sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: obuze

10 articole
Internațional

Achiziție de armament fraudată în Ucraina

Achiziție de armament fraudată în Ucraina. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat sâmbătă că a descoperit o schemă de corupţie la achiziţionarea de armament de către armata ucraineană, valoare totală a fraudei fiind echivalentă cu aproximativ 40 de milioane de dolari. Achiziție de armament fraudată în Ucraina Anunţul privind frauda de proporţii, confirmată de Ministerul Apărării ucrainean, va avea o rezonanţă uriaşă în ţara afectată de invazia rusă care durează de aproape doi ani. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Lupta pentru eradicarea corupţiei rămâne o problemă majoră în Ucraina, în contextul deciziei Uniunii Europene de anul trecut de a deschide negocieri oficiale de aderare cu Kievul. SBU a informat că o investigaţie a "arătat că angajaţi ai Ministerului Apărării şi manageri ai furnizorului de arme Lvov Arsenal au furat aproape 1,5 miliarde de grivne în cadrul unei tranzacţii de cumpărare de obuze". "Potrivit anchetei, foşti şi actuali funcţionari de rang înalt din Ministerul Apărării şi manageri ai companiilor afiliate au fost implicaţi în delapidare", potrivit SBU, care a adăugat că deturnarea de fonduri a inclus achiziţionarea a 100.000 de obuze pentru armata ucraineană. Suspect arestat când încerca să fugă SBU a menţionat că un contract pentru obuze a fost semnat cu Lvov Arsenal în august 2022 - la şase luni după începerea războiului - şi că plata a fost făcută în avans, unele fonduri fiind transferate în străinătate. Cu toate acestea, armamentul nu a fost furnizat niciodată şi unele fonduri au fost transferate ulterior în alte conturi din străinătate, precizează SBU într-un comunicat de presă. Potrivit comunicatului de presă citat, cinci persoane au fost primit "notificări de suspiciune", prima etapă a procedurilor judiciare ucrainene. Unul dintre suspecţi a fost arestat în timp ce încerca să treacă frontiera ucraineană.

Achiziție de armament fraudată în Ucraina (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
România nu poate produce pentru Ucraina (sursa: Facebook/Florin Spataru)
Economie

România nu poate produce pentru Ucraina

România nu poate produce pentru Ucraina. Uniunea Europeană se pregătește să cheltuiască două miliarde de euro pentru a cumpăra un milion de obuze de calibru 152 și 155 mm pentru Ucraina. Florin Spătaru (foto), ministrul Economiei din România, a declarat pentru Defapt.ro că va aloca fonduri pentru începerea producției pentru aceste tipuri de muniții pentru Ucraina doar dacă vor exista comenzi certe de la Bruxelles. Până atunci, însă, România trebuie să facă rost de pulberi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministrul Florin Spătaru susține, pe de altă parte, că România nu a produs vreodată muniție de artilerie de calibru 155 mm. Dar este contrazis de Viorel Popa, directorul Uzinei Mecanice Plopeni, care susține că s-a produs până în 1986 și că ar putea relua producția de muniție în maxim șase luni, dacă ar avea bani pentru investiții. Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, este mult mai sceptic cu privire la declarațiile ministrului Spătaru, despre care spune că a promis mult la nivel declarativ, dar nu a realizat nimic pentru industria de apărare românească. Miza: un milion de obuze Uniunea Europeană a aprobat alocarea a două miliarde de euro pentru achiziția și livrarea de muniție către Ucraina. Josep Borell, șeful diplomației europene, a anunțat la finalul lunii martie că statele membre au convenit să ofere Ucrainei un milion de obuze de artilerie calibru 155 mm în următoarele 12 luni. Planul lui Borell prevede ca muniția de un miliard de euro să fie livrată inițial din stocurile proprii ale statelor membre cărora li se va rambursa în jur de 60% din valoarea muniției prin fondul Facilitatea Europeană pentru Pace. Ulterior, din același fond, va fi alocat încă un miliard de euro pentru achiziția comună de obuze pentru Ucraina. De această achiziție se va ocupa Agenția Europeană pentru Apărare sau o asociere de cel puțin trei state. "Nu se justifică economic", dar "o facem" Întrebat ce tipuri de muniție va vinde România prin acest program european pentru Ucraina, ministrul Florin Spătaru nu a știut să răspundă clar. Dar s-a ascuns în spatele întâlnirii pe care a avut-o în România cu Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, și a unor oferte făcute cătorva state UE. "Când a venit comisarul Breton aici l-am dus la Dragomirești și la Plopeni. Și i-am arătat: uite, putem să producem asta, putem să producem asta. Bineînțeles, în funcție de tipurile de muniții care se doresc a fi achiziționate, vom veni cu acele oferte. Pot să vă spun un singur lucru. România nu a produs niciodată muniție de 155, ca să ne înțelegem! Niciodată! E muniție pe care nu avem la ce să o folosim. Ca să ne uităm la ea în curtea școlii? Nu cred că se justifică economic", a declarat Florin Spătaru. Deși pare că se contrazice, ministrul Spătaru a spus că a cerut Centrului de Cercetare al Romarm un proiect cu costurile totale pentru o linie completă de producție a muniției de 155 mm. "Proiectul este pe masă. Acum vrem să vedem cum facem această investiție. De făcut o facem!", a spus hotărât ministrul. România nu poate produce pentru Ucraina Industria de apărare românească, din subordinea Ministerului Economiei, ar putea să producă în schimb muniția de calibru 152 mm, de tip sovietic, pentru Ucraina. În acest caz ministrul Spătaru ar fi cerut o evaluare a echipamentelor să vadă dacă mai pot fi puse în funcțiune. "Ce ne-ar mai trebui ca să facem lucrul ăsta? Câtă muniție putem să producem? Ca să putem să le spunem când se va face acest apel de achiziție comun ca să putem participa și noi. Aici vorbim de muniție non-NATO și vă pot spune că este vorba de muniția de 152. A fost produsă în România, nu a mai fost achiziționată. Avem aceste echipamente, mai trebuie să facem niște mici modernizări și-am putea să producem", a mai spus ministrul Spătaru. Ulterior a mai menționat că mecanismul de achiziție al Uniunii Europene nu este încă clar. Însă, în ultima comunicare primită de la Bruxelles s-ar menționa că se vor cumpărare și obuze de 152 mm. În acest context, spune el, le-a cerut oficialilor Romarm și celor din industria de apărare să vină și să îi spună de câți bani au nevoie pentru instalațiile de producției a muniției pentru a-i aloca pe loc. Dar nu înainte de a primi o comandă fermă de la Uniunea Europeană. "Eu mă apuc să fac achiziții dacă n-am un contract, dacă n-am o comandă? Dacă n-am comandă, de ce m-aș apuca să achiziționez? Putem să producem 152, 122 și alte tipuri de muniție. Deocamdată nu avem pulberea necesară, trebuie cumpărată. Nu din Serbia, în nici un caz din Serbia", a declarat ministrul. Ministrul, contrazis: România a produs calibrul 155 Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA), a fost primul care l-a contrazis pe ministrul Florin Spătaru. Acesta susține că România a produs muniție de calibru 155 înainte de anii '90. "După 1990 am început să vindem la fier vechi prese și alte instalații folosite la fabricația acestui obuzier cu lovitură la distanță mare și cu cheltuieli mici. Noi am produs 155 la Plopeni. Tohani a colaborat pe muniția mare, participa cu anumite componente la Plopeni. Sunt loviturile cele mai ieftine și cele mai eficiente", a declarat sindicalistul Bucuroiu. E nevoie de investiții mari Președintele ASIAA atrage atenția că industria de apărare românească nu este pregătită pentru a participa la programul "arme pentru Ucraina" al Uniunii Europene. Dar pentru a participa la acest program este nevoie de investiții majore și rapide din partea Ministerului Economiei. "În momentul de față, dacă nu găsim o firmă specializată pe asemenea linii de fabricație, nu avem cum să facem 155. Ne trebuie un partener din afară, investițiile se fac destul de greu pentru că aprobările se obțin foarte greu. Eu nu văd cum să intrăm pe acest program. Am zis că nu vom intra nici pe programul de cercetare de 13 miliarde de euro pentru că nu avem cu ce să intrăm. Trebuie gândit foarte bine ce vrea să facă România. Și de acolo să se plece cu programele de investiții. Dacă se merge doar pe declarații, nu se va face niciodată", a spus Bucuroiu. Spătaru, contrazis din nou: Am făcut 155 până în 1986 Viorel Popa, directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni, îl contrazice și el pe ministrul Florin Spătaru. Acesta susține că ultima producție de muniție de 155 mm a fost în anul 1986. "Nu era făcută complet la noi. Tohani vene cu componente, tuburile se făceau la Metrom. Ultima asamblarea a fost în 1986. Da, putem să producem muniție calibru 155. Avem nevoie de omologare din nou și, bineînțeles, de documentație", a declarat Viorel Popa. El a explicat că în cazul în care producția de 155 mm s-ar face pentru Armata Română, ar fi nevoie de omologare. Motiv pentru care producția ar începe într-un an. Dar dacă s-ar face pentru piața externă, fără omologare, producția ar putea să înceapă în patru – șase luni. "Noi nu am prins nici un contract cu Ucraina. N-am produs și n-am vândut nici măcar un obuz pentru Ucraina", a spus mâhnit Viorel Popa. Secrete comerciale, date concurenței Directorul de la Plopeni a rămas cu un gust amar în urma vizitei făcută de delegația condusă de comisarul Thierry Breton la Uzina Mecanică Plopeni. "Să fim clar pentru ce au venit ei: dacă câștigă contractul de blindate (pentru MApN - n.r.), vor să facă muniția la noi ca să nu o mai aducă tocmai de prin Franța. Ei pentru asta au venit, nu au venit pentru Ucraina", a declarat directorul Popa. Citește și: Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, doborâte. Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului Tot el a mai spus că în urma întâlnirii a fost nevoit să le pună "pe tavă" oficialilor francezi toate documentele strategice de la Plopeni. "Din punctul meu de vedere a fost o mare prostie. Pentru că nici o altă unitate de producție de armament nu a acceptat un audit din partea unui concurent (compania franceză Nexter – n.r.). Ei erau concurenți cu noi, indiferent care era treaba. Ei au cerut chestionare întregi. Ne-am trimis chestionare pe care noi le-am completat cu costuri de producție, capacitate, furnizori, toate nebuniile. Aceste informații nu se dau. Eu dacă mă duc la Nexter sau în Bulgaria nu îmi dau astfel de informații. Le-am dat firmelor respective conform înțelegerilor bilaterale pe care le-am avut. La Nexter, la ăștia din Bulgaria, cei din Anglia. Nexter este din Franța", a spus supărat directorul Viorel Popa.

Probabilitate crescută de lovituri nucleare rusești (sursa: kremlin.ru)
Mediu

Probabilitate crescută de lovituri nucleare rusești

Probabilitate crescută de lovituri nucleare rusești. Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat marţi că Rusia va "răspunde corespunzător" dacă Marea Britanie va furniza Ucrainei muniţii cu uraniu sărăcit. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a avertizat că rămân tot mai puţini paşi de făcut înaintea unei potenţiale "coliziuni nucleare" între Rusia şi Occident. Aceste reacţii au venit după ce un responsabil britanic a declarat că tancurile Challenger 2 care vor fi oferite Ucrainei vor fi dotate inclusiv cu muniţie cu uraniu sărăcit. Probabilitate crescută de lovituri nucleare rusești "Astăzi am aflat că Marea Britanie (...) a anunţat nu doar livrarea de tancuri Ucrainei, ci şi de obuze conţinând uraniu sărăcit (...) Dacă acest lucru se întâmplă, Rusia va fi nevoită să răspundă corespunzător", a declarat Putin presei după întrevederea cu omologul său chinez Xi Jinping. Vorbind luni la Londra, ministrul de stat britanic pentru apărare, Annabel Goldie, a afirmat că unele din obuzele cu care vor fi echipate cele 14 tancuri Challenger 2 pe care Marea Britanie le va oferi Ucrainei pentru a o ajuta în războiul cu Rusia vor fi obuze perforante care conţin uraniu sărăcit. Întrebat marţi despre această declaraţie, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a spus în faţa presei că "încă un pas a fost făcut, şi rămân tot mai puţini paşi". Solicitat să precizeze dacă se referă la apropierea unei "coliziuni nucleare" între Rusia şi Occident, el a confirmat că asta a dorit să spună. "Nu din întâmplare am spus despre paşi. Sunt din ce în ce mai puţini", a atenţionat el. UK: Și Rusia folosește astfel de obuze Muniţiile cu uraniu sărăcit, folosite în bombardamentele NATO asupra fostei Iugoslavii în 1999, sunt utilizate în proiectilele antitanc, având o eficienţă deosebită în perforarea blindajelor. Aceste proiectile au însă efecte foarte nocive pentru sănătatea oamenilor din zonele unde sunt folosite. "Fireşte, Rusia are cu ce să răspundă" în acest caz, a mai avertizat ministrul Şoigu. Citește și: Trei zile la Moscova în care se decide cum va arăta lumea în următorii ani: Xi Jinping îl ajută pe Putin să pară iar lider global contra oricărui ajutor pentru ocuparea Taiwanului Înaintea lui, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a descris planul Londrei drept o repetare a "scenariului iugoslav", amintind că acest tip de muniţie cu uraniu sărăcit cauzează cancer şi contaminează mediul. Potrivit The Guardian, Ministerul britanic al Apărării a acuzat Rusia de dezinformare și a adăugat că uraniul sărăcit "nu are nimic de-a face cu armele nucleare". Mai mult, aceeași sursă a precizat că și Rusia deține astfel de obuze cu uraniu sărăcit. BBC a confirmat informația, punând și problema toxicității obuzelor.

Putin, armament nord-coreean, prin Wagner (sursa: telegraph.co.uk)
Internațional

Putin, armament nord-coreean, prin Wagner

Putin, armament nord-coreean, prin Wagner. Casa Albă a emis joi un avertisment împotriva ascensiunii grupului paramilitar rus Wagner, potrivit acesteia, "rival" al armatei ruse din Ucraina şi care primeşte de acum armament din Coreea de Nord, potrivit CNN. Putin, armament nord-coreean, prin Wagner "Coreea de Nord a făcut o primă livrare către Wagner, care a plătit pentru acest echipament. Luna trecută, Phenianul a livrat obuze şi rachete în Rusia pentru Wagner", a declarat John Kirby, purtător de cuvânt al Consiliului de securitate naţională al executivului american. Statele Unite consideră că Phenianul "intenţionează să livreze mai multe echipamente", a spus el într-un interviu cu jurnalişti. Purtătorul de cuvânt a estimat că Wagner are în prezent 50.000 de militari desfăşuraţi în Ucraina, între care 10.000 de mercenari şi 40.000 recrutaţi în închisorile ruseşti. Washingtonul, care a adoptat deja sancţiuni împotriva acestei organizaţii de mercenari prezente în mai multe teatre de conflict din lume, va lua "în săptămânile următoare" măsuri suplimentare, a indicat John Kirby. Citește și: Grupul paramilitar Wagner încearcă să recruteze și femei din închisorile rusești pentru a le trimite pe front în Ucraina În ultimele luni grupul Wagner este suspectat că a recrutat masiv bărbaţi deţinuţi în închisorile din Rusia şi i-a trimis apoi să lupte în prima linie în Ucraina cu promisiunea unei reduceri a pedepsei şi unor câştiguri atractive. Din 2014, acest grup este acuzat că serveşte din umbră interesele regimului preşedintelui rus Vladimir Putin şi că a comis abuzuri în numeroase zone de conflict, în special în Siria şi în mai multe ţări africane.

Ucrainenii trag zilnic mii de obuze (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucrainenii trag zilnic mii de obuze

Ucrainenii trag zilnic mii de obuze. Ucraina poate trage zilnic mii de obuze de artilerie împotriva invadatorilor ruşi, în timp ce forţele NATO în Afganistan trăgeau 300 de lovituri pe zi, potrivit The New York Times. Ucrainenii trag zilnic mii de obuze Potrivit unor responsabili NATO, cantitatea de artilerie utilizată este stupefiantă. În Afganistan, forţele NATO ar fi putut trage până la 300 de obuze de artilerie pe zi şi nu aveau probleme cu apărarea antiaeriană. Dar Ucraina poate trage mii de obuze zilnic şi rămâne îngrijorată pentru apărarea antiaeriană împotriva rachetelor ruseşti şi a dronelor de fabricaţie iraniană. "O zi în Ucraina echivalează cu o lună sau chiar mai mult în Afganistan", declară Camille Grand, expert în apărare în Consiliul european pentru relaţii externe, fost până de curând secretar general adjunct al NATO pentru investiţiile în apărare. Un înalt responsabil al NATO a declarat că, vara trecută, în regiunea Donbas, ucrainenii trăgeau între 6.000 şi 7.000 de obuze de artilerie pe zi, în timp ce ruşii lansau între 40.000 şi 50.000 de obuze zilnic. Comparativ, SUA nu produc decât 15.000 de obuze lunar. NATO poate investi în obuze sovietice Occidentul depune eforturi pentru a găsi echipamente şi muniţii din perioada sovietică, tot mai rare, pe care Ucraina le poate utiliza în prezent, inclusiv rachete de apărare antiaeriană S-300, tancuri T-72 şi în special obuze de artilerie de calibru sovietic. "Occidentul încearcă de asemenea să propună sisteme alternative, chiar dacă ele sunt mai vechi pentru a înlocui stocurile în descreştere de rachete de apărare antiaeriană şi grenade antitanc costisitoare. Există discuţii cu privire la investiţii ale NATO în vechi uzine din Republica Cehă, Slovacia şi Bulgaria pentru a relansa fabricarea obuzelor de calibru sovietic 152 mm şi 122 mm pentru arsenalul de artilerie ucrainean datând în marte parte încă din epoca sovietică. Careul de nevoi de artilerie Potrivit lui Mark F. Cancian, fost strateg în materie de armament al Casei Albe, în prezent consilier principal la Centrul de studii strategice şi internaţionale din Washington, ucrainenii vor cel puţin patru sisteme de artilerie pe care Occidentul nu le-a furnizat şi pe care este puţin probabil să le furnizeze: rachete sol-aer cunoscute sub numele de ATACMS care ar putea lovi Rusia şi Crimeea; avioane de vânătoare occidentale; tancuri occidentale; şi o apărare antiaeriană mult mai avansată. Rachetele ATACMS, cu o rază de acţiune de 190 km, nu vor fi furnizate din teama de a nu atinge Rusia; tancurile şi avioanele de vânătoare sunt pur şi simplu prea complicate, necesitând un an sau mai mult pentru antrenament în utilizarea şi întreţinerea lor. În ceea ce priveşte apărarea antiaeriană, a declarat Cancian, NATO şi SUA au dezactivat cea mai mare parte a sistemelor de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acţiune după Războiul rece şi nu se mai poate face mare lucru. Producţia lor poate lua până la doi ani. SUA poate furniza TOW și Hawk Washingtonul are în vedere de asemenea alternative mai vechi şi mai puţin costisitoare, ca de pildă să ofere Ucrainei rachete antitanc TOW, care sunt din abundenţă, în loc de Javelin, şi rachete sol-aer Hawk în locul versiunilor mai recente. Citește și: Statele Unite încearcă să taie toate tentaculele de spionaj ale Beijingului de pe teritoriul american: echipamentele și serviciile de telecomunicații chineze, interzise "Dar responsabilii exercită presiuni din ce în ce mai mari asupra Ucrainei pentru a fi mai eficientă şi a nu mai trage de pildă cu o rachetă care costă 150.000 de dolari asupra unei drone care costă 20.000 de dolari", se afirmă în articolul din The New York Times. Potrivit lui Cancian, vor fi necesari poate patru-cinci ani pentru a creşte capacitatea de producţie a obuzelor de 155 mm, conform publicaţiei citate.

Pentagonul livrează Ucrainei obuze, rachete, antiaeriană (sursa: Agerpres)
Internațional

Pentagonul livrează Ucrainei obuze, rachete, antiaeriană

Pentagonul livrează Ucrainei obuze, rachete, antiaeriană. SUA au anunţat vineri un nou ajutor militar destinat Ucrainei, în valoare de 820 de milioane de dolari format din rachete, obuze şi echipamente de apărare aeriană pentru a face faţă armatei ruse în confruntările din sudul şi estul ţării, transmite AFP. Pentagonul livrează Ucrainei obuze, rachete, antiaeriană Acest al 14-lea set de echipamente include două sisteme antiaeriene, patru radare de contra-baterie, rachete pentru lansatoarele de rachete multiple americane Himars, recent sosite pe câmpul de luptă, şi până la 150.000 de obuze de 155 mm. Sistemele de apărare antiaeriană NASAMS, care pot lansa rachete sol-aer cu rază scurtă şi medie de acţiune, sunt produse de compania americană Raytheon şi de grupul norvegian Kongsberg. Operate de la distanţă, acestea vor permite armatei ucrainene să lupte împotriva aviaţiei ruse, inclusiv a dronelor, precum şi a rachetelor de croazieră. SUA au livrat ajutoare militare de 6,9 miliarde de dolari "Statele Unite continuă să colaboreze cu aliaţii şi partenerii noştri pentru a oferi Ucrainei echipamentul necesar unui câmp de luptă în evoluţie", a afirmat într-un comunicat Todd Breasseale, purtătorul de cuvânt al Pentagonului. Citește și: Frustrare uriașă la Kremlin după ce forțele ucrainene i-au forțat pe ruși să părăsească Insula Șerpilor: Moscova a ripostat cu bombe cu fosfor și cu atacuri asupra civililor din Odesa Acesta a subliniat "cooperarea Norvegiei pentru a permite livrarea istorică de către SUA a sistemelor moderne de apărare aeriană care vor ajuta Ucraina să se apere împotriva atacurilor aeriene brutale ale Rusiei". Acest nou lot de echipamente, preluat din stocurile militare existente, creşte suma totală a asistenţei SUA pentru Kiev la 6,9 miliarde de dolari de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie.

Biden trimite iar arme în Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden trimite iar arme în Ucraina

Biden trimite iar arme în Ucraina. Preşedintele american Joe Biden a anunţat miercuri un nou pachet de ajutor militar destinat Ucrainei, ce cuprinde în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă, în valoare totală de circa un miliard de dolari, relatează AFP şi CNN. Biden trimite iar arme în Ucraina Liderul de la Casa Albă a făcut acest anunţ într-un comunicat în care a menţionat de asemenea că a avut o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. "Am reafirmat angajamentul că Statele Unite vor fi alături de Ucraina în timp ce ea îşi apără democraţia şi susţin suveranitatea şi integritatea sa teritorială în faţa agresiunii neprovocate din partea Rusiei", se arată în declaraţia emisă de preşedinţia SUA. Sisteme avansate de rachete "L-am informat pe preşedintele Zelenski că SUA oferă încă un miliard de dolari în asistenţă de securitate pentru Ucraina, inclusiv artilerie suplimentară şi arme pentru apărarea costieră, precum şi muniţie pentru artilerie şi sisteme avansate de rachete de care ucrainenii au nevoie pentru a-şi susţine operaţiunile defensive în Donbas. Am discutat de asemenea despre eforturile de astăzi ale secretarului (american al apărării Lloyd) Austin la Bruxelles de a coordona un sprijin internaţional suplimentar pentru forţele armate ale Ucrainei", a mai precizat Casa Albă. Ajutor militar de la 50 de țări "Aproape 50 de ţări", conform ambasadorului american la NATO, au examinat miercuri la Bruxelles ajutorul militar pe care îl vor oferi în continuare Ucrainei, reuniune condusă de secretarul american al apărării Lloyd Austin. Citește și: Macron: „Rusia este o putere de temut şi noi nu dorim să avem un război cu poporul rus” Noul ajutor militar pentru Ucraina anunţat de Biden este însoţit de un ajutor umanitar în valoare de 225 de milioane de dolari.

TOPSHOT - Ukrainian Armata rusă atacă Ucraina cu arme interzise (sursa: inews.com
Internațional

Armata rusă atacă Ucraina cu arme interzise

Ucraina acuză armata rusă că a folosit obuze cu fosfor în micul oraş Marinka din estul Ucrainei. Armele cu fosfor provoacă incendii devastatoare și sunt interzise utilizarea lor împotriva civililor, potrivit Agerpres. Armata rusă atacă Ucraina cu arme interzise "Ruşii au folosit din nou obuze cu fosfor la Marinka" (10.000 de locuitori înainte de începerea invaziei ruse de la 24 februarie), a afirmat pe Telegram şeful administraţiei militare a regiunii Doneţk, Pavel Kirilenko. Citește și: Putin crede că a fost indus în eroare de șefii armatei ruse, care nu-i furnizează informațiile reale despre pierderile din Ucraina, potrivit unui oficial de la Washington "Au fost localizate peste zece incendii (provocate de aceste obuze) şi au fost ţinute sub control de către personalul Serviciului naţional pentru situaţii de urgenţă", a continuat el. Armele cu fosfor sunt arme incendiare a căror utilizare este interzisă împotriva civililor, dar nu împotriva ţintelor militare, în baza unei Convenţii semnate în 1980 la Geneva. Rusia minte și acuză Ucraina că folosește bombe cu fosfor Rusia a dezminţit la 25 martie orice încălcare a dreptului internaţional după ce a fost acuzată în mod repetat de Ucraina că a folosit astfel de muniţii în cadrul ofensivei sale. "Au fost bombardate şi oraşele Georgievka, Novokalinovo şi Oceretino", a adăugat Pavel Kirilenko, fără a oferi detalii despre muniţia folosită. "Nu s-au înregistrat victime în rândul civililor, dar mai multe case au fost avariate", a subliniat el. Un atac aerian rusesc a fost efectuat şi asupra satului Slobojanske, din nord-est, provocând moartea unei femei şi a fiului ei de 11 ani, a anunţat serviciul de presă al Parchetului regional Harkov. De asemenea, au fost trase rachete asupra unei uzine din Novomoskovsk şi a unui depozit de petrol din Dnipropetrovsk, în est, a declarat şeful administraţiei militare din regiune, Valentin Reznicenko, potrivit căruia nu există victime.

Atac rusesc: instalații nucleare în Harkov (sursa: Agerpres)
Internațional

Atac rusesc: instalații nucleare în Harkov

Atac rusesc: instalații nucleare în Harkov. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AEIA) a declarat luni că a primit informaţii conform cărora obuze de artilerie au avariat o instalaţie de cercetare nucleară din Harkov, al doilea oraş al Ucrainei, fără "consecinţe radiologice", informează marţi AFP. Atac rusesc: instalații nucleare în Harkov Potrivit agenţiei ONU cu sediul în Viena, autorităţile ucrainene au informat despre un atac care a avut loc duminică, adăugând că nu a fost raportată nicio creştere a nivelului de radiaţii. Instalaţia afectată face parte din Institutul de Fizică şi Tehnologie din Harkov, un institut de cercetare care produce material radioactiv pentru aplicaţii medicale şi industriale. Citește și: Premierul Israelului, la Moscova cu un avion al Mossad. Efectele vizitei, încă necunoscute. În ecuație intră și pericolul nuclear iranian "Inventarul materialelor radioactive ale sitului este foarte scăzut", a argumentat AIEA, asigurând că "daunele (...) raportate nu ar fi avut nicio consecinţă radiologică". "Am avut deja câteva episoade care compromit securitatea site-urilor nucleare ucrainene", a declarat directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi. Șeful AIEA vrea să meargă la Cernobîl, Rusia se opune În ultimele zile, Harkov a fost ţinta unor bombardamentelor puternice şi a tirurilor de rachete, deoarece Moscova încearcă să crească presiunea asupra Ucrainei pentru a se preda. Armata rusă a ocupat de vineri centrala nucleară Zaporojie din sud-estul Ucrainei, unde loviturile de artilerie, potrivit ucrainenilor, au provocat un incendiu, despre care Moscova neagă că l-ar fi provocat. Doar două din cele şase reactoare ale centralei sunt active. Directorul general al AIEA a declarat vineri că este gata să meargă la Cernobîl, locul accidentului nuclear din 1986 şi primul sit ucrainean intrat sub controlul forţelor ruse. Rusia consideră însă că fosta centrală ucraineană de la Cernobîl nu este locul ideal pentru a purta discuţii cu AIEA.

Ministrul ucrainean de Interne a văzut moartea Foto Facebook Denis Monastîrski
Eveniment

Ministrul ucrainean de Interne a văzut moartea

Obuze de mortier au explodat în apropierea ministrului de interne ucrainean Denis Monastîrski, care a văzut moartea cu ochii. Incidentul s-a produs în timpul deplasării sale pe linia de front din estul ţării, au constatat sâmbătă jurnalişti ai AFP. Nu s-au semnalat răniţi. Ministrul ucrainean de Interne a văzut moartea Incidentul s-a produs lângă satul Novoluganske, pe linia de front cu separatiştii susţinuţi de Rusia, unde ministrul de interne şi deputaţi ucraineni s-au deplasat în contextul tensiunilor fără precedent cu Moscova. Obuzele au explodat în timp ce Denis Monastîrski ieşea din tranşeele care îi despart pe militarii ucraineni de separatiştii proruşi, după ce le acordase interviuri jurnaliştilor presei internaţionale. Jurnaliştii şi politicienii au părăsit zona la scurt timp după aceea. Pe de altă parte, armata ucraineană a anunţat că doi soldaţi din rândurile sale au fost ucişi şi patru răniţi în bombardamentele de sâmbătă. Cel puţin unul din ei, un căpitan în vârstă de 35 de ani, a fost ucis în apropiere de Novoluganske, dimineaţa devreme. Armata şi separatiştii susţinuţi de Moscova se acuză reciproc de escaladarea conflictului din estul Ucrainei, care a făcut deja peste 14.000 de morţi începând din 2014. Potrivit agenţiei TASS, preluată de Reuters, autorităţile locale din sud-vestul Rusiei au declarat sâmbătă că un obuz a lovit acoperişul unei case, lângă frontiera cu Ucraina, dar nu s-au înregistrat victime. Citește și: Simion recunoaște că a negociat cu Cristian Diaconescu încă din noiembrie 2021. Liderul AUR îl atacă pe Tomac Partea ucraineană a dezminţit ferm două relatări anterioare potrivit cărora ar fi bombardat teritoriul rus în apropiere de graniţă, subliniind că forţele Kievului nu au tras şi nu au niciun interes în escaladarea tensiunilor aflate şi aşa la cote ridicate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră