și: Am vorbit cu tinerii de 20 de ani care l-au votat pe Călin Georgescu. Motivele lor: nu e implicat în „mizerii”, vorbește despre „neamul românesc”, vrea „pace în Ucraina”. În plus, Ciolacu „nu are nici bac” Publicația germană amintește de starea de spirit politică din România care este, de multă vreme, „tensionată” și de inflația record, „care a ajuns la 10% în 2023 și era încă de 5,5% în 2024”, și care provoacă nemulțumire. „În țara membră NATO, cu o mare importanță strategică, mai ales având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, candidatul pro-rus este în frunte la alegerile prezidențiale din România. Într-un tur de scrutin, aproape necunoscutul Călin Georgescu s-a afirmat împotriva premierului în exerciţiu. (...)” WELT amintește de sondajele electorale care preziseseră inițial un avans confortabil pentru Ciolacu și pe locul doi, pe candidatul de centru-dreapta, Elena Lasconi. Independentul Georgescu a câștigat popularitate, scrie WELT, printr-o campanie virală TikTok „în care a cerut încetarea ajutorului pentru Ucraina. El și-a exprimat, de asemenea, scepticismul față de apartenența României la NATO.” „Lovitură de trăsnet” În Franța, Le Point titrează: „Lovitură de trăsnet în România: candidat de extrema dreaptă pro-rus conduce alegerile prezidențiale”. „Călin Georgescu, pe care nimeni nu-l văzuse atât de sus, a creat o surpriză în primul tur. În urma lui, vin premierul pro-european și un candidat de centru-dreapta.” Publicația franceză punctează succesul lui Georgescu pe rețeaua TikTok: „Georgescu a atras atenția în ultimele zile cu o campanie TikTok care a devenit virală, axată pe necesitatea opririi ajutorului către Ucraina.” „O dilemă pentru milioane de români” BBC titrează: „Candidatul de extremă-dreapta preia conducerea, în mod șocant, la alegerile prezidențiale din România”, amintind de dilema pe care o au în față românii. „Un candidat de extremă-dreapta, pro-Rusia, a luat un avans surpriză în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, rezultatele preliminare plasându-l pe rivalul său pro-european pe locul doi.” BBC remarcă prezența puternică a lui Georgescu, care nu are un partid propriu, pe platforma de socializare TikTok. „Campania s-a concentrat în mare parte pe creșterea costului vieții, România având cea mai mare pondere a UE de oameni expuși riscului de sărăcie.” În ce privește turul doi al alegerilor, BBC face referire la o dilemă pentru milioanele de români, care au votat pentru alți candidați. „O opțiune ar fi susținerea populistului social-democrat Ciolacu, o figură din establishment care ar continua drumul pro-occidental al României. Alternativa: susținerea lui Georgescu, care a promis suveranitatea României. (...) Georgescu, care nu aparține nici unui partid, a jurat să pună capăt a ceea ce el numește supunerea față de Uniunea Europeană și NATO, în special pentru sprijinul pentru Ucraina. El a condamnat scutul NATO de apărare antirachetă balistică de la Deveselu, România.”

Medicii tineri care au ales România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Medicii tineri care au ales România

Medicii tineri care au ales România. Acestea sunt poveștile unor tineri medici extraordinari care au ales România, deși au avut ocazia să vadă și cum e în Occident. Medicii tineri care au ales România De ce au rămas aici, când exodul specialiștilor din sănătate reprezintă o provocare majoră pentru sistemul medical, atât în România, cât și în alte țări europene? Citește și: Ciolacu evită să spună dacă a cazat-o pe Docuz în vila Guvernului: la întrebarea lui Ciucă, răspunde că SPP nu are evidența vizitatorilor în prim-plan, medici tineri cu specializări foarte căutate în Occident, care au ales să profeseze în România, deși există un deficit mare de personal medical calificat în Vest. Acestea sunt poveștile inspiraționale a trei medici care, după experiențe internaționale, au ales să își continue cariera la Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nord-coreeni în Rusia, Zelenski critică Occidentul (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Nord-coreeni în Rusia, Zelenski critică Occidentul

Nord-coreeni în Rusia, Zelenski critică Occidentul. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat reacția "zero" a Occidentului privind desfășurarea trupelor nord-coreene în Rusia, forțe care ar putea ajunge pe frontul ucrainean. Nord-coreeni în Rusia, Zelenski critică Occidentul Într-un interviu acordat canalului de știri KBS, Zelenski a declarat că răspunsul Occidentului la această situație "a fost nul". Citește și: Ciucă sugerează că Ciolacu locuia cu Sorina Docuz într-o vilă de protocol: „Sunt sigur că nu vrea să meargă cu acest secret în turul 2” Potrivit Kievului și partenerilor occidentali, circa 10.000 de soldați nord-coreeni sunt deja trimiși în Rusia, escaladând conflictul. Zelenski a avertizat că aproximativ 12.000 de soldați nord-coreeni ar putea sosi în curând pentru instruire în Rusia, și că președintele rus Vladimir Putin "testează reacția Occidentului, NATO și Coreei de Sud" cu această desfășurare de forțe. Zelenski a atras atenția că, fără o reacție occidentală promptă, numărul soldaților nord-coreeni la granițele Ucrainei va crește. Paralele cu anexarea crimeei și tăcerea Chinei Zelenski a comparat această reacție cu cea din timpul anexării Crimeei de către Rusia, când Occidentul nu a luat măsuri suficient de puternice. În același interviu, liderul ucrainean a remarcat tăcerea Chinei cu privire la acordurile dintre Moscova și Phenian, deși China este considerată un garant al securității în Asia. Zelenski a avertizat că Coreea de Nord ar putea atrage întreaga regiune în conflictul din Ucraina. Avertizările NATO În lipsă de resurse umane suficiente, Moscova ar colabora cu Phenianul pentru a susține ofensiva în estul Ucrainei, conform unor surse NATO. Coreea de Nord a declarat că orice prezență militară nord-coreeană în Rusia ar fi "conformă" dreptului internațional, fără a confirma oficial această desfășurare de trupe. Parteneriatul strategic Rusia-Coreea de Nord Duma de Stat a votat recent ratificarea "tratatului de parteneriat strategic global" cu Coreea de Nord, un acord semnat pe 19 iunie în timpul unei rare vizite a președintelui rus la Phenian. Consiliul Federației urmează să ratifice documentul pe 6 noiembrie, iar acesta va fi ulterior promulgat de președintele Vladimir Putin. Tratatul prevede, prin articolul 4, "ajutor militar imediat" în caz de agresiune externă.

România, prețuri mai mari decât Occidentul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

România, prețuri mai mari decât Occidentul

România, prețuri mai mari decât Occidentul. Mulți români stabiliți în străinătate și-au exprimat surprinderea față de prețurile din România. România, prețuri mai mari decât Occidentul În ciuda faptului că locuiesc în țări cu un nivel de trai și dezvoltare mult mai ridicat decât în România, aceștia au constatat că unele produse esențiale și de consum zilnic sunt mai scumpe în țara noastră decât în cele în care s-au stabilit. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Patru români care locuiesc în Japonia, Franța, Belgia și SUA au remarcat diferențe semnificative în prețuri, care nu sunt justificate de nivelul salarial sau de puterea de cumpărare din România. În ciuda salariilor de trei-patru ori mai mari în țările de rezidență, prețurile din țara noastră sunt adesea mai mari sau cel puțin la fel de ridicate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Britanicii, francezii, germanii, evacuați din Liban (sursa: lorientlejour.com)
Internațional

Britanicii, francezii, germanii, evacuați din Liban

Britanicii, francezii, germanii, evacuați din Liban. În urma operațiunilor terestre demarate de Israel în Liban, mai multe state occidentale au luat măsuri pentru a-și evacua cetățenii din Liban. La București, MAE dă sfaturi. Britanicii, francezii, germanii, evacuați din Liban Regatul Unit a închiriat un zbor comercial pentru cetăţenii săi care doresc să plece din Liban, unde armata israeliană şi-a intensificat bombardamentele împotriva mişcării islamiste libaneze Hezbollah şi a ameninţat cu o incursiune terestră. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” Acest zbor va decola miercuri de pe Aeroportul Internaţional Rafic Hariri din Beirut. "Securitatea cetăţenilor britanici din Liban rămâne prioritatea noastră absolută", a scris ministrul de externe David Lammy, citat în comunicatul ministerului său. "De aceea, guvernul britanic închiriază un zbor pentru a-i ajuta pe cei care doresc să plece. Este esenţial să plecaţi acum, deoarece o evacuare ulterioară poate să nu fie garantată", a continuat el. Cetăţenii britanici "vulnerabili" vor avea prioritate pentru acest zbor, a precizat comunicatul. Săptămâna trecută, Londra a anunţat desfăşurarea a 700 de soldaţi în Cipru cu scopul de a se pregăti pentru o posibilă evacuare a cetăţenilor săi din Liban, în timp ce multe companii aeriene şi-au suspendat zborurile către şi dinspre Beirut. Franța trimite un vas al Marinei Un vas al Marinei franceze a pornit luni din sud-estul Franţei pentru a se opri în largul coastelor Libanului ca "măsură de precauţie", pentru eventualitatea în care cetăţenii francezi din această ţară vor trebui evacuaţi. Port-elicopterul amfibie (PHA) francez, căruia îi va lua "5 până la 6 zile" ca să ajungă din portul Toulon în zona din estul Mediteranei, potrivit acestei surse, este echipat cu elicoptere şi un "grup tactic la bord" mobilizabil în caz de evacuare a cetăţenilor francezi, dacă se va decide acest lucru. "Ne consolidăm mijloacele pentru a face faţă unei deteriorări a situaţiei", a declarat pentru AFP un ofiţer superior din cadrul Statului Major al armatei, precizând că deocamdată "nu se pune problema evacuării cetăţenilor". Responsabilul nu a precizat numele navei. Franţa are trei port-elicoptere amfibii, Mistral, Dixmude şi Tonnerre. Aceste nave de 21.500 de tone şi 199 de metri lungime, un fel de "porturi plutitoare", sunt echipate cu spital, şlepuri şi pot găzdui câteva sute de oameni în hangarul lor. În primăvară, Tonnerre a fost folosit pentru a evacua cetăţenii francezi din Haiti. Aproximativ 23.000 de francezi sau franco-libanezi sunt stabiliţi în Liban. Ambasada Franţei a înfiinţat o celulă de răspuns telefonic activă şapte zile din şapte, a amintit luni ministrul de externe Jean-Noël Barrot, aflat la Beirut. Germania a trimis un avion militar Germania a trimis un avion militar la Beirut pentru a evacua în special angajaţi ai ambasadei sale în Liban şi familiile lor, au anunţat Ministerele Afacerilor Externe şi Apărării germane. Circa 110 de pasageri se aflau la bordul avionului A321 al forţelor aeriene germane (Luftwaffe), printre care diplomaţi, alţi membri ai personalului şi unii cetăţeni consideraţi vulnerabili, a detaliat o sursă apropiată de guvernul german pentru France Presse. Ministerele citate au precizat într-un comunicat că evacuarea a vizat personalul "neesenţial" al ambasadei, care rămâne "operaţională". Trebuie de asemenea repatriaţi angajaţi ai altor organizaţii germane, precum şi familiile lor, şi "cetăţeni germani în mod particular ameninţaţi din cauza unor circumstanţe medicale". Ambasada Germaniei la Beirut "continuă să îi ajute pe germanii rămaşi în Liban să părăsească ţara cu zboruri comerciale sau cu alte mijloace", potrivit comunicatului. Numeroase companii aeriene şi-au suspendat zborurile cu destinaţia Beirut, iar posibilităţile de plecare cu zboruri comerciale din Liban s-au redus. Potrivit guvernului german, circa 1.800 de cetăţeni germani sunt înregistraţi la celula de criză a reprezentanţei diplomatice din Liban. Berlinul a dezvăluit în acest sfârşit de săptămână nivelul de criză pentru misiunile sale diplomatice la Beirut, Ramallah şi Tel Aviv. În România, MAE dă sfaturi Până în prezent, 1.136 de cetăţeni români şi membri de familie ai acestora şi-au înregistrat prezenţa în Liban, la Ambasada României în Beirut, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Potrivit sursei citate, personalul diplomatic este în legătură permanentă cu aceştia. "Situaţia de securitate este fluidă şi evaluăm toate scenariile, în funcţie de informaţiile din teren şi din dialogul cu partenerii europeni şi regionali, pentru a nu expune la riscuri adiţionale şi a nu pune în pericol viaţa persoanelor aflate în situaţii vulnerabile. În plus, MAE a trimis echipe consulare mobile atât la Beirut, cât şi în alte state din regiune, tocmai pentru a putea oferi asistenţă consulară cetăţenilor români şi membrilor de familie din Liban care solicită acest lucru", arată MAE. Ministerul român precizează că menţine un dialog permanent cu statele membre UE şi partenere din regiune şi de la nivel internaţional cu privire la evoluţiile situaţiei politice şi de securitate din Orientul Mijlociu. MAE, prin intermediul Ambasadei României la Beirut, a întreprins acţiuni specifice, în regim de permanenţă, potrivit competenţelor, în vederea asigurării protecţiei consulare a cetăţenilor români aflaţi în această ţară. Încă din luna octombrie 2023, MAE a emis un avertisment de călătorie de nivel 8/9 - "Evitaţi orice călătorie!" pentru Republica Libaneză. Acesta este în vigoare în prezent şi a fost reamintit în permanenţă atât prin intermediul mijloacelor de comunicare ale MAE, individual, fiecărei persoane înregistrate la Ambasada României din Beirut, cât şi prin intermediul paginilor de pe reţelele de socializare ale misiunii diplomatice a României la Beirut. În continuare este valabil avertismentul de călătorie cu privire la existenţa riscurilor majore de securitate, cauzate de impredictibilitatea escaladării, care afectează inclusiv disponibilitatea zborurilor comerciale şi a rutelor de deplasare. MAE recomandă ferm cetăţenilor români care se află deja pe teritoriul Republicii Libaneze să părăsească teritoriul acestui stat prin cursele aeriene încă disponibile. Având în vedere deteriorarea accentuată a situaţiei de securitate din Liban, ministerul a reiterat permanent recomandarea fermă adresată cetăţenilor români prezenţi în această ţară de a-şi înregistra prezenţa la misiunea diplomatică a României la Beirut, pentru a facilita acordarea protecţiei consulare de către MAE, dacă situaţia o va impune.

Șoșoacă, delir pe teme de politică externă Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă, delir pe teme de politică externă

Europarlamentarul SOS România, Diana Șoșoacă, s-a lansat într-un adevărat delir pe teme de politică externă: i-ar spune lui Putin să îi dea o conductă cu gaze ieftine pe care ea să le vândă scump „Occidentului”. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Nu este clar de ce Putin i-ar face un asemenea favor și de ce nu l-a făcut pentru Viktor Orban al Ungariei, cel mai puternic susținător al poziției Rusiei în interiorul UE: Șoșoacă a mai spus, în emisiunea TU DECIZI!, moderată de Ana Maria Păcuraru, că și-ar dori „exact politica pe care a avut-o Ceaușescu”. Șoșoacă, delir pe teme de politică externă Cum a răspuns, potrivit transcrierii site-ului realitatea.net, președintele SOS România când a fost întrebată ce i-ar spune lui Putin: „Aș discuta, în primul rând, de ce nu ar trebui să treacă conducta de gaz a rușilor prin România. Și aș negocia, exact cum i-a propus la un moment dat lui Băsescu, să treacă acea conductă prin România, să ne-o dea la cel mai mic preț, iar noi să o vindem către Occident, cu ce preț vrem noi. Vă dați seama că acum conduceam Europa? Eu mi-aș dori să reiau relații diplomatice și economice și cu Rusia, nu numai cu Rusia, cu China, cu țările africane, exact politica pe care a avut-o Ceaușescu, pentru că, așa, avem atâția specialiști care acum nu mai lucrează în România. Lucrează și dezvoltă alte țări și cresc bugetele altor țări. De ce să nu-mi aduc eu specialiștii mei acasă și să lucreze pentru statul român?” Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu

Oficialii ruşi ameninţă cu distrugerea Kievului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Oficialii ruşi ameninţă cu distrugerea Kievului

Oficialii ruşi ameninţă cu distrugerea Kievului. Oficiali ruşi au ameninţat sâmbătă Occidentul cu o escaladare necontrolată a războiului şi Ucraina cu distrugerea capitalei sale, Kiev, în timp ce lideri occidentali încă discută dacă să permită Ucrainei să le folosească armele pentru lovituri în profunzimea teritoriului rus. Zelenski, despre planul de victorie Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri seara că planul său de a obţine victoria depinde de decizia Washingtonului, o referire clară la autorizarea de lovituri cu rază lungă de acţiune asupra căreia Kievul insistă de mult pe lângă aliaţii NATO. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă "Este nevoie de decizii puternice. Teroarea poate fi oprită prin distrugerea instalaţiilor militare de unde porneşte" (această teroare - n.r.), a declarat sâmbătă Andrii Iermak, şeful biroului prezidenţial ucrainean, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. Kievul insistă că astfel de lovituri sunt critice pentru eforturile sale de a reduce capacitatea Moscovei de a ataca Ucraina, dar aliaţii au fost până acum reticenţi în a le permite, aducând în discuţie temerile că Moscova le va trata ca pe o escaladare şi punând la îndoială eficienţa lor. Oficialii ruşi ameninţă cu distrugerea Kievului Deşi nu a fost anunţată nici o decizie oficială în această privinţă până acum, ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov a susţinut că aceasta a fost deja luată şi comunicată la Kiev şi că Moscova va trebui să răspundă cu acţiuni proprii. "Decizia a fost luată, carta albă şi toate binecuvântările au fost acordate (Kievului), aşa că suntem pregătiţi pentru orice", a declarat Riabkov, citat de agenţia de presă RIA. "Şi vom reacţiona într-un mod care nu va fi frumos", a adăugat el. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, care este acum vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Rusiei, a declarat la rândul său că Occidentul pune la încercare răbdarea Rusiei, care nu este nelimitată. "Rusia are răbdare. Până la urmă, este evident că un răspuns nuclear este o decizie extrem de complexă, cu consecinţe ireversibile (...), dar orice răbdare are o limită'', a scris el pe canalul său Telegram, potrivit EFE. Medvedev a subliniat că "nimeni nu are nevoie de un conflict nuclear", motiv pentru care "nu s-a luat încă o decizie" cu privire la utilizarea armelor nucleare, fie ele strategice sau tactice. El a apreciat că incursiunea Ucrainei în regiunea rusă Kursk, pe care Zelenski a descris-o ca fiind o operaţiune de succes care încetineşte avansul Rusiei, a dat deja Moscovei motive oficiale pentru a-şi folosi arsenalul nuclear. "Deşi, să spunem sincer, există condiţii formale care sunt de înţeles pentru întreaga comunitate internaţională şi corespund doctrinei noastre de descurajare nucleară. De exemplu, la Kursk'', a menţionat el. "Topirea" Kievului Medvedev a declarat că Moscova ar putea fie să recurgă la arme nucleare în cele din urmă, fie să folosească unele dintre armele sale non-nucleare, dar la fel de letale, pentru un atac la scară largă. ''Şi asta va fi tot. Un punct de topire gigant, gri, în loc de "mama oraşelor rusești". Este imposibil, dar s-a întâmplat'', a scris el pe aplicaţia de mesagerie Telegram, referindu-se la Kiev. În replică, Iermak a declarat despre preşedintele rus Vladimir Putin: "Ameninţările zgomotoase ale regimului lui Putin mărturisesc doar teama lui că teroarea ar putea lua sfârşit"

Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși

Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși. Occidentul îi persecută în mod deschis pe jurnaliştii ruşi, a acuzat preşedintele Vladimir Putin în declaraţii publicate luni, la câteva zile după ce Moscova a interzis accesul pe teritoriul Rusiei a zeci de jurnalişti americani. Putin acuză: Occidentul persecută jurnaliștii ruși "Pentru a se ascunde de fapte incomode, de informaţii veridice, Occidentul, care se consideră standardul libertăţii, a lansat o persecuţie deschisă împotriva corespondenţilor ruşi", a declarat Putin în ajunul vizitei sale în Mongolia pentru ziarul local Onoodor, conform unei transcrieri publicate pe site-ul Kremlinului. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Declaraţiile sale au loc după ce Moscova a anunţat miercuri că interzice accesul în Rusia a 92 de cetăţeni americani, între care jurnalişti, avocaţi şi directori ai unor firme militare-industriale cheie, din cauza a ceea ce a descris ca fiind poziţia rusofobă a Washingtonului. Libertatea presei în Rusia Putin a afirmat, totodată, că presa este liberă în Rusia. "Singura condiţie pentru ei este respectarea legislaţiei ruse", a spus liderul de la Kremlin. "Corespondenţii străini acreditaţi în ţara noastră ar trebui să înţeleagă acest lucru", a mai spus el. Rusia a acuzat deseori ţările occidentale că impun restricţii neloiale presei sale din străinătate, inclusiv interdicţii pentru unele instituţii de presă susţinute de stat. Putin a declarat pentru ziarul mongol Onoodor că jurnaliştii ruşi se confruntă cu "cenzura directă" în aproape toate ţările occidentale. "Singurul lucru pe care îl face presa noastră este să transmită în mod convingător punctul de vedere al Rusiei asupra problemelor şi evenimentelor actuale care au loc în lume", a mai spus Putin. În mai, Parlamentul rus a adoptat un proiect de lege care le oferă procurorilor puterea de a închide birourile de presă străine de la Moscova dacă o ţară occidentală a fost "neprietenoasă" cu presa rusă. Washingtonul a impus sancţiuni împotriva unor posturi de televiziune de stat ruseşti, despre care spune că au răspândit dezinformare pentru a susţine războiul Rusiei în Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră